Decizia Nr.188 din 29.03.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 927D/2017.2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate avocat Andrei Buliga-Neagu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent care, reiterând argumentele expuse pe larg în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, solicită admiterea acesteia.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că, de fapt, criticile formulate vizează modalitatea de interpretare şi aplicare a reglementării criticate de către instanţa de judecată, iar în subsidiar, de respingere a acesteia ca neîntemeiată, sens în care invocă atât jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, cât şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 7 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru cu ocazia judecării apelului declarat împotriva Încheierii civile din 12 ianuarie 2016, pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în Dosarul nr. 240/102/2015*, într-o cauză având ca obiect pretenţii - acordarea de despăgubiri pentru daunele morale.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care nu includ în sfera lor de acoperire toate valorile intrinseci fiinţei umane, astfel cum acestea sunt enumerate exhaustiv în cuprinsul art. 252 din Codul civil. Astfel, în susţinerea neconstituţionalităţii reglementării criticate, autoarea face trimitere la o serie de dispoziţii cuprinse în Codul civil, respectiv art. 69, 72, 75 şi 252 din acest act normativ, coroborându-le cu dispoziţii considerate a fi relevante cuprinse în convenţiile şi pactele internaţionale privind drepturile omului la care România este parte. În acest sens sunt invocate dispoziţiile art. 1, 2, 20, 21, 24, 26, 35 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.7. Autoarea excepţiei consideră că modul de redactare actual al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional, întrucât «prin lipsa unei circumstanţieri fără echivoc, poate conduce la concluzia că termenii „demnitate", „onoare", şi „respect" sunt, prin excelenţă, doar subiectul unui mod de interpretare direct, iar nicidecum indirect/mediat». Arată că, pentru asigurarea efectului util al tuturor dispoziţiilor normative menţionate anterior, textul legal criticat ar trebui clarificat, eventual prin introducerea sintagmei „în mod direct sau indirect" sau în oricare alt mod considerat optim pentru ca o persoană fizică să poată beneficia cu adevărat de egalitate în drepturi şi de un proces echitabil.8. În sprijinul susţinerilor sale invocă Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 52, prin care Curtea Constituţională a subliniat că „în primul rând, legiuitorului îi revine obligaţia, ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii." Aşa fiind, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că, pentru ducerea la îndeplinire a acestei obligaţii de legiferare constituţională, art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 trebuie modificat pentru a corespunde principiului clarităţii şi previzibilităţii legii.9. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1). În acest sens arată că, în privinţa acţiunilor având ca obiect acordarea de daune morale, legiuitorul a înţeles să stabilească o modalitate diferită de calcul al taxelor de timbru, în funcţie de cauza juridică a acţiunii privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daune morale. Astfel, pentru daunele morale produse ca urmare a atingerii onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane, art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede o taxă fixă de 100 de lei, aceste prevederi constituind o derogare de la regula de drept comun a calculului taxei judiciare de timbru în cazul acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani, instituită de art. 3 din acelaşi act normativ, regulă potrivit căreia taxa se determină prin calcul procentual asupra cuantumului pretenţiilor. Arată că, în privinţa daunelor morale cauzate ca urmare a încălcării altor valori ale personalităţii umane ocrotite de lege, taxa judiciară de timbru se stabileşte în condiţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în raport cu cuantumul pretenţiilor. Aşa fiind, instanţa de judecată apreciază că nu se poate afirma că, procedând în această manieră, legiuitorul a adus atingere principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, deoarece această modalitate diferenţiată de stabilire a taxelor de timbru este aplicabilă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, respectiv tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, precum şi Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, prin care s-a reţinut, în esenţă, că soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare. De asemenea, Curtea a reţinut că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenţii legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi potrivit cărora „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei."15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi art. 21 privind accesul liber la justiţie, raportate la dispoziţiile art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, precum şi Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.17. În esenţă, prin aceste decizii, Curtea a constatat că „soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe şi nu la valoare." Curtea a reţinut, de asemenea, „că dispoziţia legală supusă controlului de constituţionalitate reprezintă o normă cu caracter special, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, care consacră regula stabilirii taxei judiciare de timbru, prin calcul procentual asupra cuantumului pretenţiilor din acţiunile şi cererile evaluabile în bani" şi a constatat că „art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenţii legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice."18. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, apreciem că argumentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.19. De altfel, şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că „dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunţată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanţă, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei.20. Distinct de cele mai sus menţionate, Curtea arată că daunele/despăgubirile morale sunt menite să acopere prejudiciul cauzat părţii prin încălcarea unor drepturi şi/sau valori nepatrimoniale cum sunt: onoarea, demnitatea, suferinţa psihică invocată etc. Practica judiciară şi literatura de specialitate au evidenţiat că nu există criterii precise pentru cuantificarea daunelor morale, problema stabilirii acestui tip de despăgubiri impunându-se a fi privită ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată. Sub acest aspect, prin decizii de speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă a reţinut că „(...) chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanţa de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să dispună repararea prejudiciului moral produs"; că „scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacţii morale pentru suferinţe de acelaşi ordin, iar nu a unei satisfacţii patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate şi păstrând principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului şi caracterul patrimonial al despăgubirii. Faptul că reparaţia trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite, dar şi că ea nu se poate constitui în temei al îmbogăţirii, întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, aşa cum s-a menţionat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv şi moral".21. În fine, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale „în măsura în care nu includ în sfera lor de acoperire toate valorile intrinseci fiinţei umane, astfel cum acestea sunt enumerate exhaustiv în cuprinsul art. 252 din Codul civil", sens în care învederează că „art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 trebuie modificat pentru a corespunde principiului clarităţii şi previzibilităţii legii". Argumentele formulate în susţinerea criticii de neconstituţionalitate vizează, astfel, o pretinsă omisiune legislativă, autoarea excepţiei solicitând, în realitate, o completare a textului de lege, în sensul mai sus menţionat. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Curtea s-a pronunţat sub acest aspect, în mod constant, învederând faptul că nu are competenţa de a soluţiona excepţii de neconstituţionalitate privind lacune legislative, deoarece ar presupune o intervenţie nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 346 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din data de 21 iunie 2012, sau Decizia nr. 290 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014).22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Georgeta Fieraru în Dosarul nr. 240/102/2015*/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora