DECIZIE Nr.
142 din 21 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6731 si art. 6738 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 229 din 14 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6731 şi 6738 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Săndina
Crăciun în Dosarul nr. 1.631/2005 al CURŢII de Apel Bacău - Secţia civilă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de
9 februarie 2006 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având
nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a dispus
amânarea pronunţării la data de 14 februarie 2006 şi
apoi la data de 21 februarie 2006, datorită imposibilităţii constituirii legale
a completului de judecată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 iunie
2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.631/2005, Curtea de Apel Bacău - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6731 şi 6738din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Săndina Crăciun cu ocazia soluţionării unui
recurs civil.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art.
6731 şi 6738 din Codul de procedură civilă limitează accesul liber la justiţie
şi soluţionarea echitabilă şi într-un termen rezonabil a cauzei, pe baza unei
încheieri de admitere în principiu, care are autoritate de lucru judecat,
înaintea judecării cauzei pe fond, prin aceasta creându-se un privilegiu
nepermis într-un stat de drept, în favoarea unei părţi procesuale favorizate de
încheierea de admitere în principiu. In opinia autorului excepţiei,
reglementările criticate contravin şi art. 3 din Decizia Plenului CURŢII
Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, prin care s-a statuat că liberul
acces la justiţie se realizează
numai în respectul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, astfel încât orice excludere care ar
avea semnificaţia încălcării egalităţii
de tratament juridic este neconstituţională.
Curtea de Apel Bacău - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile procedurale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens arată că
dispoziţiile art. 6738 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004, reglementează situaţia
încheierilor prevăzute de art. 6736 şi 6737 din Codul de procedură civilă, care pot fi atacate cu apel sau cu
recurs odată cu fondul, acestea fiind supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea pronunţată asupra fondului cauzei.
Aşa fiind, textele de lege
deduse controlului de constituţionalitate nu contravin prevederilor
constituţionale invocate în motivarea excepţiei, în susţinerea acestui punct de
vedere Guvernul invocând jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional,
şi anume Decizia nr. 52/2003.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale. In acest sens arată că
dispoziţiile art. 6731 şi 6738 din Codul de procedură civilă nu contravin art. 16 alin. (1) şi
(2) din Constituţie, întrucât instituirea unor reguli speciale privind
procedura împărţelii judiciare nu aduce atingere prevederilor constituţionale
privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Dispoziţiile de lege criticate nu încalcă nici prevederile art. 20
şi 21 din Constituţie şi nici pe cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu conţin norme contrare dreptului părţilor interesate
de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de
soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. In ceea ce priveşte prevederile
art. 1 alin. (3) din Constituţie, Avocatul Poporului apreciază că acestea nu au
incidenţă în cauza de faţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în
cauză de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate
la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.
6731 şi 6738 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 222 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, ordonanţă aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 219/2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Dispoziţiile art. 6738 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct.
5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului
de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
840 din 14 septembrie 2004, textul art. 6738 din Codul de procedură civilă fiind preluat, cu un conţinut identic, în Legea nr. 219/2005.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 6731:
„Judecarea oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora părţile
au un drept de proprietate comună se face cu procedura prevăzută în capitolul
de faţă, în afara cazurilor în care legea stabileşte o altă procedură.";
- Art. 6738:
„Incheierile prevăzute la art. 6736 alin. 1 şi art. 6737 pot fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odată cu fondul, fiind supuse aceloraşi căi de atac ca şi
hotărârea dată asupra fondului procesului."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind
statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea în drepturi,
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi
art. 21 privind accesul liber la justiţie. In opinia autorului excepţiei sunt
încălcate, de asemenea, şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile legale criticate fac parte din
cap. VII1 al Codului de procedură civilă,
care reglementează întreaga procedură a împărţelii judiciare ce are ca
finalitate ieşirea din starea de indiviziune, procedură în urma căreia fiecare
copărtaş devine proprietar exclusiv al unei anumite părţi concret determinate
din ceea ce forma obiectul
coproprietăţii.
Astfel, dispoziţiile art. 6731 din Codul de
procedură civilă constituie norme de procedură ce stabilesc cadrul general
privind judecarea oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora
părţile au un drept de proprietate comună. Conform prevederilor art. 126 alin.
(2) din Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de
judecată sunt prevăzute numai prin lege" şi, ca atare, legiuitorul este
suveran în adoptarea regulilor de procedură, însă, evident,
respectând şi celelalte principii şi dispoziţii
constituţionale.
In ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia
dispoziţiile art. 6731 din Codul de procedură civilă contravin art. 16 din Constituţie,
Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se
aplică tuturor justiţiabililor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe
considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
De asemenea, nu poate fi primită nici susţinerea
privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 20 şi 21 din Constituţie
şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, în condiţiile
în care drepturile şi interesele părţilor sunt examinate de instanţa de
judecată, în cadrul unui proces civil desfăşurat cu respectarea tuturor
drepturilor şi garantiilor procesuale, iar împotriva hotărârilor pronunţate se
pot exercita căile de atac prevăzute de lege - inclusiv împotriva încheierii de admitere în principiu.
Cu privire la cel de-al doilea text de lege criticat,
Curtea constată că autorul excepţiei critică soluţia legislativă prevăzută de
dispoziţiile art. 6738 din Codul de procedură civilă, în forma în care au fost introduse
prin art. I pct. 222 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. Potrivit acestor dispoziţii, încheierile de admitere în principiu
prevăzute de art. 6736 alin. 1 şi art. 6737 din Codul de procedură civilă puteau fi atacate cu apel mai
înainte de pronunţarea hotărârii, dacă apelul privea
stabilirea calităţii de coproprietar, cota-parte ce se
cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărţelii. Dacă aceste încheieri nu
erau atacate cu apel în ceea ce priveşte situaţiile menţionate, ele nu mai
puteau fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
Curtea constată că dispoziţiile
art. 6738 din Codul de procedură civilă au
fost modificate prin art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
65/2004, care nu a mai preluat soluţia legislativă criticată de autorul
excepţiei, încheierile putând fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odată
cu fondul, fiind supuse
aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra fondului procesului. Ca
atare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, a rămas
fără obiect.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind
inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6738 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Săndina Crăciun în Dosarul nr. 1.631/2005 al
CURŢII de Apel Bacău - Secţia civilă.
2. Respinge, ca fiind
neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6731 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora