ORDIN Nr. 4342
din 14 mai 2008
privind publicarea
rezolutiilor Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr.
733(1992), 1.356(2001), 1.425 (2002) si 1.801 (2008) privind situatia din
Somalia
ACT EMIS DE:
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 423 din 5 iunie 2008
In baza art. 3 din Legea nr.
206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,
în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului
nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor
Externe, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul
Oficial 1.425 (2002) şi 1.801 (2008) privind situaţia din Somalia, al României,
Partea I, a rezoluţiilor
Consiliului de Securitate al prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 733 (1992), 1.356 (2001), ordin.
p. Ministrul afacerilor externe,
Iulian Buga,
secretar de stat
ANEXĂ
REZOLUŢIA Nr. 733 (1992)
din 23 ianuarie 1992
Consiliul de Securitate,
luând în considerare cererea Somaliei ca situaţia din
Somalia să fie analizată de Consiliul de Securitate,
după prezentarea raportului secretarului general
privind situaţia din Somalia şi apreciind iniţiativa luată de acesta în domeniul umanitar,
fiind serios alarmat de deteriorarea rapidă a situaţiei
din Somalia, de pierderile grave de vieţi omeneşti şi de stricăciunile
materiale pe scară largă provocate de conflictul din ţară şi fiind conştient de
consecinţele acestuia asupra stabilităţii şi păcii din regiune,
fiind preocupat de faptul că, în cazul prelungirii
situaţiei, aceasta constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii
internaţionale, aşa cum afirmă raportul secretarului general,
amintind de responsabilitatea sa principală prevăzută de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite vizând
menţinerea păcii şi securităţii internaţionale,
amintind, de asemenea, prevederile cap. VIII al Cartei,
exprimându-şi aprecierea faţă de organizaţiile
internaţionale şi regionale care au furnizat asistenţă populaţiilor afectate de
conflict şi regretând faptul că unii membri ai personalului acestor organizaţii
şi-au pierdut viaţa în exerciţiul sarcinilor lor umanitare,
luând notă de apelurile adresate părţilor de
preşedintele Organizaţiei Conferinţei Islamice pe 16 decembrie 1991, de
secretarul general al Organizaţiei Unităţii Africane pe 18 decembrie 1991 şi de
Liga Statelor Arabe pe 5 ianuarie 1992:
1. ia notă de raportul secretarului general privind
situaţia din Somalia şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia care
predomină în această ţară;
2. cere secretarului general să adopte imediat măsurile
necesare pentru intensificarea asistenţei umanitare acordate de Organizaţia
Naţiunilor Unite şi de agenţiile sale specializate populaţiei afectate din toate regiunile Somaliei, în colaborare cu
celelalte organizaţii umanitare internaţionale şi, în acest scop, să numească
un coordonator care să supravegheze furnizarea efectivă a acestei asistenţe;
3. cere, de asemenea, secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în colaborare cu secretarul general al
Organizaţiei Unităţii Africane şi cu secretarul general al Ligii Statelor
Arabe, să contacteze imediat toate părţile implicate în conflict, să urmărească
angajamentul acestora de a înceta ostilităţile pentru a permite oferirea
asistenţei umanitare, să promoveze un acord de încetare a focului şi
respectarea imediată a acestuia şi să sprijine procesul de rezolvare politică a
conflictului din Somalia;
4. îndeamnă ferm toate părţile implicate în conflict
să înceteze imediat ostilităţile, să cadă de acord asupra încetării focului şi
să promoveze un proces de reconciliere şi rezolvare politică în Somalia;
5. hotărăşte, conform cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite, că, în scopul instaurării păcii şi stabilităţii în Somalia,
toate statele vor implementa imediat un embargo general şi complet asupra
tuturor livrărilor de arme şi echipament militar către Somalia până când
Consiliul va lua o altă decizie;
6. solicită tuturor statelor să se abţină de la orice
acţiune care ar putea contribui la creşterea tensiunii, împiedicarea sau
întârzierea soluţionării paşnice şi negociate a conflictului din Somalia, ceea
ce ar permite tuturor somalezilor să hotărască asupra viitorului lor şi să îl
clădească în pace;
7. solicită tuturor părţilor să coopereze cu secretarul
general în acest scop şi să faciliteze furnizarea de către Organizaţia
Naţiunilor Unite, agenţiile sale specializate şi alte organizaţii umanitare de
asistenţă umanitară tuturor celor care au nevoie de
aceasta, sub supravegherea coordonatorului;
8. îndeamnă toate părţile să adopte măsurile necesare
vizând siguranţa personalului trimis să ofere asistenţă umanitară, să îl
sprijine în sarcinile sale şi să asigure respectarea regulilor şi principiilor
dreptului internaţional privind protejarea populaţiilor civile;
9. solicită tuturor statelor şi organizaţiilor
internaţionale să contribuie la eforturile de a oferi asistenţă umanitară
populaţiei din Somalia;
10. cere secretarului general să prezinte Consiliului
de Securitate un raport privind această chestiune cât de curând posibil;
11. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.
Adoptată în unanimitate la cea de-a 3039-a întrunire.
REZOLUŢIA Nr. 1.356 (2001)
adoptată de Consiliul
de Securitate în cadrul celei de-a 4.332-a întruniri, la 19 iunie 2001
Consiliul de Securitate,
reafirmând Rezoluţia sa nr. 733 (1992) din 23 ianuarie
1992 şi Rezoluţia sa nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992, exprimându-şi dorinţa
ca pacea şi securitatea să fie restabilite în Somalia,
recunoscând eforturile permanente ale Organizaţiei
Naţiunilor Unite, ale agenţiilor şi organizaţiilor sale umanitare specializate
de a oferi asistenţă umanitară în Somalia,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite:
1. reiterează obligaţia tuturor statelor de a respecta
măsurile impuse prin Rezoluţia nr. 733 (1992) şi îndeamnă fiecare stat să
adopte măsurile necesare pentru a asigura implementarea şi aplicarea deplină a
embargoului asupra armelor;
2. hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 5 al
Rezoluţiei nr. 733 (1992) nu se aplică echipamentului de protecţie, inclusiv
jachetelor antiglonţ şi căştilor militare, exportate temporar în Somalia de
către personalul Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţii presei,
lucrătorii umanitari şi de dezvoltare
şi de către personalul asociat numai pentru uzul lor personal;
3. hotărăşte, de asemenea, că măsurile impuse prin
paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992) nu se aplică furnizării de echipament
militar neletal destinat exclusiv uzului umanitar şi de protecţie, conform
aprobării prealabile a comitetului înfiinţat potrivit Rezoluţiei nr. 751 (1992)
(Comitetul);
4. solicită Comitetului să analizeze şi să ia decizii
privind cererile de derogări stabilite în paragraful 3;
5. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.
REZOLUŢIA Nr. 1.425 (2002)
adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei
de-a 4.580-a întruniri, la 22 iulie 2002
Consiliul de Securitate,
reafirmând rezoluţiile sale
anterioare referitoare la situaţia din Somalia, mai ales privind embargoul
asupra armelor şi echipamentului militar stabilit prin paragraful 5 al
Rezoluţiei nr. 733 (1992) din 23 ianuarie 1992 (denumit în prezenta rezoluţie embargoul asupra armelor), Rezoluţia
nr. 1.407 (2002) din 3 mai 2002 si declaraţia preşedintelui Consiliului din 28
martie 2002 (S/PRST/2002/8),
luând notă cu serioasă îngrijorare de continuarea
furnizării de arme şi muniţie către şi prin Somalia din surse din afara ţării,
cu încălcarea embargoului asupra armelor, ceea ce subminează grav pacea,
securitatea şi eforturile politice de reconciliere naţională din Somalia,
reiterându-şi cererea adresată tuturor statelor şi
altor actori să respecte scrupulos embargoul asupra armelor, insistă ca toate
statele, în special cele din regiune, să nu se amestece în afacerile interne
ale Somaliei. Asemenea imixtiuni nu fac altceva decât să destabilizeze
suplimentar Somalia, contribuind la un climat de teamă şi având un impact
negativ asupra drepturilor omului, putând periclita suveranitatea, integritatea
teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei,
subliniind rolul Autorităţii Interguvernamentale de
Dezvoltare (AIGD), în special al statelor de pe linia frontului (Djibouti,
Etiopia şi Kenya) în instaurarea unei păci durabile în Somalia şi exprimându-şi
sprijinul şi dorinţa ca planurile pentru Conferinţa de Reconciliere Naţională
pentru Somalia, care urmează să fie organizată la Nairobi, să avanseze de
urgenţă, cu implicarea pragmatică şi orientată către rezultate a statelor de pe
linia frontului, salutând
raportul secretarului general de pe 27 iunie 2002 (S/2002/709) şi raportul
echipei de experţi numite de secretarul general (S/2002/722), care detaliază
resursele şi expertiza necesare unei comisii de experţi pentru a oferi informaţii
independente privind încălcările şi pentru îmbunătăţirea aplicării embargoului
asupra armelor, conform Rezoluţiei nr. 1.407 (2002),
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite:
1. subliniază că embargoul asupra armelor din Somalia
interzice finanţarea oricăror achiziţii şi livrări de arme şi echipament
militar;
2. hotărăşte că embargoul asupra armelor interzice
furnizarea directă sau indirectă către Somalia de consiliere tehnică, asistenţă
financiară sau de altă natură şi de instruire privind activităţile militare;
3. cere secretarului general să înfiinţeze, în termen
de o lună de la data adoptării prezentei rezoluţii, prin consultarea
comitetului înfiinţat prin Rezoluţia nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992
(denumit în prezenta rezoluţie Comitetul), o comisie de experţi alcătuită din 3 membri, care să aibă sediul la
Nairobi, pe o perioadă de 6 luni, pentru a oferi informaţii independente
privind încălcările embargoului şi ca un pas înainte către aplicarea şi
întărirea embargoului, având următorul mandat:
- investigarea încălcărilor embargoului privind
accesul în Somalia pe uscat, prin aer şi pe mare, în special prin urmărirea
oricăror surse care ar putea oferi informaţii legate de încălcări ale
embargoului, inclusiv statele relevante, organizaţiile interguvernamentale şi
instituţiile de cooperare pentru aplicarea dreptului internaţional,
organizaţiile neguvernamentale, instituţiile şi intermediarii financiari, alte
agenţii de brokeraj, companiile şi autorităţile de aviaţie civilă, membrii
guvernului naţional de tranziţie, autorităţile locale, liderii politici şi
tradiţionali, societatea civilă şi comunitatea de afaceri;
- oferirea de informaţii detaliate din domenii de
competenţă relevante legate de încălcări ale embargoului şi privind măsurile
pentru aplicarea şi întărirea embargoului asupra armelor sub diversele sale
aspecte;
- realizarea de cercetare de teren, dacă este posibil,
în Somalia, în statele care se învecinează cu Somalia şi în alte state, după
necesitate;
- evaluarea capacităţii statelor din regiune să
implementeze în totalitate embargoul asupra armelor, inclusiv printr-o
verificare a regimului vămilor naţionale şi al controalelor la frontieră;
- oferirea de recomandări
privind posibile măsuri practice pentru aplicarea şi întărirea embargoului
asupra armelor;
4. cere în continuare secretarului general să se
asigure că această comisie de experţi are la dispoziţie şi poate avea acces la
suficientă expertiză în domeniile armamentului, finanţării acestuia, aviaţiei
civile, transportului maritim, afacerilor regionale, inclusiv la cunoştinţe
specializate despre Somalia, potrivit necesităţilor de resurse, aranjamentelor
administrative şi financiare rezumate în raportul echipei de experţi potrivit
Rezoluţiei nr. 1.407(2002);
5. cere Comisiei de experţi ca, în activitatea sa,
conform mandatului său, să ia pe deplin în considerare recomandările din
raportul echipei de experţi conform Rezoluţiei nr. 1.407 (2002), inclusiv
privind mijloacele de cooperare, metodologia şi chestiunile legate de întărirea
embargoului asupra armelor;
6. cere tuturor statelor, guvernului naţional de
tranziţie şi autorităţilor locale din Somalia să coopereze pe deplin cu Comisia
de experţi în timpul căutării de informaţii de către aceasta potrivit prezentei
rezoluţii, inclusiv prin facilitarea vizitării locaţiilor şi actorilor
implicaţi şi prin oferirea unui acces total la oficialii şi documentele
guvernamentale, conform cererilor Comisiei de experţi;
7. cere din nou tuturor statelor, în special celor din
regiune, să ofere Comitetului toate informaţiile disponibile privind încălcări
ale embargoului asupra armelor;
8. îndeamnă toate celelalte persoane şi entităţi
contactate de Comisia de experţi să coopereze pe deplin prin furnizarea de
informaţii relevante şi facilitarea investigaţiilor sale, inclusiv liderii
politici şi tradiţionali, membrii societăţii civile şi ai comunităţii de
afaceri, instituţiile şi intermediarii financiari, alte agenţii de brokeraj,
companiile şi autorităţile de aviaţie civilă, organizaţiile neguvernamentale,
organizaţiile interguvernamentale şi instituţiile de cooperare pentru aplicarea
dreptului internaţional;
9. cere Comisiei de experţi să notifice Consiliului
de Securitate, prin Comitet, orice lipsă de cooperare din partea statelor,
autorităţilor, persoanelor şi entităţilor menţionate în paragrafele 6 şi 8;
10. cere în continuare Comisiei de experţi să ofere
informaţii preşedintelui Comitetului pentru a-şi prezenta misiunea în regiune,
eveniment programat pentru octombrie 2002, şi să prezinte Consiliului de
Securitate, prin Comitet, o informare orală în noiembrie
2002;
11. cere Comisiei de experţi să prezinte Consiliului
de Securitate, prin Comitet, un raport final la sfârşitul perioadei mandatate
pentru a fi analizat de acesta;
12. cere preşedintelui Comitetului ca, în termen de
două săptămâni de la primirea raportului Comisiei de experţi, să îl înainteze
Consiliului de Securitate pentru a fi analizat;
13. îşi exprimă hotărârea de a lua în considerare
raportul Comisiei de experţi şi orice propunere relevantă de acţiune
ulterioară, precum şi recomandările privind posibile măsuri practice vizând
întărirea embargoului asupra armelor;
14. cere secretarului general ca în următorul său
raport, programat pe 31 octombrie 2002, să includă informaţii de ultimă oră
privind:
- acţiunile întreprinse în vederea coordonării
iniţiativelor de consolidare a păcii aflate în derulare şi pentru dezvoltarea
lor treptată, precum şi informaţii privind acţiunile preliminare întreprinse pe
teren în vederea pregătirii unei misiuni de consolidare a păcii, odată ce
condiţiile de securitate o vor permite, potrivit declaraţiei preşedintelui din
28 martie 2002;
- asistenţa tehnică şi cooperarea oferite pentru a
mări capacitatea administrativă şi judiciară pe întreg teritoriul Somaliei,
pentru a contribui la monitorizarea şi aplicarea pe deplin a embargoului asupra
armelor, conform declaraţiei preşedintelui de pe 28 martie 2002 şi Rezoluţiei
nr. 1.407 (2002);
- prezentarea de rapoarte de către state Comitetului
privind măsurile adoptate pentru a asigura implementarea deplină şi eficientă a
embargoului asupra armelor, conform Rezoluţiei nr. 1.407(2002);
15. cere în continuare secretarului general să invite
statele membre să contribuie la Trust Fundul Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Consolidarea Păcii în Somalia, salutând contribuţiile deja făcute, şi să
asigure coordonarea adecvată a agenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite
implicate, în vederea implementării sarcinilor ce trebuie îndeplinite conform
declaraţiei preşedintelui din 28 martie 2002;
16. solicită statelor membre să contribuie la
activităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite vizând sprijinul acordat Somaliei,
inclusiv Apelul interagenţii consolidat pentru 2002;
17. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.
REZOLUŢIA Nr. 1.801 (2008)
adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a 5.842-a întruniri, la 20 februarie
2008
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare referitoare la
situaţia din Somalia, mai ales Rezoluţia sa nr. 733 (1992), Rezoluţia sa nr.
1.356 (2001), Rezoluţia sa nr. 1.425 (2002), Rezoluţia sa nr. 1.725 (2006),
Rezoluţia sa nr. 1.744 (2007), Rezoluţia sa nr. 1.744 (2007) si Rezoluţia sa
nr. 1.772 (2007), precum si declaraţiile preşedintelui Consiliului, în special
cele din 13 iulie 2006 (S/PRST/2006/31), 22 decembrie
2006 (S/PRST/2006/59), 30 aprilie 2007
(S/PRST/2007/13), 14 iunie 2007 (S/PRST/2007/19) şi 19 decembrie 2007
(S/PRST/2007/49),
reafirmându-şi respectul pentru suveranitatea,
integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei,
reiterându-şi angajamentul cu
privire la o rezolvare completă şi durabilă a situaţiei din Somalia prin Carta
Federală de Tranziţie şi subliniind importanţa existenţei unor instituţii cu o
largă reprezentare, instituite printr-un proces politic integrator, aşa cum
prevede Carta Federală de Tranziţie, şi reiterându-şi sprijinul pentru
instituţiile federale de tranziţie ale Somaliei,
salutând numirea de către preşedintele Yusuf a primului
ministru Nur „Adde" Hassan Hussein, numirea ulterioară a unui nou cabinet
al guvernului federal de tranziţie şi mutarea guvernului federal de tranziţie
la Mogadishu,
elogiind activitatea Reprezentantului Special al
Secretarului General (RSSG), domnul Ahmedou
Ould-Abdallah, şi afirmându-şi sprijinul ferm acordat eforturilor sale,
subliniind importanţa
instaurării şi menţinerii stabilităţii şi securităţii pe întreg teritoriul
Somaliei şi accentuând importanţa dezarmării, demobilizării şi reintegrării
miliţiei şi foştilor combatanţi din Somalia,
condamnând toate actele de violenţă şi extremism din
Somalia şi exprimându-şi îngrijorarea privind continuarea violenţelor în
Somalia,
subliniind îngrijorarea sa faţă de agravarea pirateriei
pe lângă coasta somaleză, fenomen descris în paragraful 22 al raportului
secretarului general şi amintind de comunicatul comun al Organizaţiei Maritime
Internaţionale şi al Programului Alimentar Mondial din 10 iulie 2007,
reiterându-şi aprecierea faţă de eforturile comunităţii
internaţionale, în special cele ale Uniunii Africane, precum şi cele ale Ligii
Statelor Arabe, ale Autorităţii Interguvernamentale pentru Dezvoltare şi ale
Uniunii Europene, de a promova pacea, stabilitatea şi reconcilierea în Somalia
şi salutând continuarea angajamentului acestora,
salutând comunicatul Consiliului pentru Pace şi
Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008, care afirmă că Uniunea
Africană va prelungi mandatul misiunii sale în Somalia (AMISOM) pentru încă 6 luni,
subliniind contribuţia pe care AMISON şi contingentele
sale din Uganda şi Burundi o au la instaurarea stabilităţii şi păcii durabile
în Somalia, inclusiv importantele eforturi ale forţelor ugandeze vizând
furnizarea de asistenţă medicală cetăţenilor somalezi, condamnând orice
ostilitate fată de aceştia si îndemnând toate părţile din Somalia si din
regiune să sprijine si să coopereze cu AMISOM,
salutând angajamentul susţinut al Guvernului Ugandei de
a sprijini eforturile AMISOM în ultimul an şi implicarea recentă a Guvernului
din Burundi,
luând notă de Raportul secretarului general privind
Somalia din 7 noiembrie 2007 (S/2007/658), în special paragraful 32, şi
exprimându-şi aprecierea faţă de sprijinirea AMISOM de către acesta,
subliniind că mobilizarea totală a AMISOM va facilita
retragerea completă a altor forţe străine din Somalia şi va crea condiţiile
necesare păcii şi stabilităţii durabile în Somalia,
observând că acel comunicat al Consiliului pentru Pace
şi Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008 cere Organizaţiei
Naţiunilor Unite să trimită o operaţiune de menţinere a păcii în Somalia, care
să sprijine stabilizarea pe termen lung şi refacerea după conflict a ţării,
amintind cererea sa din Declaraţia sa din 19 decembrie
2007 (S/PRST/2007/49) ca secretarul general să raporteze Consiliului de
Securitate privind elaborarea unor planuri de urgenţă vizând posibila
mobilizare a unei operaţiuni de menţinere a păcii a Organizaţiei Naţiunilor
Unite care să succeadă AMISON, aşa cum prevede Rezoluţia nr. 1772 (2007),
hotărând că situaţia din Somalia continuă să constituie
o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite:
1. hotărăşte să înnoiască autorizaţia acordată
statelor membre ale Uniunii Africane de a menţine, pentru încă 6 luni, o
misiune în Somalia, care va fi autorizată să adopte toate măsurile necesare
pentru a îndeplini mandatul prevăzut în paragraful 9 al Rezoluţiei nr. 1.772
(2007) şi subliniază, în special, că AMISOM este autorizată să adopte toate
măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurii-cheie şi să
contribuie, după necesitate şi potrivit capacităţilor sale, la crearea
condiţiilor de securitate necesare oferirii de asistenţă umanitară;
2. afirmă că prevederile paragrafelor 11 şi 12 ale
Rezoluţiei nr. 1.772 (2007) se vor aplica în continuare misiunii menţionate în
paragraful 1;
3. îndeamnă statele membre ale Uniunii Africane să
contribuie la AMISOM pentru a facilita retragerea completă a altor forţe
străine din Somalia şi pentru crearea condiţiilor necesare păcii şi
stabilităţii durabile în Somalia;
4. îndeamnă statele membre să furnizeze resurse
financiare, personal, echipament si servicii pentru mobilizarea totală a
AMISOM;
5. îşi reafirmă intenţia de a lua măsuri împotriva
celor care încearcă să împiedice sau să blocheze procesul politic paşnic,
împotriva celor care ameninţă prin forţă instituţiile federale de tranziţie sau
AMISOM ori a celor care întreprind acţiuni care subminează stabilitatea în
Somalia sau în regiune;
6. aşteaptă cu nerăbdare raportul apropiat al
secretarului general, planificat pe 10 martie 2008, privind inclusiv opţiunile
specifice vizând întărirea capacităţii Oficiului Politic al Organizaţiei
Naţiunilor Unite (OPONU) de a sprijini în continuarea mobilizarea totală a
AMISON şi de a pregăti o posibilă mobilizare a unei forţe de menţinere a păcii
a Organizaţiei Naţiunilor Unite care va succeda AMISOM şi îşi afirmă intenţia
de a se întruni din nou, imediat după publicarea raportului, pentru a stabili
ce acţiuni va întreprinde în continuare în lumina opţiunilor şi recomandărilor
conţinute de acesta;
7. solicită secretarului general să continue şi să îşi
intensifice eforturile de a promova continuarea procesului politic, inclusiv al
tuturor, şi prin sprijinirea instituţiilor federale de tranziţie în vederea
realizării acestuia şi a serviciilor oferite poporului somalez, precum şi prin
colaborarea cu comunitatea internaţională, inclusiv Uniunea Africană, Liga
Statelor Arabe, Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare, Uniunea
Europeană şi Grupul Internaţional de Contact privind Somalia şi membrii
acestuia;
8. cere tuturor organizaţiilor internaţionale şi
statelor membre să sprijine acţiunile RRSG vizând consolidarea securităţii şi
instaurarea unei păci totale şi durabile în Somalia şi le solicită acestora să
acţioneze permanent prin el, astfel încât să se ajungă la un efort unitar;
9. îndeamnă instituţiile federale de traziţie şi toate
părţile din Somalia să respecte concluziile Congresului de Reconciliere
Naţională (CRN) şi să
susţină continuarea procesului politic, inclusiv al tuturor de după momentul
respectiv, implicându-i, până la urmă, pe toţi cei interesaţi, inclusiv pe liderii
politici, liderii de clan, liderii religioşi, comunitatea de afaceri, pe
reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi grupurile femeilor, şi îi
încurajează pe aceştia să se unească în vederea promovării unui asemenea dialog
inclusiv;
10. salută eforturile guvernului federal de tranziţie
de a elabora un plan pentru implementarea concluziilor CRN, inclusiv pentru
finalizarea procesului constituţional, şi reiterează necesitatea unui acord
vizând încetarea totală şi de durată a ostilităţilor şi a unui plan privind
traseul critic pentru etapa rămasă din procesul de tranziţie, incluzând alegeri
libere şi democratice în 2009, după cum prevede Carta Federală de Tranziţie a
Somaliei;
11. subliniază contribuţia permanentă la pacea şi
securitatea din Somalia a embargoului asupra armelor impus prin Rezoluţia nr.
733 (1992), extinsă şi amendată de rezoluţiile ulterioare, cere ca toate
statele membre, în special cele din regiune, să îl aplice în totalitate şi îşi
reiterează intenţia de a analiza modalităţi de a-i spori eficienţa;
12. încurajează statele membre ale căror vase şi
aeronave militare operează în apele internaţionale şi în spaţiul aerian
adiacent coastei Somaliei să urmărească toate incidentele de piraterie din
aceste spaţii şi să acţioneze corespunzător pentru protejarea transporturilor
comerciale, în special a transportării de ajutoare umanitare, de orice astfel
de acte, conform dreptului internaţional relevant, şi salută contribuţia
Franţei la protejarea convoaielor navale ale Programului Alimentar Mondial şi
sprijinul acordat acum de Danemarca în acest scop;
13. reafirmă Rezoluţia sa anterioară nr. 1.325 (2000)
privind femeile, pacea şi securitatea, Rezoluţia sa nr. 1.674 (2006) şi
Rezoluţia sa nr. 1.738 (2006) privind protejarea civililor în conflictul armat
şi subliniază responsabilitatea tuturor părţilor şi a grupărilor armate din
Somalia de a adopta măsurile corespunzătoare pentru a apăra populaţia civilă
din ţară, conform dreptului umanitar internaţional, drepturilor omului şi
dreptului privind refugiaţii, în special prin evitarea tuturor atacurilor fără
discernământ asupra zonelor populate;
14. sprijină ferm şi încurajează continuarea
eforturilor umanitare în Somalia, aminteşte Rezoluţia sa nr. 1.502 (2003)
privind apărarea personalului umanitar şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite,
solicită tuturor părţilor şi grupărilor armate din Somalia să ia măsurile
corespunzătoare pentru asigurarea siguranţei şi securităţii personalului
umanitar şi al AMISOM şi să ofere acces rapid, sigur şi neobstrucţionat în
vederea acordării de asistenţă umanitară tuturor celor care au nevoie de ea şi
îndeamnă ţările din regiune să faciliteze oferirea de asistenţă umanitară pe
uscat, prin aer sau prin porturile maritime;
15. reafirmă Rezoluţia sa anterioară nr. 1.612 (2005) privind
copiii şi conflictele armate şi aminteşte concluziile ulterioare ale Grupului
de Lucru al Consiliului de Securitate privind Copiii în Conflictul Armat
relevante pentru părţile din conflictul armat din Somalia (S/AC.51/2007/14);
16. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.