Decizia Nr.133 din 01.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana NedelcuPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163-170 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Lorand Farkas în Dosarul nr. 803/119/2009 al Tribunalului Covasna - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.314D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.350D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163-167, art. 169 şi art. 170 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. şi Gheorghe Pârvu în Dosarul nr. 357/1.372/2009 al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.La dosar, autorii Dan Pârvu şi Gheorghe Pârvu au depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată din motive medicale, fără a depune acte doveditoare în susţinerea cererii.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.Curtea, având în vedere cererea formulată, în temeiul dispoziţiilor art. 24 din Constituţie privind garantarea dreptului la apărare, ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune respingerea cererii, deoarece nu au fost ataşate acte doveditoare în susţinerea acesteia.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.350D/2010 la Dosarul nr. 2.314D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 21 iunie 2010 şi 7 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 803/119/2009 şi nr. 357/1.372/2009, Tribunalul Covasna - Secţia penală şi Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163-170 din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 163-167, art. 169 şi art. 170 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Lorand Farkas, Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. şi Gheorghe Pârvu în dosarele de mai sus având ca obiect soluţionarea unor cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi dispoziţiile art. 11 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane acuzate de un delict de a fi prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces, deoarece principiul prezumţiei de nevinovăţie vizează presupunerea rezonabilă că o persoană acuzată este considerată nevinovată ab initio şi în orice fază a procesului, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti. Aşa fiind, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată sunt obligate să nu facă, să nu întreprindă sau să nu accepte nicio acţiune care să prefigureze o oarecare direcţie îndreptată împotriva acestui principiu. Tribunalul Covasna - Secţia penală şi Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 163 - Măsurile asigurătorii, art. 164 - Organele care aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii, art. 165 - Procedura sechestrului, art. 166 - Procesul-verbal de sechestru şi inscripţia ipotecară, art. 167 - Poprirea, art. 168 - Contestarea măsurii asigurătorii, art. 169 - Restituirea lucrurilor şi art. 170 - Restabilirea situaţiei anterioare, toate din Codul de procedură penală.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi dispoziţiile art. 11 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane acuzate de un delict de a fi prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece întreaga reglementare referitoare la măsurile asigurătorii este menită să dea eficienţă dreptului la un proces echitabil pe parcursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul beneficiind de toate garanţiile procesuale specifice. Astfel, nu se încalcă prezumţia de nevinovăţie, deoarece instituirea acestor măsuri nu echivalează cu o pronunţare asupra vinovăţiei învinuitului sau inculpatului. Măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, finalitatea lor constând în garantarea executării obligaţiilor cu caracter patrimonial, în cazul condamnării inculpatului printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată cu respectarea garanţiilor reglementate de Codul de procedură penală pentru desfăşurarea unui proces echitabil, aşadar numai dacă instanţa de judecată constată vinovăţia inculpatului sau a părţii responsabile civilmente.De altfel, împotriva măsurii asigurătorii luate şi a modului de ducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum şi orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanţei de judecată, în orice fază a procesului penal şi orice altă persoană care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispoziţiilor art. 168 din Codul de procedură penală, stabilirea acestui drept şi restituirea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163-170 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Lorand Farkas în Dosarul nr. 803/119/2009 al Tribunalului Covasna - Secţia penală şi de Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. şi Gheorghe Pârvu în Dosarul nr. 357/1.372/2009 al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru