Ordinul Nr.842 din 09.12.2016

Având în vedere:– prevederile art. 187 alin. (3) lit. b) şi alin. (7) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare;

– prevederile art. 33 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

– obligaţia autorităţilor contractante de a include în cadrul documentaţiei de atribuire, atunci când criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut", toate informaţiile necesare pentru calculul financiar al fiecărui element de cost al ciclului de viaţă, inclusiv rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru respectivul calcul;

– fenomenul general de accentuare a caracterului limitat al resurselor disponibile faţă de volumul şi exigenţele sporite ale nevoilor sociale, aspect ce poate fi gestionat de autorităţile contractante prin utilizarea criteriului de atribuire „costul cel mai scăzut" în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru, în acest fel fiind avute în vedere şi eforturile financiare corespunzătoare elementelor ciclului de viaţă al achiziţiei considerate relevante pentru obiectul respectivului contract de achiziţie publică/acordului-cadru,în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu completările ulterioare, şi în temeiul prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată, cu modificările ulterioare, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză emit următorul ordin: Articolul 1Se aprobă metodologia de calcul al ratei de actualizare utilizate pentru calcularea costurilor pe ciclul de viaţă al achiziţiei în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru ce au drept criteriu de atribuire „costul cel mai scăzut"/„cel mai bun raport calitate-cost", conform celor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2(1) În aplicarea art. 33 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă stabileşte, în funcţie de specificul obiectului contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, metoda de calcul asociată elementelor de cost ce sunt considerate relevante în cazul respectivei achiziţii pentru criteriul de atribuire „costul cel mai scăzut"/„cel mai bun raport calitatecost".(2) Pentru echivalarea costurilor consemnate la momente diferite ale ciclului de viaţă analizat, în vederea însumării economice a acestora, autoritatea contractantă utilizează o rată de actualizare.(3) Rata de actualizare reprezintă rata folosită pentru a converti o sumă de bani, care trebuie plătită în viitor, corespunzător elementelor de cost ce au fost incluse în criteriul de atribuire, conform alin. (1), în valoarea ei prezentă, şi se calculează ca suma dintre randamentele aferente titlurilor de stat, denumită rata neutră de plasament, ajustată cu o rată ce acoperă eventualele deteriorări ale climatului de afaceri, exprimată prin rata riscului de ţară. Articolul 3(1) Rata de actualizare utilizată în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru finanţate exclusiv de la bugetul de stat, pentru care analiza se realizează la preţurile anului de bază, se determină după formula:R_a = R_np + R_t, unde: R_a - rata de actualizare; R_np - rata neutră de plasament (rata fără risc) R_t - rata riscului ţară. (2) Având în vedere prognoza factorilor determinanţi, rata de actualizare utilizată la toate procedurile de atribuire menţionate la art. 1, desfăşurate în anul 2017, este de 4,4%.(3) Începând cu anul 2018, nivelul ratei de actualizare se revizuieşte anual, conform prevederilor art. 33 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin grija Comisiei Naţionale de Prognoză. Articolul 4Utilizarea ratei de actualizare prevăzute la art. 3 alin. (2) este obligatorie pentru anul 2017, cu excepţia situaţiilor în care se poate justifica temeinic că specificul obiectului contractului impune utilizarea unor valori mai mari ale ratei de actualizare pentru corectarea costurilor aferente ciclului de viaţă al achiziţiei, deoarece costul aşteptat este mai mare decât valoarea de referinţă impusă. Articolul 5(1) În cazul contractelor finanţate din fonduri europene nerambursabile se utilizează rata de actualizare prevăzută drept valoare de referinţă pentru operaţiunile de investiţii publice cofinanţate prin fondurile structurale şi de investiţii europene (ESI), în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime. (2) Rata de actualizare, menţionată la alin. (1), este cea precizată ca recomandare de către Comisia Europeană în Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020, respectiv de 4% pentru fiecare an aferent perioadei 2017-2020. Articolul 6(1) Indicatorii care influenţează rata de actualizare se recalibrează anual, în scopul modificării palierelor de evoluţie în funcţie de schimbările condiţiilor economice, aşteptărilor investitorilor şi politicilor economice.(2) În măsura în care situaţia economică internă sau externă se modifică substanţial se pot aduce actualizări şi pe parcursul anului.(3) Datele utilizate anual pentru calculul ratei de actualizare au la bază prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză din „Prognoza de toamnă" şi ultimele date statistice publicate de Banca Naţională a României şi de Ministerul Finanţelor Publice. Articolul 7Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Bogdan Puşcaş Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu ANEXĂMETODOLOGIA de calcul a ratei de actualizare Prezenta anexă stabileşte cadrul de date statistice utilizate în analiza indicatorilor implicaţi în metodologia de calcul al ratei de actualizare, utilizată în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru finanţate exclusiv de la bugetul de stat. Metodologia aplicată a exclus criteriul politic din motive de transparenţă, obiectivitate şi uşurinţă în aplicarea indicatorilor de risc. Astfel, s-au avut în vedere doar criteriul economic şi cel financiar. A. Indicatori de performanţă economică Pentru calculul randamentului titlurilor de stat se utilizează datele de la Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din Ministerul Finanţelor Publice. Rata neutră de plasament s-a calculat ca media datelor din perioada 15 decembrie 2015-25 octombrie 2016 (data de început fiind data de creştere a dobânzii FED) la care s-a adăugat deviaţia standard. A rezultat astfel o rată de plasament de 4,032%. Rata privind riscul de ţară a fost determinată ca fiind invers proporţională cu indicatorul de performanţe economice (Rt = 1/Ipe). Indicele de performanţă economică a fost calculat pe baza a 10 indicatori macroeconomici reprezentativi, respectiv: • creşterea reală a PIB; • PIB/locuitor; • soldul contului curent; • gradul de acoperire a importurilor de bunuri prin exporturi; • rata inflaţiei; • rata dobânzii de politică monetară; • datoria guvernamentală; • deficitul bugetar; • poziţia investiţională internaţională; • creşterea salariului real. Pentru fiecare indicator s-au stabilit intervale de variaţie, palierele fiind determinate în funcţie de datele istorice, dar şi de evoluţiile viitoare posibile de realizat. Fiecărui palier i-a fost atribuit un scor de la 1 la 5, valoarea „1" corespunzând unei evoluţii negative, iar valoarea „5" unor performanţe economice favorabile. Palierele de variaţie au fost stabilite astfel încât să acopere abaterile admisibile în procesul de prognoză, neinfluenţând scorul alocat indicatorilor. Pentru o simplificare a calculelor, fiecărui indicator macroeconomic i-a fost atribuită o pondere de 10% (10 indicatori * 10% = 100%). Acest model de determinare a ratei riscului de ţară induce un rezultat minimal (în cazul în care toţi indicatorii au un scor de „5", deci performanţele economice sunt remarcabile) de 0,2 şi o valoare maximă de 1. B. Evaluarea indicatorilor economici şi financiari pentru anul 2017 Pentru anul 2017 s-a bifat cu „X" scorul corespunzător aşteptărilor privind evoluţia fiecărui indicator pentru anul anterior, respectiv pentru anul 2016. Scorul a fost stabilit pe baza „Prognozei de toamnă" elaborate şi publicate pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză în luna noiembrie 2016, a datelor publicate de Banca Naţională a României (pentru rata dobânzii de politică monetară) şi de Ministerul Finanţelor Publice (pentru datoria guvernamentală şi deficitul bugetar). 1. Creşterea reală a PIB (%)

2. PIB/locuitor (euro)

3. Soldul contului curent (% din PIB)

4. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri prin exporturi, %

5. Rata inflaţiei (medie anuală), %

6. Rata dobânzii de politică monetară, %

7. Datoria guvernamentală (% din PIB)

8. Deficitul bugetar (% din PIB)

9. Poziţia investiţională internaţională (mld. euro)

10. Creşterea salariului real (%)

C. Determinarea ratei de actualizare

Prin ponderarea scorurilor alocate s-a determinat valoarea indicatorului de performanţă economică, pentru anul următor acesta fiind de 2,9. În aceste condiţii, rata riscului de ţară este 0,345 (1/2,9). Rata de actualizare determinată după formula de la art. 3 alin. (1) din ordin este: 4,032 + 0,345 = 4,377. În calcule se utilizează valoarea rezultată prin rotunjire la o zecimală şi sub formă de indice, respectiv 1,044.