DECIZIE Nr.
1166 din 28 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii
copilului, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 226/2008 privind
unele masuri financiar-bugetare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 750 din 10 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru- judecător
Acsinte Gaspar Petre - judecător
Lăzăroiu Mircea- judecător
Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc- judecător
Ion Predescu- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader- judecător
Cristina Toma- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Corina Livia Predoi în
Dosarul nr. 48.596/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin
avocatul Marius Predoi, cu împuternicire la dosar. Lipseşte partea Agenţia
pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că
partea Agenţia pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti a depus la
dosarul cauzei precizări privind lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia
faţă de excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, partea solicită
introducerea în cauză a unor instituţii ale statului, care nu figurează ca
părţi în procesul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de
neconstituţionalitate.
Cu privire la cererea invocată, reprezentantul
autorului excepţiei solicită respingerea acesteia, deoarece calitatea procesuală în faţa Curţii Constituţionale
este dată de calitatea părţilor din procesul în cadrul căruia a fost ridicată
excepţia de neconstituţionalitate.
Ministerul Public solicită respingerea cererii Agenţiei
pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti, întrucât aceasta figurează
ca parte în procesul derulat în faţa instanţei de judecată.
Deoarece Curtea nu poate restrânge sau extinde cadrul
procesual, în conformitate cu dispoziţiile art. 14, art. 29 alin. (4) şi art.
30 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, cererea Agenţiei pentru Prestaţii Sociale a Municipiului
Bucureşti urmează a fi respinsă.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul apărătorului autorului excepţiei. Acesta susţine admiterea excepţiei
de neconstituţionalitate, arătând că nu este justificată urgenţa adoptării
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008. De asemenea, consideră că
indemnizaţia prevăzută în cuprinsul normei criticate reprezintă o valoare de
înlocuire a veniturilor, ce nu are caracterul unei alocaţii de sprijin, astfel
încât nu se atinge scopul stimulării natalităţii pentru persoanele cu venituri
mari.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată,
întrucât Guvernul a fost abilitat să emită Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 226/2008 în condiţiile art. 115 din Constituţie şi a motivat urgenţa în
cuprinsul acesteia. De asemenea, apreciază că indemnizaţia prevăzută în
cuprinsul textului criticat este o măsură de protecţie socială, ce nu este
supusă sistemului contributiv, astfel încât textul de lege criticat este
constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 4 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 48.596/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri
financiar-bugetare, excepţie ridicată de Corina
Livia Predoi într-o cauză civilă având ca obiect obligaţia de a face.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008
a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) şi (6) din
Constituţie, întrucât nu este justificată urgenţa emiterii acesteia. Consideră
că din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 115 alin. (6) şi art. 47
alin. (2) din Constituţie rezultă faptul că Guvernul nu poate emite ordonanţe
de urgenţă prin care să afecteze dreptul la o indemnizaţie de asigurări
sociale.
Autorul arată că, prin impunerea plafonului maxim de
4.000 lei se creează o discriminare a persoanelor cu venituri mari, care nu se
pot bucura de acelaşi sprijin din partea statului de care se bucură persoanele
cu venituri mai mici, pentru a se putea ocupa de creşterea şi îngrijirea
minorului de până la 2 ani. Se consideră că măsura este discriminatorie şi din
perspectiva proporţionalităţii între contribuţie şi indemnizaţie. Se apreciază
că, pentru familiile cu venituri mari, scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 148/2005 (acela de a stimula natalitatea) nu mai este atins.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate invocată este întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Arată în acest sens că
în preambulul actului normativ în discuţie sunt motivate situaţia extraordinară
şi urgenţa adoptării acestuia. Consideră că indemnizaţia pentru creşterea
copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, fiind dreptul
exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia,
fără a aduce atingere existenţei dreptului în sine.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea Constituţională a fost
sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri
financiar-bugetare. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
însă dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008
din 14 noiembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 privind
unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 899 din 31
decembrie 2008, având următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Incepând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii
copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului
pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru
creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de
600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei."
De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi
dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 privind unele
măsuri financiar-bugetare, în ansamblul ei.
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetăţeni,
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 alin.
(1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47
alin. (2) privind nivelul de trai şi art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la
delegarea legislativă. De asemenea, autorul consideră că textele de lege
criticate contravin şi prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea
discriminării şi ale art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile
civile şi politice referitor la egalitatea în faţa legii.
Curtea constată că, după cum reiese din preambulul
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în
vederea creşterii copilului, ordonanţa în discuţie are ca scop îmbunătăţirea
standardului de viaţă al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară
consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea din bugetul asigurărilor
sociale de stat a prestaţiilor care nu au natură contributivă sau nu au
legătură cu riscurile sociale asigurate, precum şi îmbunătăţirea echilibrului
social-economic al familiei, prin susţinerea acesteia în vederea creşterii
copilului. Astfel, pentru îndeplinirea scopului urmărit de legiuitor, s-a
instituit o indemnizaţie ce reprezintă o prestaţie de asistenţă socială cu
caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv. Agenţia Naţională
pentru Prestaţii Sociale se organizează şi funcţionează ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, având ca scop administrarea şi
gestionarea tuturor prestaţiilor sociale acordate de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar nu din bugetul
asigurărilor sociale de stat. In ceea ce priveşte contribuţia individuală de
asigurări sociale de sănătate corespunzătoare indemnizaţiei pentru creşterea
copilului, aceasta se suportă de la bugetul de stat, în această materie nefiind
datorate celelalte contribuţii sociale obligatorii stabilite de lege, ceea ce
atestă, o dată în plus, faptul că dreptul de asistenţă socială în discuţie nu
este supus sistemului contributiv, astfel încât dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 148/2005 nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
privind emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 cu încălcarea
dispoziţiilor art. 115 din Constituţie, întrucât Guvernul nu este abilitat să
emită ordonanţe de urgenţă prin care să afecteze dreptul la o indemnizaţie de
asigurări sociale, se observă că interdicţia emiterii de ordonanţe în baza unei
legi de abilitare în domenii ce fac obiectul legilor organice priveşte numai
ordonanţele simple. In temeiul dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din
Constituţie, „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare
a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa
în cuprinsul acestora". Curtea constată că, în preambulul ordonanţei
în discuţie, legiuitorul a motivat temeinic caracterul de urgenţă al acesteia,
astfel încât, sub aspectul extrinsec al dispoziţiilor de lege criticate, nu ne
aflăm în prezenţa unor cauze de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, precum şi
a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri
financiar-bugetare, excepţie ridicată de Corina Livia Predoi în Dosarul nr.
48.596/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma