DECIZIE Nr. 1 din 18 ianuarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 146 din 18 februarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, ridicata de Eugen
Surdeanu in Dosarul nr. 556/2004 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.
La apelul nominal este prezenta partea Neculai Tutoi, personal si asistata
de avocat Mircea Ciobotaru, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura
de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul partii Neculai Tutoi, avand cuvantul pe fond, solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila, intrucat
aceasta a fost invocata intr-o cale de atac ce nu putea fi exercitata potrivit
dispozitiilor Codului de procedura penala.
Reprezentantul Ministerului Public, facand referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 556/2004, Curtea
de Apel Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Eugen Surdeanu in dosarul cu
numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva
Deciziei penale nr. 123 din 1 martie 2004 a Tribunalului Vrancea, prin care
aceasta instanta a respins apelul declarat de acesta impotriva incheierii
pronuntate la data de 16 ianuarie 2004 de Judecatoria Focsani [prin care se
admisese plangerea formulata de petentul Neculai Tutoi si se desfiintase
ordonanta procurorului de netrimitere in judecata, in temeiul art. 278^1 alin.
8 lit. c)], cu motivarea ca incheierea poate fi atacata cu apel numai o data cu
fondul cauzei, in conditiile aratate de art. 361 alin. 2 si 3 din Codul de
procedura penala, si nu separat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala contravin prevederilor
art. 16 alin. (1), art. 21 si 53 din Constitutie, intrucat legiuitorul nu a
prevazut posibilitatea atacarii separate cu recurs a incheierii prin care
instanta admite cererea impotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de
netrimitere in judecata, asa cum s-a prevazut pentru cazurile in care respinge
plangerea si mentine solutia din rezolutia sau ordonanta atacata ori admite
plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza
procurorului in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale.
Curtea de Apel Galati - Sectia penala apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate invocata ca fiind nefondata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece exercitarea in conditii diferite a cailor de atac se face in temeiul
competentei exclusive a legiuitorului de a institui reguli deosebite in
considerarea unor situatii diferite, atata timp cat ele asigura egalitatea
juridica a cetatenilor in utilizarea lor. Astfel, in cazul plangerii impotriva
rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere in judecata, exercitarea
cailor de atac impotriva hotararii prin care instanta rezolva plangerea se face
in conditii de egalitate juridica, fara ca vreuna din conditiile de exercitare
a cailor de atac sa fie intemeiata pe vreunul din criteriile nediscriminarii
mentionate la art. 4 din Constitutie.
Avocatul Poporului arata ca dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din
Codul de procedura penala nu contravin prevederilor constitutionale referitoare
la egalitatea cetatenilor in fata legii, deoarece exercitarea cailor de atac
impotriva incheierii prin care instanta a admis plangerea impotriva ordonantei
sau rezolutiei procurorului de netrimitere in judecata asigura egalitatea
juridica a cetatenilor in utilizarea acestora.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29
din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, avand urmatorul continut:
"Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii: [...] c) admite
plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si,
cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine
cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile
de atac, aplicandu-se in mod corespunzator".
Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (1), (2) si (3): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
Astfel, referitor la incalcarea prin dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit.
c) din Codul de procedura penala a art. 16 alin. (1) din Constitutie, se retine
ca nu se creeaza in realitate nici o discriminare in folosirea cailor de atac,
ci, dimpotriva, se precizeaza ca, atunci cand instanta "retine cauza spre
rejudecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de
atac" se aplica in mod corespunzator.
Rezulta ca incheierea prin care instanta admite plangerea impotriva
rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in judecata poate fi atacata cu apel
sau cu recurs o data cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, in temeiul
dispozitiilor art. 361 alin. 2 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura
penala, asigurandu-se pe deplin egalitatea partilor in exercitarea cailor de
atac, fara a se institui nici o discriminare ori un privilegiu in folosirea
cailor de atac in cazul mentionat.
Pe de alta parte, faptul ca legiuitorul nu a prevazut o cale de atac
separata si impotriva incheierii prin care s-a admis plangerea privind
rezolutia sau ordonanta de netrimitere in judecata, astfel cum aceasta este
reglementata in alin. 10 al art. 278^1 din Codul de procedura penala pentru
hotararile pronuntate potrivit alin. 8 lit. a) si b) al aceluiasi articol, nu
poate fi considerat contrar Constitutiei, deoarece, potrivit art. 129 din Legea
fundamentala, "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si
Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
Rezulta ca este atributul exclusiv al legiuitorului de a institui caile de atac
si conditiile in care acestea pot fi exercitate. De altfel, prevederea unei cai
de atac impotriva unei asemenea incheieri ar fi fost nejustificata, intrucat
prin aceasta incheiere nu se solutioneaza procesul, ci se incepe procedura de
judecata a cauzei, in cursul careia partile au posibilitatea sa-si apere
drepturile si interesele prin mijloacele prevazute de lege, inclusiv prin
exercitarea cailor de atac impotriva sentintei ce se va pronunta dupa
incheierea dezbaterilor.
Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, in exercitarea controlului, "Curtea Constitutionala se pronunta
numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata,
fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Or,
autorul exceptiei solicita tocmai completarea prevederilor art. 278^1 alin. 8
lit. c) din Codul de procedura penala, solicitare contrara atat dispozitiilor
mentionate, cat si prevederilor constitutionale cuprinse in art. 60 alin. (1),
potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, referitoare la
ingradirea prin art. 278^1 din Codul de procedura penala a accesului liber la
justitie, prevazut la art. 21 din Constitutie, Curtea retine ca si aceasta
critica este lipsita de temei, deoarece, potrivit textului de lege criticat,
atunci cand instanta "retine cauza spre rejudecare, dispozitiile privind
judecarea in prima instanta si caile de atac" se aplica in mod
corespunzator. Or, aceasta dispozitie nu poate fi considerata neconstitutionala,
deoarece nu ingradeste, ci permite accesul liber la justitie.
Se mai constata ca nu au incidenta in cauza prevederile art. 53 din
Constitutie, deoarece textul de lege criticat nu restrange exercitiul unor
drepturi sau libertati fundamentale.
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale ce fac obiectul
exceptiei de fata, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii
(de exemplu, Decizia nr. 441 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie 2004). Argumentele care au
fundamentat solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala isi
mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente
noi care sa justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii
Constitutionale.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
8 lit. c) din Codul de procedura penala, ridicata de Eugen Surdeanu in Dosarul
nr. 556/2004 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu