DECIZIE Nr.
485 din 8 iunie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, art. 21 si art. 22 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 579 din 5 iulie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu
- judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu în Dosarul nr. 4.929/2005 al
Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât
dispoziţiile de lege criticate nu au relevanţă în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 4.929/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată
de Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu cu ocazia soluţionării
recursului formulat împotriva unei sentinţe civile.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că
textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care ele se
aplică numai pentru situaţiile de conflict de competenţă între două instanţe
diferite şi nu se aplică şi pentru ipoteza conflictului de competenţă între
secţiile aceleiaşi instanţe. Astfel, autorii excepţiei arată că „dacă instanţa
(Curtea de Apel Alba Iulia, în faţa căreia a fost ridicată excepţia) va admite
recursul nostru şi va considera că era competentă să soluţioneze cauza secţia
de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu, atunci instanţa de contencios
administrativ căreia îi va reveni judecarea cauzei îşi va verifica competenţa
şi este deci posibil ca între secţia civilă şi secţia de contencios
administrativ ale aceleiaşi instanţe să se ivească un conflict de competenţă,
iar excepţia de neconstituţionalitate priveşte tocmai texte referitoare la
rezolvarea unui asemenea conflict între două secţii ale aceleiaşi
instanţe".
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că dispoziţiile
de lege criticate nu contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie,
cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea excepţiei nu au
legătură cu litigiul în speţă.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că în
cauză nu sunt incidente situaţiile limitativ prevăzute de textele de lege
criticate, iar motivele invocate de autorii excepţiei nu au legătură cu cauza
judiciară dedusă judecăţii.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că
normele supuse controlului de constituţionalitate sunt în deplină concordanţă
cu prevederile constituţionale potrivit cărora legiuitorul are libertatea de a
stabili competenţa instanţelor de judecată şi normele de procedură judiciară,
cu condiţia implicită de a nu contraveni altor norme şi principii
constituţionale. In plus, apreciază că invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate a fost determinată de modul de interpretare şi aplicare a
legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, care
au următorul cuprins:
- Art. 20: „Există conflict
de competenţă:
1. când două sau mai multe instanţe se declară
deopotrivă competente să judece aceeaşi pricină;
2. când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri
irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină. ";
- Art. 21: „Instanţa înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenţă va
suspenda din oficiu orice altă procedură şi va înainta dosarul instanţei în
drept să hotărască asupra conflictului.";
- Art. 22: „Conflictul ivit între două judecătorii din circumscripţia
aceluiaşi tribunal se judecă de acel tribunal.
Dacă cele două judecătorii nu ţin de acelaşi
tribunal sau dacă conflictul s-a născut între o judecătorie şi un tribunal, sau
între două tribunale, competentă este Curtea de apel respectivă.
Dacă cele două instanţe în conflict nu se găsesc în
circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, precum şi conflictul între două curţi
de apel, se judecă de Curtea Supremă de Justiţie.
Exista conflict de competenţă, în sensul art. 20 şi
în cazul în care el se iveşte între instanţe judecătoreşti şi alte organe cu
activitate jurisdicţională. In acest caz, conflictul de competenţă se rezolvă
de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict,
dispoziţiile art. (2) fiind aplicabile.
Instanţa competentă să judece conflictul va hotărî
în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Hotărârea este supusă recursului
în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepţia celei pronunţate de Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, care este irevocabilă."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege
criticate contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit
cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt
prevăzute numai prin lege.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, în opinia autorilor acesteia, este de conceput existenţa unui
conflict de competenţă şi între două secţii ale aceleiaşi instanţe, ipoteză pe
care dispoziţiile legale deduse controlului nu o reglementează, omisiune ce
constituie un fine de neconstituţionalitate în raport cu prevederile
constituţionale invocate. Curtea observă că existenţa în cauză a conflictului
de competenţă, enunţat cu titlu de premisă a excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate, este doar ipotetică, aşa cum rezultă din chiar argumentarea autorilor
acesteia.
Or, aşa fiind, faţă de obiectul litigiului, şi anume
recursul formulat împotriva încheierii de declinare a competenţei Tribunalului
Sibiu în favoarea Judecătoriei Mediaş, textele de lege criticate nu au legătură
cu soluţionarea cauzei, excepţia fiind deci inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, 21 şi 22 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Nicolae Ştefănescu şi Lucia Elena Ştefănescu în
Dosarul nr. 4.929/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora