Ordinul Nr.8 din 02.03.2012

pentru aprobarea ghidurilor cu recomandări privind achiziţionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare şi echipamente şi servicii pentru iluminatul public, prin licitaţie publică, pe bază de criterii de eficienţă energetică
ACT EMIS DE: Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 375 din 01 iunie 2012

În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 13 lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Ghidul cu recomandări privind achiziţionarea de calculatoare, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Ghidul cu recomandări privind achiziţionarea de echipamente de copiere/imprimare, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Se aprobă Ghidul cu recomandări privind achiziţionarea prin licitaţie publică a echipamentelor şi serviciilor pentru iluminatul public, prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi persoanele fizice şi juridice a căror activitate intră sub incidenţa prevederilor prezentei reglementări duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Iulius Dan Plaveti ANEXA Nr. 1GHID cu recomandări privind achiziţionarea de calculatoare În conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere prevederile secţiunilor I şi II ale anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare 1. Grupul de produse căruia i se adresează Produsele cărora li se aplică aceste recomandări sunt: a)computere şi aprovizionare; b)hardware; c)piese de computer, accesorii şi aprovizionare.2. Recomandări pentru planificarea achiziţiei publice La procurarea de computere trebuie să se ţină seama de necesităţile interne şi externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusă în acest stadiu prin luarea în considerare a necesităţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Referitor la recomandări posibile pentru grupul de produse hardware, consumatorul trebuie să ţină seama de: a)perspectivele dezvoltării activităţii organizaţiei, cum ar fi: creşterea în „telecomuting“ (a lucra de acasă) şi schimbări în cadrul biroului, cum ar fi crearea unor staţii de lucru flexibile. Schimbări rapide în organizaţie reclamă posturi de lucru flexibile şi sisteme de lucru; b)posibilitatea măririi hardware-ului şi sau a softului în viitor. Anumite tendinţe sau schimbări în organizaţie pot conduce la schimbarea aplicaţiilor de software sau hardware utilizate. Trebuie procurate sisteme cu suficientă capacitate de extindere. NOTĂ: Este mult mai dificil de extins sau adăugat hardware la un laptop; c)procurarea de laptopuri în locul computerelor de birou şi al monitoarelor atunci când problema îmbunătăţirii este mai puţin presantă. Un laptop mediu consumă cu 50% până la 80% mai puţină energie decât un computer de birou plus monitor. În plus, cantitatea de materie primă utilizată pentru producere este mai mică; d)procurarea de monitoare de tip LCD în locul celor de tip CRT. Un monitor mediu de tip LCD consumă cu aproximativ 50% mai puţină energie decât un monitor convenţional de tip CRT. Mai mult, un monitor de tip LCD necesită mai puţină materie primă pentru a fi produs; e)faptul de a nu procura monitoare cu diagonală mare, decât dacă situaţia o impune. Costurile de achiziţie a unui monitor cu diagonală de 15 inchi sunt cu 30% mai mici decât pentru unul cu diagonala de 17 inchi. Mai mult, consumul de energie este cu aproximativ 25-30% mai redus la un monitor de 15 inchi decât la unul de 17 inchi.Atât planificarea achiziţiei, cât şi organizarea procesului de achiziţie se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice. 3. Specificaţii tehnice 3.1. Specificaţii tehnice pentru computere Computerele de birou şi laptopurile trebuie să satisfacă criteriile pentru calculatoare, versiunea 4.0, din data de 20 iulie 2007, secţiunile 3 şi 4 din „Specificaţii tehnice pentru calculatoare în programul Energy Star“. Dacă calculatoarele sunt etichetate cu tipul de etichetă Energy Star, versiunea 4.0, datată 20 aprilie 2007, se consideră că îndeplinesc cerinţele minime. 3.1.1. Notă pentru cumpărători Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntară a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeană participă la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii. Criteriile Energy Star pentru computere au fost stabilite în anul 2006 printr-un document intitulat „Specificaţii tehnice pentru calculatoare în programul Energy Star“. Aceste criterii au intrat efectiv în vigoare la data de 20 iulie 2007. Echipamentele având eticheta Energy Star se găsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Această bază de date poate fi utilizată pentru a verifica dacă echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacă îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice. 3.2. Specificaţii tehnice pentru monitoare Monitoarele achiziţionate trebuie să respecte criteriile Energy Star pentru monitoare, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, capitolele 3 şi 4 din „Specificaţii tehnice pentru monitoare de calculator în programul Energy Star“. Dacă monitoarele sunt etichetate Energy Star, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, se consideră că îndeplinesc aceste criterii. 3.2.1. Notă pentru cumpărători Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntară a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeană participă la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii. Criteriile Energy Star pentru monitoare au fost stabilite în anul 2006 şi au fost încorporate într-un document intitulat „Specificaţii tehnice pentru monitoare de calculator în programul Energy Star“. Aceste criterii au intrat efectiv în vigoare la data de 1 ianuarie 2006. Echipamentele având eticheta Energy Star se găsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Această bază de date poate fi utilizată pentru a verifica dacă echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacă îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice. 4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor Odată licitaţia încheiată şi desemnat câştigătorul, produsul sau serviciul achiziţionat trebuie utilizat într-un mod cât mai eficient. Pentru această categorie de produse, câteva puncte importante ar fi: 4.1. Mărirea duratei de viaţă Durata medie de viaţă a unui computer în Uniunea Europeană este de aproximativ 6 ani. Datorită faptului că noile procesoare consumă mai multă energie decât cele vechi (de exemplu, un computer cu un procesor 486 consumă aproximativ 60 W în timpul funcţionării, în timp ce unul cu un procesor de tip Pentium 4 consumă dublu, aproximativ 120 W), este mult mai benefic, cel puţin din punctul de vedere al mediului, a prelungi durata de viaţă a unui computer cât mai mult posibil, atât timp cât nu sunt utilizate ca servere. 4.2. Utilizarea eficientă din punct de vedere energetic Personalul trebuie încurajat să utilizeze computerele cât mai eficient energetic, limitând timpul de sleep-mode al computerelor pe perioada cât acestea nu sunt utilizate. Oprirea totală a computerelor, de exemplu pe durata mesei de prânz, a întâlnirilor sau după programul de lucru, conduce la economii de energie. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor. 4.3. Încurajarea refolosirii echipamentelor Este important să se încurajeze acest concept în cadrul întregii organizaţii atunci când computerele sunt aruncate sau când există un surplus de computere într-un anumit departament. În caz de reorganizare sau schimbări de personal, un surplus de computere poate apărea în anumite departamente. Conducătorii şi personalul trebuie încurajaţi să identifice aceste surplusuri cât mai repede pentru ca alţii să beneficieze de aceste computere. 4.4. Managementul energetic Prin stabilirea unor opţiuni corecte din punctul de vedere al managementului energetic se exploatează potenţialul de economie de energie al produselor cumpărate. Website-ul Uniunii Europene Energy Star conţine idei utile privind managementul consumului de energie al computerelor şi monitoarelor (www.eu-energystar.org). 4.5. Limitarea utilizării screensaverelor Screensaverele au fost create pentru a preveni arderea monitoarelor. Oricum, cu monitoarele din prezent acest lucru este imposibil. Mişcările imaginilor din screensaver, în special cele 3D animate, consumă mai multă energie decât, de exemplu, un text afişat pe ecran. 4.6. Eliminarea responsabilă Computerele înlocuite pot fi trimise diverselor companii care îmbunătăţesc computere vechi pentru şcoli sau pentru organizaţii interne ori internaţionale mai puţin dotate cu astfel de echipamente. Numai computerele care sunt funcţionale trebuie îmbunătăţite. Termeni tehnici pentru computere şi monitoare: a)computer de birou: un computer cu o unitate de bază concepută pentru a rămâne în acelaşi loc, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile şi folosesc un monitor, o tastatură şi un mouse externe. Computerele de birou sunt concepute pentru o gamă largă de aplicaţii casnice şi de birou; b)laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil şi pentru a putea funcţiona un timp îndelungat cu sau fără o conexiune directă la o sursă de curent alternativ. Laptopurile trebuie echipate cu un ecran integrat şi trebuie să poată funcţiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Pe lângă aceasta, majoritatea laptopurilor folosesc o sursă de alimentare externă şi au tastatură şi dispozitiv de indicare integrate. Laptopurile sunt de obicei proiectate pentru a oferi aceleaşi funcţii precum computerele de birou, inclusiv executarea de softuri cu funcţii similare celor utilizate de computerele de birou. În sensul prezentei specificaţii, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii. Tăbliţele electronice, care pot utiliza ecrane tactile împreună cu sau în loc de alte periferice de intrare, sunt considerate laptopuri în sensul prezentei specificaţii; c)ecranul computerului (monitor): un ecran de afişare şi componentele sale electronice conexe, integrate într-o structură unică separată sau încorporată în computer (de exemplu, în cazul laptopului sau al unui computer integrat), care poate afişa informaţiile de ieşire generate de un computer prin unul sau mai multe canale, precum VGA, DVI, Display Port şi/sau IEEE 1394. Tehnologia de afişare poate, de exemplu, să utilizeze tuburi cu raze catodice (CRT) şi ecrane cu cristale lichide (LCD); d)screensaver: modul de veghe al ecranului configurat să se activeze după o perioadă de inactivitate a utilizatorului de maximum 15 minute. e)sleep-mode: o stare cu consum redus de putere, în care computerul poate intra în mod automat după o perioadă de inactivitate sau în urma unei acţiuni manuale. Un computer care poate intra în starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de reţea sau al unor periferice ale interfeţei cu utilizatorul, cu o întârziere de ≤ 5 secunde între iniţierea reactivării şi momentul în care sistemul redevine pe deplin operaţional, inclusiv afişarea pe ecran; f)inch: unitate de măsură egală cu 2,54 centimetri. ANEXA Nr. 2GHID cu recomandări privind achiziţionarea de echipamente de copiere/imprimare În conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere prevederile secţiunii III a anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare 1. Grupul de produse căruia i se adresează Produsele cărora li se aplică aceste recomandări cuprind: a)imprimante (alb-negru şi color); b)copiatoare; c)faxuri; d)echipamentele care combină cel puţin două din următoarele funcţii: imprimare, copiere, fax sau scanare.Nu fac obiectul acestui document maşinile de francat corespondenţa şi scanerele. 2. Recomandări pentru planificarea achiziţiei publice La procurarea de echipamente de imprimare/copiere sau la organizarea de licitaţii trebuie să se ţină seama de necesităţile interne şi externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusă în acest stadiu prin luarea în considerare a necesităţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandări posibile pentru grupul de produse de imprimare, copiere etc. pot fi: a)analizarea necesităţilor legate de activităţile de imprimare şi copiere. Realizarea unei prognoze a activităţii instituţiei, reflectată în necesarul activităţii de imprimare/copiere. Această statistică se poate realiza prin monitorizarea activităţii din interior sau poate fi o componentă a activităţii de mentenanţă; b)alegerea unui echipament care să corespundă cel mai bine necesităţilor de imprimare/copiere. Alegerea echipamentului de copiere/imprimare depinde în general de numărul de copii/imprimări făcute. Instalarea de echipamente performante, capabile să realizeze o cantitate mare de copii, în locuri unde acest lucru nu este necesar reprezintă un consum de energie nejustificat. Utilizarea unui echipament pentru a face mai multe copii decât este proiectat să facă conduce la reparaţii şi înlocuire prematură; c)alegerea de imprimante/copiatoare pretabile la diferite tipuri de hârtie. Imprimantele/copiatoarele care utilizează mai mult de un anumit tip de hârtie permit utilizarea tipului de hârtie potrivit scopului imprimării. Acest lucru permite utilizarea echipamentului în cel mai corect mod (prietenos cu mediul înconjurător); d)optarea pentru sisteme centralizate de imprimare/copiere. Prin alegerea unei/unui imprimante/copiator care să lucreze în mod centralizat pentru o anumită locaţie se reduce numărul de echipamente necesar. Acest lucru va reduce cantitatea de materie primă şi pierderile (inclusiv tonerul utilizat). Un echipament mai mare folosit de mai mulţi utilizatori consumă mai puţină energie decât mai multe echipamente mici; e)alegerea de imprimante/copiatoare şi echipamente multifuncţionale care sunt dotate cu sistem automat de operare faţă-verso. Schimbarea sistemului de imprimare/copiere de la o singura faţă la faţă-verso conduce la o economie de aproximativ 30% de hârtie (acest lucru nu este valabil pentru faxuri); f)alegerea de echipamente multifuncţionale. Un echipament multifuncţional sau un echipament de genul „totul într-unul singur“ utilizează cu până la 50% mai puţină energie decât o imprimantă, copiator, scaner sau fax luate separat, ceea ce conduce implicit la costuri mai reduse. Un exemplu în acest sens, care se poate consulta pe www.eu-energystar.org, este următorul: un departament de 100 de persoane poate economisi până la 2.000 dolari americani/an la factura de energie electrică (la un preţ de 0,18 dolari americani/KWh) prin înlocuirea a 8 imprimante la nivel departamental, 24 de imprimante la nivel de punct de lucru şi 12 faxuri prin 8 echipamente multifuncţionale imprimare/copiere; g)utilizarea, dacă este posibil, de echipamente recondiţionate şi modernizate. Practica curentă arată că acest tip de echipamente nu este inferior în termeni calitativi şi nu necesită mai multă întreţinere decât cele noi.3. Specificaţii tehnice 3.1. Specificaţii tehnice pentru sistemele de copiere/ imprimare Sistemele de copiere/imprimare trebuie să satisfacă criteriile Energy Star pentru echipamentele de birou, intrate în vigoare din data de 1 iulie 2009, secţiunile 3 şi 4 din „Specificaţii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare în programul Energy Star“. Dacă sistemele de copiere sunt etichetate cu tipul de etichetă Energy Star, versiunea 1.0, datată 1 aprilie 2007, se consideră că îndeplinesc specificaţiile tehnice minime. 3.1.1. Notă pentru cumpărători Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntară a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeană participă la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii. Criteriile Energy Star pentru echipamentele de copiere/imprimare au fost stabilite în anul 2007 şi modificate în 2009, printr-un document intitulat „Specificaţii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare în programul Energy Star“. Aceste criterii au intrat în vigoare efectiv în data de 1 aprilie 2007. Echipamentele având eticheta Energy Star se găsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Această bază de date poate fi utilizată pentru a verifica dacă echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacă îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice. 4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor Odată licitaţia încheiată şi desemnat câştigătorul, produsul sau serviciul achiziţionat trebuie utilizat într-un mod cât mai eficient. Pentru această categorie de produse, câteva puncte importante ar fi: 4.1. Stabilirea setărilor corecte pentru echipamentul utilizat Este important să se verifice ca în timpul instalării furnizorul de echipamente să stabilească ca funcţiile echipamentului să funcţioneze cât mai eficient posibil (inclusiv modul „sleep“). De asemenea, trebuie setat echipamentul să funcţioneze în modul de copiere/imprimare faţă-verso. 4.2. Încurajarea utilizatorilor acestor echipamente să le utilizeze cât mai eficient Personalul trebuie încurajat să utilizeze echipamentele de copiere/imprimare cât mai eficient energetic, limitând timpul de „sleep“ al acestora pe perioada cât acestea nu sunt utilizate. Oprirea totală a echipamentelor, în special a celor de capacitate mare, de exemplu, pe durata mesei de prânz, a întâlnirilor sau după programul de lucru, conduce la economii de energie. În mod special copiatoarele mari (90-100 de pagini alb-negru/minut) consumă energie chiar şi în modul oprit. Aceasta este cu 95-97% mai mică decât energia consumată în modul „sleep“. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor. 4.3. Utilizarea unei întreţineri corespunzătoare O întreţinere corespunzătoare şi periodică previne accidentele în funcţionare şi emisiile de substanţe nocive. 4.4. Utilizarea imprimării/copierii faţă-verso prin utilizarea unor tăvi diferite (în legătură cu alegerea corectă a hârtiei) Trebuie utilizate diferite tăvi pentru încărcarea hârtiei, astfel încât utilizatorul să poată decide ce hârtie va utiliza pentru imprimare/copiere, în funcţie de natura documentului imprimat/copiat. Termeni tehnici pentru echipamentele de imprimare/ copiere – modul „sleep“: O stare cu consum redus de putere, în care computerul poate intra în mod automat după o perioadă de inactivitate sau în urma unei acţiuni manuale. Un computer care poate intra în starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de reţea sau al unor periferice ale interfeţei cu utilizatorul, cu o întârziere de ≤ 5 secunde între iniţierea reactivării şi momentul în care sistemul redevine pe deplin operaţional, inclusiv afişarea pe ecran. ANEXA Nr. 3GHID cu recomandări privind achiziţionarea prin licitaţie publică a echipamentelor şi serviciilor pentru iluminatul public 1. Grupul de produse căruia i se adresează Grupul de produse cuprinde lămpi, piese de schimb, precum şi serviciile necesare instalării, managementului şi întreţinerii instalaţiilor de iluminat public. Domeniile-ţintă cărora li se aplică aceste recomandări sunt: a)drumurile principale; b)drumurile secundare şi rezidenţiale; c)zonele publice şi comerciale.Cele mai importante obiective ale iluminatului public, în absenţa luminii naturale suficiente, sunt: a)creşterea siguranţei pe drumurile principale, secundare şi rezidenţiale; b)asigurarea unui iluminat plăcut, odihnitor în zonele comerciale, dar şi creşterea siguranţei cetăţeanului în zonele publice: parcuri, zone de promenadă etc.).2. Recomandări pentru planificarea achiziţiei publice La procurarea echipamentelor pentru iluminat public sau la organizarea de licitaţii trebuie să se ţină seama de necesităţile beneficiarului. Durabilitatea poate fi introdusă în acest stadiu prin luarea în considerare a necesităţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandări posibile pot fi: a)un mod realist de a privi costurile iluminatului public; b)analiza pertinentă a necesităţilor clientului; c)alegerea celei mai economice soluţii pentru specificaţia tehnică cerută (nivelul de iluminare cerut); d)analiza pertinentă atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor privind funcţionarea.În faza pregătitoare a investiţiei trebuie luate în considerare costurile privind proiectarea, aprovizionarea şi instalarea. Pentru exploatare trebuie avute în vedere costurile cu energia şi cele cu întreţinerea (înlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului). Există posibilitatea optimizării investiţiei prin costuri minime, având la bază valoarea echipamentelor achiziţionate. Principalele metode de reducere a investiţiei sunt: a)utilizarea unui aranjament lateral sau central; b)creşterea distanţei dintre corpurile de iluminat (unde este cazul şi posibil); c)alegerea unor corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată; d)instalarea corpurilor de iluminat direct pe stâlp; e)respectarea normelor de iluminat M1 - M5; f)asigurarea unui raport optim între consumul de energie şi nivelul optim de iluminare.Prin aplicarea acestor principii costul investiţiei se poate reduce cu aproximativa 10-15%, luând în considerare şi preţurile de piaţă ale echipamentelor. Referitor la costul întreţinerii, care poate reprezenta până la 20% din costul investiţiei, acesta depinde de: a)costul aparatajului înlocuit multiplicat cu frecvenţa înlocuirii lui; b)costul corpurilor de iluminat înlocuite multiplicat cu frecvenţa înlocuirii acestora; c)gradul de protecţie al compartimentului optic şi frecvenţa curăţării difuzorului; d)verificarea de siguranţă şi înlocuirea componentelor electrice.Un element extrem de important îl reprezintă preţul energiei electrice şi implicit factura de energie, a cărei reducere trebuie să constituie o preocupare permanentă a celor care gestionează sistemul de iluminat. O modalitate de reducere a consumului de energie o constituie alegerea unei soluţii tehnice cât mai adecvate: a)o spaţiere cât mai mare; b)clasificarea străzilor conform normativelor internaţionale şi stabilirea parametrilor lumino-tehnici în funcţie de această clasificare; c)reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus - prin reducerea tensiunii de alimentare cu 10% se poate obţine o diminuare a fluxului luminos cu 10% şi o scădere a puterii absorbite cu 20%. Aplicarea acestei măsuri poate conduce la o scădere a consumului de energie cu 10% pe durata unui an; d)adoptarea de măsuri vizând reducerea preţului unitar pe KWh (lei/KWh), în special prin negocierea unui tarif redus, având în vedere consumul pe durata nopţii; e)utilizarea surselor economice (înlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau lămpi fluorescente); f)utilizarea corpurilor de iluminat cu element optic reglabil, continuu şi de înaltă calitate (puritate, geometrie, material); g)introducerea telegestiunii (unde este posibil).2.1. Criterii de calitate a iluminatului public Criteriile de calitate şi cantitate ale iluminatului sunt stabilite prin standardul românesc SR 13433 şi normele europene CIE (de exemplu, Regulamentul CE nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile lămpilor fluorescente fără balast încorporat, lămpilor cu descărcare de intensitate ridicată, precum şi balasturilor şi corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lămpi şi de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului). Indicatorii reglementaţi prin aceste normative sunt: a)nivelul de luminanţă a suprafeţei drumului sau iluminarea (după caz); b)uniformitatea acestei luminanţe/iluminări; c)limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate şi de disconfort).2.2. Indicatorii de performanţă Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii serviciului de iluminat, ţinând cont de: a)continuitatea cantitativă şi calitativă; b)adaptabilitatea continuă în timp şi spaţiu la cerinţele comunităţii; c)satisfacerea judicioasă, echitabilă şi nepreferenţială a tuturor membrilor comunităţii, ca beneficiari ai serviciului de iluminat; d)respectarea standardelor minimale privind iluminatul public.Indicatorii de performanţă caracterizează următoarele activităţi: a)calitatea şi eficienţa serviciului de iluminat; b)măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciului efectuat; c)îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului prestat; d)creşterea gradului de siguranţă.2.3. Indicatorii de performanţă generali Indicatorii de performanţă generali sunt: a)timpul de rezolvare a sesizărilor; b)numărul aprinderilor:– în afara programului normal de funcţionare, fără acordul utilizatorului; – accidentale, în afara programului de funcţionare.