DECIZIE   Nr. 135 din 23 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 461 din 28 iunie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, exceptie ridicata de Pavel Traian Danca in Dosarul nr. 3.143/CA/2001 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata ca prevederile legale criticate au un temei constitutional. Astfel, potrivit art. 48 alin. (2) din Constitutie, conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica se stabilesc prin lege. Totodata actele administrative sunt supuse controlului judecatoresc.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 22 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.143/CA/2001, Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, exceptie ridicata de Pavel Traian Danca intr-o cauza avand ca obiect anularea unei hotarari a Consiliului Local Bacau.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990, care excepteaza actele de gestiune savarsite de stat in calitate de persoana juridica pentru administrarea patrimoniului sau de la posibilitatea atacarii in justitie, incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie, precum si dispozitiile art. 16 alin. (2) din Constitutie privind egalitatea in fata legii si principiul ocrotirii egale a proprietatii private, indiferent de proprietar, prevazut la art. 41 alin. (2) din Constitutie. Se arata ca "proprietatea publica pe care statul o exercita nu poate fi mai presus decat proprietatea privata si, deci, nu poate fi exceptata de la controlul contenciosului administrativ".
    Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ apreciaza ca prevederile art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 nu contravin dispozitiilor art. 16 alin. (2), art. 21 si art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece "exceptarea de sub incidenta procedurii speciale a contenciosului administrativ prevazut de Legea nr. 29/1990 nu este o exceptare de sub incidenta si competenta generala a instantelor judecatoresti; actele de gestiune exceptate de sub incidenta legii speciale a contenciosului administrativ raman supuse cenzurii instantei dupa procedura si competenta dreptului comun".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor legale criticate este nefondata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca "prin reglementarea in Legea fundamentala a accesului liber la justitie au fost avute in vedere instantele de drept comun. Atunci cand a dorit sa prevada ca unele litigii trebuie solutionate de anumite instante, in speta de cele de contencios administrativ, constituantul a consacrat acestui drept un text distinct, respectiv, art. 48". Potrivit opiniei presedintelui Camerei Deputatilor, dispozitia cuprinsa la art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990 reprezinta o limitare a dreptului persoanei de a se adresa instantei de contencios administrativ, care este conforma cu dispozitiile art. 48 alin. (2) din Constitutie. Se invoca in sustinerea punctului de vedere exprimat jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 153 din 19 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 14 noiembrie 2000).
    Guvernul arata ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este neintemeiata, intrucat exista o delimitare a autoritatii judecatoresti de contencios administrativ fata de autoritatea judecatoreasca de drept comun. In consecinta, "unele acte ale autoritatii administrative vor fi de competenta instantelor de contencios administrativ, iar altele vor ramane de competenta instantelor de drept comun". Ratiunea acestei departajari o reprezinta "distinctia dintre actele de autoritate si cele de gestiune ale autoritatii administrative". Aceasta distinctie, care este traditionala in dreptul administrativ romanesc, nu trebuie asimilata cu "intentia legiuitorului de a scoate aceste acte din sfera oricarui control judecatoresc". In concluzie, Guvernul apreciaza ca "prevederile care fac obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate nu vin deloc in contradictie cu art. 21 din Constitutie care prevede accesul liber la justitie, pentru ca articolul contestat nu interzice accesul la justitie, ci doar pastreaza competenta de drept comun, si nu contravine nici dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Constitutie". In legatura cu invocarea dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Constitutie privind ocrotirea egala a proprietatii private, indiferent de titular, Guvernul considera ca acest text nu este incident in cauza.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, text care are urmatorul cuprins:
    Art. 2: "Nu pot fi atacate in justitie: [...]
    d) actele de gestiune savarsite de stat in calitate de persoana juridica si pentru administrarea patrimoniului sau [...]".
    Autorul exceptiei considera, in esenta, ca exceptarea actelor administrative de gestiune de la aplicarea prevederilor Legii nr. 29/1990, deci de la controlul judecatoresc realizat in cadrul contenciosului administrativ, contravine dispozitiilor constitutionale privind egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie si ocrotirea egala a dreptului de proprietate privata. Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei au urmatorul continut:
    - Art. 16. alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept".
    - Art. 41 alin. (2) teza intai: "(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. [...]".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
    Legea nr. 29/1990 stabileste, in conformitate cu dispozitiile art. 48 alin. (2) din Constitutie, conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei de a se adresa instantei de contencios administrativ. Art. 48 constituie temeiul constitutional al raspunderii autoritatilor publice pentru vatamarile produse persoanelor prin incalcarea sau nesocotirea drepturilor si libertatilor acestora, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri. Exceptarea prevazuta de textul de lege criticat pentru neconstitutionalitate a actelor administrative de gestiune de la controlul judecatoresc, pe calea contenciosului administrativ, nu are semnificatia sustragerii acestei categorii de acte administrative de la controlul judecatoresc. Pe calea dreptului comun, prevazut la nivel constitutional, de art. 21, iar la nivelul legii, de Codul de procedura civila, si aceste acte intra sub cenzura instantelor judecatoresti. Actele administrative emise de autoritatile publice sunt diverse, putand fi acte de autoritate, de drept public, supuse controlului jurisdictional de contencios administrativ, sau acte de drept privat, incheiate de autoritatile publice in calitatea lor de persoane juridice civile, care includ si actele administrative de gestiune, care sunt supuse controlului judecatoresc de drept comun. Deosebirea de tratament juridic existenta are la baza deci diferenta de natura a celor doua categorii de acte administrative.
    In ceea ce priveste sfera autoritatilor publice ale caror acte administrative de gestiune sunt exceptate de la dispozitiile legale criticate pentru neconstitutionalitate, aceasta nu se limiteaza la actele autoritatilor publice centrale, cum prevedea initial Legea nr. 29/1990, adoptata anterior Constitutiei, ci include si autoritatile publice locale. In acest sens prevederile art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ au fost modificate implicit prin Legea nr. 18/1991, Legea nr. 215/2001, precum si prin Constitutia adoptata in anul 1991.
    In consecinta, nici sustinerea potrivit careia exceptarea actelor administrative de gestiune de la aplicarea prevederilor Legii nr. 29/1990 ar contraveni dispozitiilor art. 16 alin. (2) si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie nu este intemeiata, intrucat legea insasi prevede sistemul diferentiat de control judecatoresc asupra celor doua categorii de acte administrative, fara a se diminua prin aceasta protectia egala a proprietatii private.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, exceptie ridicata de Pavel Traian Danca in Dosarul nr. 3.143/CA/2001 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 aprilie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta