Decizia Nr.249 din 15.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74¹ din Codul penal şi ale art. 320¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Silviu Luparu în Dosarul nr. 13.431/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.067D/2011.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, pe de o parte, prin Decizia nr. 573/2011, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 74¹ din Codul penal sunt neconstituţionale, iar, pe de altă parte, prevederile art. 320¹ din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, aceasta având ca obiect o contestaţie la executare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 13.431/121/2010, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74¹ din Codul penal şi ale art. 320¹ din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Silviu Luparu cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile art. 74¹ din Codul penal şi ale art. 320¹ din Codul de procedură penală încalcă principiul aplicării legii penale mai favorabile, întrucât nu sunt aplicabile şi în situaţia condamnatului care, pe de o parte, a recunoscut şi regretat faptele, iar, pe de altă parte, a depus diligenţe pentru recuperarea prejudiciului.Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate sunt clar aplicabile doar în cauzele în care nu s-a judecat definitiv fondul.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.470/2011, în sensul că dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. De asemenea, arată că prevederile art. 74¹ din Codul penal au fost constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 573/2011, motiv pentru care excepţia este inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74¹ din Codul penal şi ale art. 320¹ din Codul de procedură penală, texte introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 74¹ din Codul penal sunt neconstituţionale. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală, ulterior sesizării Curţii, alin. 4 şi 8 ale acestui text de lege au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011, cu păstrarea însă a soluţiei legislative atacate. Astfel, art. 320¹ din Codul de procedură penală are următorul cuprins: „Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrare în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul aplicării legii penale mai favorabile.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 74¹ din Codul penal sunt neconstituţionale. Pe cale de consecinţă, ţinând seama de prevederile art. 29 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992, precum şi de împrejurarea că sesizarea Curţii cu prezenta excepţie este ulterioară pronunţării deciziei de admitere mai sus menţionate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74¹ din Codul penal este inadmisibilă.Referitor la prevederile art. 320¹ din Codul de procedură penală, acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzelor având ca obiect contestaţii la executare, deoarece judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei poate interveni numai până la pronunţarea unei hotărâri definitive. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei“. Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74¹ din Codul penal şi ale art. 320¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Silviu Luparu în Dosarul nr. 13.431/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică