DECIZIE Nr.
1232 din 6 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întai din titlul
XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si
justitiei, precum si unele masuri adiacente si ale art. 13 din Legea nr.
44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor
si vaduvelor de razboi
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 817 din 27 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din titlul XIII al Legii nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente şi ale art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii
de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război,
excepţie ridicată de Elena Cerce în Dosarul nr. 1.731/3/2009 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii că autoarea
excepţiei a depus o cerere prin care precizează că înţelege să nu mai susţină critica
referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor art. 13 din Legea nr.
44/1994, iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, solicită admiterea
acesteia.
In şedinţa publică, autoarea excepţiei îşi menţine
cererea de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 13 din Legea nr. 44/1994.
Reprezentantul Ministerului Public arată că
soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate este de ordine publică, astfel
că autorul nu poate renunţa la aceasta.
Curtea, deliberând, respinge cererea autoarei excepţiei
privind renunţarea la soluţionarea acesteia, întrucât, potrivit art. 55 din
Legea nr. 47/1992, în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile dispoziţiile
Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul autoarei excepţiei. Aceasta solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din titlul XIII al Legii nr.
247/2005, pentru argumentele prezentate în notele scrise aflate la dosarul
cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, arătând că se impune menţinerea
jurisprudenţei existente cu privire la aceste prevederi legale, şi de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 13 din Legea nr. 44/1994, întrucât se critică modalitatea de aplicare a
acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 3 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.731/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale
art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele
drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Elena Cerce într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei cereri de emitere a unui titlu de
proprietate.
In motivarea excepţiei autoarea
acesteia arată că prevederile art. 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 îi
„răpesc dreptul la apel", fiind nemulţumită de eliminarea unui grad de
jurisdicţie în procesele funciare. Referitor la prevederile art. 13 din Legea
nr. 44/1994, solicită Curţii Constituţionale să stabilească dacă acestea sunt
obligatorii sau au doar caracter de recomandare.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, în
jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că Legea fundamentală nu
cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de
atac şi că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la
toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. De asemenea,
precizează că instanţa de contencios constituţional nu îşi poate asuma rolul de
a crea, abroga sau modifica o normă juridică.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei şi concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 5 din titlul XIII -„Accelerarea judecăţilor în
materia restituirii proprietăţilor funciare" al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22
iulie 2005, care are următorul cuprins:
- Art. 5: „(1) Hotărârile pronunţate de instanţele
judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai
recursului. Hotărârile definitive şi irevocabile susceptibile de înscriere în
cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanţa de judecată
birourilor de carte funciară.
(2) Prin derogare de la art. 264 din Codul de
procedură civilă, motivarea hotărârilor pronunţate în cadrul proceselor
funciare trebuie făcută în maxim 7 zile de la pronunţare.
(3) Punerea în executare a hotărârilor
judecătoreşti pronunţate în procesele funciare este scutită de la plata taxelor
de timbru şi a timbrului judiciar. Creditorul va achita până la 20% din
cheltuielile de executare silită, inclusiv onorariul executorului judecătoresc,
urmând ca diferenţa să fie obţinută de executorul judecătoresc direct de la
debitor, odată cu avansul achitat."
Din modul de formulare al excepţiei rezultă, însă, că
autoarea critică doar constituţionalitatea prevederilor art. 5 alin. (1) teza
întâi, asupra acestora urmând să exercite Curtea controlul de constituţionalitate.
De asemenea, constituie obiect al excepţiei şi
prevederile art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum
şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare:
- Art.13: „(1) Veteranii de război, cărora le-au
fost acordate ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de
luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi
de împroprietărire de la data decorării până în prezent şi dovedesc cu acte
legale dreptul solicitat:
a) cei decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazul sau
Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler:
- împroprietărirea cu un lot de 5 ha teren agricol,
din rezerva creată conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 în localitatea de
domiciliu sau un loc de casă de 500 m2 în municipiul, oraşul sau
comuna în care domiciliază decoratul;
- cei decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazul, de o rentă
lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de
grad şi solda de funcţie la minim;
- cei decoraţi cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu
spade, clasa Cavaler, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui
sublocotenent;
b) cei decoraţi cu Ordinul Steaua României cu spade
şi panglică de Virtute Militară sau cu Ordinul Steaua României cu spade,
Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, Ordinul Coroana României cu spade şi
panglică de Virtute Militară sau Ordinul Coroana României cu spade, Ordinul
Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea
Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia
Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăţie şi Credinţă cu spade, Crucea
Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar, precum şi Medalia
Virtutea Ostăşească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme
săvârşite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al doilea război mondial
ori pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război, în conformitate
cu prevederile art. 1;
- împroprietărirea cu 500 m2 pentru loc
de casă în municipiul, oraşul sau comuna în care domiciliază sau, dacă acest
lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil în extravilan.
(2) Cei decoraţi cu ordinele sau medaliile
prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda
de grad a unui sublocotenent.
(3) Veteranii de război care, din cauza deficitului
de teren în localităţile unde domiciliază sau în alte localităţi, nu au putut
fi împroprietăriţi conform legii vor fi despăgubiţi cu o sumă ce reprezintă
contravaloarea terenului la care erau îndreptăţiţi conform legii.
(4) Cuantumul despăgubirilor se suportă din bugetul
de stat şi se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului."
Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu
precizează care sunt dispoziţiile din Constituţie cărora le contravin textele
de lege criticate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că autoarea prezentei excepţii critică prevederile art. 5 alin. (1)
teza întâi din titlul XIII - „Accelerarea judecăţilor în materia restituirii
proprietăţilor funciare" al Legii nr. 247/2005, întrucât oferă doar
posibilitatea exercitării căii de atac a recursului împotriva hotărârilor
pronunţate în primă instanţă de instanţele judecătoreşti în procesele funciare,
iar nu şi pe cea a apelului.
Cu privire la această critică, instanţa de contencios
constituţional constată că nicio dispoziţie din Legea fundamentală nu prevede
obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanţelor de
judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale
legitime. In jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că procesul echitabil
nu presupune în mod imperios existenţa mai multor grade de jurisdicţie şi nici
exercitarea acestor căi de atac de către toate părţile din proces, aceasta
fiind şi viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului asupra acestui concept.
De altfel, prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din
titlul XIII al Legii nr. 247/2005 au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate, Curtea respingând ca neîntemeiată excepţia. In acest sens
sunt, de exemplu, Decizia nr. 21 din 8 ianuarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 27 ianuarie 2009, sau Decizia nr. 416
din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
338 din 1 mai 2008, prin care Curtea a reţinut că Legea fundamentală statuează
principial, în art. 129, că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile
interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile
legii", iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, „competenţa
instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
lege".
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 13 din Legea nr.
44/1994, Curtea constată că nu poate da curs cererii formulate de autoarea
excepţiei în sensul de a stabili dacă aceste prevederi de lege „sunt
obligatorii sau au doar caracter de recomandare". Curtea observă că
dispoziţiile de lege vizate cuprind o enumerare a drepturilor de care pot
beneficia, în anumite condiţii, veteranii de război cărora le-au fost acordate
ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă,
detaliindu-le în funcţie de tipul decoraţiei. Curtea Constituţională nu are
competenţa de a stabili dacă, şi în ce măsură, o prevedere legală urmează să
fie aplicată în soluţionarea unui anumit proces. Activitatea de interpretare şi
aplicare a legii la speţe individual determinate este proprie instanţelor de
judecată, competenţa exclusivă fiindu-le atribuită prin chiar Legea
fundamentală, care stabileşte, la art. 126 alin. (1), că Justiţia se
realizează prin Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe
judecătoreşti stabilite prin lege". Aşadar, Curtea Constituţională nu
poate să facă o apreciere cu privire la obligativitatea aplicării textului de
lege în cauză, întrucât, dacă ar proceda astfel, ar nesocoti atât independenţa
judecătorilor, consacrată de art. 124 alin. (3) din Constituţie, cât şi
principiul separaţiei puterilor în stat, statuat în art. 1 alin. (4) din Legea
fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul
XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Elena Cerce
în Dosarul nr. 1.731/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de
război, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi
instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu