Ordinul Nr.903 din 31.07.2015

privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.365(93) a Comitetului de siguranţă maritimă din 22 mai 2014
ACT EMIS DE: Ministerul Transporturilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 634 din 20 august 2015

Având în vedere prevederile art. VIII(b)(vi)(2)(bb) şi ale art. VIII(b)(vii)(2) din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 1974) la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,ministrul transporturilor emite următorul ordin: Articolul 1Se publică amendamentele la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.365(93) a Comitetului de siguranţă maritimă din 22 mai 2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2016. Ministrul transporturilor, Iulian-Ghiocel Matache
ANEXĂREZOLUŢIA MSC.365(93) (adoptată la 22 mai 2014) Amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată Comitetul de Siguranţă Maritimă, amintind articolul 28(b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile Comitetului, amintind, de asemenea, articolul VIII(b) din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS) (denumită în continuare Convenţie), referitor la procedura de amendare aplicabilă anexei la Convenţie, cu excepţia prevederilor stipulate în capitolul I, luând în considerare amendamentele la Convenţie, în cadrul celei de a nouăzeci şi treia sesiuni, propuse şi difuzate în conformitate cu articolul VIII(b)(i) din aceasta, 1. adoptă, în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) din Convenţie, amendamentele la Convenţie al căror text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluţie; 2. stabileşte, în conformitate cu articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) din Convenţie, că amendamentele menţionate se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2015, cu excepţia cazului în care până la această dată mai mult de o treime din guvernele contractante la Convenţie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale au notificat obiecţiile lor la aceste amendamente; 3. invită guvernele contractante la SOLAS să ia notă că, în conformitate cu articolul VIII(b)(vii)(2) din Convenţie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, după acceptarea acestora în conformitate cu paragraful 2 de mai sus; 4. solicită secretarului general, în conformitate cu articolul VIII(b)(v) din Convenţie, să transmită copii certificate ale prezentei rezoluţii şi textul amendamentelor cuprinse în anexă tuturor guvernelor contractante la Convenţie; 5. solicită, de asemenea, secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale anexei acesteia membrilor Organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţie. ANEXĂla Rezoluţia MSC.365(93) AMENDAMENTE la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată Capitolul II-1Construcţie - structură, compartimentare şi stabilitate, maşini şi instalaţii electrice PARTEA CInstalaţii de maşini Regula 29 - Instalaţia de guvernare 1 La sfârşitul paragrafului 3.2, se adaugă următorul text nou: când nu este posibil a se demonstra conformitatea cu această cerinţă în timpul probelor de mare, cu nava la pescaj maxim şi la viteza corespunzătoare de marş înainte cu numărul de turaţii ale motorului principal maxim continuu şi cu pasul nominal al elicei maxim, navele, indiferent de data construcţiei, pot demonstra conformitatea cu această cerinţă prin una din următoarele metode: .1 în timpul probelor de mare, cu nava pe chilă dreaptă, la marş înainte, cu o viteză corespunzătoare numărului de rotaţii maxime continue ale motorului principal şi cârma complet în stare imersă; sau .2 în cazul în care în timpul probelor de mare nu se poate asigura imersarea completă a cârmei, o viteză corespunzătoare pentru marş înainte se va calcula folosind ca bază suprafaţa imersă a penei cârmei într-o stare de încărcare propusă pentru probele de mare. Viteza de marş înainte calculată trebuie să permită obţinerea unei forţe şi a unui cuplu aplicat sistemului de guvernare principal a căror valoare este cel puţin la fel de mare ca şi în cazul valorilor obţinute dacă probele de mare au fost efectuate cu nava la un pescaj maxim şi marş înainte cu viteza corespunzătoare numărului maxim de turaţii continue ale motorului principal şi cu pas nominal maxim al elicei; sau .3 forţa şi cuplul care se aplică cârmei în stare de încărcare la probele pe mare au fost estimate cu precizie şi extrapolate la condiţii de încărcare completă. Viteza navei trebuie să corespundă cu numărul maxim de rotaţii continue ale motorului principal şi cu pasul nominal maxim al elicei; 2 Cuvântul „şi“ de la sfârşitul paragrafului 4.2 se elimină şi se adaugă următorul text: când nu este posibil a se demonstra conformitatea cu această cerinţă în timpul probelor de mare, nava fiind la un pescaj maxim şi în marş înainte, la jumătate din viteza corespunzătoare cu numărul maxim de turaţii continue ale motorului principal şi cu pasul nominal maxim al elicei sau 7 noduri, dacă oricare dintre aceste valori este mai mare, navele, indiferent de data construirii lor, inclusiv cele care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2009, pot demonstra conformitatea cu această cerinţă prin una dintre următoarele metode: .1 în timpul probelor de mare, cu nava pe chilă dreaptă şi cârma complet în imersie, la marş înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de rotaţii maxime continue ale motorului principal şi cu pasul nominal maxim al elicei sau 7 noduri, dacă oricare dintre valorile acestea este mai mare; sau .2 în cazul în care în timpul probelor de mare nu se poate asigura imersarea completă a cârmei, o viteză corespunzătoare pentru marş înainte se calculează folosind ca bază suprafaţa imersă a penei cârmei într-o stare de încărcare propusă pentru probele de mare. Viteza de marş înainte calculată trebuie să permită obţinerea unei forţe şi a unui cuplu aplicat sistemului de guvernare auxiliar a căror valoare este cel puţin la fel de mare ca şi în cazul probei de mare cu nava la pescaj maxim la marş înainte cu jumătate din numărul maxim de turaţii continue ale motorului principal şi cu pas nominal maxim al elicei, sau 7 noduri dacă oricare dintre aceste valori este mai mare; sau .3 forţa şi cuplul care se aplică cârmei în starea de încărcare la probele de mare au fost estimate cu precizie şi extrapolate la încărcare completă; şi Capitolul II-2Construcţie - protecţia contra incendiului, detectarea şi stingerea incendiului PARTEA A Generalităţi Regula 1 - Aplicare 3 După paragraful 2.5, se adaugă următoarele trei paragrafe noi: 2.6 Navele transportatoare de vehicule construite înainte de 1 ianuarie 2016, inclusiv cele care au fost construite înainte de 1 iulie 2012, trebuie să fie în conformitate cu paragraful. 2.2 din regula 20-1, adoptată prin rezoluţia MSC.365(93). 2.7 Navele-cisternă construite înainte de 1 ianuarie 2016, inclusiv cele care au fost construite înainte de 1 iulie 2012, trebuie să fie în conformitate cu regula 16.3.3, cu excepţia 16.3.3.3. 2.8 Regulile 4.5.5.1.1 şi 4.5.5.1.3 se aplică navelor construite la sau după 1 ianuarie 2002, dar înainte de 1 ianuarie 2016 şi regula 4.5.5.2.1 se aplică tuturor navelor construite înainte de 1 ianuarie 2016. Regula 3 - Definiţii 4 După paragraful 53, se adaugă următoarele trei paragrafe noi: 54 Clapeta antifoc este, în scopul punerii în aplicare a regulii 9.7 adoptate de rezoluţia MSC.365(93), care poate fi amendată, un dispozitiv instalat într-un canal de ventilaţie, care în condiţii normale rămâne deschis pentru a permite trecerea aerului prin canal şi care este închisă în timpul incendiului pentru a împiedica aerul să treacă prin canal, astfel încât focul să nu se poată răspândi. Această definiţie poate fi asociată cu următoarele expresii: .1 clapeta antifoc automată este o clapetă antifoc care se închide singură când este expusă la produse de ardere; .2 clapeta antifoc manuală este o clapetă antifoc care este deschisă sau închisă manual de către echipaj; şi .3 clapeta antifoc telecomandată este o clapetă antifoc care este închisă de către echipaj cu ajutorul unei comenzi situate la o anumită distanţă faţă de clapeta comandată. 55 Clapeta antifum este, în scopul punerii în aplicare a regulii 9.7 adoptate de rezoluţia MSC.365(93), care poate fi amendată, un dispozitiv instalat într-un canal de ventilaţie, care în condiţii normale rămâne deschisă pentru a permite trecerea aerului prin canal şi care este închisă în timpul incendiului, restricţionând fluxul prin canal privind trecerea fumului şi a gazelor fierbinţi. Clapeta antifum nu trebuie să contribuie la integritatea nominală la incendiu a unei porţiuni traversate de un canal de ventilaţie. Această definiţie poate fi asociată cu următoarele expresii: .1 clapeta antifum automată este o clapetă antifum care se închide singură când este expusă la fum şi gaze fierbinţi; .2 clapeta antifum manuală este o clapetă antifum care este destinată să fie deschisă sau închisă manual de către echipaj; şi .3 clapeta antifum telecomandată este o clapetă antifum care este închisă de către echipaj cu ajutorul unei comenzi situate la o anumită distanţă faţă de clapeta comandată. 56 Un transportator de vehicule este o navă de marfă dotată cu spaţii ro-ro pe mai multe punţi, destinată pentru transportul de autoturisme şi camioane goale, ca marfă. PARTEA BPrevenirea incendiului şi exploziei Regula 4 - Probabilitatea de aprindere 5 Paragraful 5.5 se înlocuieşte cu următorul: 5.5 Instalaţii de gaz inert 5.5.1 Aplicare 5.5.1.1 La navele-cisternă de 20.000 tdw şi mai mult, construite la sau după 1 iulie 2002, dar înainte de 1 ianuarie 2016, protecţia tancurilor de marfă trebuie să fie asigurată printr-o instalaţie fixă de gaz inert conform cerinţelor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului adoptat prin rezoluţia MSC.98(73), cu excepţia faptului că Administraţia poate accepta alte sisteme sau măsuri echivalente, aşa cum este descris la punctul 5.5.4. 5.5.1.2 La navele-cisternă de 8.000 tdw şi mai mult, construite la sau după 1 ianuarie 2016, atunci când transportă mărfuri descrise în regula 1.6.1 sau 1.6.2, protecţia tancurilor de marfă trebuie să fie asigurată printr-o instalaţie fixă de gaz inert conform cerinţelor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului, cu excepţia faptului că Administraţia poate accepta alte sisteme sau măsuri echivalente, aşa cum este descris la punctul 5.5.4. 5.5.1.3 Navele-cisternă care utilizează o metodă de curăţire a tancurilor de marfă folosind spălarea cu ţiţei trebuie prevăzute cu o instalaţie de gaz inert, care să corespundă cerinţelor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului şi cu maşini fixe de spălare a tancului. Cu toate acestea, instalaţiile de gaz inert instalate la bordul navelor-cisternă construite la sau după 1 iulie 2002, dar înainte de 1 ianuarie 2016, trebuie să respecte Codul privind instalaţiile de protecţie contra incendiului, adoptat prin rezoluţia MSC.98(73). 5.5.1.4 Navele-cisternă prevăzute cu instalaţii fixe de gaz inert trebuie să corespundă următoarelor prevederi: .1 spaţiile dublului corp trebuie prevăzute cu racorduri corespunzătoare pentru alimentarea cu gaz inert; .2 dacă astfel de spaţii ale corpului navei sunt conectate la o instalaţie de distribuţie a gazului inert montată permanent, trebuie prevăzute mijloace pentru prevenirea pătrunderii gazelor de hidrocarburi din tancurile de marfă în spaţiile dublului corp prin intermediul instalaţiei; şi .3 dacă astfel de spaţii nu sunt conectate permanent la o instalaţie de distribuţie a gazului inert, trebuie prevăzute mijloace adecvate pentru a permite conectarea la magistrala de gaz inert. 5.5.2 Instalaţii de gaz inert la bordul navelor-cisternă pentru transportul produselor chimice şi navelor pentru transportul gazelor 5.5.2.1 Cerinţele pentru instalaţiile de gaz inert conţinute în Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului nu pot fi aplicate navelor-cisternă pentru transportul produselor chimice construite înainte de 1 ianuarie 2016, inclusiv celor construite înainte de 1 iulie 2012, şi tuturor navelor pentru transportul gazelor: .1 dacă transportă mărfurile prevăzute la regula 1.6.1, cu condiţia ca ele să corespundă cerinţelor pentru instalaţiile de gaz inert ale navelor-cisternă pentru transportul produselor chimice stabilite de către Administraţie pe baza liniilor directoare elaborate de către Organizaţie; sau .2 dacă transportă mărfuri inflamabile, altele decât ţiţei, sau produse petroliere, cum ar fi mărfurile menţionate la capitolele 17 şi 18 din Codul internaţional pentru produse chimice în vrac, cu condiţia ca tancurile utilizate pentru transportul lor să aibă o capacitate care să nu depăşească 3.000 m³ şi debitul duzelor individuale ale maşinilor de spălat tancurile să nu depăşească 17,5 m³/h, iar debitul total provenit de la numărul maşinilor ce funcţionează simultan la un moment dat într-un tanc de marfă să nu depăşească 110 m³/h. 5.5.3 Cerinţe generale pentru instalaţiile de gaz inert 5.5.3.1 Instalaţia de gaz inert trebuie să poată inertiza, purja sau degaza tancurile goale şi să menţină în tancurile de marfă atmosfera cu conţinutul de oxigen cerut. 5.5.3.2 Navele-cisternă cu o instalaţie fixă de gaz inert vor fi prevăzute cu o instalaţie de măsurare a nivelului care nu necesită deschiderea tancului. 5.5.4 Cerinţe privind instalaţii echivalente 5.5.4.1 Administraţia poate, după ce a examinat amenajarea şi echipamentul navei, accepta alte instalaţii fixe în conformitate cu regula I/5 şi paragraful 5.5.4.3. 5.5.4.2 Pentru navele-cisternă de 8.000 tdw şi mai mult, dar nu mai mult de 20.000 tdw, construite la sau după 1 ianuarie 2016, în locul instalaţiilor fixe prevăzute la punctul 5.5.4.1, Administraţia poate accepta alte amenajări sau mijloace de protecţie echivalente, în conformitate cu regula I/5 şi paragraful 5.5.4.3. 5.5.4.3 Instalaţiile sau amenajările echivalente trebuie: .1 să poată preveni acumulările periculoase de amestecuri explozive din tancurile de marfă intacte în timpul exploatării normale pe toată durata voiajului în balast şi să permită operaţiunile necesare în interiorul tancului; şi .2 să fie proiectate astfel încât să reducă la minimum riscul unei aprinderi din cauza producerii electricităţii statice de către instalaţia însăşi. PARTEA C Stingerea incendiului Regula 9 - Localizarea incendiului 6 Paragraful actual 7 se înlocuieşte cu următorul: 7 Instalaţii de ventilaţie (Acest paragraf se aplică navelor construite la sau după 1 ianuarie 2016.) 7.1 Generalităţi 7.1.1 Canalele de ventilaţie, inclusiv canalele cu pereţi simpli şi dubli, trebuie să fie din oţel sau alt material echivalent, cu excepţia burdufurilor flexibile cu lungimi mai mici de 600 mm utilizate pentru conectarea ventilatoarelor la canale în camere cu aer condiţionat. Dacă nu există alte prevederi exprese în paragraful 7.1.6, orice alt material utilizat în construcţia canalelor, inclusiv izolaţia, trebuie de asemenea să fie incombustibil. Totuşi, canalele scurte, care nu depăşesc în general 2 m lungime şi au o suprafaţă liberă a secţiunii transversale ce nu depăşeşte 0,02 m², pot să nu fie din oţel sau un material echivalent, în următoarele condiţii: .1 canalele trebuie să fie confecţionate din material incombustibil cu suprafeţe interioare şi exterioare care pot fi acoperite cu o membrană având caracteristici de propagare lentă a flăcării şi, în fiecare caz, având o valoare calorică ce nu va depăşi 45 MJ/m² pe suprafaţa lor, pentru grosimea folosită; .2 canalele sunt utilizate doar la capătul dispozitivului de ventilaţie; şi .3 canalele nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 600 mm, măsurată pe lungimea canalului, de la o deschidere într-o construcţie de tip «A» sau «B», inclusiv plafonul continuu de tip «B». 7.1.2 Următoarele amenajări trebuie încercate în conformitate cu Codul metodelor de testare la foc: .1 clapetele antifoc, inclusiv mijloacele lor de acţionare; totuşi, testarea nu este necesară clapetelor situate la capătul inferior al canalelor de evacuare din zona bucătăriilor, care trebuie să fie din oţel şi capabile de a opri tirajul în canal; şi .2 trecerile de canale prin construcţii de tip «A». Totuşi, testarea nu se cere dacă manşoanele din oţel sunt cuplate direct la canalele de ventilaţie cu ajutorul flanşelor nituite sau înşurubate sau prin sudare. 7.1.3 Clapetele antifoc trebuie să fie uşor accesibile. În cazul în care acestea sunt amplasate în spatele plafoanelor sau căptuşelilor, respectivele plafoane sau căptuşeli trebuie prevăzute cu o deschidere de acces pentru inspecţie, pe care este marcat numărul de identificare al clapetei antifoc. Numărul de identificare al clapetei antifoc trebuie, de asemenea, să fie marcat pe toate telecomenzile prevăzute. 7.1.4 Canalele de evacuare trebuie prevăzute cu deschideri de acces pentru inspectare şi curăţare. Deschiderile de acces trebuie să fie amplasate în apropierea clapetelor antifoc. 7.1.5 Orificiile principale de aspiraţie şi evacuare a instalaţiilor de ventilaţie trebuie să poată fi închise din afara spaţiilor ventilate. Mijloacele de închidere trebuie să fie uşor accesibile, precum şi vizibil şi permanent marcate şi trebuie să indice poziţia de operare a dispozitivului de închidere. 7.1.6 Nicio garnitură din material combustibil nu este autorizată în racordurile cu flanşă ale canalelor de ventilaţie la mai puţin de 600 mm de deschideri din clasa «A» sau «B» sau în conducte care să fie de construcţie clasa «A». 7.1.7 Deschideri de ventilaţie sau canale de echilibrare aer nu trebuie să fie prevăzute între două spaţii închise, cu excepţia cazurilor permise de paragrafele 4.1.2.1 şi 4.2.3. * Termenul secţiune transversală liberă înseamnă, chiar şi în cazul unui canal preizolat, zona calculată pe baza dimensiunilor interioare ale canalului însuşi, şi nu izolaţia. 7.2 Amplasarea canalelor 7.2.1 Instalaţiile de ventilaţie din compartimentele de maşini de categoria A, spaţiile pentru transportul vehiculelor, spaţiile ro-ro, bucătăriile, spaţiile de categorie specială şi spaţiile de marfă trebuie, în general, separate unele de altele şi de instalaţiile de ventilaţie care deservesc alte spaţii. Cu toate acestea, instalaţiile de ventilaţie ale bucătăriilor de pe navele cu un tonaj brut mai mic de 4.000 şi la bordul navelor de pasageri care transportă mai puţin de 36 de pasageri nu trebuie să fie complet separate de alte instalaţii de ventilaţie şi pot fi deservite de canale separate de la o unitate de ventilaţie care deserveşte alte spaţii. În acest caz, o clapetă antifoc automată trebuie instalată în canalul de ventilaţie al bucătăriei în apropierea unităţii de ventilaţie. 7.2.2 Canalele destinate ventilării compartimentelor de maşini de categoria A, bucătăriilor, spaţiilor pentru vehicule, spaţiilor ro-ro sau spaţiilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin spaţiile de locuit, spaţiile de serviciu sau posturile de comandă, cu excepţia cazului în care corespund paragrafului 7.2.4. 7.2.3 Canalele destinate ventilării spaţiilor de locuit, spaţiilor de serviciu sau posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin compartimentele maşinilor de categoria A, bucătării, spaţii pentru vehicule, spaţii ro-ro, sau spaţiilor de categorie specială, dacă nu corespund cu paragraful 7.2.4. 7.2.4 Canalele care îndeplinesc condiţiile stabilite în paragrafele 7.2.2 şi 7.2.3 trebuie să fie: .1.1 fie construite din oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm pentru canale cu secţiunea transversală liberă mai mică de 0,075 m², de cel puţin 4 mm pentru canale cu secţiunea transversală liberă între 0,075 m² şi 0,45 m² şi cel puţin 5 mm pentru canale cu secţiunea transversală liberă mai mare de 0,45 m²; .1.2 fie sprijinite şi consolidate în mod corespunzător; .1.3 fie prevăzute cu clapete antifoc automate aproape de spaţiile pe care le traversează; şi .1.4 izolate conform standardului «A-60» de la limitele spaţiilor care le servesc până la un punct situat la cel puţin 5 m dincolo de fiecare clapetă antifoc; sau .2.1 construite din oţel în conformitate cu paragrafele 7.2.4.1.1 şi 7.2.4.1.2; şi .2.2 izolate conform standardului «A-60» de-a lungul spaţiilor pe care le traversează, cu excepţia canalelor ce trec prin spaţii de categoria (9) sau (10), astfel cum sunt definite în paragraful 2.2.3.2.2. 7.2.5 În sensul paragrafelor 7.2.4.1.4 şi 7.2.4.2.2, canalele trebuie să fie izolate pe întreaga lor suprafaţă exterioară a secţiunii transversale. Canalele care sunt în afară, dar adiacente spaţiului specificat, şi împart una sau mai multe suprafeţe cu acesta, trebuie să fie considerate că traversează prin spaţiul specificat şi trebuie să fie izolate pe toată suprafaţa pe care o împart cu acest spaţiu la o distanţă de 450 mm după canal. 7.2.6 În cazul în care este necesar ca un canal de ventilaţie să treacă printr-o secţiune verticală principală, o clapetă antifoc automată se montează în apropierea construcţiei. Clapeta trebuie, de asemenea, să poată fi închisă manual de pe fiecare parte a secţiunii. Locul de comandă trebuie să fie uşor accesibil şi să fie marcat clar şi vizibil. Canalul dintre secţiune şi clapetă trebuie să fie construit din oţel, în conformitate cu paragrafele 7.2.4.1.1 şi 7.2.4.1.2, şi izolat pentru a avea cel puţin aceeaşi rezistenţă la incendiu ca şi construcţia traversată. Clapeta trebuie să fie prevăzută, pe cel puţin o parte a secţiunii, cu un indicator vizibil care să arate poziţia de operare a clapetei. 7.3 Detalii cu privire la clapetele antifoc şi trecerile canalelor 7.3.1 Canalele care traversează prin construcţii de tip «A» trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .1 când un canal cu un perete subţire şi cu o secţiune transversală liberă mai mică sau egală cu 0,02 m² traversează pereţi de tip «A», locul de trecere a canalului trebuie prevăzut cu un manşon din oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 200 mm, care este de preferat să fie repartizat pe o distanţă de 100 mm de fiecare parte a peretelui sau, în cazul punţii, situat în întregime în partea inferioară a punţilor pe care le traversează; .2 când canalele de ventilaţie cu secţiune transversală liberă mai mare de 0,02 m², dar nu mai mult de 0,075 m², traversează pereţi de tip «A», deschiderile trebuie prevăzute cu un manşon din tablă de oţel. Canalele şi manşoanele vor avea o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 900 mm. La trecerea prin pereţi etanşi, această lungime este de preferat să fie repartizată pe o distanţă de 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste canale sau manşoanele ce căptuşesc aceste canale trebuie prevăzute cu izolaţie contra incendiului. Izolaţia trebuie să aibă cel puţin aceeaşi rezistenţă la foc precum cea a peretelui prin care trece canalul; şi .3 clapetele antifoc automate trebuie să fie instalate la toate canalele cu secţiune transversală liberă mai mare de 0,075 m² care trec prin pereţi de tip «A». Fiecare clapetă trebuie instalată în apropierea peretelui pătruns şi lungimea canalului situat între clapetă şi peretele pătruns trebuie să fie din oţel în conformitate cu dispoziţiile paragrafelor 7.2.4.2.1 şi 7.2.4.2.2. Clapeta antifoc trebuie să funcţioneze automat, dar trebuie, de asemenea, să poată fi închisă manual de pe fiecare parte a peretelui. Clapeta trebuie să fie prevăzută cu un indicator vizibil care să arate poziţia de operare a clapetei. Clapetele antifoc nu sunt obligatorii atunci când canalele traversează spaţii delimitate de construcţii de tip «A» fără a deservi aceste spaţii, cu condiţia ca aceste canale să aibă aceeaşi rezistenţă la foc ca şi construcţiile pe care le traversează. Un canal cu secţiune transversală liberă ce depăşeşte 0,075 m² nu trebuie divizat în canale mai mici la traversarea unei construcţii de tip «A» şi apoi să reunească canalul de cealaltă parte a construcţiei pentru a evita instalarea clapetei cerută de această prevedere. 7.3.2 Canalele de ventilaţie cu secţiune transversală liberă ce depăşeşte 0,02 m² şi care traversează pereţii de tip «B» trebuie căptuşite cu manşoane din tablă de oţel cu o lungime de 900 mm, repartizată pe o distanţă de 450 mm de fiecare parte a pereţilor, dacă canalul nu este construit din oţel pe această lungime. 7.3.3 Toate clapetele antifoc trebuie să poată fi operate manual. Ele trebuie să includă un mijloc de acţionare mecanic direct sau, în lipsă, să fie închise prin comandă electrică, hidraulică sau pneumatică. Toate clapetele trebuie să poată fi comandate manual de pe fiecare parte a peretelui. Clapetele antifoc automate, inclusiv cele care pot fi comandate de la distanţă, trebuie să aibă un mecanism de siguranţă care va închide clapeta într-un incendiu chiar şi în cazul unei pene de curent electric sau o pierdere de presiune hidraulică ori pneumatică. Clapetele antifoc comandate de la distanţă trebuie să poată fi redeschise manual de la locul lor. 7.4 Instalaţii de ventilaţie pentru navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri 7.4.1 În plus faţă de cerinţele de la paragrafele 7.1, 7.2 şi 7.3, instalaţia de ventilaţie a unei nave de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să respecte, de asemenea, următoarele cerinţe. 7.4.2 În general, ventilatoarele trebuie dispuse astfel încât canalele de ventilaţie care ajung în diferite spaţii să rămână în interiorul unei zone verticale principale. 7.4.3 Casa scărilor trebuie să fie deservită de un sistem independent de ventilaţie şi conducte (evacuare şi alimentare) care să nu deservească alte spaţii din instalaţia de ventilaţie. 7.4.4 Indiferent de secţiunea sa transversală, un canal care deserveşte mai mult de un spaţiu de cazare, de serviciu sau post de comandă dintre punţi trebuie să fie prevăzut, în apropierea zonei de traversare a fiecărei punţi pentru aceste spaţii, cu o clapetă antifum automată care trebuie, de asemenea, să poată fi închisă manual de pe puntea protejată situată deasupra clapetei. În cazul în care un ventilator deserveşte mai mult de un spaţiu dintre punţi prin canale distincte în cadrul unei zone verticale principale, fiecare dedicat unui singur spaţiu, fiecare canal trebuie prevăzut cu o clapetă antifum cu acţionare manuală montată aproape de ventilator. 7.4.5 Canalele verticale de ventilaţie, dacă este necesar, trebuie izolate conform cerinţelor din tabelele 9.1 şi 9.2. Canalele trebuie izolate conform cerinţelor pentru punţi între spaţiul pe care îl deservesc şi spaţiul considerat, dacă este cazul. 7.5 Canalele de evacuare de la bucătării 7.5.1 Cerinţe aplicabile navelor de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri 7.5.1.1 În plus faţă de cerinţele prevăzute de secţiunile 7.1, 7.2 şi 7.3, canalele de evacuare care deservesc zonele din bucătării trebuie să fie construite conform paragrafelor 7.2.4.2.1 şi 7.2.4.2.2 şi trebuie izolate conform standardului «A-60» în interiorul spaţiilor de locuit, spaţiilor de serviciu sau posturilor de comandă pe care le traversează. Trebuie, de asemenea, să fie prevăzute cu: .1 un filtru pentru grăsimi, uşor de demontat pentru curăţare, dacă nu este prevăzut un dispozitiv echivalent aprobat pentru îndepărtarea grăsimilor; .2 o clapetă antifoc cu telecomandă automată, amplasată la capătul inferior al canalului la racordul dintre canal şi hota bucătăriei care este acţionată şi operată de la distanţă, şi, în plus, o clapetă antifoc telecomandată amplasată la capătul superior al canalului aproape de ieşirea canalului; .3 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului în interiorul canalului; .4 dispozitive cu comandă de la distanţă, pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare şi a ventilatoarelor de aspiraţie, precum şi pentru acţionarea clapetelor antifoc menţionate în alineatul 7.5.1.1.2 şi a instalaţiei pentru stingerea incendiului, care vor fi amplasate în exteriorul bucătăriei, într-o poziţie apropiată de intrarea în bucătărie. În cazul în care există o instalaţie cu canale ramificate, trebuie prevăzut un dispozitiv cu telecomandă, situat în acelaşi loc ca şi dispozitivul mai sus menţionat, pentru închiderea tuturor ramificaţiilor care evacuează prin acelaşi canal principal, înainte de introducerea unui agent de stingere a incendiului în instalaţie; şi .5 deschideri de acces amplasate convenabil pentru inspecţie şi curăţare, inclusiv una prevăzută în apropierea ventilatorului de evacuare şi una montată în capătul inferior unde se acumulează grăsimea. 7.5.1.2 Canalele de evacuare din zonele echipamentelor pentru gătit instalate pe punţi deschise trebuie să fie conforme cu paragraful 7.5.1.1, după caz, când trec prin spaţiile de locuit sau spaţii în care se află materiale combustibile. 7.5.2 Cerinţe aplicabile navelor de marfă şi navelor de pasageri care nu transportă mai mult de 36 de pasageri Dacă traversează spaţiile de locuit sau spaţiile în care se află materiale combustibile, canalele de evacuare din zona bucătăriilor trebuie să fie construite în conformitate cu paragrafele 7.2.4.1.1 şi 7.2.4.1.2. Fiecare canal de evacuare va fi prevăzut cu: .1 un filtru pentru grăsimi uşor de demontat pentru curăţare; .2 o clapetă antifoc automată cu telecomandă, amplasată la capătul inferior al canalului la racordul dintre canal şi hota bucătăriei care este acţionată şi operată de la distanţă, şi, în plus, o clapetă antifoc telecomandată amplasată la capătul superior al canalului aproape de evacuare; .3 dispozitive, acţionate din bucătării, pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare şi de aspiraţie; şi .4 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului în interiorul canalului. 7.6 Încăperi de ventilaţie care deservesc compartimentele de maşini de categoria A în care se află motoare cu combustie internă 7.6.1 În cazul în care există o cameră de ventilaţie care deserveşte doar un astfel de compartiment adiacent maşinilor şi nu există nicio separare contra incendiului între camera de ventilaţie şi compartimentul maşini, dispozitivele de închidere a canalului de ventilaţie sau canalelor care deservesc compartimentul maşinii trebuie să fie amplasate în afara camerei de ventilaţie şi a compartimentului maşini. 7.6.2 În cazul în care o încăpere de ventilaţie care deserveşte un astfel de compartiment de maşini, precum şi alte compartimente este separată de compartimentul de maşini printr-o construcţie de tip «A-0», inclusiv traversările, dispozitivul pentru închiderea canalului de ventilaţie sau canalelor care deservesc compartimentul de maşini poate fi situat în încăperea de ventilaţie. 7.7 Instalaţii de ventilaţie pentru spălătorii la bordul navelor de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri Canalele de evacuare din spălătorii şi camerele de uscare din categorie (13) definite în paragraful 2.2.3.2.2 trebuie să fie prevăzute cu: .1 filtre uşor de demontat pentru curăţare; .2 o clapetă antifoc automată cu telecomandă, amplasată la capătul inferior al canalului; .3 dispozitive cu comandă de la distanţă pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare şi a ventilatoarelor de aspiraţie din interiorul încăperii şi pentru acţionarea clapetei antifoc menţionate în paragraful 7.7.2; şi .4 deschideri de acces amplasate convenabil pentru inspecţie şi curăţare. Regula 10 - Combaterea incendiului 7 Paragraful 1 se înlocuieşte cu următorul: 1 Scopul 1.1 Scopul acestei reguli este de a izola şi a stinge rapid un incendiu în locul de origine, în afara cazului prevăzut în paragraful 1.2. În acest sens trebuie să fie respectate următoarele cerinţe funcţionale: .1 instalaţiile fixe de stingere a incendiului trebuie montate ţinând seama de posibilitatea producerii unui incendiu în încăperile protejate; şi .2 dispozitivele de stingere a incendiului trebuie să fie uşor accesibile. 1.2 În cazul magaziilor pentru containere deschise şi al zonelor de stivuire a acestora la bordul navelor destinate să transporte containere pe puntea expusă intemperiilor sau deasupra acesteia, care sunt construite la sau după 1 ianuarie 2016, trebuie să existe dispozitive de protecţie contra incendiului, care să permită limitarea focului în spaţiul sau zona unde s-a produs şi răcirea zonelor adiacente pentru a preveni extinderea focului şi avariile la structură. 8 În paragraful 2.1.3 cuvintele „altele decât cele menţionate la punctul 7.3.2,“ se adaugă între cuvintele „navelor de marfă“ şi „diametrul“. 9 În paragraful 2.2.4.1.2 cuvintele „altele decât cele menţionate la punctul 7.3.2,“ se adaugă între cuvintele „navele de marfă“ şi „necesar“. 10 După paragraful existent 7.2 se adaugă un nou paragraf: 7.3 Combaterea incendiului la navele construite la sau după 1 ianuarie 2016 proiectate pentru transportul containerelor pe puntea expusă la intemperii ori deasupra acestora 7.3.1 Navele trebuie echipate, în plus faţă de echipamentele şi dispozitivele prevăzute la paragrafele 1 şi 2, cu cel puţin un dispozitiv de pulverizat apă. 7.3.1.1 Dispozitivul de pulverizat apă constă dintr-un tub cu o duză capabil să penetreze pereţii containerului şi să producă ceaţă de apă în interiorul spaţiului închis (container etc.) atunci când este conectat la tubulatura principală de incendiu. 7.3.2 Navele destinate să transporte cinci sau mai multe niveluri de containere pe puntea expusă la intemperii ori deasupra acesteia trebuie să fie echipate, în plus faţă de cerinţele de la punctul 7.3.1, cu tunuri de apă mobile, după cum urmează: .1 navele cu lăţimea mai mică de 30 m: cel puţin două tunuri de apă mobile; sau .2 navele cu lăţimea egală sau mai mare de 30 m: cel puţin patru tunuri de apă mobile 7.3.2.1 Tunurile de apă mobile, toate furtunurile de incendiu necesare, accesoriile şi elementele de fixare necesare trebuie să fie gata de utilizare într-o locaţie din afara zonei de marfă care să nu rişte să fie izolată în cazul unui incendiu în spaţiile de marfă. 7.3.2.2 Un număr suficient de hidranţi de incendiu trebuie prevăzut pentru ca: .1 toate tunurile de apă mobile prevăzute să poată funcţiona simultan, în scopul de a crea ecrane de apă eficiente în faţa şi în spatele fiecărui rând de containere; .2 cele două jeturi de apă specificate la punctul 2.1.5.1 pot fi furnizate la presiunea specificată de către paragraful 2.1.6; şi .3 fiecare dintre tunurile de apă mobile să poată fi alimentat de la hidranţi de incendiu separaţi la presiunea necesară pentru a ajunge la rândul superior al containerelor de pe punte. 7.3.2.3 Tunurile de apă mobile pot fi alimentate de către tubulatura principală de incendiu, cu condiţia ca debitul pompelor de incendiu şi diametrul tubulaturii principale să fie suficiente pentru a asigura funcţionarea simultană a tunurilor cu apă mobile şi a două jeturi de apă de la furtunurile de incendiu la presiunea cerută. În cazul în care se transportă mărfuri periculoase, debitul pompelor de incendiu şi diametrul tubulaturii principale de incendiu trebuie să îndeplinească cerinţele regulii 19.3.1.5, în măsura în care acestea se aplică zonelor de încărcare pe punte. 7.3.2.4 Performanţa operaţională a fiecărui tun de apă mobil trebuie testată în timpul inspecţiei iniţiale efectuate la bordul navei, spre satisfacţia Administraţiei. Testul verifică dacă: .1 tunul de apă mobil poate fi fixat în siguranţă de structura navei pentru a funcţiona eficient şi în deplină siguranţă; şi .2 jetul tunului de apă mobil ajunge la rândul superior al containerelor, când toate tunurile şi jeturile de apă de la furtunurile de incendiu cerute sunt în funcţiune simultan. PARTEA DEvacuarea Regula 13 - Mijloace de evacuare 11 După paragraful existent 4.1.4 se adaugă două noi paragrafe: 4.1.5 Scări înclinate şi scări Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2016, toate scările înclinate/scările cu treptele deschise, montate în conformitate cu paragraful 4.1.1 şi situate în compartimentul de maşini care fac parte ori permit accesul la căile de evacuare, dar care nu sunt într-o incintă protejată, trebuie să fie din oţel. Aceste scări înclinate/scări trebuie să fie echipate cu scuturi de oţel ataşate la partea lor inferioară, astfel încât să asigure personalului evacuat protecţie împotriva căldurii şi flăcării de dedesubt. 4.1.6 Mijloace de evacuare din atelierele principalele din compartimentele de maşini Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2016, două mijloace de evacuare trebuie să fie prevăzute de la atelierul principal din compartimentul maşinilor. Cel puţin una dintre aceste căi de evacuare trebuie să ofere o protecţie continuă contra incendiului până la un loc sigur în afara compartimentului maşini. 12 După paragraful existent 4.2.3 se adaugă trei noi paragrafe: 4.2.4 Scări înclinate şi scări Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2016, toate scările înclinate/scările cu treptele deschise montate în conformitate cu paragraful 4.2.1 şi situate în compartimentele de maşini care fac parte ori permit accesul la căile de evacuare, dar nu sunt localizate într-o incintă protejată, se fac din oţel. Aceste scări înclinate/scări trebuie să fie echipate cu scuturi de oţel ataşate la partea lor inferioară, astfel încât să asigure personalului evacuat protecţie împotriva căldurii şi flăcării de dedesubt. 4.2.5 Mijloace de evacuare din postul de comandă a maşinilor din compartimentul de maşini de categorie «A» Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2016, două căi de evacuare trebuie să fie prevăzute din postul de comandă a maşinilor situat în compartimentul de maşini. Cel puţin una dintre aceste căi de evacuare trebuie să prevadă o protecţie continuă contra incendiului până la un loc sigur în afara compartimentului maşini. 4.2.6 Mijloace de evacuare din atelierele principale din compartimentul de maşini de categorie «A» Pentru navele construite la sau după 1 ianuarie 2016, două căi de evacuare trebuie să fie prevăzute din atelierul principal din compartimentul maşinilor. Cel puţin una dintre aceste căi de evacuare trebuie să prevadă o protecţie continuă contra incendiului până la un loc sigur în afara compartimentului maşini. PARTEA E Cerinţe funcţionale Regula 16 - Operaţiuni 13 După paragraful existent 3.2 se adaugă un nou paragraf: 3.3 Funcţionarea instalaţiei de gaz inert 3.3.1 Instalaţia de gaz inert pentru navele-cisternă prevăzută în conformitate cu regula 4.5.5.1 trebuie să funcţioneze pentru a face şi menţine o atmosferă neinflamabilă în tancurile de marfă, cu excepţia cazului în care aceste tancuri trebuie degazate. 3.3.2 Prin derogare de la cele de mai sus, în cazul navelor-cisternă pentru produse chimice, aplicarea de gaz inert poate avea loc după ce tancul de marfă a fost încărcat, dar înainte de începerea descărcării şi continuă să se aplice până când tancul de marfă a fost curăţat de toţi vaporii inflamabili înainte de degazare. Numai azotul este acceptabil ca gaz inert în temeiul acestei dispoziţii. 3.3.3 Prin derogare de la regula 1.2.2.2, dispoziţiile prezentului paragraf se aplică numai navelor-cisternă construite la sau după 1 ianuarie în 2016. În cazul în care conţinutul de oxigen al gazului inert depăşeşte 5% în volum, trebuie luate măsuri imediate pentru îmbunătăţirea calităţii gazului. În cazul în care nu se îmbunătăţeşte calitatea gazului, toate operaţiunile din aceste tancuri de marfă în care gazul inert este în curs de alimentare se suspendă, astfel încât să se evite o admisie a aerului în tancurile de marfă, supapa de reglare a gazului, dacă există, trebuie să fie închisă şi gazul neconform specificaţiilor trebuie evacuat în atmosferă. 3.3.4 În cazul în care instalaţia de gaz inert nu poate satisface cerinţa de la paragraful 16.3.3.1 şi s-a stabilit că a fost imposibil de a efectua o reparaţie, atunci descărcarea mărfii şi curăţarea acestor tancuri de marfă care necesită inertizare se reiau numai când procedurile adecvate de urgenţă au fost urmate, luând în considerare liniile directoare elaborate de către Organizaţie. PARTEA G Cerinţe speciale Regula 20 - Protecţia spaţiilor pentru vehicule, spaţiilor de categorie specială şi spaţiilor ro-ro 14 În paragraful 3.1.4.2, cuvintele „9.7.2.1.1 şi 9.7.2.1.2“ se înlocuiesc cu „9.7.2.4.1.1 şi 9.7.2.4.1.2“. Noua regulă 20-1 - Cerinţe pentru transportatorii navali de vehicule care transportă vehicule, ca marfă, cu motor cu hidrogen comprimat sau gaz natural în rezervoare, pentru propria propulsie 15 După regula existentă 20 se adaugă o nouă regulă 20-1: Regula 20-1 - Cerinţe pentru transportatorii navali de vehicule care transportă vehicule, ca marfă, cu motor cu hidrogen comprimat sau gaz natural în rezervoare, pentru propria propulsie 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a oferi măsuri de siguranţă suplimentare, pentru atingerea obiectivelor de siguranţă la incendiu ale prezentului capitol în cazul transportatorilor navali de vehicule cu spaţii destinate acestora şi spaţii ro-ro pentru transportul vehiculelor ca marfă, cu motor cu hidrogen comprimat sau gaz natural comprimat în rezervoare, pentru propria propulsie. 2 Aplicare 2.1 În plus faţă de respectarea cerinţelor de la regula 20, după caz, spaţiile pentru transportul vehiculelor ale navelor construite la sau după 1 ianuarie 2016 destinate transportului de vehicule cu motor cu hidrogen comprimat sau gaz natural comprimat în rezervoare, necesar pentru propria propulsie, trebuie să respecte cerinţele din paragrafele 3 la 5 din prezenta regulă. 2.2 În plus faţă de respectarea cerinţelor de la regula 20, după caz, navele de transport vehicule construite înainte de 1 ianuarie 2016, inclusiv cele construite înainte de 1 iulie 2012, trebuie să respecte cerinţele de la paragraful 5 din prezenta regulă. 3 Cerinţe pentru spaţiile destinate transportului de vehicule cu motor ca marfă, cu gaz natural comprimat în rezervoare, încărcătură necesară pentru propria propulsie 3.1 Echipamentul şi cablurile electrice Tot echipamentul electric şi cablurile trebuie să fie de un tip certificat de siguranţă pentru a fi utilizate într-un amestec explozibil de metan şi aer. 3.2 Dispozitive de ventilaţie 3.2.1 Echipamentul electric şi cablurile, dacă sunt instalate în orice canal de ventilaţie, trebuie să fie sigure, de un tip certificat pentru utilizare într-un amestec explozibil de metan şi aer. 3.2.2 Ventilatoarele trebuie să fie concepute astfel încât să se evite posibilitatea de aprindere a amestecurilor de metan şi aer. Grilaje cu ochiuri de sârmă adecvate trebuie să fie montate în orificiile de ventilaţie de aspiraţie şi evacuare. 3.3 Alte surse de aprindere Nu este permis alt echipament care ar putea constitui o sursă de aprindere pentru amestecurile de metan şi aer. 4 Cerinţe pentru spaţiile destinate transportului de vehicule ca marfă, cu motor cu hidrogen comprimat în rezervoare, necesar propriei propulsii 4.1 Echipamentul şi cablurile electrice Tot echipamentul electric şi cablurile trebuie să fie sigure, de un tip certificat pentru utilizare într-un amestec explozibil de hidrogen şi aer. 4.2 Dispozitive de ventilaţie 4.2.1 Echipamentul electric şi cablurile, dacă sunt instalate în orice canal de ventilaţie, trebuie să fie sigure de un tip certificat pentru utilizare într-un amestec explozibil de hidrogen şi aer şi ieşirea de la orice canal de evacuare trebuie amplasată într-o poziţie sigură, având în vedere alte posibile surse de aprindere. 4.2.2 Ventilatoarele trebuie să fie proiectate astfel încât să se evite posibilitatea de aprindere a amestecurilor de hidrogen şi aer. Grilaje cu ochiuri de sârmă adecvate trebuie să fie montate în orificiile de ventilaţie de aspiraţie şi evacuare. 4.3 Alte surse de aprindere Nu este permis alt echipament care ar putea constitui o sursă de aprindere pentru amestecurile de hidrogen şi aer. 5 Detectare Atunci când un transportator de vehicule transportă unul sau mai multe vehicule ca marfă, fie cu hidrogen comprimat sau gaz natural comprimat în rezervoare, pentru propria propulsie, trebuie să fie prevăzute cu cel puţin două detectoare de gaz portabile. Aceste detectoare trebuie să fie adecvate pentru detectarea combustibilului gazos şi să fie de un tip sigur certificat, pentru utilizare într-un amestec exploziv de gaz şi aer.