Decizia Nr.222 din 02.06.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi şi Sofica Ramona Alixandru în Dosarul nr. 682/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.258D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Termenul de judecată a fost iniţial fixat pentru data de 7 aprilie 2020, termen pe care Curtea l-a preschimbat, în mod succesiv, pentru datele de 7 mai 2020 şi 2 iunie 2020.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În acest sens menţionează Decizia nr. 278 din 4 mai 2017.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Decizia civilă nr. 189 din 26 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 682/1/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi şi Sofica Ramona Alixandru într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii pronunţate în procedura de filtrare a recursului prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă şi au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, dreptul privind interzicerea discriminării, precum şi în măsura în care nu îndeplinesc normele şi condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate. Textele legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care permit interpretarea, aplicarea arbitrară, părtinitoare şi chiar abuzivă.7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar modul de aplicare şi interpretare a legii la speţa dedusă controlului de constituţionalitate aparţine instanţelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 493 alin. (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Raportul va verifica dacă recursul îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute la art. 488, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condiţiile art. 489 alin. (3) ori dacă este vădit nefondat. De asemenea, va arăta, dacă este cazul, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi poziţia doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea atacată.[...]
(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor."13. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au fost abrogate în mod expres, ulterior actului de sesizare, prin dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma „în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispoziţiile legale criticate. 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 - Dreptul la un remediu efectiv, ale art. 14 - Interzicerea discriminării şi ale art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale Legii nr. 24/2000. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta este în mod formal motivată prin enumerarea principiilor constituţionale pretins încălcate şi a textelor de referinţă. În aceste condiţii, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textele constituţionale invocate nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate datorită generalităţii lor. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivată într-o asemenea manieră eliptică, instanţa constituţională s-ar substitui autoarelor acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi". 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi şi Sofica Ramona Alixandru în Dosarul nr. 682/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin