Ordinul Nr.518 din 25.04.2016

În conformitate cu prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr 190/2009,în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emit prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc ANEXĂ METODOLOGIE pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Scopul prezentei metodologii pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, denumită în continuare metodologie, îl constituie stabilirea modului de analiză în vederea evaluării/reevaluării potenţialului turistic al teritoriului pentru reactualizarea periodică a anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009, în conformitate cu prevederile art. 10 din actul normativ. Articolul 2Semnificaţia sintagmelor utilizate în prezenta metodologie este cea prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009. Articolul 3(1) În înţelesul prezentei metodologii, potenţialul turistic al teritoriului este rezultatul existenţei resurselor turistice la nivelul teritoriului, resurse definite ca fiind componente ale mediului natural şi antropic, care prin calităţile şi specificul lor recunoscute şi înscrise pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală.(2) Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale şi antropice foarte mari reprezintă unitatea administrativ-teritorială care a obţinut peste 25,00 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodei de calcul prevăzute în anexele la prezenta metodologie. (3) Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale şi antropice mari reprezintă unitatea administrativ-teritorială care a obţinut între 14,00 şi 24,99 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodei de calcul prevăzute în anexele A şi B la prezenta metodologie. Capitolul IIComisia interinstituţională pentru evaluarea potenţialului turistic al teritoriului Articolul 4(1) În vederea actualizării anexelor la Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, în raport cu dinamica resurselor antropice, infrastructurii turistice şi infrastructurii tehnice, potenţialul turistic al teritoriului se analizează şi se evaluează/reevaluează periodic de către Comisia interinstituţională pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, denumită în continuare Comisia.
(2) Evaluarea/Reevaluarea potenţialului turistic al teritoriului în vederea includerii/excluderii în anexele cuprinzând unităţile administrativ-teritoriale se face conform procedurii stabilite prin prezenta metodologie. Articolul 5(1) Comisia este un organism cu caracter interinstituţional, interdisciplinar, fără personalitate juridică.(2) Structura Comisiei este următoarea:a)preşedinte, reprezentat de un secretar de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, coordonator al domeniului amenajării teritoriului; b)vicepreşedinte, reprezentat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism; c)membrii titulari, care participă la toate şedinţele Comisiei:

d)membrii asociaţi, care participă la şedinţe în cazul în care este necesară analizarea şi evaluarea/reevaluarea punctajului pentru domeniile de competenţă specifice instituţiei pe care o reprezintă:

e)secretarul Comisiei, un reprezentant al Direcţiei generale dezvoltare regională şi infrastructură din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (3) Constituirea nominală a Comisiei se face prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în baza desemnării de către conducătorii instituţiilor şi autorităţilor sus-menţionate, transmise către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.(4) În funcţie de necesităţi, la şedinţele Comisiei pot fi invitaţi să participe, fără drept de vot, şi alţi specialişti din instituţiile şi organizaţiile interesate, cu competenţe în domeniu. De asemenea, la şedinţe poate fi invitat spre a-şi susţine punctul de vedere reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale care a solicitat evaluarea potenţialului turistic. Articolul 6Preşedintele Comisiei are următoarele atribuţii: a)organizează întrunirile, prin intermediul secretarului acesteia. În acest sens, stabileşte data convocării Comisiei, convoacă membrii permanenţi, precum şi după caz, membrii asociaţi, convoacă eventualii invitaţi, precizează rolul acestora, precum şi momentul intervenţiilor lor pe parcursul reuniunii; b)asigură conducerea şedinţelor de analiză a potenţialului turistic al teritoriului; c)semnează procesul-verbal privind evaluările realizate în cadrul întâlnirii şi semnează documentele oficiale ale Comisiei. Articolul 7Vicepreşedintele Comisiei are următoarele atribuţii: a)asigură conducerea şedinţelor de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, în cazul în care preşedintele Comisiei lipseşte; b)semnează procesul-verbal privind evaluările realizate în cadrul întâlnirii pe care a condus-o şi semnează documentele oficiale. Articolul 8(1) Membrii Comisiei au următoarele atribuţii:a)participă la întâlnirile de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, pentru care au fost convocaţi; b)analizează potenţialul turistic al teritoriului, formulează verbal sau în scris observaţii şi recomandări şi solicită, când este necesar, informaţii suplimentare în vederea acordării punctajului, conform anexei A; c)în cazul în care nu participă la întâlnirea pentru analizarea potenţialului turistic al teritoriului transmite în scris sau în formă electronică punctul de vedere. (2) Membrii Comisiei au următoarele obligaţii:a)să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor stabilite ca având acest regim; b)să nu aibă interese de afaceri sau financiare în legătură cu documentaţiile supuse analizei. Articolul 9 Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii: a)propune preşedintelui Comisiei calendarul desfăşurării întâlnirilor de lucru şi analiză a potenţialului turistic al teritoriului; b)transmite membrilor Comisiei invitaţia de participare prin poşta electronică, cu minimum 7 zile calendaristice înaintea datei întâlnirii de lucru şi analiză a potenţialului turistic al teritoriului; c)participă la întâlnirea de analiză, întocmeşte procesul-verbal al şedinţei şi transmite ulterior câte o copie a acestuia fiecărui membru; d)anexează, dacă este cazul, la procesul-verbal al şedinţei toate punctele de vedere transmise în scris de membrii Comisiei; e)comunică deciziile Comisiei factorilor interesaţi; f)secretarul nu are drept de vot; g)va asigura întocmirea procesului-verbal al şedinţei, va consemna numărul de voturi cu care s-au luat deciziile, precum şi sinteza argumentaţiei deciziei, iar, dacă este cazul, va transmite către beneficiar recomandările, observaţiile şi solicitările suplimentare în cazul dosarelor restituite spre completare sau respinse; h)recomandările, observaţiile şi solicitările suplimentare constituie atribut al Comisiei, iar secretarul comunică decizia Comisiei; i)semnează împreună cu preşedintele Comisiei procesele-verbale ale şedinţelor, numerotate şi înregistrate în ordinea cronologică a şedinţelor; j)asigură arhivarea documentelor primite, a copiilor convocărilor de întrunire, a rapoartelor, a actelor administrative de răspuns, a altor documente relevante. Articolul 10Comisia îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor de analiză, care se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în vederea reevaluării periodice a potenţialului turistic al teritoriului şi în vederea soluţionării solicitărilor de analiză depuse de către autorităţile administraţiei publice locale. Articolul 11(1) Pentru reevaluarea periodică a potenţialului turistic al teritoriului pentru unităţile administrativ-teritoriale declarate ca fiind „zone cu resurse turistice cu concentrare mare şi foarte mare" se va întocmi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împreună cu Autoritatea Naţională pentru Turism un raport, în funcţie de criteriile de evaluare prezentate în anexa A la prezenta metodologie, pe baza datelor actualizate obţinute de la autorităţile administraţiei publice locale şi de la instituţiile de specialitate. (2) Pentru evaluarea potenţialului la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, Comisia analizează dosarul de analiză prevăzut de prezenta metodologie şi va întocmi un raport care conţine concluziile analizei. Articolul 12(1) Şedinţele de analiză se desfăşoară în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Comisiei, inclusiv a membrilor asociaţi invitaţi.(2) La calculul numărului membrilor prezenţi prevăzuţi la alin. (1) se includ şi membrii care, absentând motivat, depun la secretarul Comisiei punctele de vedere scrise cu privire la analiza potenţialului turistic al teritoriului.(3) Comisia analizează potenţialul turistic în conformitate cu metoda de calcul prevăzută în prezenta metodologie şi acordă sau recalculează, după caz, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială pentru care se realizează evaluarea/reevaluarea potenţialului turistic un punctaj, după caz, consemnat în procesul-verbal al şedinţei.(4) În baza analizei şi calculării punctajelor obţinute, Comisia emite:a)decizia de aprobare a includerii unei unităţi administrativ-teritoriale în lista zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare, în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu potenţial turistic, în cazul în care sunt obţinute cel puţin 14 puncte; b)decizia de respingere a includerii unei unităţi administrativ-teritoriale în lista zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare, în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu potenţial turistic, în cazul în care sunt obţinute mai puţin de 14 puncte; c)decizia excluderii unităţii administrativ-teritoriale din cadrul listei zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare din cadrul Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice, în situaţia reevaluării periodice a potenţialului turistic al teritoriului, în cazul în care nu mai este asigurat punctajul minim, respectiv 14 puncte. (5) Decizia se comunică autorităţilor administraţiei publice locale din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care sa realizat evaluarea/reevaluarea potenţialului turistic al teritoriului, în termen de 30 de zile calendaristice de la data şedinţei Comisiei. (6) Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării acesteia. Articolul 13(1) Contestaţiile se soluţionează de către Comisia de contestaţii, a cărei componenţă nominală se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în baza desemnării de către conducătorii instituţiilor şi autorităţilor sus-menţionate, transmise către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, distinct de membrii Comisiei.(2) Comisia de contestaţii se întruneşte în mod legal în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membrii cu drept de vot.(3) Actul administrativ emis ca urmare a soluţionării contestaţiei formulate poate fi contestat conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 14(1) Membrii Comisiei de contestaţii au următoarele atribuţii:a)analizează şi soluţionează contestaţiile; b)întocmesc raportul de evaluare aspectelor contestate; c)emit decizia privind soluţionarea favorabilă sau nefavorabilă, după caz, care va fi comunicată contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (2) Membrii Comisiei de contestaţii au următoarele obligaţii:a)să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor stabilite ca având acest regim; b)să nu aibă interese de afaceri sau financiare în legătură cu documentaţiile supuse analizei. Capitolul IIIAnalizarea potenţialului turistic al teritoriului la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale Articolul 15(1) Pentru realizarea analizei, reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia există resurse naturale şi antropice care pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism întocmeşte, prin structurile de specialitate din cadrul primăriei, dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, urmărind criteriile de evaluare prezentate în anexa A, care face parte integrantă din prezenta metodologie.(2) Dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului se depune la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în vederea analizării sale de către Comisie. Articolul 16(1) Dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului conţine următoarele documente: a)solicitare de analiză a potenţialului turistic de către Comisie, care cuprinde inclusiv argumentarea solicitării, semnată de către reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale; b)fişa de evaluare a potenţialului turistic al teritoriului, completată, conform anexei B, care face parte integrantă din prezenta metodologie; c)copia hotărârii consiliului local de aprobare a efectuării demersurilor de înscriere a unităţii administrativ-teritoriale în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice; d)documentaţia justificativă relevantă (extrase din studii, rapoarte, lucrări ştiinţifice) pentru argumentarea creşterii punctajului în raport cu cel acordat prin Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, în vigoare. (2) Dosarul prezentat va fi ştampilat pe fiecare pagină şi însuşit de către reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale.(3) Datele şi informaţiile prezentate în dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului trebuie să fie reale şi actuale, având specificată data înregistrării acestora şi sursa respectivă. Articolul 17(1) Comisia poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale documente suplimentare care să ateste punctajul acordat în momentul autoevaluării pentru stabilirea potenţialului turistic al teritoriului. (2) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să prezinte toate documentele justificative cerute de Comisie, în cadrul şedinţelor Comisiei sau în termenul stabilit de aceasta, în vederea fundamentării deciziei. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 18Ca urmare a deciziei Comisiei de aprobare a includerii/excluderii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin structura responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului, iniţiază proiectul de hotărâre a Guvernului de reactualizare a anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009. ANEXA Ala metodologie Evaluarea/Reevaluarea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din punctul de vedere al concentrării resurselor turistice şi diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura tehnică şi turistică Evaluarea/Reevaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al potenţialului turistic al teritoriului se va realiza pe două paliere, respectiv evaluarea concentrării resurselor turistice naturale şi antropice şi diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura tehnică şi turistică. Resursele turistice naturale şi antropice supuse evaluării se vor clasifica astfel: A. Resurse turistice naturale A1. Cadrul natural A2. Factori terapeutici naturali A3. Arii naturale protejate B. Resurse turistice antropice B1. Monumente istorice B2. Muzee şi colecţii publice B3. Artă şi tradiţie populară B4. Instituţii de spectacole şi concerte B5. Manifestări culturale anuale/repetabile Diagnosticarea infrastructurii turistice şi tehnice se va realiza ţinând cont de următoarele componente: C. Infrastructură specific turistică C1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare C2. Instalaţii de tratament C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc. C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu C5. Alte instalaţii de agrement D. Infrastructură tehnică D1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport D2. Infrastructură edilitară D3. Infrastructură de telecomunicaţii Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) se va realiza prin acordarea de puncte pentru fiecare din componentele de potenţial turistic, punctajul maxim ce va putea fi obţinut de o unitate administrativ-teritorială fiind de 100 de puncte. A. Evaluarea resurselor turistice naturale Pentru evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al resurselor turistice naturale se vor acorda maximum 25 de puncte repartizate astfel:

A1. Cadrul natural. Pentru componenta de cadru natural, fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de bază i se vor acorda între 1 şi 10 puncte (1 fiind minim şi 10 maxim, acordat celor cu un cadru natural excepţional). Componentele şi criteriile de evaluare a cadrului natural sunt următoarele: – Poziţia pe trepte de relief:

– Geomorfologie:

– Vegetaţie:

– Faună:

– Hidrografie:

– Peisaj:

A2. Factorii terapeutici naturali. Pentru evaluarea factorilor terapeutici naturali prezenţi în arealul unei unităţi administrativ-teritoriale de bază, acesteia i se vor acorda între 1 şi 10 puncte. Unităţile administrativ-teritoriale vor fi evaluate din punctul de vedere al factorilor terapeutici naturali, folosind patru criterii de ierarhizare. Pentru fiecare dintre factorii terapeutici, eventual valorificaţi într-o unitate administrativ-teritorială, se va acorda un punctaj egal, nediscriminatoriu, astfel: 1. Categorii de unităţi administrativ-teritoriale cu factori terapeutici naturali: – staţiuni balneare de interes general intrate în circuit internaţional - în această categorie intră staţiunile cu maximum de factori naturali terapeutici tradiţional valorificaţi;

– staţiuni balneare de interes general - în această categorie intră staţiunile cu numeroşi factori naturali terapeutici valorificaţi;

– staţiuni balneare de interes local - sunt staţiunile cu minimum de factori naturali terapeutici;

– localităţi cu potenţial de factori naturali terapeutici - sunt localităţi cu anumiţi factori naturali terapeutici, de obicei ape minerale.Staţiunile balneare au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în 3 categorii ce determină de fapt şi importanţa staţiunii: – categoria I: unităţi administrativ-teritoriale de interes general intrate în circuit internaţional - 10 puncte;

– categoria a II-a: unităţi administrativ-teritoriale de interes general - 6 puncte;

– categoria a III-a: unităţi administrativ-teritoriale de interes local - 3 puncte;

– categoria a IV-a: unităţi administrativ-teritoriale cu factori naturali terapeutici - sub 3 puncte.2. Durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi a cazării în timpul anului, distingându-se astfel staţiuni permanente şi sezoniere. Criteriul privind durata este clar şi ţine de multitudinea factorilor terapeutici valorificaţi şi de posibilităţile de tratament existente. În cadrul acestui criteriu sunt cuprinşi, practic, toţi factorii naturali terapeutici. 3. Factorii terapeutici naturali existenţi: a)bioclimat: a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; a2) tonic - stimulent, de munte; a3) excitant, de litoral; a4) excitant, de câmpie. Se va acorda punctaj maxim staţiunilor sau localităţilor din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienţi. Va fi delimitat bioclimatul excitant de câmpie de cel de litoral, care prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existenţa brizei marine care modifică toţi parametrii climatici, respectiv temperatura, umezeala, dinamica aerului; b)ape minerale: b1) oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice; b2) sulfatate, sulfuroase, feruginoase, iodurate recomandate pentru anumite afecţiuni. Fiecare compoziţie chimică va fi punctată egal fără ierarhizare. În cazul apelor minerale se vor avea în vedere compoziţia minerală şi recomandările terapeutice, pe diferite tipuri de afecţiuni; c)lac terapeutic sărat; d)nămol terapeutic: d1) sapropelic; d2) de turbă; d3) mineral; e)alţi factori terapeutici naturali: e1) mofetă (solfatar); e2) salină; e3) sare extrasă; e4) apa mării. Pentru fiecare dintre factorii terapeutici naturali de la literele c), d), e), eventual valorificaţi într-o UAT, se va acorda un punctaj egal, nediscriminatoriu. 4. Indicaţii terapeutice pentru diferite tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de factori terapeutici naturali existenţi. Nu poate fi făcută o delimitare după indicaţia medicală sau tratamentul efectuat. În acest context se va acorda punctaj pentru afecţiunile majore tratate în funcţie de tipul de factori existenţi în UAT. În cazul categoriilor de localităţi cu factori terapeutici naturali nu se va face distincţie în punctaj între staţiunile balneoclimatice şi cele climatice, deosebirea reieşind de la sine, din enumerarea factorilor (staţiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol etc.) Conform criteriilor menţionate se va calcula un punctaj pentru fiecare staţiune. Punctajul maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maximum de factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice. A3. Arii naturale protejate Pentru evaluarea ariilor naturale protejate prezente în arealul unei unităţi administrativ-teritoriale de bază, acesteia i se vor acorda între 1 şi 5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul maxim, acordat UAT-urilor care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei, parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită, iar 1 punctajul minim. Evaluarea se va face pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm:

Pornind de la punctajul acordat fiecărei rezervaţii, în final se va acorda un punctaj general fiecărei unităţi administrativ-teritoriale care include o arie naturală protejată. Atunci când o unitate administrativ-teritorială include două sau mai multe arii naturale protejate, punctajul final acordat acesteia este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaţii. B. Evaluarea resurselor turistice antropice Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al resurselor antropice prezente în respectivul areal se va realiza prin acordarea de la 1 la 25 de puncte, conform menţiunilor de mai jos:

În evaluarea resurselor antropice se vor lua în considerare cinci componente, şi anume: B1. Monumentele istorice de interes naţional, respectiv categoria A, cu următoarele categorii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată): monument, ansambluri, situri de tipul celor de: B1.1. arheologie; B1.2. arhitectură; B1.3. monumente de for public; B1.4. monumente memoriale-funerare. B2. Muzee şi colecţii publice: B2.1. muzee; B2.2. colecţii publice. B3. Artă şi tradiţie populară B3.1. manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri tradiţionale, sărbători etc.; B3.2. meşteşuguri populare tradiţionale: obiecte pe suport textil (ţesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei. B4. Instituţiile de spectacole şi concerte: filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale etc. B5. Manifestări culturale repetabile Categoria „Manifestări culturale repetabile" include evenimente sau instituţii de la B2, B3 sau B4. De aceea este marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituţiilor de teatru, care, prin natura lor, organizează „manifestări culturale repetabile", li se va acorda punctajul 8 la instituţia de teatru şi 0 la „activităţi repetabile". Unde nu este cazul (manifestări repetabile care să nu intre în vreuna dintre categoriile B2, B3 sau B4), la B5 se va acorda un punctaj de la 0 la 8. De exemplu, dacă există un festival de teatru anual, se vor acorda 4 puncte pentru existenţa instituţiei de spectacol şi 4 pentru festival. Aceste combinaţii au ca scop obţinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru cele trei categorii cumulate, respectiv B3, B4, B5. De aceea, în anumite situaţii a rezultat un punctaj de maximum 4 puncte pentru categoria B3 sau B4. În realitate, fiecare grupă are câte 8 puncte, dar ponderate, astfel încât punctajul maxim posibil pe fiecare UAT să nu depăşească 25 de puncte. În aceeaşi manieră se va acorda punctajul pentru fiecare subcategorie B3.1 şi B3.2, astfel încât însumate acestea să obţină maximum 8 puncte. Unităţilor administrativ-teritoriale ce deţin monumente UNESCO li se va acorda punctajul maxim, respectiv 25 de puncte. C. Diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura specific turistică Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii specific turistice se va realiza prin acordarea de la 1 la 20 puncte, distribuit pe categorii astfel:

C1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare li se vor atribui maximum 7 puncte. Vor fi luate în considerare doar unităţile de cazare clasificate, conform legii. În funcţie de distribuţia numărului de locuri pe tipuri de structuri de primire turistică, fiecare UAT va primi următoarele punctaje:

Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se va realiza pornind de la capacitatea de cazare în funcţiune (calculată ca produs între numărul de camere şi numărul de zile de funcţionare). Astfel se va acorda punctaj maxim acelor UAT-uri care dispun de cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune la nivelul hotelurilor, pensiunilor turistice şi agroturistice şi, respectiv, a altor structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT se va realiza în mod proporţional. Aceste punctaje vor fi corectate, în plus sau în minus, în funcţie de distribuţia camerelor pe categorii de clasificare. În situaţia în care există o diversitate a distribuţiei locurilor de categorii de clasificare, punctajele au fost rotunjite în plus cu maximum 0,05 puncte. C2. Instalaţii de tratament În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, instalaţiilor de tratament li se vor atribui maximum 5 puncte. Vor fi luate în considerare doar instalaţiile de tratament avizate de către Ministerul Sănătăţii. Criteriile care vor sta la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de tratament sunt următoarele:  numărul instalaţiilor de tratament;  procedurile pe care le realizează instalaţiile de tratament;  tipurile de aparate utilizate;  prezenţa facilităţilor pentru wellness;  localitatea cu cele mai multe instalaţii de tratament. Prezenţa facilităţilor pentru wellness va constitui un avantaj pentru UAT evaluată, primind un punctaj suplimentar de până la 0,25 puncte, fără însă ca respectiva UAT să depăşească cele 5 puncte, maxim posibile. C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale Pentru infrastructura turistică reprezentată de săli de conferinţă şi centre expoziţionale se vor acorda maximum 6 puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important sector aducător de venituri comparativ cu alte forme de turism. Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a sălilor de conferinţe şi a centrelor expoziţionale sunt următoarele: – numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli); – capacitatea totală a acestor spaţii exprimată în număr de locuri; – oraşul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de reuniuni.Pentru capacitatea spaţiilor destinate organizării de conferinţe, reuniuni etc., UAT vor primi următoarele punctaje

Pentru suprafaţa spaţiilor destinate expoziţiilor, târgurilor etc. UAT vor primi următoarele punctaje

C4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu Pentru evaluarea amenajărilor domeniului schiabil vor fi luate în calcul doar pârtiile de schi omologate conform legii şi instalaţiile de transport pe cablu avizate de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR România. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructură este de 1 punct, pârtiile de schi, respectiv 0,5 puncte pentru instalaţiile de transport pe cablu. Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de transport pe cablu sunt următoarele:  numărul pârtiilor de schi, respectiv al instalaţiilor de transport pe cablu;  diversitatea instalaţiilor de transport;  lungimea şi capacitatea optimă de primire/transport;  localitatea cu cele mai multe instalaţii de transport pe cablu. C5. Alte instalaţii de agrement La capitolul alte instalaţii de agrement au fost incluse acele instalaţii de agrement ce motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje „Blue Flag", instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii. Punctajul maxim oferit unei UAT din punctul de vedere al instalaţiilor de agrement ce se regăsesc pe raza unităţii respective este de 1 punct. Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de agrement sunt următoarele:  numărul instalaţiilor de agrement;  diversitatea instalaţiilor de agrement. D. Infrastructura tehnică Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii tehnice turistice se va realiza prin acordarea de la 1 la 30 puncte, distribuit pe categorii astfel:

D1. Accesul la infrastructura majoră de transport Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport se va avea în vedere prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători, condiţie esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică. Cei patru indicatori care vor fi luaţi în considerare pentru evaluarea accesului direct al unităţilor administrativ-teritoriale la reţeaua majoră de transport vor fi ponderaţi în funcţie de importanţa acestora într-o reţea internaţională de transport, precum şi de intermodalitate în transportul de călători, astfel:

Punctajul obţinut de fiecare UAT se calculează prin înmulţirea punctelor de evaluare (între 0 şi 1) ale fiecărui indicator cu punctajul maxim de ponderare pe fiecare indicator astfel:  pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă UAT are acces la ambele modalităţi de transport;  dacă unitatea administrativ-teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau cale ferată atunci acesta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5 x 5 = 2,5). D2. Infrastructură edilitară Pentru infrastructura edilitară se vor acorda maximum 9 puncte din totalul de 30 maximum posibile. Dintre acestea, alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate vor fi notate cu maximum 5 puncte, iar alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu maximum 4 puncte, cunoscut fiind faptul că lipsa acesteia poate fi mai uşor compensată. Conform datelor disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate unităţile administrativ-teritoriale şi de aceea acest indicator nu va fi luat în considerare, deşi la nivel de UAT aceasta poate fi uneori deficitară, situaţie ce nu poate fi evaluată din cauza lipsei datelor.

Metodologia de calcul de la primul criteriu se păstrează, astfel că, pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, se va face diferit pentru prezenţa ambelor sisteme şi pentru prezenţa doar a celui de apă. D3. Infrastructura de telecomunicaţii Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice va fi notată cu 5 puncte din totalul de 30 maximum posibile. Acestea vor fi acordate numai pentru unităţile administrativ-teritoriale în care poate fi accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ-teritoriale care dispun doar de reţea la un punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte. Notarea se va face conform situaţiei existente în teritoriu, la nivelul anului de depunere a studiului de fundamentare.

ANEXA Bla metodologie Fişă de evaluare/reevaluare a potenţialului turistic al teritoriului