Regulament Nr.0 din 07.10.2011

privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
ACT EMIS DE: Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 759 din 27 octombrie 2011

Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1În fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, denumit în continuare CJRAE, iar în municipiul Bucureşti funcţionează Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE. Articolul 2(1) Centrele menţionate la art. 1 sunt unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).(2) CJRAE/CMBRAE reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens. Articolul 3CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, activitatea centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică (CJAP)/Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică (CMBAP) şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară. Articolul 4Scopul activităţii CJRAE/CMBRAE îl constituie asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în domeniile menţionate. Articolul 5Obiectivele principale ale activităţii CJRAE/CMBRAE sunt: a)cuprinderea şi menţinerea în sistemul de învăţământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularităţile lor psihoindividuale şi sociale; b)asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de potenţialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr; c)informarea şi consilierea cadrelor didactice în spiritul optimizării activităţii didactico-educative; d)colaborarea cu factorii educaţionali implicaţi în dezvoltarea personalităţii elevilor/tinerilor în scopul integrării optime a acestora în viaţa şcolară, socială şi profesională; e)implicarea părinţilor în activităţi specifice unei relaţii eficiente şcoală-familie-comunitate, ca bază a adaptării şcolare şi a integrării sociale a copiilor/tinerilor; f)organizarea elaborării de studii privind abandonul şcolar, comportamentul deviant juvenil, anturajul negativ, activităţile extraşcolare/timpul liber; g)organizarea de programe şi proiecte antiviolenţă în mediul educaţional. Articolul 6Finanţarea CJRAE/CMBRAE, a centrelor şi cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, precum şi a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare se asigură de la bugetul consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) şi art. 110 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Capitolul IIResponsabilităţile şi serviciile furnizate de CJRAE/CMBRAE Articolul 7CJRAE/CMBRAE îndeplineşte următoarele funcţii: a)de coordonare, monitorizare şi evaluare a serviciilor educaţionale specifice din judeţ/municipiu; b)de monitorizare a evoluţiei beneficiarilor serviciilor educaţionale; c)de informare şi documentare pentru beneficiarii serviciilor educaţionale; d)de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum şi cu organizaţii şi asociaţii la nivel naţional şi internaţional. Articolul 8CJRAE/CMBRAE dezvoltă următoarele servicii: a)servicii de asistenţă psihopedagogică şi orientare şcolară şi profesională, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică; b)servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare; c)servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers, prin intermediul comisiei de orientare şcolară şi profesională, la propunerea serviciului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011; d)servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari; e)servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă; f)servicii de formare, prin parteneriate cu instituţii abilitate să ofere formare iniţială, conform unor acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011; g)servicii de informare şi consiliere pentru cadre didactice, copii, părinţi, precum şi pentru alţi membri ai comunităţii; h)servicii de consiliere şi prevenire a delincvenţei şi predelincvenţei juvenile. Articolul 9Responsabilităţile CJRAE/CMBRAE sunt următoarele: a)coordonează, monitorizează şi evaluează metodologic şi ştiinţific serviciile educaţionale realizate de către CJAP/CMBAP, cabinetele de asistenţă psihopedagogică, centrele şi cabinetele logopedice; b)colaborează din punct de vedere metodologic cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea furnizării serviciilor specializate; c)constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale; d)propune ISJ/ISMB şcolarizarea la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 1/2011; e)oferă servicii de evaluare complexă şi diagnosticare a gradului de deficienţă pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special, special integrat şi din învăţământul de masă, prin intermediul serviciului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională şi al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă, pe baza colaborării dintre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE şi comisiile pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului, colaborarea între comisii realizându-se conform unui protocol de colaborare, în baza prevederilor art. 50 alin. (1) şi (2) şi art. 51 alin. 1 din Legea nr. 1/2011; f)participă la formarea iniţială a cadrelor didactice, prin asigurarea practicii pedagogice în unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiu, în baza acordurilor/ parteneriatelor; g)participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare şi furnizează servicii în domeniu în baza prevederilor art. 239 şi 240 din Legea nr. 1/2011; h)colaborează cu instituţiile acreditate în scopul formării iniţiale şi continue, cu casa corpului didactic, instituţii de învăţământ superior, organizaţii neguvernamentale etc., în baza unor acorduri-cadru/parteneriate; i)informează şi consiliază cadrele didactice în domeniul educaţiei incluzive; j)informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera; k)realizează materiale şi mijloace de învăţământ cu valoare de suport metodico-ştiinţific pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar; l)evaluează specialiştii care oferă servicii educaţionale din centrele de asistenţă psihopedagogică şi din centrele logopedice, precum şi mediatorii şcolari; m)realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor şi semnează/aprobă documentele elaborate de profesioniştii din subordine, planuri de activitate, rapoarte de activitate etc.; n)gestionează registrul de evidenţă a salariaţilor din subordine, cu excepţia personalului din centrele şcolare pentru educaţie incluzivă; o)analizează şi gestionează propunerile venite din partea unităţilor din învăţământul preuniversitar privind înfiinţarea de cabinete de asistenţă psihopedagogică şi cabinete logopedice, pentru a oferi servicii educaţionale specifice direct beneficiarilor, cu avizul/sprijinul consiliului judeţean şi al ISJ/ISMB; p)realizează studii şi cercetări pe baza unei analize de nevoi şi la solicitarea partenerilor educaţionali; q)facilitează relaţionarea unităţilor şi instituţiilor din învăţământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte şi programe. Articolul 10De serviciile CJRAE/CMBRAE beneficiază: a)copii, elevi şi tineri; b)părinţii sau aparţinătorii legali ai copiilor; c)personalul angajat în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii care acţionează în domeniul problematicii copiilor; d)membri ai comunităţii locale. Articolul 11CJRAE/CMBRAE poate organiza prestări de servicii pentru activităţile circumscrise de prezentul regulament, în baza unui contract de prestări de servicii. Capitolul IIIResurse umane şi materiale Articolul 12(1) CJRAE/CMBRAE are următoarea structură organizatorică:a)personal de conducere; b)personal didactic; c)personal didactic auxiliar; d)personal nedidactic. (2) Conducerea CJRAE/CMBRAE este asigurată de un consiliu de administraţie.(3) Consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE are un număr impar de membri, cuprins între 9 şi 13, din care fac parte:a)directorul CJRAE/CMBRAE; b)un reprezentant al consiliului judeţean/local; c)un reprezentant al instituţiei primarului municipiului Bucureşti, pentru CMBRAE; d)coordonatorul centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică; e)coordonatorul centrului logopedic interşcolar; f)un reprezentant al mediatorilor şcolari; g)un reprezentant al ISJ/ISMB, desemnat prin decizie a inspectorului şcolar general; h)cadre didactice. (4) La şedinţele consiliului de administraţie al CJRAE/CMBRAE sunt invitaţi să participe, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale. Articolul 13Consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE funcţionează în baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 şi ale metodologiei-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Articolul 14(1) Statul de funcţii al CJRAE/CMBRAE, avizat de către ISJ/ISMB, va cuprinde:a)un post didactic de profesor cu funcţia de director; b)posturi didactice de profesori consilieri şcolari şi profesori logopezi; c)posturi didactice auxiliare; d)posturi nedidactice. (2) Numărul total de posturi/catedre din cadrul CJRAE/CMBRAE este cel aprobat de ISJ/ISMB, la propunerea CJRAE/CMBRAE, cu consultarea serviciilor specializate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.(3) Înfiinţarea posturilor didactice din cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi din cabinetele logopedice interşcolare se face în condiţiile stabilite de lege.(4) Personalul didactic şi didactic auxiliar al CJRAE/ CMBRAE va fi încadrat de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Articolul 15Consiliile judeţene asigură baza tehnico-materială corespunzătoare pentru funcţionarea CJRAE/CMBRAE. Capitolul IVÎncadrarea, normarea şi salarizarea personalului Articolul 16Personalul didactic şi didactic auxiliar al CJRAE/CMBRAE beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011. Articolul 17(1) Funcţia de director al CJRAE/CMBRAE şi cea de coordonator al CJAP/CMBAP se ocupă în baza prevederilor art. 96 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 1/2011.(2) Condiţiile de ocupare a funcţiei de director al CJRAE/CMBRAE şi de coordonator al CJAP/CMBAP, precum şi organizarea concursului sunt reglementate prin metodologia de ocupare a funcţiilor de conducere din învăţământul preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.(3) Funcţia de director al CJRAE/CMBRAE se ocupă numai de absolvenţi cu studii superioare de licenţă sau studii superioare de masterat, cu specializarea în psihologie, pedagogie, psihopedagogie specială ori sociologie, având o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi cel puţin gradul II.(4) Directorul CJRAE/CMBRAE este degrevat parţial de norma didactică, cu obligaţie de catedră de 4-6 ore, constând în activităţi de consiliere psihopedagogică, conform art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalulul de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic.(5) Salarizarea directorului CJRAE/CMBRAE se face conform legislaţiei în vigoare. Articolul 18(1) Personalul didactic şi didactic auxiliar al CJRAE/CMBRAE va fi încadrat de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(2) Ocuparea posturilor didactice rezervate/vacante/nou-înfiinţate din cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi din cabinetele logopedice interşcolare se realizează prin concurs.(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice este organizat de către CJRAE/CMBRAE prin intermediul comisiei de concurs, aprobată de consiliul de administraţie, care validează rezultatele concursului.(4) Ocuparea posturilor didactice auxiliare şi administrative se va realiza în baza prevederilor art. 91 din Legea nr. 1/2011. Articolul 19CJRAE/CMBRAE poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăşi numărul de posturi/catedre aprobat anual. Articolul 20Personalul didactic auxiliar şi nedidactic îşi desfăşoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Capitolul VEvaluarea personalului Articolul 21Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic vor fi stipulate în fişele postului, însoţite de fişe de evaluare. Fişele de post şi, respectiv, fişele de evaluare se elaborează şi se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administraţie. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal. Articolul 22Evaluarea anuală a directorului CJRAE/CMBRAE se face de către consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fişe de post şi a unei fişe de evaluare specifice, elaborate de către acesta. Articolul 23Evaluarea personalului didactic care îşi desfăşoară activitatea în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică şi centre şi cabinete logopedice interşcolare se realizează conform art. 19 din anexa nr. 1 şi art. 20 din anexa nr. 2. Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 24În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, fiecare CJRAE, precum şi CMBRAE îşi vor elabora propriul regulament de ordine interioară. Articolul 25Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică este prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 26Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare este prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 27Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă este prevăzut în anexa nr. 3. Articolul 28Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament. Articolul 29Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA Nr. 1 la regulament REGULAMENT-CADRU privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică (CJAP), respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică (CMBAP) sunt structuri în cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) ce oferă servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, în baza prevederilor art. 99 alin. (6) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care funcţionează în fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti şi sunt finanţate, coordonate, monitorizate şi evaluate de către CJRAE/CMBRAE.(2) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de preşcolari.(3) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţile de învăţământ la care sunt înmatriculaţi cel puţin 800 de elevi. Unităţile de învăţământ cu mai puţin de 800 de elevi beneficiază de serviciile de asistenţă psihopedagogică ale unui cabinet interşcolar de asistenţă psihopedagogică.(4) Cabinetul interşcolar de asistenţă psihopedagogică oferă servicii de asistenţă psihopedagogică unui număr de cel puţin două unităţi de învăţământ care împreună au un efectiv de 400 de preşcolari sau 800 de elevi. Articolul 2(1) CJAP/CMBAP sunt instituţii subordonate financiar, metodologic şi organizatoric CJRAE/CMBRAE.(2) Activităţile cabinetelor de asistenţă psihopedagogică sunt coordonate metodologic de către CJAP/CMBAP.(3) De activitatea CJAP/CMBAP răspund coordonatorul CJAP/CMBAP şi directorul CJRAE/CMBRAE.(4) Finanţarea CJAP/CMBAP şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică se asigură de la bugetul consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) şi art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.(5) CJAP/CMBAP prezintă, la cererea directorului CJRAE/CMBRAE, rapoarte periodice privind activitatea proprie. Articolul 3(1) CJAP/CMBAP organizează acţiuni de cunoaştere şi consiliere psihopedagogică a preşcolarilor/elevilor, realizate individual şi colectiv, acţiuni cu părinţii şi cu cadrele didactice, prin consultaţii individuale şi colective, precum şi acţiuni de colaborare cu comunităţile locale, în scopul orientării şcolare şi profesionale, orientării carierei elevilor, activităţi de consiliere individuală şi de grup a elevilor cu manifestări deviante, prin informare, documentare, consiliere, acestea fiind monitorizate şi evaluate periodic de CJRAE/CMBRAE.(2) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ asigură în permanenţă informarea, cunoaşterea şi consilierea psihopedagogică a preşcolarilor/elevilor, prin consultaţii individuale şi colective, acţiuni de îndrumare a părinţilor şi a cadrelor didactice şi de colaborare cu comunităţile locale, în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor. Articolul 4Consiliul judeţean/local asigură, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, tuturor centrelor şi cabinetelor de asistenţă psihopedagogică spaţii şi dotări corespunzătoare în cabinete destinate exclusiv desfăşurării activităţilor de cunoaştere şi consiliere psihopedagogică a preşcolarilor/elevilor în cadrul unităţilor de învăţământ, cu sprijinul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. Articolul 5CJAP/CMBAP colaborează în cadrul CJRAE/CMBRAE cu unităţi şi instituţii de învăţământ, cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu agenţiile judeţene de ocupare şi formare profesională, cu alte organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu inspectoratul judeţean de poliţie - compartimentul prevenire, precum şi cu alte persoane juridice care au atribuţii în domeniul educaţiei. Articolul 6Orientarea şcolară şi profesională, precum şi alte activităţi desfăşurate în cadrul CJAP/CMBAP şi în cabinetele de asistenţă psihopedagogică se realizează prin intervenţie, asistenţă psihologică, metode psihopedagogice şi de consiliere în carieră. Capitolul IIOrganizarea CJAP/CMBAP şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică Articolul 7(1) Categoriile de personal care funcţionează în cadrul CJAP/CMBAP sunt:a)personal de conducere; b)personal didactic; c)personal didactic auxiliar. (2) Personalul de conducere - coordonatorul CJAP/CMBAP - poate fi profesor cu specializarea în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie ori psihopedagogie specială sau, în mod excepţional, profesor absolvent al Facultăţii de Filosofie-Istorie, promoţiile 1978-1989, grupe opţionale de psihologie, pedagogie, sociologie, având cel puţin gradul didactic II şi o vechime de minimum 5 ani în activitatea de asistenţă psihopedagogică.(3) Ocuparea funcţiei de coordonator al CJAP/CMBAP se face prin concurs organizat de consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru funcţiile de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ.(4) Coordonatorul CJAP/CMBAP este degrevat parţial de norma didactică, cu obligaţie de catedră de 4-6 ore, constând în activităţi de consiliere psihopedagogică, conform art. 9 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalului de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic.(5) Salarizarea coordonatorului CJAP/CMBAP se face conform legislaţiei în vigoare. Articolul 8În cadrul CJAP/CMBAP/cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, funcţia didactică este de consilier şcolar, prin care se înţelege: profesor psihopedagog/psihopedagogie specială, profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog cu specializări conform centralizatorului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Articolul 9În cadrul CJAP/CMBAP funcţiile didactice auxiliare sunt: asistent social, informatician şi secretar, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Articolul 10Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de personal didactic şi didactic auxiliar din structura CJAP/CMBAP sunt aprobate anual de către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la propunerea CJRAE/CMBRAE. Articolul 11Posturile de profesori consilieri şcolari din cabinetele de asistenţă psihopedagogică sunt prevăzute în statul de funcţii al CJRAE/CMBRAE. Articolul 12Încadrarea CJAP/CMBAP, precum şi a cabinetelor şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică cu personal didactic şi didactic auxiliar se face pe baza concursului organizat de către CJRAE/CMBRAE şi avizat de către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Capitolul IIIFuncţionarea CJAP/CMBAP şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică Secţiunea 1Stabilirea normei didactice Articolul 13(1) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cadrul CJAP/CMBAP se stabileşte în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011.(2) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cadrul CJAP/CMBAP cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:a)18 ore/săptămână care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, consiliere, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a părinţilor şi a cadrelor didactice; b)22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de intervenţie şi evaluare psihopedagogică, activităţi de documentare ştiinţifică, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinţe cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile pedagogice cu tematică specifică, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica orientării şcolare şi profesionale la nivel judeţean, întocmirea şi realizarea de programe de informare şi consiliere privind cariera, elaborarea unor studii sociopsihopedagogice. Articolul 14(1) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică se stabileşte în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011.(2) Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:a)18 ore/săptămână care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, activităţi/ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în funcţie de solicitările unităţii de învăţământ şi în acord cu planul-cadru; b)22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile profesorale cu tematică specifică. Secţiunea a 2-aAtribuţiile CJAP/CMBAP şi ale cabinetelor de asistenţă psihopedagogică Articolul 15CJAP/CMBAP au următoarele atribuţii: a)oferă informare, consiliere, documentare şi îndrumare pentru preşcolari/elevi, părinţi şi cadre didactice în problematici specifice: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi; b)asigură prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic; c)realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d)propun şi organizează programe de orientare a carierei elevilor în unităţile de învăţământ; e)asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; f)coordonează şi sprijină cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare din unităţile de învăţământ preuniversitar; g)colaborează cu personalul de la agenţiile locale de ocupare şi formare profesională; h)sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; i)elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum şi tipurile de unităţi de învăţământ din cadrul reţelei şi alte tipuri de studii în funcţie de nevoile identificate; j)sunt implicate alături de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în examinarea propunerilor tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din reţea şi a ofertei privind planul de şcolarizare; k)monitorizează proiectele/programele, parteneriatele educaţionale interne sau internaţionale derulate pe plan local cu autorităţile din învăţământ, autorităţile locale, asociaţii şi fundaţii cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor; l)monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri şcolari proprii, situaţiile de abandon şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti în care din motive obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete şcolare, urmând să prezinte rapoarte semestriale; m)recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa sa - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.; n)coordonează şi sprijină cadrele didactice din cabinetele de asistenţă psihopedagogică în vederea perfecţionării curente şi prin grade didactice; o)colaborează cu cabinetele logopedice; p)colaborează cu mediatorii şcolari; q)asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educative speciale; r)organizează grupuri de intervizare; s)coordonează proiectele şi activităţile de consiliere individuală şi de grup ale elevilor cu manifestări deviante. Articolul 16Cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare de asistenţă psihopedagogică au următoarele atribuţii: a)asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.; b)asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic; c)realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d)propun şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea; e)propun în cadrul curriculumului la decizia şcolii cursuri opţionale vizând dezvoltarea personală a elevilor; f)asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; g)sprijină şi asigură asistenţă şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; h)elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale din învăţământul profesional şi liceal; i)recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa lor - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.; j)colaborează cu cabinetele logopedice; k)colaborează cu cadrele didactice itinerante şi de sprijin; l)colaborează cu mediatorii şcolari; m)asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale; n)colaborează cu diverse instituţii şi organizaţii neguvernamentale care oferă servicii şi desfăşoară activităţi în sfera educaţională. Articolul 17(1) Profesorul consilier şcolar din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică are următoarele obligaţii în unitatea de învăţământ preuniversitar unde îşi desfăşoară activitatea:a)stabilirea, aprobarea şi afişarea programului de lucru la cabinetul de asistenţă psihopedagogică; b)prezentarea în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ a unui raport de activitate semestrial care să cuprindă informaţii privind: numărul de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de învăţământ; c)colaborarea cu personalul didactic al unităţii de învăţământ în care funcţionează; d)participarea la consiliile profesorale, şedinţele cu părinţii şi, după caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ; e)organizarea de lectorate pentru părinţi cu tematică specifică; f)participarea, la solicitarea unităţii de învăţământ, la diverse proiecte şi programe educaţionale. (2) Unitatea de învăţământ are următoarele obligaţii faţă de profesorul consilier şcolar din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică:a)asigură spaţiul pentru funcţionarea cabinetului, necesar desfăşurării în cele mai bune condiţii a activităţilor de consiliere şi asistenţă psihopedagogică; b)asigură serviciile de igienizare şi dotare a cabinetului de consiliere şi asistenţă psihopedagogică; c)asigură toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare. Articolul 18Consilierii şcolari care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi în cabinetele interşcolare de asistenţă psihopedagogică vor utiliza următoarele documente: planul de activităţi, registrul de evidenţă a activităţilor, fişa de consiliere/psihopedagogică, fişe de orientare a carierei şi alte documente specifice activităţii de consiliere. Articolul 19(1) Atribuţiile personalului de conducere, ale personalului didactic, ale personalului didactic auxiliar şi ale personalului nedidactic din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică sunt prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare şi în regulamentul de ordine interioară ale CJAP/CMBAP, precum şi în fişa postului şi sunt monitorizate anual de către CJRAE/CMBRAE.(2) Fişele de post se aprobă anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, respectiv de către coordonatorul CJAP/CMBAP, cu avizul consiliului de administraţie, pentru personalul din cabinetele de asistenţă psihopedagogică. Secţiunea a 3-aEvaluarea personalului Articolul 20Evaluarea anuală a coordonatorului CJAP/CMBAP se face de către consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fişe de post şi a unei fişe de evaluare specifice, propuse de către directorul CJRAE/CMBRAE şi avizate de către consiliul de administraţie. Articolul 21Domeniile de competenţă ale personalului didactic din cadrul CJAP/CMBAP şi din cabinetele de asistenţă psihopedagogică vor fi stipulate în fişele postului, însoţite de fişe de evaluare. Fişele de post şi, respectiv, fişele de evaluare se elaborează şi se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administraţie, la propunerea coordonatorului CJAP/CMBAP. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a profesorilor consilieri şcolari. Articolul 22Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar vor fi stipulate în fişele postului, însoţite de fişele de evaluare. Fişele de post şi, respectiv, fişele de evaluare se elaborează şi se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administraţie, la propunerea coordonatorului CJAP/CMBAP, în funcţie de aceste documente realizându-se evaluarea anuală a personalului didactic auxiliar. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 23Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale CJAP/CMBAP, precum şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică se asigură în baza prevederilor art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. Articolul 24CJAP/CMBAP, precum şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică pot beneficia în cadrul CJRAE/CMBRAE de sprijin material şi financiar din partea unor persoane fizice sau juridice, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 25Spaţiile destinate activităţilor de consiliere şi asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ vor fi folosite pentru acest tip de activităţi. În mod excepţional, în situaţia în care nu există suficiente spaţii, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte utilizarea cabinetelor de consiliere şi asistenţă psihopedagogică şi pentru alte activităţi şcolare. Articolul 26Personalul didactic şi didactic auxiliar din cadrul CJAP/CMBAP, precum şi din cabinetele de asistenţă psihopedagogică beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011. ANEXA Nr. 2 la regulament REGULAMENT-CADRU privind organizarea şi funcţionarea centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Centrele şi cabinetele logopedice interşcolare, denumite în continuare CLI, sunt structuri de învăţământ special integrat ale învăţământului preuniversitar, finanţate, coordonate, monitorizate şi evaluate de centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CMBRAE).(2) CLI sunt structuri de învăţământ special integrat pentru copiii/elevii cu cerinţe educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj şi de comunicare, precum şi dificultăţi de învăţare specifice. Articolul 2Activitatea desfăşurată în CLI constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare, precum şi în elaborarea şi realizarea unor programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor disfuncţionalităţi ale limbajului şi comunicării. Articolul 3Activitatea desfăşurată în CLI constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare. În competenţa profesorilor logopezi din cadrul CLI intră următoarele tulburări de limbaj şi de comunicare: a)tulburările de pronunţie/articulare; b)tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii; c)tulburările limbajului scris-citit; d)tulburările de dezvoltare a limbajului; e)tulburările de voce; f)alte tulburări de limbaj care influenţează negativ adaptarea şcolară şi socială a copiilor. Articolul 4Activitatea desfăşurată în CLI are următoarele obiective: a)depistarea, evaluarea şi identificarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare la copiii preşcolari înscrişi sau nu în grădiniţe şi la şcolarii mici; b)asigurarea caracterului preventiv al activităţii de terapie logopedică, prin acordarea unei atenţii prioritare copiilor preşcolari cu tulburări de limbaj înscrişi în grădiniţe, în scopul prevenirii instalării dificultăţilor de învăţare a scrisului şi cititului la vârsta şcolară; c)orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare şi integrare şcolară şi socială; d)corectarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare în vederea diminuării riscului de eşec şcolar; e)sprijinirea cadrelor didactice în abordarea personalizată a copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj şi comunicare. Articolul 5Activitatea de îndrumare logopedică a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar cu privire la activitatea de intervenţie logopedică se realizează de către profesorii logopezi din CLI prin: a)participarea/organizarea la/unor acţiuni de informare şi consiliere logopedică în unităţile şcolare şi preşcolare arondate fiecărui profesor logoped; b)acţiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din şcoli şi grădiniţe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor uşoare de limbaj; c)dezbateri tematice privind importanţa consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, condiţie esenţială a unei integrări şcolare şi sociale optime. Articolul 6Încadrarea cu personal didactic calificat a CLI se face conform legislaţiei în vigoare. Articolul 7(1) Intervenţiile logopedice se desfăşoară în centre logopedice, cabinete logopedice, organizate de regulă în şcolile sau în grădiniţele de masă.(2) Spaţiile destinate activităţilor de logopedie din cadrul unităţilor de învăţământ vor fi folosite pentru acest tip de activităţi. În mod excepţional, în situaţia în care nu există suficiente spaţii, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte utilizarea cabinetelor de logopedie şi pentru alte activităţi şcolare.(3) Identificarea spaţiilor unde se desfăşoară activităţile logopedice se stabileşte de către unităţile de învăţământ, în colaborare cu profesorul logoped, asigurându-se pe parcursul zilei accesul părinţilor şi al copiilor în cabinet.(4) Într-un CLI pot funcţiona unul sau mai multe cabinete logopedice, în funcţie de numărul copiilor şi al elevilor din unităţile de învăţământ din zona arondată/sector care au nevoie de terapie logopedică, precum şi de numărul profesorilor logopezi normaţi şi încadraţi.(5) Activitatea logopedică se desfăşoară în cabinetele logopedice dotate conform normelor metodologice cu cel mult 2 profesori logopezi, care îşi planifică activităţile în ture diferite.(6) Unităţile de învăţământ au următoarele obligaţii faţă de profesorii logopezi din CLI:a)asigură spaţiul necesar desfăşurării în cele mai bune condiţii a activităţii de terapie logopedică; b)asigură servicii de igienizare a cabinetelor de terapie logopedică; c)asigură toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare. Articolul 8(1) Finanţarea CLI se asigură de la bugetul consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) şi art. 110 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.(2) Conform prevederilor legale, CLI pot beneficia de sponsorizări din partea unor persoane fizice şi juridice, a unor organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale naţionale şi internaţionale. Capitolul IINormarea, încadrarea şi organizarea activităţii profesorilor logopezi Articolul 9(1) Numărul posturilor de profesori logopezi se stabileşte de către CJRAE/CMBRAE conform prevederilor legale, cu avizul consiliului judeţean/inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în funcţie de:a)numărul copiilor din grădiniţe; b)numărul elevilor din clasele I-IV; c)în unităţile cu predare în limba minorităţilor naţionale, profesorii logopezi vor satisface condiţiile de limbă. (2) Un profesor logoped acoperă o zonă de intervenţie/ circumscripţie logopedică de cel puţin 500 de copii/elevi din grădiniţe şi din clasele I-IV.(3) Repartizarea zonelor de intervenţie din teritoriul alocat CLI se realizează de către comisia metodică a CLI, în funcţie de numărul copiilor/elevilor şi de numărul de profesori logopezi încadraţi. Se va ţine cont şi de apropierea unităţilor de învăţământ arondate de CLI.(4) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj din zona de intervenţie logopedică arondată, planificarea activităţii şi programarea copiilor la cabinet se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an şcolar.(5) Activităţile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului al II-lea, timp de două săptămâni. Articolul 10(1) Pe parcursul unui an şcolar un profesor logoped lucrează cu un efectiv de 15-40 copii/elevi cu tulburări de limbaj.(2) Norma didactică aferentă postului de profesor logoped din CLI cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:a)16 ore/săptămână desfăşurate în cadrul CLI, care constau în: depistarea, evaluarea şi identificarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare; corectarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare prin programe de intervenţie specifice; consilierea părinţilor şi a cadrelor didactice în problematica specifică; b)24 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie logopedică, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale. (3) Activitatea logopedică se poate desfăşura zilnic între orele 8,00-19,00, în cabinetele logopedice din sediu, în CLI, în funcţie de orarul unităţilor de învăţământ preuniversitar din care provin copiii.(4) Durata unei activităţi de terapie logopedică este de regulă de 45 de minute, realizându-se în afara orelor de curs.(5) Forma de organizare este activitatea cu grupe mici de 2-4 copii sau individual, în funcţie de următoarele criterii:a)tipul tulburării de limbaj; b)gravitatea tulburării de limbaj; c)vârsta copilului/elevului; d)colaborarea cu familia, vizând receptivitatea, implicarea activă în procesul terapeutic, posibilitatea de răspuns la programarea propusă etc. Articolul 11(1) Activitatea profesorilor logopezi din CLI se desfăşoară în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului, precum şi cu normele deontologice ale profesiei.(2) Activitatea este eşalonată în etape şi vizează următoarele obiective specifice:a)identificarea, depistarea şi înregistrarea copiilor sesizaţi din zona de intervenţie logopedică, examinarea de către fiecare profesor logoped, la începutul fiecărui an şcolar, a tuturor copiilor preşcolari din grupele mari din grădiniţe, a elevilor din clasa pregătitoare şi a celor din clasa I din toate unităţile care aparţin circumscripţiei logopedice; b)înregistrarea copiilor cu tulburări de limbaj în fişele de depistare avizate de către directorul unităţii în care s-a făcut depistarea; c)convocarea copiilor cu tulburări de limbaj la CLI, pe bază de invitaţii scrise adresate părinţilor; d)examinarea logopedică complexă şi psihopedagogică a copiilor consiliaţi/sprijiniţi, în colaborare cu familia, cu cadrele didactice şi cu consilierul şcolar, acolo unde este cazul, în scopul identificării tuturor factorilor care au influenţat evoluţia limbajului şi a comunicării copilului; e)formularea diagnosticului şi prognosticului pentru fiecare copil/elev evaluat; f)proiectarea activităţii de terapie a tulburărilor de limbaj şi de comunicare identificate; g)intervenţia terapeutic-recuperatorie în concordanţă cu diagnosticul logopedic al copiilor/elevilor examinaţi; h)evaluarea periodică a progreselor realizate de elevi şi reproiectarea activităţii de intervenţie. Articolul 12Evidenţa copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj se realizează prin următoarele documente: a)fişe de depistare; b)registre de evidenţă a copiilor cu tulburări de limbaj care sunt consiliaţi/sprijiniţi în CLI, realizate pe an şcolar; c)registre de evidenţă a prezenţei copiilor la şedinţele de corectare programate; d)fişa logopedică - instrument de consemnare a datelor anamnezice, a demersului terapeutic şi a dinamicii corectării; e)programe de terapie logopedică pe tip de tulburare. Articolul 13(1) Coordonarea metodologică a profesorilor logopezi din CLI este asigurată de către un profesor logoped coordonator, care conduce şi comisia metodică a CLI respectiv.(2) Profesorul logoped coordonator este numit prin decizie a directorului CJRAE/CMBRAE, la propunerea comisiei metodice a profesorilor logopezi, ca urmare a respectării procedurii interne.(3) Procedura internă este elaborată de către consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE. Articolul 14Relaţiile profesorului logoped cu directorii unităţilor şcolare sunt relaţii de colaborare, comunicare şi sunt circumscrise de normele etico-profesionale. Articolul 15Normele de încadrare, salarizare şi premiere a profesorilor logopezi din CLI se stabilesc conform legislaţiei în vigoare. Articolul 16(1) În CLI pot fi încadraţi profesori logopezi cu specializările psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, în baza prevederilor art. 247 lit. h) din Legea nr. 1/2011.(2) Formarea iniţială, încadrarea şi formarea continuă a cadrelor didactice din CLI se reglementează prin legislaţia şcolară în vigoare. Articolul 17Consiliile locale/ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură unităţilor de învăţământ în care funcţionează CLI baza materială necesară desfăşurării eficiente a activităţii: mobilier, echipamente, aparatură specifică. Articolul 18Baza materială recomandată a cabinetelor logopedice cuprinde următoarele: a)material didactic: audiovideo, oglindă logopedică, copiator, calculator, truse logopedice, atlase logopedice, jocuri pentru dezvoltarea limbajului, casete, dischete etc.; b)materiale psihopedagogice speciale: teste pentru examinarea limbajului, probe pentru cunoaşterea vârstei psihologice; c)teste de evaluare a proceselor psihice; d)probe de evaluare a nivelului de cunoştinţe. Capitolul IIIEvaluarea personalului Articolul 19Evaluarea anuală a coordonatorului CLI se face de către consiliul de administraţie al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fişe de post şi a unei fişe de evaluare specifice propuse de către directorul CJRAE/CMBRAE şi avizate de către consiliul de administraţie. Articolul 20Domeniile de competenţă ale personalului didactic din CLI vor fi stipulate în fişele postului, însoţite de fişele de evaluare. Fişele de post şi, respectiv, fişele de evaluare se elaborează şi se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administraţie, la propunerea coordonatorului CLI, în funcţie de aceste documente realizându-se evaluarea anuală a profesorilor logopezi. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 21Reţeaua care cuprinde CLI este propusă de CJRAE/CMBRAE şi este avizată pentru conformitate de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. Articolul 22CLI sunt numerotate la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti. Articolul 23În vederea integrării şi reabilitării copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în/prin comunitate, inspectoratele şcolare vor aviza un număr suficient de posturi de profesor logoped, corelat cu populaţia şcolară. Articolul 24Personalul didactic din CLI beneficiază de toate drepturile prevăzute în Legea nr. 1/2011. ANEXA Nr. 3la regulament REGULAMENT-CADRU privind organizarea şi funcţionarea centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă reprezintă cadrul instituţional de acţiune care asigură accesul la educaţie tuturor copiilor, prin educaţie formală şi servicii educaţionale acordate copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi atât în învăţământul special, cât şi în învăţământul de masă, precum şi personalului care este implicat în educaţia acestora.(2) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este o unitate de învăţământ cu personalitate juridică, care face parte din reţeaua şcolară, fiind organizată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe.(3) Activităţile specifice procesului de învăţământ din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se află sub îndrumarea şi coordonarea inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate de învăţământ preuniversitar din ţară.(4) În sensul prezentului regulament-cadru, termenii şi sintagmele specifice învăţământului special şi special integrat se definesc după cum urmează:a)deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii anatomice, fiziologice sau psihice a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate; b)incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi, deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament; c)dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ; d)educaţie specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare psihoterapeutică, medicală, socială şi culturală, adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult; e)integrare şcolară - procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasa) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare; f)incluziune şcolară - procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora; g)cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare, care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă. Articolul 2 Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă colaborează cu unităţi de învăţământ, cu unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu universităţile, cu direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu autorităţile locale, cu operatorii economici, cu organizaţii neguvernamentale, cu reprezentanţi ai comunităţii locale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate care au preocupări în domeniul educaţiei. Articolul 3Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, de manuale şi metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, în baza prevederilor art. 53 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Capitolul IIScopul, obiectivele, responsabilităţile şi atribuţiile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă Articolul 4Scopul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este reprezentat de instruirea, educarea, recuperarea şi integrarea socială a copiilor, elevilor şi tinerilor cu CES. Articolul 5Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă desfăşoară activităţi de predare-învăţare-evaluare, normate în baza legislaţiei în vigoare, şi dezvoltă servicii educaţionale în domeniul educaţiei incluzive, de tipul: formare, informare, documentare, consiliere, proiecte şi programe etc. Articolul 6Obiectivele centrului şcolar pentru educaţie incluzivă sunt următoarele: a)intervenţia directă, prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihologice şi de consiliere în domeniul educaţiei incluzive beneficiarilor direcţi: copii/elevi/tineri cu CES, părinţi, cadre didactice din şcolile de masă, membri ai comunităţii locale; b)informarea, formarea continuă/perfecţionarea şi consilierea personalului didactic în domeniul educaţiei incluzive; c)oferirea de suport metodico-ştiinţific în domeniul educaţiei incluzive pentru cadrele didactice din şcolile de masă; d)oferirea de servicii de învăţare, de pregătire pentru viaţa de adult. Articolul 7(1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă are următoarele atribuţii:a)realizează depistarea precoce şi asigură intervenţia timpurie în cazul copiilor cu CES; b)şcolarizează copii/elevi/tineri cu diverse grade şi tipuri de deficienţă; c)realizează terapii specifice pentru copiii cu CES din învăţământul special şi din învăţământul de masă; d)evaluează şi urmăreşte evoluţia şcolară a copiilor cu CES prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă; e)întocmeşte dosarul copiilor/elevilor/tinerilor cu CES şi îl trimite către comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE); f)face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers, prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă, în baza prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1/2011; g)realizează şi aplică planuri de servicii individualizate pentru fiecare copil/elev evaluat; h)realizează adaptări curriculare şi asigură asistenţa psiho-educaţională a copiilor/elevilor cu CES integraţi, prin profesori itineranţi şi de sprijin; i)propune servicii de sprijin şi/sau terapii specifice, după caz; j)oferă consiliere şi asistenţă psihopedagogică cadrelor didactice din învăţământul de masă care furnizează programe de educaţie remedială; k)promovează învăţământul incluziv; l)asigură şcolarizarea şi asistenţa educaţională şi terapeutică a copiilor/elevilor nedeplasabili, prin forme de şcolarizare la domiciliul elevului, cu frecvenţă redusă, cu scutire de frecvenţă, comasate etc.; m)monitorizează evoluţia copiilor/elevilor cu CES; n)oferă asistenţă socială şi servicii în regim de semiinternat/internat/centru de zi pentru copiii/elevii cu CES care solicită acest lucru; informează şi consiliază familiile copiilor/elevilor cu CES cu privire la problematica educaţiei acestora; o)participă, împreună cu CJRAE/CMBRAE, la activităţi de informare, formare, perfecţionare şi documentare a cadrelor didactice din învăţământul obişnuit şi special care se ocupă de educaţia copiilor cu CES; p)valorifică experienţa psihopedagogică pozitivă şi promovează ideile moderne privind educaţia specială prin publicaţii de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă şi prin crearea de mijloace didactice; q)asigură resursele umane şi materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educaţiei speciale; r)desfăşoară activităţi de cercetare şi consultanţă metodico-ştiinţifică; s)asigură propria dezvoltare instituţională prin mijloacele legale disponibile (granturi, proiecte de finanţare, sponsorizări, donaţii, parteneriate etc.); t)colaborează cu instituţiile care promovează alternativele educaţionale aprobate şi cu toate instituţiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor; u)în vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu CES, se pot organiza ateliere protejate, în baza prevederilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 1/2011. (2) Atribuţiile personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic al centrelor şcolare pentru educaţie inclusivă sunt derivate din atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi sunt stipulate în fişa postului. Capitolul IIIServiciile oferite de centrul şcolar pentru educaţie incluzivă şi beneficiarii acestor servicii Articolul 8Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă asigură următoarele servicii specializate: a)educaţie specială şi specializată a copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilităţi; b)compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăţi de învăţare, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilităţi mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii şi asociate; c)evaluarea psihopedagogică a competenţelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a; d)evaluarea, diagnosticarea, orientarea şcolară şi profesională a elevilor din clasa a IX-a; e)asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integraţi în unităţile de învăţământ de masă; f)informare şi consiliere pentru părinţi; g)informarea şi consilierea cadrelor didactice; h)cercetare psihopedagogică şi elaborare de studii de specialitate; i)testare şi consiliere psihologică. Articolul 9De serviciile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază: a)preşcolari şi şcolari din învăţământul special şi din cel de masă; b)părinţi sau aparţinători legali ai copiilor; c)personalul angajat în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii care acţionează în domeniul educaţiei speciale a copiilor; d)elevi/studenţi care efectuează module de practică pedagogică; e)membri ai comunităţii locale. Capitolul IVComisia internă de expertiză complexă Articolul 10În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuţiilor care îi revin comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică din învăţământul special se înfiinţează şi funcţionează comisia internă de expertiză complexă. Articolul 11Comisia internă de expertiză complexă are ca scop principal realizarea unei evaluări complexe (fizice, psihologice, intelectuale şi sociale) a copilului/elevului/tânărului cu CES în vederea sprijinirii comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în luarea unor decizii corecte, în interesul suprem al copilului. Articolul 12Comisia internă de expertiză complexă are următoarele atribuţii: a)efectuează monitorizarea completă a activităţii copiilor/elevilor/tinerilor din zona sa de acţiune, sector, judeţ, indiferent de forma de şcolarizare pe care o urmează; b)validează/invalidează diagnosticul psihologic şi cel educaţional; c)transmite comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din învăţământul special şi special integrat, precum şi recomandări psihologice de orientare şcolară şi profesională; d)transmite comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor care au întrerupt şcolarizarea, au studii incomplete, nu au urmat nicio formă de şcolarizare, au depăşit cu peste 3 ani vârsta clasei şcolare, aflaţi în situaţie de repetenţie sau cu dificultăţi grave de învăţare, care au tulburări de comportament ori au fost marginalizaţi şi face recomandări psihologice de orientare şcolară şi profesională; e)asigură repartizarea pe grupe/clase/ani de studiu a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din unităţile şcolare de învăţământ special la începutul anului şcolar, după criterii obiective (diagnostic, gradul deficienţei, nivelul psihointelectual, gradul de integrare socio-şcolară); f)elaborează, realizează şi urmăreşte realizarea planului de servicii individualizat al copilului/elevului cu CES; g)fundamentează din punct de vedere psihopedagogic reevaluarea absolvenţilor clasei a IX-a din unităţi de învăţământ special, în vederea orientării profesionale; h)efectuează reevaluarea anuală a copiilor/elevilor cu CES (la cererea părinţilor, reprezentantului legal sau a cadrelor didactice), în vederea orientării şcolare; i)propune comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE schimbarea diagnosticului sau reorientarea şcolară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiză şcolară ori în situaţia în care se constată schimbarea condiţiilor pentru care s-a eliberat certificatul. Articolul 13Categoriile de copii/elevi/tineri evaluate de comisia internă de expertiză complexă sunt următoarele: a)toţi copiii/elevii/tinerii cu CES înscrişi în învăţământul special şi special integrat; b)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către CJRAE/CMBRAE; c)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către conducerile unităţilor din învăţământul de masă; d)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către părinţii acestora; e)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către centrele de plasament; f)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către centrele de primire a minorilor; copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către medicii de familie, medicii pediatri, medicii neuropsihiatri, medicii oftalmologi, medicii neurologi, medicii ORL-işti; g)copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către unităţile de învăţământ cu dublă subordonare: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii etc. Articolul 14Comisia internă de expertiză complexă se înfiinţează prin decizie a directorului unităţii de învăţământ. Articolul 15(1) Comisia internă de expertiză complexă are următoarea componenţă:a)coordonatorul comisiei, ales de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ special şi numit prin decizie de către directorul unităţii; b)membri permanenţi: un profesor de educaţie specială, un profesor psihopedagog, de preferinţă cel care se ocupă de psihodiagnoză în unitatea şcolară, medicul unităţii şcolare, asistentul social al unităţii şcolare; c)membri nepermanenţi, cadre didactice care lucrează efectiv cu copilul/elevul/tânărul ce urmează a fi evaluat: profesorul psihopedagog, profesorul de educaţie specială, profesorul-educator, profesorul itinerant şi de sprijin. (2) Coordonatorul comisiei interne de expertiză complexă este un profesor din unitatea de învăţământ special, titular, absolvent al uneia dintre specializările psihologie, psihopedagogie, pedagogie, cu gradul didactic I şi o vechime de cel puţin 5 ani în învăţământul special sau special integrat.(3) Activitatea de evaluare continuă a comisiei interne de expertiză complexă este trecută ca sarcină în fişa postului şi trebuie evaluată ca atare. Având în vedere că activitatea din cadrul comisiei interne de expertiză complexă prezintă particularităţi şi necesită eforturi deosebite din partea membrilor acesteia, conducerile unităţilor de învăţământ din care fac parte membrii comisiei vor ţine cont de aceasta în acordarea premiilor, gradaţiilor de merit, recompenselor, distincţiilor etc.(4) Comisia internă de expertiză complexă funcţionează pe întreaga perioadă a anului şcolar. Ea se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare.(5) Pentru asigurarea unor hotărâri corecte şi obiective, membrii comisiei interne de expertiză complexă nu pot fi membri cu drept de vot ai comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, dar ei pot fi invitaţi pentru clarificarea unor cazuri mai dificile. Articolul 16Comisia internă de expertiză complexă colaborează cu: a)comisia de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE; b)comisia de protecţie a copilului judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti; c)centrele logopedice interşcolare; d)centrele de asistenţă psihopedagogică; e)unităţile de învăţământ preuniversitar; f)asociaţii neguvernamentale. Articolul 17(1) Diagnosticarea copiilor, elevilor şi tinerilor cu CES se face în baza prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.(2) Dosarul copilului/elevului cuprinde:1. cererea părinţilor/tutorilor; 2. copii ale actelor de identitate ale părinţilor/tutorilor şi ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES; 3. certificatul de încadrare într-un grad de deficienţă, după caz; 4. certificatul medical sau scrisoarea medicală; 5. raportul şi recomandarea comisiei interne de expertiză complexă; 6. fişa psihopedagogică; 7. fişa de traseu educaţional; 8. rezultatul anchetei sociale; 9. caracterizarea profesorului diriginte. Articolul 18(1) Este interzisă înscrierea de către conducerea unităţii de învăţământ special a unui copil/elev în cadrul învăţământului special fără prezentarea, în prealabil, a hotărârii comisiei pentru orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) sau nerespectarea hotărârii comisiei interne de expertiză complexă cu privire la orientarea şcolară şi profesională a copilului atrage sancţionarea disciplinară, în condiţiile legii, a persoanei vinovate. Capitolul VStructura organizatorică Articolul 19Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se organizează şi funcţionează ca unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legale. Articolul 20Structura organizatorică a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă se stabileşte în concordanţă cu prevederile legale în vigoare. Capitolul VIResurse umane: formaţiunile de studiu, normarea, încadrarea, salarizarea, evaluarea personalului Articolul 21(1) Activitatea de predare-învăţare-evaluare din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se desfăşoară pe nivelurile şi formaţiunile de studiu prevăzute la alin. (2)-(5), în baza prevederilor art. 23 din Legea nr. 1/2011.(2) Copiii/elevii/tinerii cu diferite grade şi tipuri de deficienţe beneficiază de toate serviciile oferite de centrul şcolar de educaţie incluzivă, inclusiv cele de terapii specifice, indiferent de nivelul de învăţământ pe care îl frecventează.(3) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe uşoare şi/sau medii, grupele/clasele cuprind în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.(4) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe grave, grupele/clasele cuprind în medie 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.(5) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe senzoriale multiple sau cu autism, grupele/clasele cuprind în medie 3 elevi, dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 4. Articolul 22(1) În cadrul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în funcţie de conţinutul activităţii proiectate.(2) Personalul didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă va fi angajat prin concurs organizat de către consiliul de administraţie al unităţii, în baza prevederilor art. 254 alin. (3) şi (4) şi art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011. Articolul 23(1) Funcţiile, normele didactice şi condiţiile de ocupare a catedrelor/posturilor din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă sunt:a)profesor pentru învăţământ preşcolar - un post pentru fiecare grupă cu program normal sau două posturi pentru fiecare grupă cu program prelungit, cu norma didactică de 16 ore săptămânal; b)profesor psihopedagog - un post pentru fiecare grupă de preşcolari, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; c)profesor de educaţie specială pentru activităţile de predare în învăţământul primar pentru elevi cu deficienţe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; d)profesor de educaţie specială pentru activităţile de predare în învăţământul primar şi gimnazial pentru elevi cu deficienţe mintale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; e)profesor, cu diferite specialităţi, pentru activităţile de predare în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal pentru elevi cu deficienţe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal; f)profesor psihopedagog, profesor psiholog şcolar, profesor logoped, profesor de psihodiagnoză, kinetoterapeut - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie sau kinetoterapie, după caz; g)profesor-educator - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal; h)profesor de instruire practică pentru activităţile de instruire practică, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal; i)profesor itinerant şi de sprijin - un post la 8 copii/elevi cu deficienţe moderate şi uşoare sau la 4 copii/elevi cu deficienţe grave, profunde sau asociate, integraţi în învăţământul de masă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; j)profesor de educaţie specială pentru şcolarizarea la domiciliu - o catedră la 4 copii/elevi/tineri cu dizabilităţi nedeplasabili, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.
(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. d), f) şi g) este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţia specială, în baza prevederilor art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011. Articolul 24Personalul didactic auxiliar din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este format din: a)bibliotecar - un post în unităţile cu personalitate juridică; b)informatician - un post în unităţile cu personalitate juridică; c)instructor de educaţie extraşcolară sau pedagog şcolar - un post pentru două clase de elevi; d)asistent social - un post în unităţile cu personalitate juridică; e)secretar - un post în unităţile cu personalitate juridică; f)administrator financiar - un post în unităţile cu personalitate juridică; g)administrator de patrimoniu - un post în unităţile cu personalitate juridică. Articolul 25Personalul nedidactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este format din: a)medic pediatru - un post pentru fiecare unitate cu personalitate juridică; b)medic specialist - 1/2 post la unităţile şcolare unde există cabinete de specialitate dotate; c)asistent medical - un post pe tură pentru unităţile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate în celelalte unităţi şcolare; d)infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi, iar la clasele de elevi cu dizabilităţi severe, profunde şi asociate se normează un post la două clase de elevi; e)supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni; f)bucătar, muncitor la bucătărie - un post pe tură la unităţile de învăţământ cu cantină; g)muncitor calificat - un post pe unitate; h)îngrijitor - un post la 250 m² de suprafaţă de curăţat; i)şofer - un post pentru unităţile dotate cu mijloace de transport. Articolul 26Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011. Articolul 27(1) Directorul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în învăţământul special şi gradul didactic II, numit prin concurs organizat de unitatea de învăţământ, prin intermediul consiliului de administraţie, în baza prevederilor art. 257 din Legea nr. 1/2011.(2) Directorul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă încheie contract de management cu preşedintele consiliului judeţean/primarul sectorului municipiului Bucureşti pe raza căruia se află unitatea de învăţământ. Articolul 28Ocuparea posturilor în centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se realizează prin concurs, în baza prevederilor art. 248 şi 254 din Legea nr. 1/2011. Articolul 29Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăşi numărul de posturi/catedre aprobat anual. Articolul 30Personalul didactic auxiliar, conform art. 249 din Legea nr. 1/2011, îşi desfăşoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Articolul 31Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea cu normă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Articolul 32Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum şi în regulamentul de ordine interioară al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal. Articolul 33Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se face de către conducerea centrului şi de către consiliul de administraţie al acestuia, conform atribuţiilor menţionate în fişa postului. Capitolul VIIFinanţarea şi baza materială a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă Articolul 34Finanţarea activităţii centrului şcolar pentru educaţie incluzivă se asigură de la bugetul consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) şi art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. Articolul 35(1) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea centrul şcolar pentru educaţie incluzivă fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţii.(2) Celelalte componente ale bazei materiale a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă sunt de drept proprietatea acestuia şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestuia. Articolul 36Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate beneficia de sprijin material şi financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, în condiţiile legii. Articolul 37Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate obţine venituri proprii din activităţi specifice, prin contract de prestări de servicii, în baza prevederilor art. 108 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2011. Articolul 38Copiii şi tinerii cu CES şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, rechizitelor şcolare, cazarmamentului, îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cele alocate copiilor aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului. Articolul 39Baza materială recomandată a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă cuprinde următoarele spaţii/utilităţi: a)săli de clasă; b)cabinete pentru terapii specifice şi consiliere; c)cabinet pentru comisia internă de expertiză complexă; d)sală de sport şi cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie; e)laboratoare şi cabinete pentru învăţarea limbilor străine şi de informatică; f)ateliere pentru activităţi practice sau de profesionalizare; g)sală de festivităţi; h)ludotecă; i)bibliotecă/centru de documentare metodico-ştiinţifică şi în domeniul legislaţiei şcolare, care dispune şi de o sală de lectură; j)baza logistică necesară desfăşurării activităţilor de formare şi de editare a materialelor didactice; k)sală de mese şi bloc alimentar; l)spaţii de cazare şi dormitoare; m)spălătorie; n)spaţii de joacă special amenajate pentru copii. Capitolul VIIIDispoziţii finale Articolul 40În centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se interzic activităţile de propagandă politică, prozelitismul religios sau activităţile care încalcă normele generale de moralitate. Articolul 41În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, centrul şcolar pentru educaţie incluzivă îşi elaborează regulamentul de ordine interioară.