DECIZIE   Nr. 168 din 27 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 203 din 26 martie 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu              - judecător

Aspazia Cojocaru                  - judecător

Acsinte Gaspar                     - judecător

Kozsokar Gabor                    - judecător

Petre Ninosu                         - judecător

Ion Predescu                         - judecător

Şerban Viorel Stănoiu          - judecător

Tudorel Toader                     - judecător

Iuliana Nedelcu                     - procuror

Florentina Geangu                - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Vasile Scărlătescu în Dosarul nr. 3.918/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, întrucat prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a admis excepţia avand acelaşi obiect, constatand neconstituţionalitatea art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 205 şi art. 206 din Codul penal.

CURTEA,

avand în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 16 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.918/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Vasile Scărlătescu.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, precum şi celor ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate are legătură cu soluţionarea cauzei şi dispune trimiterea cauzei Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205 şi 206 din Codul penal.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 nu contravine prevederilor din Legea fundamentală invocate în motivarea excepţiei. In acest sens, arată că dezincriminarea infracţiunilor de insultă şi calomnie reprezintă opţiunea legiuitorului pentru a se asigura exercitarea libertăţii de exprimare la adăpost de ameninţarea aplicării unei sancţiuni penale, care, în orice sistem de drept, reprezintă cea mai aspră sancţiune juridică. Sub imperiul unei ameninţări permanente cu o sancţiune penală, libertatea de exprimare era afectată în mod semnificativ, întrucat impunea persoanei o atitudine de autocenzură, care ar trebui determinată doar de raţiuni etnice, iar nu de teama unei pedepse penale imediate. Chiar în ipoteza lezării demnităţii unei persoane prin exercitarea libertăţii de exprimare, indiferent de prejudiciile cauzate, aplicarea unei pedepse penale era disproporţionată faţă de scopul urmărit prin sancţionarea unei asemenea fapte. In plus, în cazul exercitării abuzive a libertăţii de exprimare, persoana lezată are posibilitatea să obţină, pe cale civilă, repararea prejudiciului suferit.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinand încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constată însă că, în realitate, acesta critică prevederile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal. Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, care au următorul cuprins: „Articolele205, 206[...]se abrogă."

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, precum şi celor ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.

Examinand excepţia ridicată, Curtea reţine că prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, referitoare la prevederile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, a constatat că partea referitoare la abrogarea dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal este neconstituţională.

In consecinţă, avand în vedere prevederile art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora excepţia este inadmisibilă atunci cand printr-o decizie anterioară s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor ce fac obiectul excepţiei, precum şi împrejurarea că Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a fost pronunţată la o dată ulterioară încheierii de sesizare din 16 octombrie 2006, prezenta excepţie urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, excepţie ridicată de Vasile Scărlătescu în Dosarul nr. 3.918/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 februarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu