DECIZIE   Nr. 156 din 10 noiembrie 1998

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 481 din 15 decembrie 1998

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Claudia Miu            - magistrat-asistent sef

    Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 562/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor: Consiliul Local al Orasului Sinaia, Regia Autonoma de Gospodarie Comunala si Locativa "Cristal" Sinaia, Demetrescu Paraschiva Lucia, Stan Silvia, Stan Ion, Pastramoiu Gheorghe si Otobioc Ligia, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Cauza este in stare de judecata si se da cuvantul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care solicita admiterea exceptiei. In sustinere se arata ca dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale, deoarece transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin Ministerului Public.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 iunie 1998, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Ministerul Public in Dosarul nr. 562/1996 aflat pe rolul acestei instante.
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, intrucat declararea recursului in anulare constituie, conform "art. 130 din Constitutie, o prerogativa ce apartine exclusiv procurorului general, ca reprezentant al Ministerului Public, apare firesc ca retragerea acestei cai extraordinare de atac de catre initiatorul ei, conform art. 330^4 teza intai din Codul de procedura civila, sa reprezinte un exercitiu al aceleiasi atributii, la indemana aceluiasi subiect calificat, cu efect de stingere a litigiului respectiv". De aceea, se apreciaza ca dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, care permit partilor din proces sa ceara continuarea judecatii unei cai de atac pe care nu sunt abilitate sa o declanseze, apar ca neconstitutionale, intrucat transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin exclusiv Ministerului Public. Autorul exceptiei mai sustine ca art. 16 alin. (1) din Constitutie nu are in vedere egalitatea de tratament juridic a cetatenilor "in raport cu autoritatile publice si nici preluarea de catre cetateni a atributiilor ce revin respectivelor autoritati".
    Instanta de judecata si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
    In temeiul dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. In cauza a comunicat punctul sau de vedere numai Guvernul, potrivit caruia exceptia urmeaza sa fie respinsa, tinand seama de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate, fiind sesizata legal, in conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata.
    Potrivit prevederilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, "pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile in proces pot cere continuarea judecatii". Aceasta dispozitie legala a fost integral atacata, in repetate randuri, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Astfel, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile art. 330^4 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. In considerentele deciziei se retine ca "art. 330^4 din Codul de procedura civila arata conditiile in care procurorul general isi poate retrage recursul in anulare si consacra, totodata, dreptul partilor din proces de a starui pentru continuarea judecatii. Or, prin aceste prevederi nu poate fi pusa in discutie nici o situatie conflictuala cu dispozitiile Constitutiei".
    Aceeasi solutie a constitutionalitatii dispozitiilor art. 330^4 din Codul de procedura civila a fost pronuntata in mod constant in jurisprudenta Curtii.
    Ulterior, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse in teza a doua a art. 330^4 din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat in acelasi sens, respingand exceptia. Astfel sunt deciziile nr. 67 si 68 din 16 aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998.
    Pentru a se pronunta aceasta solutie s-a retinut ca prevederile legale care reglementeaza recursul in anulare, deci si cele ale art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, sunt elaborate in conformitate cu dispozitiile art. 125 si 128 din Constitutie.
    Faptul ca recursul in anulare, care se poate exercita numai de procurorul general, este continuat la cererea uneia dintre parti, in cazul in care procurorul general il retrage, nu incalca dispozitiile constitutionale mentionate. Aceasta nu este o problema de constitutionalitate, ci o chestiune de politica legislativa a autoritatii legiuitoare, optiune legislativa care nu poate fi considerata ca neconstitutionala atata timp cat nu contravine unei prevederi a Constitutiei.
    Avand in vedere ca in speta nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea practicii jurisdictionale a Curtii, urmeaza ca exceptia privind dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 562/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 noiembrie 1998.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu