DECIZIE   Nr. 536 din 13 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 955 din 27 octombrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marinela Minca        - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Andrei Zanopol Tanase in Dosarul nr. 1.793/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca prevederile legale criticate nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale invocate in motivarea acesteia.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.793/P/2004, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Andrei Zanopol Tanase in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca "o reactie de o violenta minima, fata de impiedicarea accesului liber la informatie al ziaristului, nu poate fi considerata ca infractiune in spiritul avut in vedere de legiuitor la incriminarea infractiunii de <<ultraj>>", sanctionarea penala a unor asemenea "reactii minime" fiind de natura sa incalce libertatea de exprimare, precum si dreptul la informatie. In fapt, prin Sentinta penala nr. 1.460 din 25 mai 2004 a Judecatoriei Galati, autorul exceptiei a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ultraj prevazuta de art. 239 alin. 2 si 3 teza intai din Codul penal, retinandu-se ca acesta a lovit un lucrator de politie. Impotriva acestei sentinte inculpatul a declarat apel, in cadrul caruia a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal, aratand ca fapta pentru care a fost condamnat a fost savarsita in exercitarea profesiei sale de jurnalist, interventia brusca pentru a opri o persoana imbracata civil, care nu se legitimase si care incerca sa ia aparatul de fotografiat din mainile martorului care avea aceeasi calitate de jurnalist, fiind justificata. Incriminarea faptei sale ca ultraj, in conditiile aratate, este apreciata ca fiind de natura sa incalce drepturile constitutionale invocate.
    Tribunalul Galati - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Referindu-se, in motivarea opiniei sale, la dispozitiile art. 239 alin. 1^1 si 2 din Codul penal, instanta arata ca acestea nu pot fi considerate ca o ingradire a dreptului la informatie sau a libertatii de informare, intrucat asigurarea unei protectii speciale functionarului care, mentinandu-se in cadrul legal al atributiilor de serviciu, actioneaza intr-un mod legitim, in exercitiul autoritatii pe care o reprezinta, este impusa de necesitatea asigurarii protectiei juridice a autoritatii respective. Calitatea faptuitorului nu este relevanta cata vreme "legea penala nu cere subiectului infractiunii de ultraj vreo calitate speciala, ceea ce inseamna ca fapta poate fi savarsita de orice persoana, inclusiv de un ziarist [...]".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu incalca normele constitutionale invocate in motivarea exceptiei. Se arata in acest sens ca libertatea de exprimare, garantata in art. 30 alin. (1) din Constitutie, impune respectarea cerintei inscrise in art. 30 alin. (6) din Legea fundamentala, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, ca dispozitiile art. 239 alin. 1^1 si 2 din Codul penal nu incalca libertatea de exprimare si nici dreptul la informatie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal.
    Ulterior sesizarii Curtii cu exceptia de neconstitutionalitate, dispozitiile alin. 2 al art. 239 din Codul penal au fost modificate prin Legea nr. 160/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 2 iunie 2005, prevederile legale criticate avand urmatoarea redactare: "Lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani, iar daca s-a produs vatamarea corporala grava, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.
    [...] Daca faptele prevazute in alineatele precedente sunt savarsite impotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani."
    Aceste dispozitii legale incalca, in opinia autorului exceptiei, libertatea de exprimare, astfel cum este aceasta consfintita de prevederile constitutionale ale art. 30 alin. (1), precum si dreptul la informatie, prevazut de art. 31 din Legea fundamentala.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata, Curtea constata ca textul de lege ce face obiectul acesteia nu este criticat sub aspectul neconstitutionalitatii. In realitate, autorul exceptiei este nemultumit de modul de interpretare si aplicare a legii de catre organele de urmarire penala, respectiv de catre instanta de judecata, care i-au calificat fapta ca fiind infractiunea de ultraj. In opinia sa, fapta savarsita, determinata de "impiedicarea accesului liber la informatie al ziaristului, nu poate fi considerata ca infractiune in spiritul avut in vedere de legiuitor la incriminarea infractiunii de <<ultraj>>". Astfel, obiectul juridic special al acestei infractiuni priveste "in primul rand autoritatea si abia in secundar persoana", iar "reactia ziaristului inculpat [...] nu poate fi apreciata ca o manifestare a lipsei de respect fata de o persoana ce indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat".
    O asemenea critica nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]". Interpretarea si aplicarea dispozitiilor ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate corespund atributiilor constitutionale ale instantelor judecatoresti si vizeaza stabilirea, pe baza probelor administrate in cauza, a faptului daca sunt intrunite, in speta, elementele constitutive ale infractiunii de ultraj.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Andrei Zanopol Tanase in Dosarul nr. 1.793/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 13 octombrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta