DECIZIE Nr.
1042 din 14 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara si ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 664 din 28 septembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin Zoltân -judecător
Tudorel Toader -judecător
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Liviu
Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi -
Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent
învederează Curţii că părţile Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului
Social Democrat şi Ionela Mazilu au transmis la dosar note scrise, prin care solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de
judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului
Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei,
precizând că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei pe care Curtea
Constituţională a dezvoltat-o deja cu privire la
textele de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 3.066/101/2009, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judecătorească încalcă principiul egalităţii în drepturi,
accesul liber la o justiţie imparţială şi dreptul la apărare, deoarece prevăd
două modalităţi diferite de organizare judecătorească a completelor de judecată
pentru soluţionarea cauzelor în primă instanţă, fără să existe vreo justificare
pentru această delimitare. Astfel, în materia dreptului comun este reglementat
sistemul judecătorului unic în primă instanţă, care poate fi supus
arbitrariului, „sporind incertitudinea în care se găsesc părţile" prin „întârzierea reinstaurării
legalităţii". In schimb, în domeniul conflictelor de muncă şi al
asigurărilor sociale este prevăzut sistemul colegial, format din 2 judecători
şi 2 asistenţi judiciari, care este, în opinia autorului excepţiei, de natură
să asigure garanţia imparţialităţii justiţiei şi pronunţarea unor soluţii
unitare.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit.
h1) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se susţine că acestea încalcă
principiul autonomiei locale, deoarece mandatul unui consilier judeţean, care,
organizatoric şi funcţional, compune consiliul judeţean - persoană juridică de
drept public şi autoritate locală aleasă - încetează de drept, înainte de
termen, ca efect al pierderii calităţii de membru al unui partid politic, prin
decizia unilaterală a acestei formaţiuni politice. Or, aceasta nu are un drept
de revocare a mandatului, de vreme ce comunitatea, şi nu partidul politic, este
cea care l-a ales în funcţia de consilier judeţean.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de
contencios administrativ, exprimându-şi opinia
asupra excepţiei, arată că aceasta este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 54 alin.
(1) din Legea nr. 304/2004, stabilind, de principiu, compunerea completului de
judecată pentru judecarea cauzelor în primă instanţă, apel şi recurs, nu
reprezintă altceva decât aplicarea prevederilor art. 126 alin. (2) din
Constituţie, potrivit cărora „competenţa instanţelor judecătoreşti şi
procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". In plus,
legislaţia cuprinde norme de procedură civilă şi penală care reglementează
mijloace menite să garanteze o judecată corectă, imparţială şi echitabilă,
inclusiv prin folosirea căilor legale de atac. In ceea ce priveşte dispoziţiile
art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004, se arată că acestea reglementează doar un
aspect ce ţine de statutul consilierilor locali şi judeţeni, şi anume cazurile
de încetare a mandatului, astfel că nu au legătură cu principiul autonomiei
locale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi
ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7
octombrie 2004, astfel cum au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr.
249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554
din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară:
„(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de
primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în
complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de
muncă şi de asigurări sociale."
- Art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali:
„(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei
normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)
h1)
pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei
minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."
In opinia autorului excepţiei
de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art.
24 referitoare la dreptul la apărare, art. 120 alin. (1) privind principiile
descentralizării, autonomei locale şi deconcentrării serviciilor publice şi ale
art. 122 alin. (2) potrivit cărora „Consiliul judeţean este ales şi
funcţionează în condiţiile legii". Sunt invocate, de asemenea,
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi
ale art. 3 pct. 1 şi 2 din Carta europeană a autonomiei locale, referitoare la
conceptul de autonomie locală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că a examinat conformitatea dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară faţă de normele constituţionale şi
convenţionale invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 741 din
13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
705 din 18 octombrie 2007, precum şi prin Decizia nr. 339 din 25 martie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010,
Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că, potrivit
dispoziţiilor art. 124 alin. (3) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie,
judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar stabilirea
competenţei şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al
legiuitorului. Curtea a statuat că, în aplicarea acestor din urmă prevederi
constituţionale, legiuitorul stabileşte componenţa completului de judecată şi
conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluţionarea cauzelor ce îi sunt
repartizate. Atât Constituţia, cât şi legea privind organizarea judiciară
stabilesc, sub aspectul imparţialităţii, dreptul şi obligaţia judecătorilor de
a se supune numai legii, activitatea de judecată desfăşurându-se, potrivit
legii, strict în limitele cadrului legal. In ipoteza în care există dubii cu
privire la imparţialitatea judecătorului în primă instanţă, există mijloace de
apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanţii pentru o judecată
echitabilă şi imparţială.
De asemenea, prin Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, Curtea a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9
alin. (2) lit. h1)
din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, observând că normele
constituţionale care instituie principiile de bază ale administraţiei publice
locale nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate,
având ca obiect un text referitor la încetarea calităţii de consilier local sau
judeţean.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
soluţia pronunţată prin deciziile menţionate şi motivele care au stat la baza
acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie
ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al
Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu