DECIZIE   Nr. 1444 din 4 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 6 din 4 ianuarie 2011

Augustin Zegrean                      - preşedinte

Aspazia Cojocaru                      -judecător

Acsinte Gaspar                          -judecător

Petre Lăzăroiu                           -judecător

Mircea Ştefan Minea                 -judecător

Iulia Antoanella Motoc               -judecător

Ion Predescu                             -judecător

Puskas Valentin Zoltan              -judecător

Tudorel Toader                          -judecător

Doina Suliman                           - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ion Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea civilă nr. 3 din 16 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 801/234/2009, Judecătoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în integralitatea sa.

Excepţia a fost ridicată de Ion Temelie într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost adoptată în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, în forma anterioară revizuirii, potrivit cărora Guvernul poate emite ordonanţe „în cazuri excepţionale". Această sintagmă are un conţinut semantic identic cu sintagma „în situaţii extraordinare", cuprinsă la art. 115 alin. (4) din Constituţia revizuită. Autorul excepţiei consideră că, deoarece la data adoptării acestei ordonanţe de urgenţă „nu a existat un caz excepţional sau vreo situaţie extraordinară, întreaga ordonanţă are caracter neconstituţional". De asemenea, susţine că nici în preambulul ordonanţei criticate nu s-a indicat cazul excepţional care a determinat adoptarea acesteia.

Judecătoria Gheorgheni apreciază că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei criticate rezultă existenţa cazului excepţional prevăzut de art. 114 alin. (4) din Constituţie, în forma anterioară revizuirii, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.

Critica vizează motive de neconstituţionalitate extrinsecă, şi anume adoptarea ordonanţei criticate cu încălcarea prevederilor care legitimează adoptarea ordonanţelor de urgenţă în cazuri excepţionale, aşa cum sunt cele referitoare la delegarea legislativă, cuprinse în art. 114 alin. (4) din Constituţie, în forma nerevizuită, sau în situaţii extraordinare, aşa cum sunt cele ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, în forma revizuită.

Din examinarea textului constituţional în vigoare la data emiterii ordonanţei de urgenţă, precum şi din conţinutul expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, rezultă că au fost întrunite exigenţele constituţionale prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituţie, în forma nerevizuită, pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă, şi anume existenţa cazului excepţional şi a urgenţei reglementării. Guvernul a precizat, în documentul menţionat anterior, că „amplificarea continuă a fenomenului infracţional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic şi mai complex, a reclamat soluţii viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancţiunilor penale, iar pe de altă parte, prin incriminarea ca infracţiuni a unor noi fapte". Totodată, s-a arătat că promovarea unui proiect de act normativ asupra regimului circulaţiei pe drumurile publice sub forma unei ordonanţe de urgenţă „a fost determinată de necesitatea reglementării pe baze noi şi în acord cu noile reglementări europene, în cel mai scurt timp, a relaţiilor sociale dintr-un domeniu foarte important pentru societatea românească, prelungirea procedurii legislative având consecinţe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe toate drumurile ţării. Promovarea în regim de urgenţă este determinată, nu în ultimul rând, şi de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislaţiei româneşti cu aquis-ul comunitar".

In practica sa jurisdicţională, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în acelaşi sens, prin Decizia nr. 245 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin decizia menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ion Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman