ORDIN   Nr. 1192 din 4 iulie 2006

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Infrastructura feroviara. Sudarea aparatelor de cale"

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 619 din 18 iulie 2006

In temeiul prevederilor art. 4 lit. e) prima liniuţă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române - AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică feroviară „Infrastructură feroviară. Sudarea aparatelor de cale", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică în activităţile de proiectare, construcţie, modernizare, reparare şi întreţinere a aparatelor de cale sudate, de către operatorii economici persoane juridice române, autorizaţi ca furnizori feroviari de produse/servicii, la întocmirea caietelor de sarcini şi a specificaţiilor tehnice, de către administratorul  infrastructurii feroviare şi de gestionarii infrastructurii feroviare, precum şi la avizarea documentaţiilor tehnice şi la evaluarea conformităţii lucrărilor la aparatele de cale de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.

Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea juridică potrivit legii.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.

Art. 5. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Radu Mircea Berceanu

ANEXĂ*)

NORMA   TEHNICĂ   FEROVIARĂ

„Infrastructură feroviară. Sudarea aparatelor de cale"

PREAMBUL

Existenţa joantelor din cuprinsul aparatelor de cale conduce la apariţia de uzuri şi defecte ale reperelor de rulare, la limitarea vitezei de circulaţie, cât şi la o rată crescută a degradării geometriei acestora. Eliminarea joantelor, prin sudarea între ele a reperelor de rulare, este soluţia cea mai bună pentru reducerea efectelor negative menţionate.

In vederea modernizării liniilor de cale ferată şi realizării căii şi a integrării în sistemele europene de transport feroviar, apare necesitatea eliminării joantelor eclisate, prin sudarea între ele a reperelor de rulare a aparatelor de cale şi încorporarea acestora în calea fără joante.

Prezenta normă tehnică feroviară stabileşte regulile şi condiţiile tehnice care permit eliminarea prin sudură a joantelor unui aparat de cale existent în cale sau a unui aparat de cale care urmează să fie introdus în cale după sudarea joantelor.

Prezenta normă se utilizează de către:

-   Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R." - S.A. la programarea lucrărilor de reparare a liniilor de cale ferată şi de întreţinere;

-  proiectanţi autorizaţi ca furnizori feroviari, la elaborarea documentaţiilor pentru lucrările de reparare a liniilor de cale ferată;

-  firme specializate, autorizate ca furnizori feroviari care au acordul de principiu al Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R." - S.A. pentru execuţia de lucrări de sudare şine/aparate de cale, la contractarea/realizarea sudării aparatelor de cale.

Cifrele din parantezele pătrate din cuprinsul normei tehnice feroviare reprezintă numărul de ordine al documentelor de referinţă din anexa 1.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

1              GENERALITĂŢI

1.1.          Obiect

Prezenta normă tehnică feroviară stabileşte regulile şi condiţiile în care se pot elimina, prin sudură, joantele unui aparat de cale, existent în cale, sau a unui aparat de cale care urmează a fi introdus în cale după sudarea joantelor.

Norma tehnică feroviară stabileşte condiţiile tehnice pentru eliminarea joantelor, prin: procedeul aluminotermic (AT) sau procedeul electric al topirii intermediare şi presiunii în capete (EP), al aparatelor de cale încorporate în calea fără joante şi al aparatelor de cale la care se elimină, prin sudură, numai joantele interioare.

Alte procedee de sudură, neprevăzute în prezentul normativ, se pot aplica numai după însuşirea lor de către beneficiar şi omologarea/agrementarea tehnică feroviară, conform reglementărilor în vigoare.

1.2.         Domeniu de aplicare

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică la:

(a)      aparate de cale de orice tip [3], [13];

(b)     aparate de cale, cu raza de curbură a liniei deviate R > 190 m şi tangenta tg < 1:9, cu ace flexibile;

(c)      aparate de cale care se încorporează, prin sudură, în corpul căii fără joante;

(d)     aparate de cale la care se elimină, prin sudură, numai joantele interioare;

(e)      aparate de cale aflate în staţii, în triaje sau în linie curentă, indiferent de poziţia lor relativă în lungul liniei;

(f)      aparate de cale indiferent de traverse (lemn, beton sau de metal) şi sisteme de prindere (prindere directă sau indirectă) a reperelor de rulare pe traverse.

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către:

(a)      Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R." S.A. la programarea lucrărilor de reparare a liniilor de cale ferată şi la lucrările de întreţinere;

(b)     proiectanţi autorizaţi ca furnizori feroviari, la elaborarea documentaţiilor pentru lucrările de reparare a liniilor la calea ferată;

(c)      firme specializate, autorizate ca furnizori feroviari, care au acordul de principiu al Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R." S.A. pentru execuţia de lucrări de sudare şine/aparate de cale, la contractarea/realizarea sudării aparatelor de cale.

1.3.         Clasa de risc

Clasa de risc a serviciilor ce au legătură cu procesul de sudare a aparatelor de cale: Al [18]

1.4.         Noţiuni şi definiţii

1.4.1.      Reperele de rulare din alcătuirea aparatelor de cale

Reperele de rulare ale aparatelor de cale sunt acele elemente componente care, după darea în exploatare a aparatului respectiv, au contact - pe toată lungimea lor sau numai pe o porţiune din lungimea lor - cu suprafeţele de rulare ale bandajelor roţilor materialului rulant.

Pentru un panou de cale, reperele de rulare sunt reprezentate de cele două şine ale panoului respectiv.

1.4.2.      Sudarea aparatelor de cale

Ansamblul operaţiilor prin care reperele de rulare ale unui aparat de cale se leagă între ele prin sudură (procedeul aluminotermic sau procedeul electric a topirii intermediare şi presiunii în capete) constituie lucrarea de sudare a aparatelor de cale.

Sudurile prin procedeul aluminotermic şi sudurile prin procedeul electric a topirii intermediare şi presiunii în capete se efectuează conform tehnologiilor specifice acestor lucrări.

1.4.2.1.   Aparat de cale sudat

Aparatul de cale sudat este acel aparat la care legăturile dintre reperele de rulare componente sunt realizate prin suduri (procedeu aluminotermic sau procedeu electric a topirii intermediare şi presiunii în capete).

Aparat de cale sudat = aparat de cale la care joantele interioare sunt eliminate prin sudură.

Aparat de cale încorporat în calea fară joante = aparat de cale la care sunt eliminate prin sudură joantele interioare şi cele extreme.

1.4.2.2.    Joantă interioară a aparatului de cale

Joanta interioară a aparatului de cale leagă între ele două repere de rulare succesive din alcătuirea aparatului de cale respectiv.

1.4.2.3.    Joantă extremă a aparatului de cale

Joanta extremă a aparatului de cale leagă un reper de rulare situat la una dintre extremităţile aparatului de cale cu un reper de rulare care nu aparţine aparatului de cale respectiv (panou intrare-ieşire, panou tampon, etc).

1.4.2.4.    Contracţia la răcirea sudurii

Contracţia la sudare este scurtarea a două repere ale aparatului de cale, care se sudează prin procedeul aluminotermic (AT) sau prin procedeul electric a topirii intermediare şi presiunii în capete (EP), datorită scăderii de temperatură a reperelor până la temperatura mediului ambiant.

1.4.3.      Parametrii sudurii prin procedeul aluminotermic

Parametrii sudurii aluminotermice sunt:

(a)     mărimea rostului dintre capetele reperelor de rulare, (în mm);

(b)     temperatura de încălzire  (în °C)  a capetelor reperelor de  rulare  (înainte  de scurgerea în rost a oţelului pregătit în creuzet);

(c)     timpul de reacţie şi timpul de solidificare (în minute) al oţelului ajuns în rostul dintre capetele reperelor de rulare;

(d)     mărimea contracţiei.

La fiecare sortiment de termit trebuie să fie stabiliţi, de către producător, parametrii aferenţi sudurii aluminotermice, în funcţie de sortimentul de oţel, de tipul şină şi de mărimea rostului.

1.4.4.      Parametrii sudurii efectuate prin procedeul electric a topirii intermediare şi presiunii în capete.

Funcţie de sortimentul de oţel şi tipul de şină, principalii parametri ai sudurii efectuate prin metoda electrică a topirii intermediare şi presiunii în capete sunt:

(a)      intensitatea curentului de sudură (în amperi) sau densitatea de curent (în A/mm2 );

(b)     forţa de refulare (în kN) sau presiunea de refulare (în daN/mm2 );

(c)     forţa de presare (în kN) sau presiunea de refulare (în daN/mm2 ).

1.4.5.      Detensionarea

Detensionarea aparatelor de cale sudate este operaţia prin care reperele de rulare ale aparatelor de cale se eliberează parţial sau total de eforturi.

1.4.6.      Punct neutral

Punctul neutral este punctul marcat pe contraac, la temperatura de 20°C, în dreptul căruia trebuie să fie poziţionat vârful acului. De regulă, punctul neutral este marcat de producătorul aparatului de cale.

2              CONDIŢII DE SUDARE A APARATELOR DE CALE

2.1.         Condiţii impuse infrastructurii şi suprastructurii căii

Pentru sudarea aparatelor de cale, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

(a)     terasamentele trebuie să fie stabile, cu forma şi dimensiunile prevăzute în reglementările în vigoare şi cu dispozitive de colectare şi evacuare a apelor funcţionale [12], [14];

(b)     prisma căii trebuie să respecte reglementările în vigoare privind forma şi gradul de compactare. Cel puţin pe zona macazurilor, lăţimea umărului prismei căii va fi de 60 cm, sau se vor lua alte măsuri de mărire a rezistenţei laterale (sape, etc.) [16]. Piatra spartă din prisma căii trebuie să aibă caracteristici fizico-mecanice şi geometrice conform reglementărilor în vigoare [9], [14];

(c)     traversele din cuprinsul aparatului de cale trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare [1], [2], [9], [11];

(d)     prinderile reperelor de rulare ale aparatului de cale vor îndeplini condiţiile tehnice stabilite prin [6]. Sistemul de prindere va fi, de regulă, de tipul celor acceptate pe liniile sudate din afara aparatelor de cale şi va asigura rezistenţa reglementată la deplasarea şinei în sens longitudinal şi transversal în raport cu traversa;

(e)      geometria aparatului de cale trebuie să fie conformă cu prevederile instrucţionale pentru situaţia de „material nou" [3], [9];

(f)      reperele de rulare ale aparatului de cale trebuie să fie fără defecte interne şi de suprafaţă [8], [15], iar uzurile totale să nu depăşească jumătate din valoarea uzurilor maxime admise [9];

(g)     schimbătoarele cu rază minimă de 760 m trebuie să fie prevăzute cu fixător glisant, fixătorul trebuie să fie protejat de o traversă metalică cu secţiunea transversală în formă de „U" sau casetată;

(h)     pe fiecare contraac, trebuie să fie marcat punctul neutral;

(i) în zona macazurilor, trebuie să fie montate dispozitive speciale pentru limitarea deplasărilor relative dintre ace şi contraace (conform documentaţiei tehnice);

(j) pentru aparatele de cale existente, se sudează numai cele care mai pot fi menţinute în exploatare cel puţin 5 ani sau cele la care reperele de rulare au o rezervă de capacitate de transport de 150 milioane de tone brute [12]. De regulă, nu se sudează aparatele de cale care din diferite cauze (uzuri, modernizări, desfiinţări de linii, etc.) rămân în cale mai puţin de jumătate din tonajul planificat între două reparaţii;

(k) reperele de rulare a aparatelor de cale vor fi măsurate şi verificate cu defectoscopul ultrasonic şi tiparul ORE, cele cu defecte şi necorespunzătoare vor fi înlocuite;

(1) electromecanismul de macaz şi dispozitivul de manevră şi înzăvorâre trebuie să funcţioneze normal (conform reglementărilor în vigoare);

(m)   trebuie asigurat reglajul corect al cursei de înzăvorâre.

2.2.         Condiţii de prelucrare şi poziţionare a sudurilor

Sudurile vor fi marcate cu: luna şi ultimele două cifre ale anului de execuţie a sudurii, marca sudorului, numărul sudurii (dacă există un fişier de suduri).

Sudurile trebuie debavurate cel puţin pe suprafaţa de rulare şi pe feţele laterale ale reperului de rulare sudat.

Sudurile vor fi polizate pe suprafaţa de rulare şi pe feţele laterale ale reperului de rulare sudat.

Toleranţele la liniaritate (măsurată cu o riglă metalică de 1 m, aşezată cu mijlocul în dreptul sudurii) sunt:

(a)         0,3 mm/m pentru suprafaţa de rulare a şinei;

(b)      + 0 mm/m şi -0,3 mm/m pentru feţele laterale ale ciupercii şinei.

In situaţii speciale, prevăzute prin proiect, debavurarea şi polizarea sudurilor se efectuează pe tot conturul reperului de rulare sudat; toleranţa la polizare este de ± 0,5 mm/m.

Sudurile trebuie poziţionate în spaţiul dintre traverse, la o distanţă de cel puţin 10 cm de marginea plăcii suport apropiate; în cazul sistemelor de prindere fără placă suport, distanţa de 10 cm este măsurată în raport cu muchia superioară apropiată a feţei laterale a traversei.

Intre două suduri ale unui reper de rulare sudat, distanţa minimă admisă este de 3 m.

2.3.         Condiţii privind temperatura de lucru

2.3.1.      Sudarea între ele a reperelor de rulare ale unui aparat de cale pentru a se obţine repere de rulare sudate atât pentru procedeul de sudare aluminotermic cât şi pentru procedeul electric prin topire intermediară şi presiune în capete, se face

a)   la temperaturi în şină cuprinse între +5°C şi + 30°C, pentru eliminarea joantelor interioare;

b)  la temperaturi de lucru cuprinse între +17°C şi + 27°C pentru eliminarea joantelor exterioare la înglobarea aparatului de cale sudat în calea fără joante.

Nu se efectuează suduri când sunt precipitaţii (ploaie, ninsoare). Pentru terminarea lucrărilor sau în cazuri excepţionale, sudurile se vor efectua luând măsuri de protejare împotriva precipitaţiilor.

In cazul în care vântul bate cu viteză mai mare de 10 m/s, răcirea rostului se va face în mod protejat.

2.3.2.      In cazul în care aparatul de cale rămâne încadrat de joante extreme, fixarea definitivă a reperelor de rulare sudate se realizează în condiţiile de temperatură reglementate pentru calea fără joante [10].

2.3.3.      Eliminarea joantelor interioare şi extreme a aparatelor de cale şi dintre acestea şi liniile care încadrează zona aparatelor de cale sudate, pentru obţinerea capetelor de staţie sudate, se efectuează potrivit fazelor de execuţie din documentaţia întocmită în acest scop.

2.3.4.      Inainte de execuţia sudării joantelor extreme ale aparatelor de cale, ale căror joante interioare au fost sudate anterior în afara ecartului de temperatură reglementat [10], inclusiv sudarea joantelor de la panourile intrare - ieşire, se execută operaţia de detensionare atât a reperelor de rulare a aparatelor de cale sudate cât şi a zonelor adiacente a căii fără joante.

Se recomandă ca temperatura de fixare să fie în intervalul de: (+22 °C) - (+27 °C).

Toleranţa la temperatura de fixare este ± 3°C [16]

2.4.         Condiţii de stabilitate a prismei căii

Eliminarea joantelor interioare ale unui aparat de cale sau a tuturor joantelor pentru a obţine capete de staţie sudate se execută numai dacă prisma căii este stabilizată [10], [12], [16].

Prisma căii aferentă unui aparat de cale situat pe linie directă se consideră stabilizată atunci când, după efectuarea ultimului buraj destinat realizării poziţiei definitive în plan şi la nivel a aparatului de cale respectiv, pe direcţia principală s-a scurs un tonaj de cel puţin 300.000 tone brute sau s-a efectuat stabilizarea dinamică.

După burare, poziţia aparatului de cale şi a instalaţiilor căii vor fi verificate din nou. Toate componentele de rulare şi instalaţiile vor fi examinate privind eventualele avarii cauzate de burare, iar în cazul că acestea există, vor fi remediate. Zonele care nu pot fi burate mecanizat, se vor bura manual.

2.5.         Condiţii de evidenţă

Pentru fiecare aparat de cale sudat se întocmeşte „Fişa aparatului de cale sudat", care conţine date referitoare la lucrările de eliminare a joantelor şi date aferente intervenţiilor ulterioare (care intervin după terminarea lucrărilor prevăzute în documentaţia de sudare a aparatului de cale sau a capătului de staţie) şi anume:

(a)           date generale: regionala, secţia, staţia, districtul, numărul şi tipul aparatului de cale, data introducerii în cale;

(b)           schiţa aparatului de cale cu elementele care definesc lucrările efectuate (felul sudurii efectuate, ordinea de eliminare a joantelor, temperaturile de fixare ale reperelor de rulare sudate şi mărimile rosturilor de la extremităţile reperelor de rulare sudate, lungimea zonelor de respiraţie, temperatura de fixare a aparatului de cale sudat, etc);

(c)           la fiecare intervenţie ulterioară, schiţa aparatului de cale se completează cu elementele care definesc lucrările efectuate în cadrul intervenţiei respective;

(d)          tablou cu valorile ecartamentului înainte de sudare, după sudare şi în diferite etape ulterioare.

2.6.         Condiţii privind siguranţa circulaţiei

La executarea lucrărilor de sudare, verificare şi întreţinere a aparatelor de cale se vor respecta reglementările în vigoare privind siguranţa circulaţiei.

2.7.         Condiţii de mediu

La proiectarea lucrărilor de sudare a aparatelor de cale şi la realizarea sudurilor se va ţine seama de condiţiile mediului ambiant:

(a)           pe uscat, în zone macroclimatice cu climat temperat (N) [4];

(b)          în aer liber, neprotejat la acţiunea factorilor climatici, respectiv în categoria de exploatare 1 [5].

La executarea lucrărilor de sudare a aparatelor de cale se va ţine seama de prevederile legale privind protecţia mediului.

3             SUDAREA APARATELOR DE CALE

Pentru sudarea aparatelor de cale se vor utiliza numai tehnologii de sudare aprobate.

Aprobarea tehnologiei se face prin:

(a)           calificarea procedeelor de sudare;

(b)           calificarea sudorilor sau operatorilor sudori;

(c)           validarea echipamentelor şi utilajelor de sudare;

(d)           calificarea personalului pentru controlul nedistructiv al sudurilor.

Realizarea aparatelor de cale sudate şi încorporarea lor în calea fără joante utilizând procedeul aluminotermic sau procedeul electric a topirii intermediare şi presiunii în capete, se referă la eliminarea joantelor la aparatele de cale montate pe amplasamentul lor definitiv.

In cale, aparatele de cale pot fi:

(a)           cu joante obişnuite, reperele de rulare au la fiecare capăt 2 găuri de eclisare;

(b)           cu joante provizorii, reperele de rulare au la fiecare capăt o gaură de eclisare, la distanţa celei de a doua găuri de eclisare reglementate pentru reper de rulare cu 2 găuri de eclisare.

Figura 1

3.1.         Repere de rulare

Reperele de rulare pentru schimbătorul de cale simplu şi numerotarea joantelor este prezentată în Figura 1.

a - 1            contraac drept

b - 7            contraac curb

x - 3            ac curb

y - 5            ac drept

1 - 2            şină de legătură în continuarea contraacului drept

3 - 4            şină de legătură în continuarea acului curb

5 - 6            şină de legătură în continuarea acului drept

7 - 8            şină de legătură în continuarea contaacului curb

2 - c            şină de rulare situată pe linia directă

8 - d            şină de rulare situată pe linia în abatere

4 - e            şină aripă inimă situată pe linia directă

6 - f             şină aripă inimă situată pe linia în abatere

o - g            şină coadă inimă situată pe linia directă

o - h            şină coadă inimă situată pe linia în abatere

Joantele dintre contraace şi şinele de legătură, dintre ace şi şinele de legătură, dintre şinele de legătură şi şinele de rulare precum şi joantele dintre şinele de legătură şi aripi sunt denumite joante interioare şi notate 1.. ..8, iar a, b, c şi d sunt denumite joante extreme. Firele de şină din cuprinsul schimbătorului de cale simplu care se intersectează între ele sunt denumite fire interioare, iar firele de şină care nu se intersectează sunt denumite fire exterioare.

Capetele reperelor de rulare se prelucrează înainte de sudare prin tăierea după prima sau după cea de a doua gaură de eclisare. De regulă, şinele de legătură existente se înlocuiesc.

3.2.        Sudarea aparatelor de cale

Se pot suda aparate de cale la care elementele geometrice sunt corespunzătoare folosirii lor ca aparate de cale ne sudate [3].

Aparatele de cale ale căror joante pot fi eliminate sunt:

(a)           schimbător de cale simplu;

(b)          traversarea simplă;

(c)           traversarea joncţiune simplă;

(d)          traversarea joncţiune dublă;

(e)           bretea (simplă sau combinată).

Sudarea aparatelor de cale cu înglobarea acestora în calea fără joante se realizează pe bază de proiect pentru lucrările de reparare a căii.

Sudarea joantelor interioare se poate executa în cadrul lucrărilor de întreţinere a căii.

Succesiunea operaţiilor privind eliminarea joantelor interioare va fi astfel aleasă încât forţele axiale din firele de şină ale aparatului de cale, forţele datorate variaţiilor de temperatură care vor apare până la sudarea joantelor extreme şi înglobarea în calea fără joante, să nu favorizeze producerea de deripări.

Inainte de executarea sudurilor sau înglobarea ansamblului de aparate de cale sudate în calea fără joante, se va realiza, dacă este necesar, detensionarea reperelor de rulare a aparatelor de cale şi a zonelor adiacente din calea fără joante.

Dacă între două aparate de cale sudate există unul sau mai multe panouri tampon, atunci se execută în primul rând sudurile care leagă panourile tampon, apoi sudarea şinei lungi cu cele două aparate de cale sudate.

Ultimele suduri care se execută sunt cele care leagă acele aparatelor de cale cu şinele de legătură aferente, aparatele de cale având reperele de rulare sudate între ele şi înglobate în calea fără joante. Sudarea acelor cu şinele de legătură se face după reglarea vârfului acelor faţă de punctul neutral, funcţie de temperatura de lucru.

Ordinea de sudare a joantelor respectă principiul simetriei, temperaturile de lucru şi de fixare definitivă în cale sunt prezentate în anexele informative.

4             ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE CALE SUDATE

Intreţinerea aparatelor de cale se realizează conform instrucţiunilor privind montarea, exploatarea şi întreţinerea aparatelor de cale [17] elaborate de producătorul de aparate de cale şi cu respectarea reglementărilor în vigoare [7], [10], [11], [13].

In cazul reparaţiei provizorii sau definitive a reperelor de rulare din cuprinsul aparatelor de cale, se va urmări păstrarea poziţiei iniţiale a vârfului inimii precum şi poziţia acelor faţă de contraace.

ANEXA 1

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din prezenta normă tehnică feroviară.

Nr. crt.	Documentul	Denumirea completă
[1]	SR EN 13145	Aplicaţii feroviare. Traverse şi suporturi de lemn.
[2]	SR EN 13230	Aplicaţii feroviare    Cale - Traverse şi suporturi de beton: Partea 1- Condiţii generale; Partea 2- Traverse de beton precomprimat; Partea 4   Suporturi pentru aparate de cale.
[3]		Catalog de aparate de cale - APCAROM Buzău 1983.
[4]	STAS 6535	Protecţia climatică. împărţirea climatică a pământului în scopuri tehnice
[5]	STAS 6692	Protecţia climatică. Tipuri de protecţie climatică.
[6]	SR EN 13481	Aplicaţii feroviare - Cale - Condiţii de performanţă pentru sisteme de prindere: Partea 1 - Definiţii; Partea 7 - Sisteme de prindere speciale pentru aparate de cale şi contraşine.
[7]	nr.002/2001	Regulament de exploatare tehnică feroviară.
[8]	Instrucţia 306	Determinarea defectelor şinelor şi verificarea şinelor în cale.
[9]	Instrucţia 314	Instrucţia de norme şi toleranţe pentru construcţia, reparaţia şi întreţinerea căii. Linii cu ecartament normal.
[10]	Instrucţia 341	Instrucţia pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante.
[11]	CD-27-04	Normativ privind utilizarea traverselor din beton precomprimat la linii de cale ferată.
[12]	NE 032 - 04	Normativ pentru întreţinerea şi reparaţia liniilor de cale ferată pentru circulaţia trenurilor cu viteze până la 200Km/h.
[13]	MP 038-04	Metodologie privind proiectare a aparatelor de cale.
[14]	NP 109 - 04	Normativ privind proiectarea liniilor şi staţiilor de cale ferată pentru viteze până la 200 km/h
[15]	Fişa UIC 712	Defectele şinelor
[16]	Fişa UIC 720	Pozarea şi întreţinerea căii cu şine lungi sudate.
[17]	VAE-APCAROM	Instrucţiuni privind montarea, exploatarea şi întreţinerea aparatelor de cale.

NOTĂ:

Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire (inclusiv modificările).

ANEXA 2

(INFORMATIVĂ)

2.1. FIŞA DE MĂSURARE

(exemplu)

pentru aparatul de cale cu joante sudate Nr..........Tip ......................................... .......................... Linia.............sudat în zilele....................la temperatura de fixare T_f = .................................................................

Denumire element	Instrument de măsurare	Valoare nominală	Valori măsurate înainte sudură	Valori măsurate la data							Periodicitate măsurări
Starea traverselor											Trimestrial
Starea pietrei sparte											Trimestrial
Temperatura în şină
Starea terasamentului
DISTANTA DE LA PRIMA JOANTA LA VÂRFUL ACELOR ÎNAINTE DE SUDURA
Acul Drept											Inainte de sudare
Acul Curb
DISTANTA DE LA PRIMA JOANTA LA VÂRFUL ACELOR ÎNAINTE DE SUDURA
Acul Drept											Inainte de sudare
Acul curb
ECARTAMENT/NIVEL
Prima joantă											Săptămânal în prima lună după sudură şi lunar în următoarele 3 luni după care trimestrial
Vârful acelor
Călcâiul acelor pe directă
Călcâiul acelor pe abătută
Mijlocul curbei
Vârful unde lătimea=40 mm dir.
Vârful unde lăţimea=40 mm pe abătută
JGHEABURI
Lărgime între şină/cşină, inimă											Lunar
Adâncime la inimă
Adâncime între şină/cşină
UZURI
Verticale ace-zonă nerabotată											Lunar în primele trei luni după care trimestrial
Verticale contraace
Verticale şine legătură
Verticale inimă unde L=40 mm
Clemă zăvor											Trimestrial
Casetă zăvor
Bară acţionare
Contraac drept/curb
Ace drept/curb
DEPLASAREA ACELOR FAŢA DE CONTRAACE (prin măsurare faţa de semnele trasate înainte de sudare)
Acul drept											Trimestrial Trimestrial
Acul curb
CURSELE
Acului drept - fixător vârf/mijloc											Trimestrial
Acului curb - fixător vârf/mijloc
Bară acţionare - vârf/mijloc
De înzăvorâre - la ac drept
De înzăvorâre - la ac stâng
De înzăvorâre - la mijloc ac drept
De înzăvorâre - la mijloc ac stâng
CONTROLUL ULTRASONIC
Ace											Trimestrial
Contraace
Şine de legătură
Inimă de încrucişare
Suduri
FORTE DE MANEVRARE
Forţe de manevrare (Fm)											Bianual
Forţe remanente (Fr)											Bianual

2.2     FIŞA SCHIMBĂTORULUI DE CALE SIMPLU SUDAT

S 60 - 300 -1:9 Dr. Af (49) -1435

(exemplu)

Regionala:

Secţia:

Districtul:

Staţia:

Schimbător Nr:

Viteza pe directă:

Viteza pe abătută:

Data introducerii în cale:

Tonaj de stabilizare până la sudare:

Data sudării joantelor interioare :

Data sudării joantelor de la călcâi:

Data sudării joantelor de la vârf:

POZIŢIA JOANTELOR

ANEXA 3

(INFORMATIVĂ)

3.1   SUDAREA ALUMINOTERMICĂ A JOANTELOR SCHIMBĂTOARELOR DE CALE SIMPLE MONTATE ÎN CALE

repere de rulare cu două găuri de eclisare la fiecare capăt

(exemplu de lucru)

Figura1. Schema schimbătorului la care joantele interioare sunt eclisate cu 4 buloane

NOTA:

(a) x-3; y-5 = ace

(b)  1-2; 3-4; 5-6; 7-8 = şine de legătură

(c) 2-c; 8-d = şine de rulare

(d) 4-e; 6-f = aripi inimă

(e) Z₁; Z₂; Z₃; Z₄ = zone de lucru

(f)  1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8 = joante interioare eclisate cu 4 buloane

(g) a; b; c; d; g; h = joante extreme eclisate cu 4 buloane

(h) a'-a; b'-b; c'-c; g'-g; h'-h; d'-d = panouri intrare-ieşire

(i) a-1; b-7 = contraace

A. CONDIŢII GENERALE

(a)  Capetele cu găuri se îndepărtează prin tăiere cu pânză, cu discul abraziv sau oxigaz, imediat după cea de a doua gaură de eclisare.

Se admite îndepărtarea capetelor după prima gaură de eclisare, cu condiţia ca cea de a doua gaură:

(1)  să fie controlată vizual şi ultrasonic (să nu aibă micro fisuri pe margini);

(2)  să nu fie ovalizată, iar distanţa de la axul ei până la capătul tăiat să nu fie mai mică de 100 mm.

Pentru compensarea capetelor tăiate, şinele de legătură cu găuri se înlocuiesc cu altele fără găuri, cu lungimea „L" calculată după formula:

L = l₀ + r₁ + r₂ + 2 (d + λ + 2 mm)       [mm]

unde:

l            = lungimea şinei de legătură noi, în mm

l₀           = lungimea şinei de legătură vechi, în mm

r₁ şi  r₂ = rosturile înainte de tăiere, în mm

d           = porţiunea de şină care se taie, în mm

λ           = rostul de turnare aluminotermică, în mm

2 mm    = lungimea de contracţie pentru o sudură

(b)   Nu se sudează schimbătoare cu uzura reperelor mai mare de jumătate din uzura maximă admisă, cu defecte de categoria I şi II interne sau de suprafaţă;

(c)   Sudarea aluminotermică se execută la temperaturile următoare:

(1)  mai mari de +50C, pentru toate joantele cu excepţia joantelor de la călcâiul acului şi a joantelor extreme, când schimbătorul se sudează cu calea fără joante;

(2)  între +17°C şi +27°C, pentru joantele 3 şi 5 şi joantele de capăt (extreme), a', b', c', d', g', h', când aparatul se încorporează în calea fără joante;

(d)   Inainte de înglobarea schimbătorului sudat în calea fără joante, reperele se detensionează la "t_fd", prin slăbirea prinderilor şi vibrarea reperelor cu ciocane de lemn sau cu alte mijloace;

(e)   La sudura aluminotermică nu se folosesc decât materiale (termit, forme de turnare) indicate pentru sortul de oţel, tipul de şină şi rostul de turnare stabilit. Tehnologia sudurii propriu-zise (pregătirea rostului, curăţarea capetelor de şină, timpul de preîncălzire, debavurare, ş.a.) este cea indicată de producătorul de termit;

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
B. SUDAREA JOANTELOR INTERIOARE DIN ZONA Z1 (ANEXA 3.1, Figura 1)
a. Inainte de închiderea liniei
1	Pregătirea schimbătorului pentru sudare conform punctului A,inclusiv pregătirea şinelor înlocuitoare.		Inainte de închiderea liniei   pentru sudare" înseamnă oricând, astfel ca la sudare situaţia să fie instructională.
2	Se întocmeşte schiţa schimbătorului conform exemplelor din ANEXA 2.
3	Se identifică şi se marchează punctul neutral, conform reglementărilor producătorului.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
	Acolo unde nu există materializat pe contraac, se vor solicita producătorului informaţii asupra poziţiei unde trebuie să se afle punctul neutral faţă de capătul cel mai apropiat al contraacului.
4	Se închide linia pentru executarea sudurilor joantelor interioare.		Trebuie acordată închidere de linie suficientă (5÷6 ore) pentru ca joantele interioare să fie sudate toate, cu excepţia joantelor de la ace, atunci când temperatura este în afara limitelor „tfd" . Pentru aceasta este necesar să se lucreze concomitent cu două formaţii de sudură şi cu suficienţi oameni de linie, pentru lucrările auxiliare.
b. In timpul închiderilor de linie
1	Se dezeclisează şi se scot prinderile de la joantele 1-8 din zona Z1
2	Se scot prinderile verticale pe o lungime de 2-3 metri într-o parte şi alta a joantelor dezeclisate.
3	Se verifică poziţia vârfului acului faţă de punctul neutral existent pe contraac.	Distanţa 8 de la vârful acului lipit de contraac şi până la punctul neutral, trebuie să fie: S = α lac (t1 - 200C) [cm] unde: α         = coeficient de dilatare liniară = 1,15 x 10"  ; t1         = temperatura şinei în timpul lucrului; lac        = lungimea liberă (fără prinderi) a acului, în cm; 200C   = temperatura la care a fost trasat punctul neutral.
4	Se taie capetele reperelor		Dacă joantele 3 şi 5 nu se sudează din cauza temperaturii diferite de

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
			"tfd", atunci capetele nu se taie şi reperele rămân eclisate, urmând să fie tăiate când se sudează.
5	Se înlocuiesc şinele de legătură cu altele mai lungi, calculate conform punctului A.(a).
6	Se începe sudarea cu două formaţii care lucrează concomitent pe joantele şi anume: 1 cu 8, apoi 2 cu 7, 3 cu 6 şi 4 cu 5.		Dacă formele de turnare nu încap între ac şi contraac, atunci reperele se scot de pe plăci, se sudează şi apoi se repun pe plăci. Dacă nu se pot suda toate joantele interioare într-o singură închidere de linie, atunci acestea se vor suda astfel: (1) în prima închidere - joantele 1 cu 6 şi 4 cu 7; (2) în cea de a doua închidere se sudează joantele 2 cu 8 şi 3 cu 5, conform schiţei alăturate. Durata maximă dintre cele două închideri va fi 48 ore.
7	Se execută debavurarea şi polizarea sudurilor la toleranţa de: + 0,3 mm/m la faţa de rulare + 0 şi -3 mm/m la faţa laterală.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
8	Se refac prinderile
9	Se  măsoară geometria şi se trec datele în fişa schimbătorului
10	Se redeschide circulaţia cu viteza normală.
C. SUDAREA JOANTELOR DIN ZONA Z2 ŞI Z3 (ANEXA 3.1, Figura 1).
1	închidere de linie pentru sudarea joantelor din zonele respective, după ce s-au adus la faţa locului cupoanele c-c', g-g', h-h' şi d-d' calculate conform punctului A.(a).		Joantele 1-8 au fost sudate anterior.
2	Se taie capetele reperelor de la joantele c,c', g, g', h, h', d şi d'		Dacă după zonele Z2 şi Z3 există cale fără joante, atunci înainte de sudare, se execută detensionarea capetelor căii fără joante la „ tfd"
3	Se introduc, în locul vechilor panouri intrare-ieşire, noile panouri. Dacă pe linia abătută este cale fără joante, se sudează cu două formaţii de sudură concomitent, c cu g', apoi c' cu g, h cu d' şi h cu d.
4	Se  face   debavurarea  şi  polizarea sudurilor la toleranţa de: + 0,3 mm/m la faţa de rulare + 0 şi -3 mm/m la faţa laterală.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
D. SUDAREA JOANTELOR DIN ZONA Z4 (ANEXA 3.1, Figura 1)
1	Aducerea     la     faţa     locului     a panourilor intrare-ieşire a-a' şi b-b' calculate conform punctului A.(a) şi care le vor înlocui pe cele din cale. Dacă lângă zona Z4 există cale fără joante, toată lucrarea trebuie făcută numai   la   "tfd"   şi   după   ce   s-a detensionat atât calea fără joante cât şi schimbătorul. In  această situaţie,   noile  panouri intrare-ieşire nu vor avea găuri de eclisare la capătul care se sudează. Dacă lângă Z4 este cale cu joante, lucrarea se face la temperaturi mai mari de  5°C,  sudurile fâcându-se numai în punctele a şi b.		Sudarea se execută după detensionare la tfd = +17°C - +27°C Sudarea se execută la t > 5°,    cu rosturile în a', a", b' şi b", [12].
2	După sudare, debavurare şi polizare se măsoară geometria, se trec datele în     fişa schimbătorului şi se deschide circulaţia cu     viteza reglementată.

3.2      SUDAREA ALUMINOTERMICĂ A JOANTELOR SCHIMBĂTOARELOR DE CALE SIMPLE MONTATE ÎN CALE

repere de rulare cu o singură gaură de eclisare la fiecare capăt

(exemplu de lucru)

A. CONDIŢII GENERALE

(1)   Schiţa schimbătorului este conform ANEXA 3.1, Figura 1;

(2)  Schimbătorul de cale se comandă la producător cu menţiunea "pentru sudare", cu o singură gaură la capătul de eclisare (cea de-a doua gaură);

(3)  Schimbătorul se introduce în cale şi se eclisează cu câte 2 buloane; terasamentul şi prisma căii în limitele toleranţelor reglementate;

(4)  Calea se burează şi se ripează realizându-se geometria instrucţională. Sudarea joantelor se face după trecerea tonajului de stabilizare sau după stabilizarea dinamică a prismei căii [10];

(5)  Condiţiile impuse stării reperelor, temperaturii de sudare, înglobării schimbătorului în calea fără joante, materialelor şi tehnologiei de sudare propriu zise, sunt aceleaşi ca cele prevăzute pentru schimbătoarele cu două găuri la capetele fiecărui reper (ANEXA 3.1).

(6)  Nu este necesară înlocuirea şinelor de legătură. Toate reperele rămân pe locul lor (după ce s-a verificat şi reglat distanţa dintre punctul neutral şi vârful acului). In rostul joantelor 1-8, a, b, c, d, g, h, se taie dintr-un reper, o lungime 1 = d + 2mm, unde d este rostul de turnare şi 2 mm este contracţia la răcirea sudurii.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
B. SUDAREA JOANTELOR INTERIOARE IN ZONA Z1 (ANEXA 3.1, Figura 1)
a. Inainte de închiderea liniei
	Conform punctului B.a.  -  ANEXA 3.1
b. In timpul închiderii liniei
1 2 3	Conform nr crt. 1,2 şi 3 de la punctul B.b din ANEXA 3.1
4	Formarea rostului de sudare se face tăind din capetele reperelor 1-2, 3-4, 5-6, 7-8, o lungime d +2mm. Pentru reperele:  a-a, b-b, c-c,  g-g, h-h şi d-d, se taie    pentru a forma rostul de sudare în joantele a, b, c, d, g, h.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
5	Sudarea se execută     conform punctului B.b ANEXA 3.1
6	Refacerea   prinderilor,   măsurări şi redeschiderea circulaţiei - conform nr.crt. 7, 8, 9 şi 10 de la punctul B.b ANEXA 3.1
C. SUDAREA JOANTELOR IN ZONELE Z2 ŞI Z3 (ANEXA 3.1, Figura 1)
1	Se procedează conform ANEXEI 3.1 punctelor C1  - C4, fără înlocuirea şinelor de legătură.
D. SUDAREA JOANTELOR IN ZONA Z2 (Anexa 3.1, Figurai)
1	Se respectă toate prevederile de la punctul   D   din   ANEXA   3.1,   cu deosebirea că nu se înlocuieşte nici un reper, iar în joantele a şi b se creează, prin tăiere la d +2mm.

3.3     SUDAREA ALUMINOTERMICĂ A APARATELOR DE CALE, MONTATE ÎN CALE

(exemplu de lucru)

A. CONDIŢII GENERALE

La sudarea unui aparat de cale, lucrarea se împarte pe schimbătoare, procedându-se în ordinea arătată în ANEXA 3.1.

Regulile privind pregătirea platformei şi a prismei căii, condiţiile de calitate ale reperelor, condiţiile de geometrie ale aparatului şi obligativitatea întocmirii fişei aparatului sudat, rămân aceleaşi ca cele prevăzute pentru schimbătoarele simple de cale.

B. ORDINEA DE SUDARE A JOANTELOR

B.l. La traversarea cu joncţiune dublă:

Lucrarea de sudare se poate executa într-o singură etapă, necesitând minimum 2 formaţii de sudură şi închidere de linie de durată corespunzătoare sau în mai multe etape (mai multe închideri de linie).

Mai multe închideri de linie

Această lucrare se execută cu respectarea următoarelor reguli:

a.    Sudurile 1÷14 se fac la temperaturi cuprinse între +5°C şi +30 °C ;

b.    Se pot efectua, într-o închidere de linie sudurile în joantele 1, 2, 7, 8, 9, 10, iar în altă închidere de linie sudurile în joantele 3, 4, 11, 12, 13, 14 ;

c.    Joantele 15 şi 16 se sudează ultimele, după reglajul vârfului acului faţă de punctul neutral şi la temperaturi cuprinse între +17°C şi +27 °C.

O singură închidere de linie

Când aparatul de cale se sudează complet într-o singură închidere de linie, ordinea de sudare a joantelor este următoarea:

Dacă se lucrează cu o formaţie de sudură se sudează succesiv joantele 1 ÷ 16.

Când se lucrează cu două formaţii se sudează concomitent joantele 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6, 7 cu 8, 9 cu 10, 11 cu 12, 13 cu 14.

Dacă se lucrează cu patru formaţii de sudură, se pot suda simultan joantele: 1 cu 2 şi 3 cu 4, 7 cu 8 şi 13 cu 14, 9 cu 10 şi 11 cu 12, apoi 5 cu 6 şi în final, la temperaturi între +17°C şi +27 °C se efectuează sudurile în joantele 15 şi 16.

Dacă într-o parte sau în ambele părţi există cale fără joante, atunci, într-o altă închidere de linie decât cea pentru sudarea joantelor interioare, la temperaturi cuprinse între +17°C şi +27 °C, se execută sudurile C₁ ÷ C₈

Dacă într-o parte şi alta a aparatului de cale sudat există cale cu joante, se sudează, la temperaturi mai mari de +5°C, câte un panou C - C' în lungime minimă de 10 metri şi se eclisează normal cu calea cu joante.

B.2. La traversare simplă:

La traversarea simplă, joantele se pot suda într-o singură închidere de linie sau în două închideri, cu două formaţii sau cu patru formaţii.

Ordinea de sudare, într-o singură închidere de linie şi cu o singură formaţie este conform schiţei, adică 1, 3, 2, 4, ..., 16. Sudurile în C₁ - C₂ se execută în altă închidere de linie în aceleaşi condiţii ca la traversarea dublă joncţiune.

Dacă lucrarea se execută în două închideri cu o singură formaţie, într-o închidere se sudează joantele din dreapta 1, 2, 3, 4, 9, 10, 11, 12 şi în cea de a doua închidere se execută sudurile din stânga 5, 6, 7, 8, ....16. Sudurile se execută la temperaturi mai mari de 5°C.

Legarea aparatului de cale sudat cu calea tară joante sau cu calea cu joante respectă condiţiile pentru traversarea dublă joncţiune.

3.4       SUDAREA PRIN PROCEDEUL ELECTRIC AL TOPIRII INTERMEDIARE ŞI PRESIUNII IN CAPETE, A JOANTELOR SCHIMBĂTOARELOR DE CALE SIMPLE MONTATE ÎN CALE

repere cu una sau două găuri de eclisare la capete

(exemplu de lucru)

A. CONDIŢII GENERALE

(1)     Schiţa schimbătorului este conform ANEXA 3.1, Figura 1;

(2)     Condiţiile generale de lucru sunt conforme cu ANEXA 3.1, cu următoarele excepţii:

(a)  Lungimea şinelor de legătură şi lungimea panourilor intrare-ieşire care le vor înlocui pe cele din cale, după tăierea capetelor se va cu formula:

l = l_o + r₁ + r₂ + 2 (d + λ + 1 mm)

unde:

l ₀ = lungimea şinei vechi;

r = rostul din cale

d = lungimea ce se taie din reperele a-1 şi b-2 (după cea de a doua gaură de eclisare);

λ = scurtarea la sudură;

1 mm = contracţia la sudură. La fel se calculează şi lungimile noilor panouri intrare-ieşire din zonele Z₁, Z₂, Z₃ (ANEXA 3.1, Figura1).

(b)  Se sudează mai întâi joantele de pe o direcţie şi apoi de pe cealaltă direcţie.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
B. SUDAREA JOANTELOR INTERIOARE DIN ZONA Z1
a. Inainte de închiderea liniei
1 2 3	Conform nr crt. 1, 2 şi 3 de la punctul B.b din ANEXA 3.1
4	Inchiderea şi semnalizarea instructională
b. In timpul închiderii liniei
1	Demontarea şi scoaterea din cale a şinelor de legătură 5-6 şi 7-8 (ANEXA 3.1, Figura 1,)
2	Demontarea şi riparea în interiorul căii a reperelor y-5 şi 6-f	şinele de legătură scoase reperele y-5 şi 6-f, ripate în interiorul căii
3	Montarea în cale a noilor repere 5'-6' şi 7'-8' calculate la lungime, conform punctului A. 2 .	- înlocuirea şinelor de legătură şi pregătirea pentru sudarea joantelor 5,6,7 şi 8.
4	Se aduce instalaţia de sudură la vârful schimbătorului

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
5	Se sudează reperele b-7 cu 7'-8' în 7' şi y-5 cu 5'-6' în 5'	Sudarea reperelor vechi b-7 şi y-5 cu reperele noi 7'-8' respectiv 5'-6' în 7' şi 5'.
6	Se desface din prinderi reperul 8-d şi     se     împinge     spre     călcâiul schimbătorului   pentru   a   permite punerea pe plăci a reperului 7'-8'.
7	Se polizează sumar sudurile 7 şi 8 pentru a permite trecerea peste ele a instalaţiei de sudură.
8	Se   aşează  pe   plăci  reperul  7'-8' pentru a putea fi sudat cu 8-d.
9	Cu instalaţia de sudură aşezată pe reperele 3 - 4 şi b - 8', se sudează reperul y-6' cu reperul 6-f (desfăcut de   prinderi)   şi   apoi   se   sudează reperul b-8' cu reperul 8-d. Apoi se ripează pe plăci reperele lungi sudate y-f şi b-d,   se refac prinderile şi se eclisează normal în b şi d, dacă în acea închidere de linie    nu    se continuă sudarea joantelor extreme.	Sudarea reperelor y-6' cu 6-f şi a reperelor b-8'cu 8-d şi 6-f în 6' şi 8'.
10	Se retrage instalaţia de sudare din zona Z1
11	Se  aşează  acele  pentru  circulaţia instalaţiei de sudură pe directă, cu

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
	maşina de sudat orientată de la zona Z1 spre zona Z3 (Anexa 3.1, figura 1).
12	Se demontează şi se scot din cale reperele vechi 1-2 şi 3-4.
13	Se   demontează  şi  se  ripează  în interiorul căii reperele x-3 şi 4-e.
14	Se    aşează    pe    plăci,    în    locul reperelor scoase 1-2 şi 3-4, reperele noi l'-2' şi 3'-4'.	Schimbarea reperelor vechi 1-2 şi 3-4 cu reperele noi l'-2', şi 3'-4'.
15	Cu instalaţia de sudură aşezată pe reperele a-1 şi y-5' se sudează: -  obişnuit în 1 şi 3'; - prin tragere reperele l'-2' şi 3'-4'.	Schimbătorul de cale după sudarea joantelor l',3',5',6',7' şi 8'.	Inainte de sudare în 3'-5', se verifică distanţa dintre punctul neutral şi vârful acului care trebuie să fie 5 = α lac(t1 - 20°), se verifică din nou lungimea 3-4 astfel ca după sudură distanţa 8, pe ambele fire să fie corespunzătoare.
16	Se desface de prinderi reperul 2-c
17	Se polizează sumar sudurile din 1' şi   3'   pentru   a   permite   trecerea instalaţiei de sudură peste ele.
18	Se    aşează   pe    plăci,    pe   toată lungimea, reperul l'-2' sudat în 1.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
19	Cu instalaţia de sudură aşezată pe reperele  a-2'  şi  y-6'   (aşezate  pe plăci şi prinse în prinderi la fiecare a 5-a traversă) se sudează reperele x-4' cu 4-e în 4' şi reperul a-2' cu 2-c în 2'. Se ripează pe plăci reperul 2'-c şi 4'-e şi se refac prinderile pe toată lungimea a-c şi pe toată lungimea x-e.	Sudarea tuturor joantelor interioare ale schimbătorului
20	Se   polizează   final   la   toleranţe prescrise, toate sudurile executate
21	Se    retrage    instalaţia  în  afara schimbătorului.
22	Se   refac   eclisările   (cu   sau  fără schimbarea   şinelor din capetele schimbătorului) în joantele a, b, c, d,   g  şi  h, dacă nu  se   continuă sudarea la joantele extreme.
23	Se strâng toate materialele, sculele şi  utilajele din cale,   se măsoară geometria căii şi se trec rezultatele în fişa schimbătorului
24	Se ridică semnalizarea,  se retrage instalaţia în staţie şi se redeschide circulaţia cu viteză normală.		Dacă conducătorul lucrării în grad de cel puţin şef de district, constată defecţiuni care impun restricţii de viteză, se stabileşte o altă viteză de circulaţie.

NOTA:

a)  Sudarea joantelor interioare l'-8' trebuie să se facă într-o închidere de linie de 5-6 ore. Dacă nu este posibil, joantele interioare se pot suda şi în două închideri de linie şi anume într-o închidere se sudează joantele l',3',2' şi 4' şi în alta se sudează joantele 5',7', 6' şi 8'. Durata dintre cele două închideri nu va depăşi 24 ore;

b)  Se recomandă sensul de lucru dinspre zona Z₄ spre zonele Z₂ şi Z₃ ;

c)  Joantele de vârf nu se pot suda decât cu instalaţia întoarsă în sensul de lucru dinspre zonele Z₂ şi Z₃ spre zona Z₄ ;

d)  Joanta c respectiv d se poate suda prin procedeul "buclă" dacă după zona Z₂ respectiv Z₃ este cale fără joante;

e)  Joantele g şi h nu se pot suda cu instalaţia mobilă decât dacă, din construcţie, cozile inimii sunt suficient de lungi astfel încât instalaţia să intre între cele două cozi. Aceste joante se pot suda aluminotermic sau se pot eclisa cu joanta întărită făcută pe loc (lipită sau nu cu răşină) cu eclise tip JIL, cu 6 buloane de înaltă rezistenţă strânse cu 90-100daN/m;

f)   Chiar dacă reperele au numai câte o gaură de eclisare, şinele de legătură tot trebuie schimbate. Avantajul este că nu se mai taie nici un capăt de şină.

Ordinea de sudură rămâne aceeaşi;

g)  Pentru sudarea joantelor interioare, temperaturile de fixare vor fi mai mari de 5°C.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
C. SUDAREA JOANTELOR c, d, g şi h DIN ZONELE Z2 ŞI Z3 (ANEXA 3.1, Figura 1)			Dacă la călcâiul schimbătorului este cale tară joante, lucrarea se execută numai la temperaturi cuprinse între +17°C şi +27°C.
1	Pregătire  şi închidere  de  linie  în vederea sudării.
2	Se aduce instalaţia   mobilă  pe schimbător, cu sensul de la zona Z4 spre zona Z2.
3	La calea tară joante:detensionare a reperelor schimbătorului şi a zonei de respiraţie.
4	La calea cu joante: se taie capetele cu găuri de la joantele c, g, h, d.

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
5	Se înlocuiesc panourile c-c', g-g', h-h', şi d-d', cu altele fără găuri de lungime l = lo + 2d + 2λ + 2mm.
6	Se sudează obişnuit joantele c şi g se   debavurează   şi   se   polizează sumar.  Prin procedeul "buclă", se sudează capetele c' şi g' cu calea fără joante,   în cazul încorporării aparatului în calea fără joante. Se debavurează,     se     polizează  la toleranţele  admise    şi se leagă definitiv în prinderi. Când aparatul nu  se   înglobează în calea   fără joante, sudura se face prin tragere la temperaturi mai mari de 5°C.	Sudarea schimbătorului cu restul căii tară joante, pe linia directă, în zona Z2
7	Se retrage instalaţia în zona Z1.
8	Se sudează obişnuit joantele h şi d, iar   după   debavurare   şi   polizare sumară se sudează prin procedeul "buclă" (dacă pe abătută este cale fără joante) joantele h' şi d'. Dacă pe linia abătută este cale cu joante sau panouri tampon, sudura se face prin tragere, la temperaturi mai mari de 5°C.	Sudarea schimbătorului cu restul căii tară joante, pe linia abătută, în zona Z3.
NOTA: In cazul când în zona Z3 este cale cu joante, şinele  care se introduc în spaţiile create după tăierea capetelor cu găuri, în h şi d au lungimi admise pentru calea cu joante cu un spor necesar topirii la sudare.
9	Se retrage instalaţia    în afara schimbătorului, se   definitivează

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
	polizările, se refac prinderile şi se măsoară geometria   aparatului   de cale,    trecându-se    rezultatele  în fişele schimbătorului.
10	Se deschide  linia     în   mod instructional.
D. SUDAREA JOANTELOR DIN ZONA Z4
1	închiderea instructională a căii
2	Aducerea  instalaţiei   de   sudat pe schimbător (sensul de lucru de la zona Z2 spre zona Z1).
3	Detensionarea zonei  de  respiraţie din zona Z4 a liniei curente.
4	Tăierea capetelor contraacelor în a şi în b, după cea de-a doua gaură de eclisare sau după prima gaură (dacă nu   există   decât   cea   de-a   doua gaură).
5	Schimbarea     panourilor     intrare-ieşire (când acestea există) cu altele de lungime calculată.	Pregătirea capătului din zona Z4 pentru sudură	Lucrarea se face în limitele +17°C + 27°C, când în linia curentă este cale fără joante. In cazul căii cu joante temperatura trebuie să fie mai mare de 50C.
6	Sudarea în mod obişnuit a joantelor a şi b şi apoi prin procedeul "buclă" a capetelor a' cu a" şi b' cu b", în cazul   căii   fără  joante   sau   prin tragere, în cazul căii cu joante, pe linia curentă.	Schimbător complet sudat

NTF

	ORDINEA ŞI DENUMIREA OPERAŢIILOR	SCHIŢE ŞI CALCULE	OBSERVAŢII
7	Se retrage instalaţia  în  afara  schimbătorului, se    definitivează polizările, se refac prinderile şi se măsoară   geometria   aparatului de cale,    trecându-se    rezultatele în fişele schimbătorului.
8	Se deschide linia în mod instructional.
NOTA: Joantele a şi b nu se pot suda cu instalaţia mobilă, decât dacă aceasta a fost întoarsă cu maşina de sudat în sensul de lucru de la zona Z2 spre Z1 . In cazuri speciale (nu se poate introduce instalaţia de sudare sau sudarea joantelor a şi b trebuie făcută în aceeaşi închidere cu joantele din zona Z2 şi Z3) sudarea acestor joante se poate face aluminotermic. In acest caz, în timp ce se execută lucrările de la punctul B se execută şi sudarea aluminotermică în a şi b conform ANEXEI 3.1

ANEXA 4

(INFORMATIVĂ)

ORDINEA DE EXECUŢIE A SUDURILOR APARATELOR DE CALE

(exemplu de lucru)

Eliminarea joantelor interioare ale schimbătoarelor de cale simple utilizând suduri aluminotermice, se va face la temperaturi în şină mai mari de +5°C, cu excepţia joantelor de la călcâiul acelor care se sudează în limitele (+17°C) - (+27°C).

Sudarea joantelor interioare se poate face în două moduri:

a.    sudarea în afara căii: se execută în baze specializate unde se asamblează schimbătoarele de cale noi. La eliminarea joantelor se va ţine seama de contracţia la răcire a sudurii aluminotermice (8 = 2 mm), astfel încât geometria aparatului de cale cu joantele sudate la t = +20°C în şină, să fie identică cu geometria aparatului de cale cu joantele nesudate la aceeaşi temperatură;

b.     sudarea în cale, în una sau mai multe închideri de linie (de cca. 4-5 ore). Succesiunea operaţiilor privind eliminarea joantelor interioare va fi astfel aleasă încât forţele axiale din firele de şină ale aparatului de cale, forţe datorate variaţiilor de temperatură care vor apare până la sudarea joantelor extreme şi înglobarea în calea fără joante, să nu favorizeze producerea deripărilor.

Se recomandă ca sudarea joantelor interioare să se facă într-o singură închidere de linie.

In situaţia când lucrarea se execută în două sau mai multe închideri de linie, în timpul acordat închiderii trebuie să se execute cel puţin:

-sudurile joantelor dintr-o secţiune transversală;

-sudurile joantelor de pe firele exterioare (interioare) de şină.

In cazul când sudarea joantelor interioare se execută în două închideri de linie durata dintre cele două închideri de linie nu trebuie să fie mai mare de 24 ore.

Joantele rămase nesudate după prima închidere se eclisează fără găurire, cu menghină, până la sudare, peste aceste joante se circulă cu restricţia de viteză reglementată [10].

Relaţia prin care se stabileşte variaţia lungimii acului este: 8 = αl_ac (t₁-200c)(l)

Pentru valoarea lui „8" pozitivă se deplasează acul spre vârful macazului, iar pentru valoarea lui „S" negativă acul se deplasează spre călcâiul macazului.

Inainte de sudare se deplasează acele faţă de contraace spre vârful sau călcâiul aparatului de cale cu valoarea dată de relaţia (1), la care se adaugă 2 mm reprezentând contracţia la răcire a sudurii aluminotermice.

Ordinea de execuţie a sudurilor:

Ordinea de execuţie a sudurilor va fi următoarea:

-         2, 6, 4 şi 8;

-        1 şi 7;

-         c, h, g şi d;  

-         a şi b;

-         3 şi5.

La execuţia sudurilor 2, 6, 4 şi 8, prinderile de pe şinele de rulare cu contraşine şi de pe inima simplă vor fi strânse, iar prinderile de pe zona şinelor de legătură vor fi slăbite.

La execuţia sudurilor 1 şi 7, prinderile de pe contraace vor fi strânse, iar prinderile de pe zona şinelor de legătură vor fi slăbite. Aceste suduri (1 şi 7) nu se pot executa până ce sudurile 2 şi 8 nu s-au răcit.

La execuţia sudurilor c, h, g şi d, prinderile de pe şinele de rulare cu contraşine şi de pe inima simplă vor fi strânse, iar prinderile de pe zona şinelor de legătură a liniei curente vor fi slăbite.

Se strâng apoi prinderile de pe şinele de legătură dintre sudurile 1 şi 2, 7 şi 8.

La execuţia sudurilor a şi b, prinderile de pe contraace vor fi strânse, iar de pe zona şinelor de legătură a liniei curente prinderile vor fi slăbite.

După execuţia şi răcirea acestor suduri se poate trece la poziţionarea corectă a acelor faţă de contraace şi sistemul de manevrare-zăvorâre, funcţie de temperatură.

După poziţionarea corectă se face strângerea prinderilor de la sfârşitul acelor. Sudarea unui schimbător de cale se încheie cu joantele 3 şi 5.

La execuţia sudurilor 3 şi 5, prinderile de pe ace vor fi strânse, iar pe zona şinelor de legătură prinderile vor fi slăbite.

După răcirea sudurilor se face strângerea prinderilor de pe şinele de legătură dintre sudurile 3 şi 4, 5 şi 6.

In cazul în care sudarea se execută în două închideri de linii, se va proceda după cum urmează:

-      la prima închidere, se sudează joantele:   2, 4, 6 şi 8;

                                                                     1 şi 7 concomitent cu c, h, g şi d.          

-      la a doua închidere, se sudează joantele:  a şi b;

                                                                     3 şi 5