DECIZIE   Nr. 1383 din 26 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 822 din 9 decembrie 2010

Augustin Zegrean                            - preşedinte

Aspazia Cojocaru                            -judecător

Acsinte Gaspar                                -judecător

Petre Lăzăroiu                                 -judecător

Mircea Ştefan Minea                       -judecător

Ion Predescu                                    -judecător

Puskas Valentin Zoltan                    -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Ioana Marilena Chiorean                 - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurău şi Lia Ghiurău în Dosarul nr. 1.241/35/C/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.047D/2010.

La apelul nominal răspunde avocatul Silvia Bochiş din Baroul Bucureşti, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.048D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceiaşi autori în Dosarul nr. 1.766/111/C/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde avocatul Silvia Bochiş, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Avocatul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate arată că este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public susţine că nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 1.048D/2010 la Dosarul nr. 1.047D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia, deoarece instanţele de judecată nu sunt îndrituite să se pronunţe asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, ci numai Curtea Constituţională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Incheierile din 8 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.241/35/C/2009 şi nr. 1.766/111/C/2009, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenţii Gheorghe Ghiurău şi Lia Ghiurău în cadrul soluţionării unor recursuri formulate împotriva unor încheieri de respingere a sesizării Curţii Constituţionale, pronunţate de Tribunalul Bihor.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. In acest sens arată că din conţinutul prevederilor de lege criticate reiese ideea că, indirect, puterea judecătorească are atributul de a se pronunţa în locul Curţii Constituţionale asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare: „(6) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin mai multe decizii, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, putând fi amintită, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006.

Cu acel prilej, Curtea a statuat, în esenţă, că aceste prevederi sunt constituţionale, reprezentând norme de procedură pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale prin analiza condiţiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Instanţa de judecată are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.

Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi avându-se în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Curtea mai reţine că instanţa de judecată în faţa căreia s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate (judecătorul a quo) nu analizează constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, adică nu examinează conformitatea acestora cu prevederi sau principii din Legea fundamentală, ci doar constată dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, situaţie în care sesizarea Curţii Constituţionale (judecătorul a quem) cu excepţia de neconstituţionalitate invocată este obligatorie. In cazul în care constată că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate fiind astfel inadmisibilă, instanţa de judecată -în temeiul art. 29 alin. (6) din aceeaşi lege - va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin urmare, în niciun caz, instanţa de judecată nu soluţionează excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi cu prevederile art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurau şi Lia Ghiurau în dosarele nr. 1.241/35/C/2009şi nr. 1.766/111/C/2009 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean