Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 4318 din 29 august 2001

cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2002

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 212 din 28 martie 2002


SmartCity3


    Ministrul educatiei si cercetarii,
    in baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale, cu modificarile si completarile ulterioare,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Calendarul examenului national de capacitate 2002, prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Se aproba Metodologia de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2002, prevazuta in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 3
    Se aproba programele pentru disciplinele examenului national de capacitate din sesiunile anului 2002, prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 4
    Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 5
    Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale, Serviciul national de evaluare si examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, precum si conducerile scolilor vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                      Ministrul educatiei si cercetarii,
                             Ecaterina Andronescu

    ANEXA 1

    Calendarul examenului national de capacitate

    Sesiunea iunie 2002
    7 iunie 2002       - terminarea cursurilor pentru clasa a VIII-a
    10 - 13 iunie 2002 - inscrierea candidatilor
    17 iunie 2002      - limba si literatura romana - proba scrisa
    18 iunie 2002      - matematica - proba scrisa
    19 iunie 2002      - istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa
    20 iunie 2002      - limba si literatura materna - proba scrisa
    21 iunie 2002      - afisarea rezultatelor (pana la ora 12,00) si depunerea
                         contestatiilor (pana la ora 18,00)
    22 - 23 iunie 2002 - rezolvarea contestatiilor
    24 iunie 2002      - afisarea rezultatelor finale.

    Calendarul examenului national de capacitate

    Sesiunea august 2002
    14 - 16 august 2002 - inscrierea candidatilor
    19 august 2002      - limba si literatura romana - proba scrisa
    20 august 2002      - matematica - proba scrisa
    21 august 2002      - istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba
                          scrisa
    22 august 2002      - limba si literatura materna - proba scrisa
    23 august 2002      - afisarea rezultatelor (pana la ora 12,00) si depunerea
                          contestatiilor (pana la ora 18,00)
    24 - 25 august 2002 - rezolvarea contestatiilor
    26 august 2002      - afisarea rezultatelor finale.

    ANEXA 2

                               METODOLOGIA
de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2002

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Potrivit prevederilor art. 22 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, care va fi publicata pana la data inceperii anului scolar, la Limba si literatura romana, Matematica si la o proba din Istoria romanilor sau Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la limba si literatura materna.
    Potrivit art. 38 din aceeasi lege, in invatamantul de arta si in invatamantul sportiv examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat.
    Art. 2
    La examenul national de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile anterioare, precum si cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
    Art. 3
    Examenul national de capacitate se sustine anual in doua sesiuni.
    In caz de nepromovare a examenului national de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
    Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul national de capacitate, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, potrivit legii.
    Art. 4
    Elevilor care promoveaza examenul national de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul national de capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.
    Art. 5
    Coordonarea pe plan national a actiunilor privind organizarea examenului national de capacitate este asigurata de Comisia nationala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii si functioneaza in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
    In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se constituie comisii judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, comisii de examen in centrele de examen si comisii de corectare in centrele de corectare, in conformitate cu prezenta metodologie.

    CAP. 2
    Organizarea examenului national de capacitate

    Art. 6
    Comisia nationala de capacitate organizeaza si coordoneaza desfasurarea examenului national de capacitate. Comisiile judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, asigura aplicarea riguroasa a prezentei metodologii, organizeaza si coordoneaza desfasurarea examenului national de capacitate in fiecare judet.
    Comisiile de examen se constituie si functioneaza in fiecare centru de examen, iar comisiile de corectare in fiecare centru zonal de corectare si sunt coordonate de catre un presedinte desemnat de catre inspectoratul scolar judetean.
    Art. 7
    Comisia nationala de capacitate se compune din:
    presedinte      - secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar;
    vicepresedinti: - directorul general al Directiei generale a invatamantului
                      preuniversitar;
                    - directorul Serviciului national de evaluare si examinare;
                    - directorul general al Directiei generale pentru
                      invatamantul in limba minoritatilor nationale;
    secretar        - un specialist din cadrul Serviciului national de evaluare
                      si examinare;
    membri          - directori generali adjuncti, inspectori de specialitate
                      din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii,
                      specialisti din cadrul Serviciului national de evaluare
                      si examinare, profesori din invatamantul preuniversitar.
    Componenta nominala a acestei comisii se aproba anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
    Art. 8
    Comisia nationala de capacitate are urmatoarele atributii:
    - publica, la inceputul anului scolar, Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate si programele de examen valabile pentru disciplinele la care se sustin probe;
    - instruieste presedintii comisiilor judetene de examen, respectiv a municipiului Bucuresti;
    - elaboreaza formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului national de capacitate si le distribuie in teritoriu prin intermediul comisiilor judetene de examen, respectiv a municipiului Bucuresti;
    - coordoneaza elaborarea subiectelor pentru probele scrise si a baremelor de corectare si de notare, tinand seama si de propunerile profesorilor si inspectorilor din tara;
    - coordoneaza multiplicarea subiectelor in functie de numarul centrelor de examen;
    - decide, in cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
    - asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica in limbile minoritatilor nationale, la sediul Ministerului Educatiei si Cercetarii, si ofera membrilor comisiilor din centrele de examen consultanta in ceea ce priveste traducerea;
    - controleaza si indruma actiunile privind organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate;
    - analizeaza desfasurarea si rezultatele examenului national de capacitate pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, si prezinta concluziile conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii;
    - propune ministrului educatiei si cercetarii eventualele modificari in modul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate;
    - poate decide recorectarea unor lucrari in perioada desfasurarii examenului sau ulterior;
    - decide corectarea prin sondaj a unor lucrari pentru a verifica daca evaluarile au fost corecte.
    Comisia nationala de capacitate nu se ocupa de solutionarea contestatiilor referitoare la probele de examen.
    Art. 9
    Comisia nationala de capacitate poate delega, pe o perioada limitata, reprezentanti pe langa comisiile judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti. In acest context delegatul Comisiei nationale de capacitate are urmatoarele atributii:
    - controleaza modul in care isi desfasoara activitatea comisia judeteana de capacitate si comisia judeteana de contestatii;
    - inspecteaza centrele de examen si de corectare, verificand modul de cunoastere si de respectare a regulamentului de organizare si desfasurare a examenului;
    - consiliaza comisiile judetene de capacitate, comisiile din centrele de examen si din centrele de corectare in privinta organizarii si desfasurarii examenului national de capacitate;
    - propune comisiei judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, atunci cand constata abateri de la regulament, schimbari in componenta comisiilor (supraveghetori, corectori, secretari, examinatori, vicepresedinti, presedinti);
    - in cazul in care constata disfunctii serioase in organizarea examenului, reprezentantul Comisiei nationale de capacitate poate propune, conform Statutului personalului didactic, sanctionari ale cadrelor didactice in cauza, interzicerea participarii acestora ca membri in comisiile pentru examenele nationale de capacitate sau poate propune suspendarea dreptului de a se organiza centru de examen in unitatea scolara respectiva, in anul scolar urmator;
    - analizeaza si interpreteaza toate datele obtinute si informeaza in scris Comisia nationala de capacitate.
    Art. 10
    Comisiile judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, se compun din:
    presedinte     - unul dintre inspectorii scolari generali adjuncti;
    vicepresedinte - un inspector scolar (in municipiul Bucuresti poate fi numit
                     un vicepresedinte pentru fiecare sector);
    secretari:     - 2 - 3 inspectori scolari;
    membri         - inspectori scolari de specialitate, directori de institutii
                     de invatamant si profesori de specialitate pentru fiecare
                     disciplina de invatamant la care se sustine proba.
    In judetele in care se sustin probe in limbile minoritatilor nationale, din comisia de capacitate va face parte, in calitate de secretar, si inspectorul care coordoneaza invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.
    Componenta nominala a acestor comisii se aproba anual prin decizie a inspectorilor scolari generali judeteni, respectiv ai municipiului Bucuresti.
    Art. 11
    Comisiile judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii:
    - organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate pe intregul teritoriu al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
    - iau masuri de asigurare a fondurilor financiare necesare in vederea organizarii si desfasurarii examenului national de capacitate, pentru dotarea centrelor de examen si de corectare, dupa caz, cu un numar suficient de table, cu copiatoare, calculator, telefon etc.;
    - se adreseaza inspectoratelor judetene de sanatate pentru a asigura prezenta personalului medical in fiecare centru in care se sustin probe in cadrul examenului national de capacitate;
    - se adreseaza organelor Ministerului de Interne, de politie si jandarmerie la nivel judetean pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrarilor scrise de la centrele de examen la cele de corectare si invers, pentru securitatea subiectelor si a lucrarilor scrise, pentru pastrarea ordinii publice la centrele de examen si de corectare;
    - stabilesc numarul centrelor de corectare pe judet, respectiv pe municipiul Bucuresti;
    - nominalizeaza pana la data de 1 mai 2002 centrele in care se organizeaza sustinerea probelor la examenul national de capacitate, denumite in continuare centre de examen, centrele zonale de corectare, precum si unitatile scolare arondate acestora;
    - numesc comisiile din centrele de examen, precum si comisiile din centrele zonale de corectare;
    - instruiesc presedintii comisiilor din centrele de examen si din centrele zonale de corectare;
    - iau masuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;
    - confectioneaza doua tipuri de stampile inscriptionate dupa cum urmeaza:
    a) stampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2002 - C.E.";
    b) stampila pentru centrele zonale de corectare: "Capacitate 2002 - C.Z.C.";
    - preiau de la Comisia nationala de capacitate - Serviciul national de evaluare si examinare, pe baza de delegatie nominala, prin intermediul presedintelui comisiei judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, si al unuia dintre secretarii acesteia, plicurile cu subiecte, plicurile cu bareme de corectare si notare pentru probele scrise pentru fiecare centru de examen si plicurile cu baremele de corectare si notare pentru fiecare centru de corectare;
    - pastreaza in deplina siguranta plicurile cu subiecte si bareme de corectare si de notare; transmit comisiilor de examen din centrele de examen plicurile cu subiecte si plicurile cu bareme de corectare si notare cu cel mult 24 ore inaintea sustinerii fiecarei probe scrise; transmit comisiilor de corectare din centrele zonale de corectare plicurile cu bareme de corectare si notare in dimineata fiecarei probe scrise;
    - efectueaza, daca este cazul, schimbari ale presedintilor si/sau membrilor comisiilor de examen din centrele de examen si din centrele zonale de corectare;
    - distribuie in teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia nationala de capacitate, in care se consemneaza rezultatele examenului national de capacitate;
    - sesizeaza imediat Comisia nationala de capacitate despre orice situatie care impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
    - controleaza modul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate in centrele de examen si in centrele zonale de corectare din teritoriu;
    - pot decide recorectarea unor lucrari in perioada desfasurarii examenului sau ulterior si informeaza Comisia nationala de capacitate despre rezultatele acestor recorectari;
    - organizeaza transportul lucrarilor scrise de la centrele de examen la centrele de corectare si inapoi si raspund de asigurarea securitatii lucrarilor scrise din momentul preluarii lor de la comisia din centrul de examen/centrul de corectare si pana la predarea lor catre comisia din centrul de corectare/centrul de examen;
    - organizeaza comisii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de rezolvare a contestatiilor;
    - centralizeaza rezultatele cerute prin formulare-tip;
    - transmit Serviciului national de evaluare si examinare rezultatele examenului national de capacitate, imediat dupa afisarea acestora (inainte si dupa contestatii), cuprinzand urmatoarele: numarul de candidati inscrisi, numarul de candidati prezenti si numarul de candidati promovati;
    - analizeaza modul de desfasurare a examenului national de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen;
    - elaboreaza si transmit Comisiei nationale de capacitate, in termen de 7 zile de la incheierea sesiunii respective a examenului national de capacitate, raportul cu privire la rezultatele acestuia si propun eventuale modificari ale Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate.
    Art. 12
    Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele in care se sustin probele de examen se compun din:
    presedinte     - un director/director adjunct de liceu sau de scoala
                     generala sau un profesor cu gradul I din alta unitate de
                     invatamant decat cele arondate centrului de examen, ales
                     prin tragere la sorti de comisia judeteana de capacitate
                     din lista propusa de unitatile scolare si aprobata de
                     inspectoratul scolar judetean;
    vicepresedinte - un director, un director adjunct sau un profesor din alta
                     unitate de invatamant decat cele arondate centrului de
                     examen, ales prin tragere la sorti de comisia judeteana de
                     capacitate din lista propusa de unitatile scolare si
                     aprobata de inspectoratul scolar judetean;
    secretar       - secretar de scoala sau cadru didactic din alta unitate de
                     invatamant decat cele arondate centrului de examen.
                     Alegerea secretarilor se va face tinand seama si de
                     competentele de operare pe calculator ale acestora;
    membri         - cate doi profesori supraveghetori pentru fiecare sala in
                     care se desfasoara probe de examen, alesi din alte unitati
                     de invatamant decat cele arondate centrului de examen.
    Pentru centrele zonale de corectare, stabilite la nivel judetean, se pastreaza aceeasi structura, cu exceptia membrilor, care se inlocuiesc cu:
    - profesori corectori (calificati) pentru fiecare disciplina de examen, alesi din alte unitati de invatamant decat cele arondate centrului de examen. Numarul profesorilor corectori din fiecare centru de corectare va fi stabilit in functie de numarul de lucrari care trebuie corectate in centrul respectiv, dar nu mai putin de 100 de lucrari pentru un corector. De regula, vor fi numiti pentru fiecare echipa de corectare cate un profesor care preda la scoala generala si unul care preda la liceu.
    In legatura cu centrele zonale de corectare se fac urmatoarele precizari:
    - presedintii centrelor zonale de corectare sunt alesi prin tragere la sorti de catre comisia judeteana de capacitate din randul inspectorilor scolari sau directorilor/profesorilor de liceu;
    - in functie de numarul elevilor arondati la centrul special de corectare, pot fi numiti mai multi vicepresedinti (un vicepresedinte care va indeplini si functiile secretarului, la minimum 150 de elevi).
    Comisiile din centrele de examen si din centrele zonale de corectare vor fi alcatuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesionala (pe cat posibil cu gradul I sau II). Nu vor fi numite in comisiile de examen si nu vor primi nici o alta atributie legata de examen persoanele care au rude in randul candidatilor. In acest sens presedintele comisiei de examen din centrele de examen/corectare va strange declaratii de la fiecare membru al comisiei. De asemenea, nu vor primi nici o alta atributie persoanele care au desfasurat activitati necorespunzatoare in sesiunile anterioare de examen (nu au supravegheat desfasurarea corecta a examenelor, au apreciat lucrarile sub/peste nivelul real etc.).
    Componenta nominala a comisiilor de examen se stabileste din lista propusa de consiliile de administratie ale scolilor si aprobata de consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Propunerile scolilor se inainteaza inspectoratului scolar cu 30 de zile inaintea inceperii examenului national de capacitate.
    Tragerea la sorti are loc in sedinta publica cu cel mult 48 de ore inaintea inceperii examenului national de capacitate, urmand ca inspectorul scolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea supraveghetorilor se face prin tragere la sorti si se realizeaza in dimineata fiecarei zile de examen.
    Presedintii si vicepresedintii se intrunesc pentru instruire cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea primei probe de examen. Membrii comisiilor de examen, respectiv ai centrelor zonale de corectura, sunt instruiti in dimineata fiecarei probe.
    Art. 13
    Organizarea centrelor de examen se face dupa cum urmeaza:
    a) in mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, astfel incat intr-un centru sa nu fie mai putin de 100 de elevi; numarul de elevi pe centru va fi decis tinandu-se seama de desfasurarea in conditii optime a examenului national de capacitate;
    b) in mediul rural unitatile scolare cu mai putin de 100 de absolventi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, impreuna cu altele, la centre (municipii, orase, comune), in functie de distanta pe care acestia o au de parcurs. In acest caz o atentie deosebita trebuie acordata problemei transportului elevilor;
    c) in mediu rural, in cazuri exceptionale se pot organiza si centre de examen cu mai putin de 100 de candidati, cu aprobarea Comisiei nationale de capacitate.
    In centrele de corectare se organizeaza subcomisii de corectare si notare, astfel incat numarul elevilor dintr-o subcomisie sa nu fie mai mic de 100.
    Art. 14
    Comisiile din centrele de examen au urmatoarele atributii:
    - organizeaza si raspund de desfasurarea examenului national de capacitate in centrele respective;
    - primesc cererile de inscriere si verifica autenticitatea actelor si respectarea conditiilor de participare la examen;
    - preiau de la comisiile judetene de capacitate, cu cel mult 24 de ore inaintea sustinerii fiecarei probe scrise, prin intermediul presedintilor, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu subiecte si plicurile cu bareme de corectare si notare si le pastreaza in conditii de securitate deplina in casa de fier sau in dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau masuri ca accesul la subiecte sa se poata face doar in prezenta a cel putin doua persoane simultan si raspund de pastrarea secretului si sigurantei subiectelor pana in momentul distribuirii lor in clasa. Intocmesc procese-verbale cuprinzand numarul si starea plicurilor de fiecare data cand se deschid dulapurile in care se afla acestea;
    - organizeaza desfasurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de Comisia nationala de capacitate;
    - intocmesc lista cuprinzand absolventii care participa la examen, ii repartizeaza pe sali in ordine alfabetica, tinand seama de optiunea pentru proba de istorie sau de geografie, de limba in care se sustin probele, si afiseaza listele la avizierul centrului de examen si pe usile salilor de examen, cu 24 de ore inainte de inceperea examenului national de capacitate;
    - stabilesc prin tragere la sorti repartizarea pe sali a supraveghetorilor si instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea in salile in care se sustin probele scrise;
    - multiplica subiectele de examen in prezenta profesorilor de specialitate, sigiland apoi originalul pentru pastrarea secretului;
    - afiseaza baremele de corectare si notare la incheierea fiecarei probe scrise;
    - sesizeaza imediat comisia judeteana de capacitate despre orice situatie care impune anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
    - elaboreaza si transmit comisiei judetene de capacitate, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de doua zile de la incheierea examenului, rapoartele privind organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate si formularele-tip privind rezultatele obtinute;
    - controleaza si indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de examen, care au sarcini privind organizarea si desfasurarea probelor;
    - prin intermediul presedintelui si vicepresedintelui asigura transportul in deplina siguranta si predarea pe baza de proces-verbal a lucrarilor scrise la centrele zonale de corectare;
    - primesc cu proces-verbal, prin intermediul presedintelui si vicepresedintelui, lucrarile scrise corectate, borderourile si cataloagele de la centrele zonale de corectare; asigura transportul acestora in deplina siguranta la centrele de examen;
    - afiseaza listele cuprinzand rezultatele finale, dupa primirea lucrarilor scrise corectate de catre centrele de corectare;
    - primesc eventualele contestatii pentru probele scrise;
    - analizeaza prima etapa de contestatii in cadrul centrului de examen;
    - transmit catre comisia judeteana de contestatii, in deplina siguranta, lucrarile scrise ale caror note au fost contestate de catre candidati/parinti;
    - afiseaza listele cuprinzand rezultatele definitive dupa primirea de la comisia judeteana de contestatii a lucrarilor scrise recorectate;
    - intocmesc extrase din catalog, cuprinzand rezultatele la examen, si le transmit scolilor arondate centrului de examen;
    - predau spre arhivare, cu proces-verbal, secretarului scolii la care se sustine examenul, toate documentele examenului de capacitate.
    Art. 15
    Comisiile din centrele zonale de corectare au urmatoarele atributii:
    - desemneaza, prin decizie a presedintelui centrului zonal de corectare, cate un profesor pentru fiecare disciplina si pentru fiecare centru de examen arondat, care se va deplasa in ziua probei scrise la centrul respectiv pentru verificarea corectitudinii transmiterii subiectelor catre elevi;
    - preiau de la comisiile judetene de capacitate in dimineata fiecarei probe scrise, prin intermediul presedintilor, insotiti de un membru al comisiei, plicurile continand baremele de corectare si notare si le pastreaza in conditii de securitate deplina in casa de fier sau in dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau masuri ca accesul la plicurile continand baremele sa se poata face doar in prezenta a cel putin doua persoane simultan si raspund de pastrarea secretului si sigurantei acestora;
    - primesc pe baza de proces-verbal semnat de presedinte si vicepresedinti lucrarile scrise aduse de la centrele de examen de catre presedintele si vicepresedintele acestuia spre a fi corectate;
    - asigura securitatea lucrarilor scrise, pe perioada in care se afla in centrul de corectare, din momentul preluarii si pana la predarea lor spre a fi transportate la centrele de examen;
    - corecteaza lucrarile respectand baremul de corectare si notare;
    - calculeaza si inscriu pe lucrari si in cataloage notele si mediile (profesorii inscriu notele pe lucrari si semneaza, iar presedintele calculeaza mediile si semneaza);
    - calculeaza mediile generale si le inscriu in cataloage;
    - predau prin intermediul presedintelui si vicepresedintilor, pe baza de proces-verbal, lucrarile scrise corectate, borderourile si cataloagele de examen catre presedintele si vicepresedintele din centrul de examen, spre a fi duse inapoi la centrele de examen.
    Art. 16
    Cadrele didactice si personalul tehnico-administrativ implicat in organizarea examenului national de capacitate au obligatia de a respecta cu strictete metodologia privind organizarea si desfasurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi inlocuite imediat si sanctionate conform reglementarilor in vigoare.

    CAP. 3
    Inscrierea candidatilor pentru sustinerea examenului national de capacitate

    Art. 17
    La examenul national de capacitate se pot inscrie elevii care au absolvit clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta si din seriile anterioare, precum si cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
    Candidatii din seriile anterioare se inscriu, de regula, la centrul de examen de care apartine scoala absolvita. In cazul schimbarii domiciliului sau in alte situatii candidatii se inscriu la centrele stabilite de inspectoratul scolar judetean.
    Elevii romani care au studiat in strainatate se pot inscrie la sustinerea examenului de capacitate numai dupa promovarea examenelor de diferenta (sau echivalare) stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
    Candidatii care au studiat in strainatate se vor inscrie in centrele de examen stabilite de inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Candidatii proveniti din invatamantul particular vor sustine cu taxa examenul de capacitate in centrele de examen stabilite de inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Art. 18
    Inscrierea pentru examenul national de capacitate se face numai la secretariatul centrului de examen, pe baza urmatoarelor acte:
    - cerere-tip de inscriere;
    - actul de identitate (respectiv certificatul de nastere pentru absolventii care nu au act de identitate) in original si in copie;
    - foaia matricola pentru clasele I - VIII.

    CAP. 4
    Continutul examenului national de capacitate

    Art. 19
    Probele la care se va sustine examenul national de capacitate sunt urmatoarele:
    - Limba si literatura romana - proba scrisa, din materia claselor V - VIII;
    - Matematica - proba scrisa, din materia claselor V - VIII.
    Candidatii apartinand minoritatilor nationale, care au studiat matematica in limba materna, primesc subiectele traduse in limba respectiva;
    - Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - proba scrisa din materia clasei a VIII-a.
    Candidatii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la:
    - Limba si literatura materna - proba scrisa, din materia claselor V - VIII.
    Absolventii invatamantului gimnazial de arta si sportiv sustin si:
    - Proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, care se sustine in timpul celui de-al doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obtinute la aceasta proba se consemneaza in certificatul de capacitate, dar nu intra in calculul mediei finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie).
    Art. 20
    Aprecierea probelor scrise se face cu note de la 10 la 1; nota minima de promovare la fiecare proba scrisa sau practica este 5.

    CAP. 5
    Elaborarea subiectelor de examen

    Art. 21
    Subiectele probelor de examen si baremele de corectare si notare sunt elaborate in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, tinandu-se seama de urmatoarele criterii:
    a) sa fie formulate clar, precis si in stricta concordanta cu programele de examen in vigoare pentru examenul national de capacitate 2002;
    b) sa permita efectuarea acestora in doua ore;
    c) sa aiba un grad mediu de dificultate.

    CAP. 6
    Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a elevilor, a supraveghetorilor, desfasurarea, corectarea si notarea probelor

    Art. 22
    Organizarea salilor de examen, accesul si repartizarea in sali a supraveghetorilor si a elevilor se fac dupa cum urmeaza:
    A. Organizarea salilor de concurs
    Salile desemnate pentru sustinerea probelor vor fi adaptate activitatilor legate de examen prin:
    a) dotarea corespunzatoare;
    b) eliminarea oricaror materiale didactice care ar putea influenta elevii in elaborarea lucrarilor;
    c) afisarea pe usa fiecarei sali a listei nominale alfabetice cuprinzand elevii repartizati in sala respectiva;
    d) afisarea pe usa fiecarei sali a prevederilor din regulament, care ii informeaza pe elevi ca patrunderea in sali cu materiale ajutatoare, frauda sau tentativa de frauda atrag eliminarea din examen.
    B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilor
    a) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supravegheaza se face de catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti - cate doua pentru fiecare sala -, cu o ora inainte de inceperea fiecarei probe, luandu-se masuri sa nu ramana aceleasi formatii de supraveghere pentru aceleasi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea probei la care supravegheaza.
    b) Supraveghetorii intra in sali dupa ce au primit din partea secretarului comisiei listele cuprinzand candidatii, procesul-verbal de predare a lucrarilor scrise, hartie tipizata si hartie stampilata pentru ciorne.
    C. Accesul si repartizarea in sali a elevilor
    a) Accesul elevilor in sali este permis pe baza actului de identitate (a certificatului de nastere, in cazul in care elevul nu are act de identitate), pana cel tarziu cu o jumatate de ora inaintea inceperii probei. Elevii care nu au asupra lor actul de identitate ori certificatul de nastere sunt primiti in sala daca sunt recunoscuti de un cadru didactic, sub rezerva prezentarii documentului a doua zi.
    b) Se interzice intrarea in sali cu manuale scolare, materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Nerespectarea acestor dispozitii atrage eliminarea din sala a candidatului de catre presedintele comisiei de examen.

    NOTA:
    Se interzice atat candidatilor, cat si profesorilor supraveghetori patrunderea in sala de examen cu telefoane mobile.

    c) Candidatii se asaza cate unul in fiecare banca, in ordine alfabetica, conform listelor afisate. Fiecare elev primeste o coala tipizata pentru examen, pe care isi scrie cu majuscule numele, initiala tatalui si toate prenumele si completeaza citet celelalte date de pe coltul care urmeaza sa fie lipit.
    d) Inainte de inceperea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica elevilor modul de desfasurare a probei si modul de completare a datelor personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata si ca solutiile scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare.
    e) Coltul colii tipizate va fi lipit numai dupa ce supraveghetorii din sali au verificat identitatea candidatilor, precum si completarea corecta a tuturor datelor prevazute. Pentru lipirea coltului lucrarii se va folosi acelasi tip de etichete pentru toate centrele de examen din judet. Presedintele sau vicepresedintele centrului de examen va trece prin fiecare sala de examen pentru a semna coltul lipit al fiecarei lucrari, iar secretarul comisiei va pune stampila "Capacitate 2002 - C.E." peste semnatura autorizata. Aceste operatiuni se vor incheia inaintea iesirii primului elev din sali.
    Inscrierea numelui candidatilor pe foile tipizate, in afara rubricii care se sigileaza, si a oricarui alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrarii atrage anularea acesteia.
    f) Pentru ciorne candidatii vor primi atatea coli albe, stampilate cu stampila "Capacitate 2002 - C.E.", cate le sunt necesare.
    Art. 23
    Desfasurarea probelor de examen va avea loc dupa cum urmeaza:
    a) in prezenta presedintelui si vicepresedintelui comisiei de examen, a reprezentantului comisiei zonale de corectare desemnat pentru specialitatea la care se sustine proba se verifica integritatea plicului cu subiecte primit de la comisia de capacitate judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Dupa comunicarea de catre Comisia nationala de capacitate a numarului variantei de examen se deschide plicul, se extrage varianta de examen, apoi plicul se resigileaza, se semneaza de catre toti membrii comisiei si se pastreaza in conditii de perfecta securitate in fiset metalic. Dupa extragere se multiplica subiectele in numar egal cu numarul salilor de concurs sau cu numarul candidatilor, copiile se introduc in plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite in sali de catre presedintele/vicepresedintele comisiei de examen. La deschiderea plicurilor, pentru fiecare proba de examen se incheie proces-verbal semnat de toti cei prezenti;
    b) reprezentantul comisiei de corectare, desemnat pentru specialitatea la care se desfasoara proba, ramane in sala in care s-a efectuat multiplicarea pana la terminarea distribuirii plicurilor in toate salile de examen;
    c) supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la presedinte sau vicepresedinte, verifica integritatea acestora, le deschid si transcriu subiectele pe tabla sau distribuie subiectele multiplicate fiecarui candidat;
    d) presedintele sau vicepresedintele, insotit de profesorul specialist pentru disciplina la care se sustine proba, verifica in toate salile de examen exactitatea transcrierii subiectelor pe tabla sau completitudinea subiectelor multiplicate pentru fiecare elev;
    e) din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate intra in sala si nici un elev nu poate parasi sala decat daca preda lucrarea scrisa si semneaza pentru predarea acesteia. Elevii care nu se afla in sala in momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba respectiva. In cazuri exceptionale, daca un candidat se simte rau si solicita parasirea temporara a salii, el va fi insotit de catre unul dintre profesorii care supravegheaza pana la inapoierea in sala de examen.
    Nici un membru al comisiei de examen sau de corectare nu poate parasi centrul de examen si nu poate comunica in afara scolii continutul subiectelor pana la iesirea primului candidat din examen;
    f) pentru elaborarea lucrarii scrise elevii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea in timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor ori a hartilor etc. Nu se va folosi alta hartie decat cea distribuita elevilor de catre supraveghetori si care va purta stampila "Capacitate 2002 - C.E.". Fiecare elev primeste atatea coli de hartie cate ii sunt necesare;
    g) in cazul in care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase, greseli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoastere etc.), doresc sa isi transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite initial se anuleaza pe loc, mentionandu-se pe ele "anulat" si se semneaza de catre cei doi supraveghetori;
    h) in timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau candidatilor nici o indicatie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta intre ei. Unul dintre supraveghetori sta in partea din fata a clasei, iar celalalt in partea din spate a salii. Incalcarea prevederilor de mai sus poate duce la inlocuirea profesorilor supraveghetori si, dupa caz, la sanctionarea lor.
    In timpul desfasurarii probelor scrise supraveghetorii de sali raspund de asigurarea ordinii si linistii in sala de clasa, de respectarea de catre candidati a tuturor prevederilor cuprinse in Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate. Supraveghetorii verifica daca elevii au patruns in sala cu materiale interzise mentionate la lit. f) sau cu alte materiale care le-ar permite ori facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidatilor sa comunice in nici un fel intre ei si sesizeaza presedintele comisiei asupra oricarei incalcari a regulamentului.
    Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli in desfasurarea examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum si cele sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat presedintelui comisiei care este obligat sa verifice si sa ia masurile ce se impun;
    i) in timpul desfasurarii probelor scrise, in salile de examen au voie sa intre numai presedintele si vicepresedintele comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, ai comisiei centrului de examen, precum si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei judetene de capacitate, imputerniciti cu delegatie;
    j) pe masura ce isi incheie lucrarile, elevii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat elevii predau lucrarile in faza in care se afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit. Ultimii trei elevi raman in sala pana la predarea ultimei lucrari;
    k) la predarea lucrarilor supraveghetorii bareaza spatiile nescrise, verifica numarul total de pagini scrise si il trec in listele nominale pe care le semneaza elevii, precum si in rubrica speciala prevazuta in acest scop pe prima pagina a lucrarii. Ciornele si lucrarile anulate se strang separat. Subiectele efectuate pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau in considerare;
    l) supraveghetorii predau lucrarile scrise, sub semnatura, presedintelui sau vicepresedintelui, care verifica daca numarul lucrarilor corespunde cu numarul semnaturilor de pe lista si daca numarul paginilor scrise coincide cu cel transcris in rubrica speciala de pe prima pagina a lucrarii;
    m) presedintele si vicepresedintele comisiei centrului de examen transporta lucrarile si le predau, pe baza de proces-verbal, presedintelui sau vicepresedintelui centrului zonal de corectare. In acelasi timp sunt aduse in plic inchis si cataloagele de examen tipizate, in dublu exemplar, completate cu numele candidatilor din centrul de examen respectiv;
    n) dupa incheierea fiecarei probe scrise comisia din centrul de examen afiseaza baremele de corectare si notare.
    Art. 24
    Desfasurarea activitatii in centrele zonale de corectare va avea loc dupa cum urmeaza:
    a) presedintele si vicepresedintii primesc, pe baza de proces-verbal de predare-primire, lucrarile scrise aduse de la fiecare centru de examen de catre presedintele si vicepresedintele acestuia spre a fi corectate;
    b) lucrarile de la aceeasi proba de examen si aceeasi disciplina sunt amestecate de presedinte si vicepresedinti, sunt numerotate de la 1 la n si grupate in seturi;
    c) seturile de lucrari se introduc in plicuri (dosare) numerotate, cu mentionarea numarului de lucrari din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se inscriu numarul de ordine al plicului (dosarului) si numarul de ordine al lucrarii. Plicurile cu lucrarile numerotate sunt predate cu proces-verbal de presedinte sau vicepresedinte profesorilor desemnati sa corecteze si sa noteze lucrarile. Fiecare lucrare este corectata de doi profesori corectori, desemnati de presedintele comisiei. De regula, unul dintre corectori este profesor la scoala generala, iar celalalt la liceu. Corectarea si notarea lucrarilor scrise se efectueaza de catre cei doi profesori corectori in sali separate, stabilite de catre presedintele comisiei. In fiecare sala de corectare se vor afla cel putin trei profesori corectori. Pe perioada corectarii, in salile de corectare au voie sa intre, pe langa corectori, doar presedintele si vicepresedintele comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, ai comisiei centrului de corectare, precum si reprezentantii Comisiei nationale de capacitate si ai comisiei judetene de capacitate, imputerniciti cu delegatie;
    d) fiecare lucrare se corecteaza si se apreciaza independent de fiecare dintre profesorii examinatori din comisie cu note de la 10 la 1, respectandu-se cu strictete baremele de corectare si notare transmise de Comisia nationala de capacitate. Fiecare corector inregistreaza in borderouri punctajele si notele acordate pentru fiecare lucrare;
    e) zilnic, dupa terminarea programului de corectare, seturile de lucrari si borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal presedintelui sau vicepresedintelui pentru a fi pastrate in casa de fier sau in dulapuri metalice, inchise si sigilate. Cheia si sigiliul vor fi pastrate separat de presedinte si de unul dintre vicepresedinti;
    f) dupa incheierea de catre ambii corectori a actiunii de corectare si notare borderourile intocmite conform baremului de corectare si notare si semnate de fiecare profesor examinator sunt predate presedintelui comisiei o data cu lucrarile corectate. Dupa ce presedintele comisiei verifica sa nu existe diferente mai mari de un punct intre notele acordate de cei doi profesori examinatori notele obtinute se inscriu pe fiecare lucrare cu cerneala rosie de catre fiecare profesor corector. Media finala se inscrie pe lucrare de presedintele comisiei, dupa ce a verificat daca aceasta reprezinta media aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, intre notele acordate de cei doi corectori, si semneaza alaturi de acestia;
    g) in cazul in care presedintele comisiei constata ca intre notele acordate unei lucrari de catre cei doi profesori examinatori exista o diferenta de cel putin un punct, o repartizeaza pentru recorectare si notare unui alt profesor de specialitate. Recorectarea se va face in prezenta profesorilor care au acordat initial notele. Nota acordata la recorectare este nota care se inscrie pe lucrare si va fi semnata de catre cei trei profesori si de presedintele comisiei. Aceste situatii care necesita o a treia corectare vor fi consemnate intr-un proces-verbal, semnat de cei mentionati anterior;
    h) cataloagele de examen tipizate, completate cu numele candidatilor, pe centre de examen, in doua exemplare identice, de catre secretarii comisiei de examen, se numeroteaza, se stampileaza si dupa inscrierea notelor pentru toate probele de examen se semneaza de toti membrii comisiei pe fiecare pagina;
    i) dupa ce toate lucrarile au fost corectate acestea se deschid in prezenta profesorilor corectori, a presedintelui si vicepresedintelui comisiei. Notele finale se inregistreaza imediat in cataloagele de examen cu cerneala sau cu pasta albastra de catre secretarul comisiei. Vicepresedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrari in catalog. Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale in cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau cu pasta rosie de catre presedintele comisiei, care le semneaza si stampileaza;
    j) dupa incheierea corectarii tuturor lucrarilor scrise cataloagele de examen semnate si toate lucrarile scrise corectate se predau de catre presedintele si vicepresedintele comisiei din centrul zonal de corectare presedintelui si vicepresedintelui din fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele de examen respective.

    CAP. 7
    Stabilirea si comunicarea rezultatelor finale

    Art. 25
    Un candidat este considerat admis daca obtine cel putin nota 5 la fiecare proba. Media generala se calculeaza dupa incheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obtinut minimum nota 5 la fiecare proba de examen. Media generala se calculeaza ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la cele trei probe (respectiv patru probe pentru candidatii care sustin si proba scrisa la limba si literatura materna).
    Art. 26
    Tabelul nominal cuprinzand notele si media obtinute de fiecare elev se va afisa la fiecare centru de examen. In dreptul fiecarui candidat se va scrie si rezultatul final: "admis", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este considerat neprezentat daca nu a fost prezent la cel putin una dintre probele de examen.

    CAP. 8
    Depunerea si rezolvarea contestatiilor

    Art. 27
    Eventualele contestatii cu privire la rezultatul probelor de examen se depun in ziua prevazuta de graficul de desfasurare a examenului national de capacitate, intre orele 9,00 si 18,00.
    Contestatiile se inregistreaza la secretariatele centrelor de examen.
    Candidatii pot contesta numai notele la propriile lucrari.
    Contestatiile depuse se analizeaza in doua etape distincte:
    - la comisia de examen din centrul de examen, unde nota nu poate fi modificata;
    - la comisia de contestatii judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
    Art. 28
    In prima etapa presedintele comisiei din centrul de examen primeste contestatiile si le repartizeaza profesorilor de specialitate. Profesorii de specialitate sunt desemnati de presedintele centrului zonal de corectare la care a fost arondat centrul de examen, pentru a participa la prima etapa de contestatii din centrul de examen respectiv. Profesorii corectori revad toate lucrarile in cauza, urmarind corectitudinea aplicarii baremelor de corectare si de notare si exactitatea calculelor efectuate pentru stabilirea notei, comparandu-le cu borderourile de corectare preluate de la presedintele centrului zonal in copie autentificata de acesta.
    La convorbirea cu candidatii pot asista si parintii, fara dreptul de a interveni in discutii. In cazul in care nu exista diferente mai mari de 0,50 puncte intre nota acordata pe lucrare si cea de la recorectare, concluziile sunt comunicate candidatilor, cu argumentatia necesara care sa dovedeasca netemeinicia contestatiei. Candidatul consemneaza pe cerere daca isi mentine sau isi retrage contestatia.
    In cazul in care se constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte intre nota initiala si nota de la recorectare sau in cazul in care candidatii isi mentin contestatiile, chiar daca se apreciaza ca lucrarile au fost corect notate, lucrarile candidatilor in cauza se inchid pentru a deveni secrete atat in ceea ce priveste numele candidatului, centrul de examen, cat si notele acordate, se aplica stampila "Capacitate 2002 - C.E." si se inainteaza prin delegat comisiilor de contestatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Totodata se transmite un borderou in care se mentioneaza numarul de ordine al lucrarilor, proba de examen si numarul de pagini al fiecarei lucrari.
    De secretizarea lucrarilor contestate si de securitatea transmiterii lor la comisia de contestatii judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, raspunde presedintele comisiei din centrul de examen.
    Art. 29
    Comisiile de contestatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarea componenta:
    presedinte - inspectorul scolar general;
    secretari  - inspectori scolari;
    membri     - cate doi profesori pentru fiecare proba de examen si pentru
                 maximum 100 de lucrari contestate.
    Criteriul pentru selectionarea profesorilor corectori va fi competenta profesionala deosebita (gradul I si II), probitatea morala si faptul ca nu au facut parte in sesiunea respectiva din comisiile de corectare. In fiecare an membrii comisiei de contestatii vor fi alti profesori decat cei din anul anterior.
    Comisiile de contestatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recorecteaza lucrarile primite si acorda note lucrarilor contestate, conform baremelor de corectare si notare.
    Nota acordata initial se modifica, prin crestere sau prin descrestere, daca intre nota initiala si nota acordata de comisia de contestatii se va constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte, pana la nota 9,50. Daca diferenta dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota initiala ramane neschimbata pentru notele de pana la 9,50. Pentru lucrarile corectate cu note de cel putin 9,50 se acorda nota de la recorectare.
    Nota acordata dupa contestatii ramane definitiva dupa validarea ei de catre presedintele comisiei de contestatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,50 puncte in plus sau in minus, presedintele comisiei de contestatii analizeaza situatia si dispune sanctionarea celor vinovati. Contestatiile la aceste sanctiuni se pot face la Comisia nationala de capacitate, in termen de 7 zile de la comunicarea sanctiunii.
    Hotararile comisiei de contestatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de catre membrii comisiei si de presedinte.
    Lucrarile scrise, baremele de notare si borderourile se restituie comisiilor din centrele de examen impreuna cu o copie de pe procesul-verbal.
    Comisiile din centrele de examen opereaza in cataloage schimbarile ce se impun, recalculeaza, dupa caz, media generala si rectifica in mod corespunzator rezultatul. Modificarile se trec cu cerneala rosie si sunt semnate de presedintele centrului de examen.
    Rezultatele la contestatii se comunica candidatilor prin afisare la avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat.

    CAP. 9
    Dispozitii finale

    Art. 30
    Comisiile de examen din centrele de examen, din centrele zonale de corectare, precum si comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au obligatia sa informeze imediat si pe orice cale Comisia nationala de capacitate cu privire la situatiile deosebite care apar in organizarea si desfasurarea examenului de capacitate.
    Art. 31
    Lucrarile scrise, copiile de pe borderourile cu note, autentificate de presedintii centrelor zonale de corectare, precum si celelalte documente intocmite pentru examenul de capacitate se pastreaza in arhiva centrului de examen pana la sfarsitul anului scolar urmator, iar cataloagele de examen, permanent. Borderourile originale se predau prin intermediul presedintelui si vicepresedintilor, pe baza de proces-verbal, directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de corectare si se pastreaza pana la sfarsitul anului scolar urmator.
    Plicurile care se deschid in centrele de examen vor purta semnaturile presedintelui, vicepresedintelui si ale membrilor comisiei, ora si data deschiderii; ele vor fi stampilate si se vor pastra timp de un an in arhiva centrului de examen.
    Art. 32
    Certificatele de capacitate se completeaza cu datele din cataloagele de examen numai de catre secretarii centrelor de examen si vor fi semnate de presedintele comisiei centrului de examen in termen de cel mult 15 zile de la incheierea examenului national de capacitate. In cazuri exceptionale certificatele pot fi semnate de presedintele comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
    Pentru eliberarea foilor matricole absolventii se vor adresa secretariatelor scolilor la care au absolvit clasa a VIII-a.
    Art. 33
    Respectarea intocmai a Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele implicate in organizarea examenului.
    Art. 34
    Orice abatere comisa si dovedita cu probe se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) candidatii surprinsi copiind sau avand asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat in timpul desfasurarii probelor sau comitand alte fraude menite sa le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea respectiva. Tentativa de frauda se pedepseste in acelasi mod;
    b) cadrele didactice angajate in organizarea si desfasurarea examenului national de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizeaza solutiile problemelor, inlocuiesc lucrari, falsifica lucrari, modifica nejustificat note, faciliteaza actiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau care manifesta neglijenta in indeplinirea raspunderilor vor fi sanctionate in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupa caz, ale Codului penal.
    Art. 35
    In perioada de corectare a lucrarilor sau ulterior Comisia nationala de capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, o comisie de recorectare prin sondaj a unui numar de lucrari din fiecare disciplina de examen, urmarindu-se astfel corectitudinea respectarii baremelor de corectare si notare. Aceasta nu modifica nota obtinuta de candidati. Raportul privind rezultatul acestor recorectari, cuprinzand si masuri disciplinare, va fi trimis de Comisia nationala de capacitate catre inspectoratul scolar, care are obligatia de a aplica prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
    Art. 36
    Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele scolare vor alcatui un raport special despre examenele nationale de capacitate din anul in curs, care va fi trimis in copie si la Ministerul Educatiei Nationale. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecarei unitati scolare din judet.
    Raportul va cuprinde informatii despre monitorizarea desfasurarii acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrari recorectate pe baza deciziei comisiei nationale sau judetene de capacitate. Comisia judeteana de capacitate va decide recorectarea de lucrari la cel putin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat, si la cel putin o disciplina pentru examenul de capacitate. Numarul minim de lucrari recorectate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrarilor vor fi stabilite de inspectoratul scolar. Inspectorii scolari de specialitate vor coordona corectarea esantioanelor si vor prezenta in scris inspectorului general concluziile acestei recorectari. In urma recorectarii inspectorul scolar general poate decide, in situatii bine justificate, aplicarea de sanctiuni, conform Statutului personalului didactic si prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informatii despre sanctiunile aplicate si numele persoanelor sanctionate, inclusiv despre personalul didactic caruia comisia judeteana de capacitate a decis sa ii retraga dreptul de a participa la examenele nationale de capacitate.
    Art. 37
    Comisiile de capacitate vor asigura conditii de egalizare a sanselor pentru candidatii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, in functie de particularitatile individuale si de cele specifice deficientei respective.
    Exemple de asemenea adaptari sunt:
    - asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevazatori, respectiv a limbajului mimico-gesticular pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurarii, dupa caz, a unui interpret autorizat);
    - marirea cu 1 - 2 ore a timpului destinat efectuarii lucrarii scrise pentru candidatii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale;
    - asigurarea scrisului cu caractere marite pentru candidatii ambliopi;
    - transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente, a informatiilor corespunzatoare subiectelor de examen afisate/prezentate vizual;
    - realizarea probei scrise prin dictarea continutului acesteia de catre candidatul cu deficiente catre un profesor asistent, de alta specialitate decat cea la care se desfasoara proba respectiva.
    In situatia in care unitatea scolara la care este inscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptarilor mentionate, inspectoratul scolar poate aproba inscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolventii invatamantului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
    Candidatii cu deficiente pot beneficia de prevederile alineatului anterior in baza certificatului de persoana cu handicap sau a unei adeverinte medicale. Comisia nationala de capacitate poate aproba si alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidatii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judetene de capacitate.
    Art. 38
    In situatii exceptionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau definitiv, comisiile judetene de capacitate pot organiza, la cererea candidatului si cu avizul Comisiei nationale de capacitate, sustinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toti candidatii din tara. Organizarea acestor probe se face la cererea candidatului si in baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii lui.

    ANEXA 1
    la metodologie

                 ORGANIZAREA EXAMENULUI NATIONAL DE CAPACITATE
    pentru scolile cu program integrat de arta si sportiv

    Art. 1
    Pentru scolile cu program integrat de arta si sportiv comisiile pentru examenul national de capacitate la disciplinele de specialitate vor fi alcatuite din profesori din unitatea scolara respectiva, specializati in ramurile studiate de elevi.
    Componenta nominala a comisiei de examinare pentru proba practica este propusa de unitatea de invatamant, cu avizul inspectorului scolar de specialitate, si se aproba de catre inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, cu 3 zile inaintea inceperii probei.
    Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:
    - presedinte (directorul scolii);
    - cate doi membri pentru fiecare specialitate;
    - secretar (secretarul scolii).
    Art. 2
    Comisia de examinare pentru proba practica are urmatoarele atributii:
    - intocmeste graficul privind organizarea si desfasurarea probei si il afiseaza cu doua zile inainte de inceperea probei (programarea candidatilor in ordine alfabetica, pe zile, ore, clase, specialitati);
    - pregateste documentatia si asigura conditiile normale de desfasurare a probei;
    - organizeaza si efectueaza examinarea si notarea candidatilor;
    - afiseaza rezultatele dupa incheierea probelor.
    Art. 3
    Continutul probelor de examen se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
    Art. 4
    Fiecare profesor examinator apreciaza raspunsul candidatilor cu note de la 10 la 1. Diferenta intre notele acordate de cei doi examinatori nu poate fi mai mare de un punct. Presedintele comisiei de examinare mediaza situatiile in care diferenta de notare este mai mare de un punct, iar hotararea sa este definitiva.
    Fiecare profesor inscrie in catalog nota acordata, iar presedintele inscrie nota finala.
    Cataloagele de examen tipizate se completeaza in doua exemplare identice, se noteaza si se stampileaza pe fiecare pagina.
    Art. 5
    Probele practice nu sunt publice.
    Art. 6
    La proba practica nu se admit contestatii.

    ANEXA 3*)

    *) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

            PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE CAPACITATE 2002

                            GEOGRAFIA ROMANIEI

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Geografia Romaniei are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2001 - 2002, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria romanilor.
    Examenul consta intr-o proba scrisa cu durata de 2 ore.

    Ponderea notei obtinute la Geografia Romaniei in media generala a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (absolventii studiilor gimnaziale care au urmat studiile intr-o limba a minoritatilor nationale).

    II. OBIECTIVE
    Prin sustinerea probei de Geografia Romaniei din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie sa demonstreze ca satisfac urmatoarele obiective:

    1. Situarea corecta, in spatiu si timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia Romaniei.
    1.1 - sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei Romaniei (unitatile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetatie si principalele orase).
    1.2 - sa aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice si teritoriale).
    1.3 - sa identifice sistemele spatiale si functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.).

    2. Cunoasterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.
    2.1 cunoasterea continuturilor din programa de examen.
    2.2 elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerinta stabilita, utilizand cunostintele de baza ale geografiei din programa de examen.
    2.3 cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.

    3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
    3.1 - sa identifice numele proprii de baza si termenii geografici specifici in texte si pe suporturi cartografice.
    3.2 - sa defineasca principalii termeni geografici specifici.
    3.3 - sa utilizeze terminologia specifica de baza (nume proprii si notiuni) referitoare la geografia Romaniei, in contexte variate.

    4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.
    4.1 - sa sesizeze caracterul reciproc al relatiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.
    4.2 - sa explice relatii existente intre grupuri de componente (de exemplu: intre relief si clima, relief si vegetatie, clima si vegetatie, relief si reteaua hidrografica etc).

    5. Analiza si interpretarea unor suporturi grafice si cartografice.
    5.1 - sa identifice principalele elemente naturale si socio-economice ale tarii noastre.
    5.2 - sa interpreteze suporturi grafice si cartografice.

    6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unitati teritoriale reprezentative.
    6.1 - sa aplice algoritmi/structuri de prezentare a informatiilor referitoare la unitatile de relief ale Romaniei.
    6.2 - sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unitati teritoriale majore.

    MATRICE DE SPECIFICATII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITATI
     ___________________________
    | Cunoastere  |  40 - 50%   |
    |_____________|_____________|
    | Intelegere  |  30 - 40%   |
    |_____________|_____________|
    | Aplicare    |  20 - 30%   |
    |_____________|_____________|

    III. CONTINUTURI
    - Romania - pozitia geografica
    - Relieful
    - Clima
    - Hidrografia
    - Vegetatia, fauna si solurile
    - Populatia
    - Asezarile omenesti
    - Organizarea administrativ-teritoriala
    - Agricultura
    - Industria
    - Caile de comunicatie (feroviare, rutiere si pe apa)
    - Romania in Europa si in lume
    - Probleme ale mediului inconjurator.

    NOTA: Nu sunt obligatorii:
    - Continutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA si INDUSTRIA.
    - Repartitia geografica a industriei.
    - Sectorul tertiar (comertul interior si turismul)

    Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
    - Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura All, editia 2000, autor: Grigore Posea,
    - Geografia Romaniei, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,
    - Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz

    IV. SCHEMA DE NOTARE

    A. Matricea de specificatii
    In cadrul probei de examen, itemii vor concretiza continuturile si obiectivele programei in aproximativ urmatoarele procente:
     __________________________________________________
    | 1. Elemente introductive              |    5%    |
    |_______________________________________|__________|
    | 2. Geografie fizica                   | 50 - 60% |
    |_______________________________________|__________|
    | 3. Populatia si asezarile omenesti    | 20 - 25% |
    |_______________________________________|__________|
    | 4. Geografie economica                | 15 - 20% |
    |_______________________________________|__________|
    | 5. Probleme ale mediului inconjurator |    5%    |
    |_______________________________________|__________|

    B. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
    Punctajul total acordat pentru proba de Geografia Romaniei este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. In dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.
    In cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar daca raspunsul oferit de candidat este corect, in conformitate cu baremul de corectare si notare. In cazul in care raspunsul este gresit se obtin 0 puncte.
    Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, in conformitate cu baremul de corectare si notare.

    Nu se acorda fractiuni de punct.
    Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.

    C. Structura probei de examen
    Proba de examen va fi alcatuita din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:
    - itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);
    - itemi semiobiectivi (cu raspuns scurt, de completare etc.);
    - itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).
    Acesti itemi sunt concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe suporturi grafice si cartografice.

                             STRUCTURA TESTULUI

    I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla

    II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale si socio-economice
    - itemi de tip pereche

    III. Elaborarea unui text pe o anumita tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni si denumiri
    SAU
    - Itemi de completare a unui text lacunar

    IV. Compararea a doua unitati de relief avand in vedere anumite componente
    - Itemi de tipul ADEVARAT/FALS cu gasirea unor argumente pentru sustinerea unei afirmatii date
    - Analiza si explicarea unei situatii geografice

    V. Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din doua unitati sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;
    - Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din doua unitati sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populatie, asezari, resurse si activitati economice.

    VI. Citirea si identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne conventionale si simboluri
    - Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice inscrise pe suporturi grafice si cartografice

    Tipurile de capacitati vizate prin itemi:

    1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia Romaniei.
    2. Cunoasterea principalelor elemente naturale si socio-economice ale tarii noastre.
    3. Intelegerea si utilizarea adecvata a terminologiei specifice.
    4. Intelegerea relatiilor majore intre componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre si cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.
    5. Analiza elementelor geografice caracteristice unitatilor teritoriale.
    6. Analiza si interpretarea elementelor inscrise pe suporturi grafice si cartografice.

                     LIMBA SI LITERATURA GERMANA - MATERNA

                     AbschluBprufung der gymnasialen Stufe

    Literatur

    1. Anforderungen
    - Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
    - Texte aufgrund von Fragen erschlieBen;
    - Texte fortsetzen oder umformen;
    - gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
    - die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
    - Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
    - die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
    - personliche Meinungen auBern und begrunden;
    - einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
    - sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

    2. Inhalte
    - Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).
    - schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);
    - Literarische Texte:
        - V. Klasse: A. Lindgren Die Mutprobe; J. Haltrich: Die Konigstochter in der Flammenburg;
        - VI. Klasse: H. Hesse: Das Nachtpfauenauge; J.W. Goethe: Der Schatzgraber; G.A. Burger: Die Schatzgraber; G. Schwab: Dadalus und Ikarus;
        - VII. Klasse: H. Boll: Die Waage der Baleks; J.W. Goethe Erlkonig; W. Borchert: Nachts schlafen die Ratten doch;
        - VIII. Klasse: H. Liebhardt: Dort oben bei den Kirschen; G.E. Lessing: Fabeln; J.W. Goethe: Meeresstille; Gluckliche Fahrt; Fr. Schiller: Die Burgschaft; G. Keller: Kleider machen Leute; B. Brecht: Der Augsburger Kreidekreis, E. Junge: Der Sieger.

    Die Texte dienen der exemplarischen Behandlung. In der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen und einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen zu beherrschen. Zwecks exemplarischer Behandlung konnen auch Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V und VI behandelt werden.

    Sprache

    1. Anforderungen
    - Fahigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;
    - Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;
    - Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse in der Satzverbindung und im Satzgefuge;
    - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
    - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.

    2. Inhalte
    - Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
    - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
    - Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
    - Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
    - Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

    Wichtige Hinweise
    - Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die AbschluBprufung ab.
    - Die schriftliche AbschlulBprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
    - Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.
    - Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
    - Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.
    - Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
    - Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen. So z. B.wird bei Aufgabenstellungen mit vielfacher Wahl (Fachterminologie aus dem Englischen: multiple choice) nur die richtige Antwort eingekreist oder aufgeschrieben.

                          ISTORIA ROMANILOR

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Istoria romanilor are, in cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2001/2002, statut de disciplina optionala.
    Proba de examen la Istoria romanilor este o proba scrisa cu durata de 2 ore.

    II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

    Candidatii trebuie sa demonstreze capacitatea de:
    1. a utiliza, in contexte noi, notiuni istorice invatate;
    2. a selecta si utiliza informatii oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscuta;
    3. a plasa in timp si spatiu evenimentele istorice;
    4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
    5. a prezenta o perioada istorica in functie de anumite repere;
    6. a compara evenimente si procese istorice, stabilind asemanari si deosebiri.

    III. CONTINUTURI (TEME)

    CLASA A VIII-A

    1. Civilizatii preistorice si antice.
    2. Statul medieval si institutiile sale.
    3. Tarile Romane si statele vecine intre diplomatie si confruntare.
    4. Constituirea Romaniei Moderne.
    5. Romania intre democratie si totalitarism.
    6. Romania dupa al Doilea razboi mondial.
    7. Studii/lectii de sinteza:
    - Romania si sistemul de la Versailles
    Nota:
    Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizeaza conform curriculum-lui (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
    Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
    - Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, editia 2000, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu
    - Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, editia 2000, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu
    - Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Proba de examen este alcatuita din trei parti.
    Prima parte contine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa aleaga raspunsul corect sau sa scrie in spatiul punctat raspunsul corect, in functie de cerinta respectiva.
    Partea a II-a din proba de examen contine itemi semiobiectivi (cu raspuns scurt intrebari structurate). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa redacteze raspunsul.
    Partea a III-a din proba de examen este reprezentata de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).
    Pentru examenul de capacitate 2002, itemii de tip intrebare structurata, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.

    Urmatoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerintele probei scrise la Istoria Romanilor:

    I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:
    1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite in anul:
    a. 1848     b. 1857     c. 1859     d. 1866

    II. Scrieti pe foaia de examen raspunsul corect care completeaza propozitia de mai jos:
    1. Domnitorul care a condus Moldova intre anii 1457 - 1504, se numeste .................

    III. 1. Definiti urmatoarele notiuni istorice: "cenzura"; "colectivizare".
    2. Construiti, cu fiecare dintre notiunile istorice mentionate, cate o propozitie/fraza, referitoare la un fapt din istoria romanilor.

    IV. Cititi cu atentie textul de mai jos:
    "In planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa pastreze echilibrul intre cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal si Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga."
    (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)
    Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
    1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.
    2. Numiti cate un reprezentant al fiecarui partid mentionat in text.
    3. Mentionati o confruntare militara, la care a participat Carol, inainte de proclamarea sa ca rege in 1881.
    4. Explicati un motiv al instaurarii dinastiei straine in anul 1866.

    V. Mentionati doua cauze care au determinat intoarcerea armelor impotriva Germaniei in vara anului 1944 si explicati doua urmari ale acestui eveniment istoric.

    VI. Prezentati, in aproximativ doua pagini, Marea Unire din 1918, avand in vedere:
    - doi factori care au favorizat acest proces istoric;
    - data (zi, luna) si institutia/cadrul in care s-a hotarat unirea fiecarei provincii - Basarabia, Bucovina si Transilvania - cu Romania;
    - contextul international in care este recunoscuta Marea Unire si un stat care semneaza un tratat de pace cu Romania.
    Nota! Se puncteaza si structurarea compozitiei (introducere - cuprins - concluzii), prezentarea in ordine cronologica a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.

    Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Romanilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.

            PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA

    I. MAGYAR NYELVTAN

    1. Altalanos kovetelmenyek:

    Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon alkalmazza.

    2. Szamonkent muveltseganyag:

    A hangok vilaga:
    A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.

    Szintek es egysegek a nyelvben:
    A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.

    Viszonvok a nyelvben:
    A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).

    A nyelvi jelek erteke:
    Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.

    A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
    A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.

    A valtozo nyelv:
    Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.

    A mukodo nyelv:
    Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
    Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).
    A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.

    II. IRODALOMOLVASAS

    Altalanos kovetelmenyek:

    Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.
    Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.
    A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg alapjan.

                             MATEMATICA

    INTRODUCERE

    a) Functii
    Examenul care finalizeaza studiile gimnaziale, indeplinind functia de certificare a nivelului de cultura generala a absolventilor invatamantului obligatoriu este examenul de Capacitate.
    Examenul de capacitate este conceput ca examen national, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare si de desfasurare, pe baza de programe unice pentru toate scolile din tara.
    Complementar functiei de certificare a pregatirii elevilor, examenul de capacitate are functii de selectie si de orientare privind accesul absolventilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate si de niveluri diferite - invatamant liceal sau invatamant profesional sau de ucenici.
    b) Continut
    Disciplinele la care se sustin probele in cadrul examenului de capacitate sunt urmatoarele:
    - Limba si literatura romana - scris;
    - Matematica - scris;
    - Limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale - scris;
    - disciplina la alegere dintre Istoria romanilor si Geografia Romaniei - scris.
    c) Programa de examen pentru capacitate
    Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus in teoria si practica evaluarii educationale, odata cu organizarea primului examen de acest fel la noi in tara, in anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea si eficienta actului evaluarii rezultatelor scolare, orienteaza intr-un mod mai concret procesul evaluarii, informeaza toti factorii interesati cu privire la natura si modul de realizare a examinarii elevilor.
    Prin structura si functiile ei esentiale, programa de examen se adreseaza urmatoarelor categorii de subiecti:
    - elevilor si parintilor acestora;
    - profesorilor care predau disciplinele prevazute pentru examenul de capacitate;
    - autorilor care proiecteaza si elaboreaza probele pentru acest examen;
    - factorilor responsabili de organizarea si desfasurarea examenului (inspectoratele scolare, conducerile unitatilor scolare);
    - altor parteneri institutionali si persoane interesate de calitatea efectelor educatiei (sindicate, asociatii profesionale, institutii implicate in recunoasterea si echivalarea studiilor s.a.).
    Valoarea specifica a acestui instrument rezida in functiile pe care si le asuma. Acestea pot fi rezumate astfel:
    - informeaza beneficiarii potentiali cu privire la obiectivele, continuturile, modurile si instrumentele de evaluare ale performantelor scolare;
    - defineste coordonatele activitatii de pregatire a elevilor si sustine eforturile pe care le implica reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoasca cu claritate ce se asteapta de la ei si care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;
    - orienteaza profesorii in conceperea procesului de instruire si a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate, si compatibile cu acesta;
    - asigura ridicarea calitatii tehnice a probelor de evaluare - validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;
    - faciliteaza compararea valorii probelor si a rezultatelor obtinute la examenul de capacitate de catre serii diferite de absolventi, reflectand in acest fel dinamica performantelor scolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;
    - confera mai multa transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile si procedurile utilizate in realizarea examenului de capacitate.

    Programa de matematica pentru examenul de capacitate este conceputa din punct de vedere metodologic astfel:
    I. Statutul disciplinei de examen.
    II. Standardele curriculare de performanta.
    III. Continutul tematic.
    IV. Matricea de specificatii.
    V. Structura probei.

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Matematica are, in cadrul examenului de capacitate pentru anul scolar 2001/2002, statut de disciplina obligatorie.
    Proba de examen la matematica este o proba scrisa cu durata desfasurarii de 2 ore.
    Ponderea notei de la matematica in media generala a examenului de capacitate este de 1/3 respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale)

    II. OBIECTIVELE CADRU SI STANDARDELE CURRICULARE DE PERFORMANTA

    1. Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a procedurilor de calcul specifice matematicii.
    S1 Scrierea, citirea, compararea si reprezentarea pe axa a numerelor reale.
    S2 Efectuarea corecta a operatiilor cu numere reale (eventual reprezentate prin litere)
    S3 Utilizarea estimarilor si a aproximarilor de numere si de masuri (lungimi, unghiuri, arii si volume) pentru a aprecia validitatea unor rezultate.
    S4 Utilizarea unor elemente de logica si de teoria multimilor, precum si a unor relatii, functii, siruri in rezolvarea problemelor.
    S5 Rezolvarea de ecuatii si de inecuatii si efectuarea de calcule algebrice utilizand algoritmi, formule si metode specifice.
    S6 Stabilirea si utilizarea proprietatilor calitative si metrice ale figurilor si corpurilor geometrice, in probleme de demonstratie si de calcul.
    S7 Utilizarea localizarii figurilor geometrice si a unor elemente de transformari geometrice.
    S8 Reprezentarea in plan a configuratiilor spatiale.
    S9 Inregistrarea, prelucrarea si prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica si probabilitati.

    2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme.
    S10 Identificarea unei situatii-problema si organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.
    S11 Utilizarea unor reprezentari si metode variate pentru calificarea si justificarea (demonstrarea) unor enunturi.
    S12 Construirea unor generalizari si verificarea validitatii lor.

    3. Dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic.
    S13 Intelegerea semnificatiei globale a informatiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.
    S14 Expunerea coerenta, in scris, a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.

    III. CONTINUTUL TEMATIC (Obiectivele evaluarii si continutul tematic sunt stabilite in concordanta cu prevederile programelor scolare).

                       ARITMETICA si ALGEBRA

    Multimi
    Multimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operatii cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenta, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.
    Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus in Z inclus in Q inclus in R.
    Scrierea numerelor naturale in baza zece.
    Propozitii adevarate si propozitii false.
    Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea in N: definitie, divizor, multiplu; proprietati ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime si numere compuse; numere pare si numere impare; numere prime intre ele; descompunerea unui numar natural in produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun.
    Divizibilitatea in Z: definitie, divizor, multiplu.
    Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; fractii egale; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.
    Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.
    Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea si ordonarea numerelor reale.
    Valoare absoluta (modul), opus, invers, parte intreaga, parte zecimala, aproximari in multimea numerelor reale.
    Intervale in R: definitie, reprezentare pe axa.
    Operatii cu numere reale: adunarea, scaderea, inmultirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg. Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un numar rational pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui numar real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor. Factorul comun.
    Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma
        __          __
    a \/ b, a +/- \/ b cu a, b apartine N.

    Media aritmetica si media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua numere reale pozitive.
    Rapoarte si proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor; proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut; sir de rapoarte egale; marimi direct proportionale si marimi invers proportionale; regula de trei simpla.
    Procente: p% dintr-un numar, aflarea unui numar rational cand cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor in care intervin procente.
    Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul: numarul cazurilor favorabile/numarul cazurilor posibile.

    Calcul algebric
    Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.
    Formulele de calcul prescurtat:
    (a +/- b)^2 = a^2 +/- 2ab + b^2;
    (a + b)(a - b) = a^2 - b^2;
    (a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bc.
    Descompunerea in factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor si metode combinate.
    Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Operatii cu acestea (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu exponent numar intreg).

    Functii
    Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor in plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor intr-un sistem de axe ortogonale.
    Notiunea de functie; functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartine R si A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartine R si A multime finita. Determinarea unei functii de tipul f: R --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartine R, al carei grafic contine doua puncte. Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele acestora.

    Ecuatii si inecuatii
    Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a apartine R*), b apartine R. Ecuatii echivalente.
    Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax^2 + bx + c = 0, a, b, c apartine R, a diferit de 0.
    Reprezentarea grafica, prin puncte, a dreptei solutiilor unei ecuatii de forma:
    ax + by + c = 0, a, b, c apartine R, a diferit de 0 sau b diferit de 0.
    Rezolvarea in R x R a sistemelor de ecuatii de forma:

     --
    | a1x + b1y + c1 = 0
   <                    , a1, a2, b1, b2, c1, c2 apartin R. Interpretare
    | a2x + b2y + c2 = 0  geometrica. Sisteme reductibile la acestea.
     --

    Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor si al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica si algebrica pentru rezolvarea unei probleme.
    Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax + b </= 0 (<, >/=, >), a apartine R*), b apartine R. Scrierea multimii solutiilor.
------------
    *) Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

                             GEOMETRIE

    Masurare si masuri (lungime, masa, timp, arie, volum):
    - transformari (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru).
    Figuri si corpuri geometrice:
    a) punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul
    b) poligonul
    c) cercul
    d) corpuri geometrice

    a) - pozitii relative, clasificare;
    - paralelism si perpendicularitate in plan si in spatiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; urghiul a doua drepte in spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;
    - teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;
    - proiectii ortogonale ale unui punct, segment sau ale unei drepte pe un plan;
    - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;
    - unghi diedru; unghiul plan corespunzator unui unghi diedru; masura unghiului a doua plane;
    - identificarea axei (centrului) de simetrie al unei figuri geometrice.

    b) Triunghiul:
    - perimetrul si aria;
    - suma masurilor unghiurilor unui triunghi;
    - unghi exterior unui triunghi;
    - linii importante in triunghi si concurenta lor;
    - linia mijlocie in triunghi;
    - triunghiul isoscel si triunghiul echilateral - proprietati;
    - criteriile de congruenta a triunghiurilor;
    - triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora si reciproca ei; rapoarte constante in triunghiul dreptunghic (sin, cos, tg, ctg); intocmirea tabelului pentru unghiurile de 30 grade, 45 grade, 60 grade; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
    - teorema lui Thales si reciproca ei;
    - teorema fundamentala a asemanarii;
    - triunghiuri asemenea - criteriile de asemanare a triunghiurilor.

    Patrulaterul convex:
    - perimetrul si aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul)
    - suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;
    - paralelogramul - proprietati referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
    - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietati;
    - trapezul; linia mijlocie in trapez;
    - trapeze particulare (isoscel si dreptunghic) - proprietati.
    Poligonul regulat (triunghiul echilateral, patratul, hexagonul regulat):
    - latura, apotema, perimetrul si aria.

    c) Cercul:
    - centru, raza, diametru;
    - unghi la centru;
    - coarde si arce in cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, si reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse intre doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal departate de centru);
    - unghi inscris in cerc;
    - pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc;
    - triunghi circumscris unui cerc;
    - triunghi inscris in cerc;
    - lungimea cercului;
    - aria discului;
    - lungimea arcului de cerc;
    - aria sectorului de cerc.

    d) Corpuri geometrice:
    Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulata si trunchiul de piramida regulata (baza triunghi echilateral sau patrat); cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul de con circular drept; sfera:
    - reprezentarea lor prin desen;
    - elementele lor (varfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, inaltimi, generatoare, apoteme, raze);
    - identificarea unor figuri plane pe corpuri geometrice;
    - desfasurari;
    - sectiuni paralele cu baza;
    - sectiuni axiale;
    - aria laterala, aria totala, volumul.
------------
    *) Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

    IV. MATRICEA DE SPECIFICATII

    In continutul subiectului de examen cele trei discipline matematice studiate in gimnaziu: aritmetica, algebra si geometrie, se regasesc aproximativ in urmatoarele procente:
     _______________________________________
    | 1. | Aritmetica + Algebra | 40% - 65% |
    |____|______________________|___________|
    | 2. | Geometrie            | 35% - 60% |
    |____|______________________|___________|

    V. STRUCTURA PROBEI

    Proba de examen este alcatuita din doua parti.
    Prima parte contine itemi de completare. La fiecare dintre cerinte elevul este solicitat sa scrie pe foaia de examen rezultatul care completeaza enuntul dat. Raspunsul scris va consta doar in mentionarea rezultatului obtinut in urma efectuarii unui calcul, a unui rationament, sau in precizarea denumirii unei notiuni matematice studiate.
    Partea a doua contine probleme cu raspuns deschis. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa si sa justifice pe foaia de examen rezultatele obtinute.
    Fiecareia dintre cele doua parti i se acorda acelasi punctaj.

                         Limba si literatura romana

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Limba si literatura romana are, in cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine o proba scrisa cu o durata de 2 ore.
    Ponderea notei obtinute la limba si literatura romana in media generala a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale).

    II. OBIECTIVE

    Prin sustinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celei de a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare (clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:

    A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
    - sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale si secundare;
    - sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
    - sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
    - sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima vedere;
    - sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
    - sa interpreteze valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
    - sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

    B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
    - sa rezume un text literar dat;
    - sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
    - sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
    - sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;
    - sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;
    - sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare.

    III. CONTINUTURI

    A. Lectura. Teoria literara. Textul
    - Autorul. Eul liric si naratorul.
    - Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral
    - Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
    - Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
    - Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).
    - Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
    - Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.

    B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

    1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
    - Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).
    - Asezarea corecta in pagina.
    - Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.
    - Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
    - Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea si argumentarea unui punct de vedere.
    - Textul literar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.

    2. Elemente de constructie a comunicarii
    1. Lexicul
    - Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
    - Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
    - Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
    - Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile. Neologismele.
    - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
    - Regionalismele. Arhaismele.
    - Cuvintele polisemantice.
    - Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
    - Pleonasmul.
    2. Notiuni de fonetica
    - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
    - Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
    - Folosirea corecta a accentului in limba romana.
    3. Morfosintaxa
    - Partile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.
    - Partile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).
    4. Notiuni de sintaxa
    - Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
    - Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
    - Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.
    - Fraza. Propozitia principala si secundara/subordonata. Elementele de relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul regent.
    - Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
    5. Sintaxa propozitiei si a frazei
    - Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
    - Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
    - Atributul si propozitia subordonata atributiva.
    - Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
    - Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale conditionale, concesive, consecutive.
    - Expansiunea si contragerea.
    - Acordul.

    IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE
 ______________________________________________________________________________
| Partea |     Tipul de sarcina de    |  Capacitatea  |  Ponderea in intregul  |
| probei |            lucru           |     vizata    |         probei         |
|________|____________________________|_______________|________________________|
| I.     | Intelegerea si operarea    |     C I.      |    aproximativ 55%     |
|        | cu textul                  |               |                        |
|________|____________________________|_______________|________________________|
| II.    | Redactarea unui text       |     C II.     |    aproximativ 10%     |
|        | functional                 |               |                        |
|________|____________________________|_______________|________________________|
| III.   | Elaborarea unei compuneri  |     C II.     |    aproximativ 35%     |
|________|____________________________|_______________|________________________|

    V. STRUCTURA PROBEI

    Proba de examen contine trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, si detaliat apoi in baremul de corectare si de notare.
    Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen si in conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunostintele si continuturile selectate din Curriculum National, Programe Scolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculara: Limba si comunicare, Limba si literatura romana (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).
    Prin Curriculum National se stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane in ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacitati de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa, pe care trebuie sa le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, in conditiile in care in procesul de predare-invatare se utilizeaza manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoasterea si operarea cu notiuni de teorie literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie si de punctuatie, studiate in anii de scoala.
    Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de cerinte care sa vizeze atat intelegerea si analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Intelegerea textului), cat si operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (B. Limba romana - fonetica, vocabular, morfologie si sintaxa aplicata).
    Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie, scrisoare, telegrama), in conformitate cu anumite cerinte, formulate prin itemi.
    Partea a III-a are in vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a unui fragment la gen si specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.

    VI. EXEMPLE DE CERINTE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba si literatura romana, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

    Partea I (46 de puncte):
    A. Intelegerea textului (text la prima vedere) contine 5 cerinte a cate 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de competenta etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de programa pentru examen.
    In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
    Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
    1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) in text.
    2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
    3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
    4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
    5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si B.
    6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
    7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus apartine unei descrieri (sau unei naratiuni).
    8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/o alta figura de stil.
    9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator si personaj in textul dat.
    10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
    11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care sa indice prezenta eului liric in textul dat.
    12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
    13. Explica semnificatia urmatorului vers .../urmatoarelor versuri ... (sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii ...).
    14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.
    15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee [...].
    16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand seama si de textul reprodus mai sus.
    17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai sus.
    18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
    19. Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
    20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
    21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat [...].
    22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, in textul de mai sus.

    B. Limba romana (9 cerinte a cate 4 puncte fiecare) presupune recunoasterea si operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei si a frazei, avand ca suport acelasi text oferit candidatului.
    Cerintele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizand selectarea, aplicarea, constructia, analiza, compararea si interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.
    Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect, si la partea a II-a si a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.
    Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluarii capacitatii de exprimare scrisa, in situatia redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
    a) respectarea conventiilor specifice textului functional (3 - 4 puncte);
    b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu cerintele formulate (3 - 4 puncte);
    c) corectitudinii limbii utilizate (2 - 3 puncte).
    Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacitatii de exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinta de baza consta in redactarea unei compozitii de 1 - 2 pagini, cu cerinte prestabilite (4 repere/cerinte specifice fiecarui tip de subiect si un reper general, vizand respectarea normelor de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta), avandu-se in vedere:
    a) rezumarea unui text prezentat candidatului;
    b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schita, nuvela, roman, comedie (cerintele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee de portretizare) - sau la prima vedere;
    c) argumentarea apartenentei unui text la un gen si/sau la o specie literara (basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia);
    d) analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii;
    e) exprimarea, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, a unor idei si opinii despre textul selectat;
    f) aplicarea normelor de ortografie si de punctuatie.
    Nota! In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.
    Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje si a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
    In realizarea unor compozitii cu cerinte prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:

    A. Rezumarea unui text literar:
    a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
    b) precizarea personajelor implicate in actiune;
    c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
    d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).

    B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
    a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a mijloacelor/a procedeelor de portretizare;
    b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a semnificatiei acestora;
    c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situatii din text;
    d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta si alt personaj/alte personaje din opera/din text.

    C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):
    a) ipostaza in opera a autorului (narator; eu liric);
    a) precizarea, in textul ales de catre candidat, a n caracteristici ale speciei literare;
    b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
    c) evidentierea rolului mijloacelor artistice.

    D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):
    a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
    b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate;
    c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situatii semnificative);
    d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situatii semnificative.

    E. Analiza de text:
    a) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia, identificabile in textul dat;
    b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
    c) incadrarea textului in gen si/sau in specie literara;
    d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice.

    Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si 18 puncte pentru redactare - numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite astfel:
    - unitatea compozitiei (introducere - 1 p.; cuprins - 1 p.;
      incheiere - 1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea
      esentializata - 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text
      - 1 p.; conexiunea secventelor compunerii - 1 p.);               3 puncte
    - coerenta textului (claritatea enunturilor - 1 p.; proprietatea
      termenilor utilizati - 1 p.; sintaxa adecvata - 1 p.);           3 puncte
    - registrul de comunicare, stilul si limbajul adecvate
      continutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.)                    3 puncte
    - ortografia (0 - 1 greseli - 3 p.; 2 greseli - 2 p.;
      3 greseli - 1 p.);                                               3 puncte
    - punctuatia (0 - 1 greseli - 3 p.; 2 - 3 greseli - 2 p.;
      4 - 5 greseli - 1 p.);                                           3 puncte
    - asezarea corecta a textului in pagina; incadrarea in spatiul
      acordat; lizibilitate. (1 p. + 1 p. + 1 p.)                      3 puncte

    NOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat.

    VII. MODELE DE SUBIECTE

               Proba scrisa de limba si literatura romana
                          Sesiunea iunie 2001

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de doua ore.

    Partea I (46 de puncte)
    Citeste cu atentie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare cerinta.
    "In pajistea ce marginea drumul, cativa rari cosasi sau greieri taraiau a arsita. Tot incotro mergeam eu, curgea si Sabasa cu unde repezi si clare; privind-o numai cum se strecoara iute si murmuratoare pe sub umbra deasa si tainuita a padurilor, imi pricinuia o simtire de dulce racoare sub arsita caniculara a verii. Ma asezai pe un bolovan la umbra si, dus pe ganduri, priveam nemiscat apa care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se parea ca fuge si sufletul meu; si o melancolie*) neasteptata ma cuprinse."
    (Calistrat Hogas - Pe drumuri de munte)
------------
    Explicatie: *) melancolie = tristete.

    A. Intelegerea textului
    1. Numeste anotimpul a carui imagine este surprinsa in fragmentul
       de mai sus.                                                     2 puncte
    2. Rescrie, din text, o structura/un grup de cuvinte care contine
       o inversiune.                                                   2 puncte
    3. Transcrie, din fragmentul citat, o structura/un grup de cuvinte
       care sugereaza o senzatie opusa celei de "arsita caniculara".   2 puncte
    4. Precizeaza cauza care produce privitorului "o melancolie
       neasteptata".                                                   2 puncte
    5. Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul
       este o descriere.                                               2 puncte

    B. Limba romana
    6. Transcrie, din prima fraza, un cuvant care contine un diftong
       si unul care contine un triftong.                               4 puncte
    7. Stabileste cate un sinonim pentru sensul din text al
       cuvintelor: "iute", "clare".                                    4 puncte
    8. Transcrie, din text, doua cuvinte derivate cu prefixe.          4 puncte
    9. Scrie cate un enunt in care cuvantul "tot" sa aiba valoare de
       pronume, respectiv, de adjectiv pronominal.                     4 puncte
   10. Precizeaza cazul celor doua cuvinte subliniate: "... priveam
       nemiscat apa care fugea ...".                                   4 puncte
                --- ----
   11. Transcrie partile secundare de propozitie, din enuntul "o
       melancolie neasteptata ma cuprinse".                            4 puncte
   12. Precizeaza functiile sintactice ale cuvintelor subliniate:
       "... pajistea ce marginea drumul ...".                          4 puncte
                     --          ------
   13. Transcrie, din text, o propozitie subordonata atributiva.       4 puncte
   14. Alcatuieste o fraza care sa contina o propozitie subordonata
       circumstantiala de loc, avand ca termen regent verbul "a (se)
       aseza".                                                         4 puncte

    Partea a II-a (10 puncte)
    Te numesti Lucian/Lucia Serbanescu si te afli in vacanta de vara, la bunici, in comuna Padureni. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare de 10 - 20 de randuri, in care sa le dai parintilor vesti despre tine.
    In scrisoare, trebuie:
    - sa ai formulele de introducere si de incheiere potrivite
      relatiei cu destinatarul, precum si celelalte conventii ale
      acestui tip de compunere (data, locul, semnatura);               4 puncte
    - sa folosesti un continut si un stil adecvate situatiei
      imaginate;                                                       4 puncte
    - sa respecti normele de exprimare corecta, de ortografie si de
      punctuatie.                                                      2 puncte

    Atentie! Nu folosi alte nume decat cele indicate in cerinta! Data redactarii scrisorii este 18.06.2001.

    Partea a III-a (34 de puncte)
    Scrie o compunere de 1 - 2 pagini, in care sa caracterizezi un personaj dintr-un roman, pe baza fragmentelor studiate la clasa.
    In redactarea compunerii, vei avea in vedere:
    - prezentarea a patru mijloace/procedee de caracterizare existente in text;
    - numirea a patru trasaturi ale personajului;
    - ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului, cu ajutorul textului ales/al fragmentelor studiate;
    - evidentierea unor mijloace artistice folosite in caracterizare (procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau structuri gramaticale etc.).

    Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta rezolvata) si 18 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei - 3 p.; coerenta textului - 3 p.; ortografia - 3 p.; punctuatia - 3 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 3 p.; asezarea corecta a textului in pagina, incadrarea in spatiul acordat, lizibilitatea - 3 p.). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba cel putin o pagina.

                   BAREM DE CORECTARE SI DE NOTARE

    NOTA! Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile date in spiritul
solutiilor din barem.

    Partea I (46 de puncte)

    A. Intelegerea textului
    1. Anotimpul - vara.                                               2 puncte
    2. Exemplu de raspuns: "rari cosasi", "dulce racoare" etc.         2 puncte
    3. Exemplu de raspuns: "umbra deasa (si tainuita)", "dulce
       racoare" etc.                                                   2 puncte
    4. Exemplu de raspuns: cauza care produce privitorului "o
       melancolie neasteptata" este contemplarea apei care curge,
       parand ca poarta cu ea si sufletul acestuia etc.; raspuns
       corect (nuantat, corect redactat): 2 p.; raspuns partial
       corect (ezitant sau cu unele greseli de exprimare, de
       ortografie, de punctuatie): 1 p.                                2 puncte
    5. Exemplu de raspuns: prezenta unor elemente de cadru temporal
       sau spatial, surprins, cu detalii, din perspectiva
       privitorului; prezenta imaginilor vizuale si auditive; in
       ansamblu, textul urmareste sa provoace o anumita impresie in
       sufletul cititorului etc. (1 p. + 1 p.)                         2 puncte

    B. Limba romana
    6. Oricare dintre urmatoarele raspunsuri: diftongi - "pajistea",
       "marginea", "sau", "greieri"; triftong - "taraiau".
       (2 p. + 2 p.)                                                   4 puncte
    7. Exemple de raspuns: "iute"- vioaie, rapida, sprintena etc.;
       "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, stravezii,
       cristaline etc. (2 p. + 2 p.)                                   4 puncte
    8. Oricare doua dintre urmatoarele raspunsuri: "nemiscat",
       "neoprit", "neasteptat". (2 p. + 2 p.)                          4 puncte
    9. Exemple de raspuns: A vazut tot ce trebuia (pronume
       nehotarat). Tot drumul a tacut (adjectiv pronominal
       nehotarat). (2 p. + 2 p.)                                       4 puncte
   10. "Apa"- acuzativ; "care" - nominativ. (2 p. + 2 p.)              4 puncte
   11. "Neasteptata", "ma". (2 p. + 2 p.)                              4 puncte
   12. "Ce" - subiect; "drumul" - complement direct. (2 p. + 2 p.)     4 puncte
   13. Oricare dintre urmatoarele raspunsuri: "ce marginea drumul",
       "care fugea".                                                   4 puncte
   14. Exemplu de raspuns: M-am asezat 1/ unde am vrut. 2/             4 puncte

    Partea a II-a (10 puncte)

    1. Respectarea conventiilor specifice scrisorii (formula de
       introducere: 1 p.; formula de incheiere: 1 p.; data, locul,
       semnatura numai daca toate elementele apar in compunere: 2 p.;
       pentru 1 - 2 elemente care apar in compunere: 1 p.).            4 puncte
    2. Redactarea scrisorii (continutul adecvat cerintei: in
       totalitate: 2 p./partial: 1 p.; folosirea unui registru
       stilistic potrivit: in totalitate: 2 p./partial: 1 p.).         4 puncte
    3. Corectitudinea limbii utilizate (punctele se acorda numai daca
       scrisoarea se incadreaza in limita minima de randuri ceruta):
       - corectitudinea exprimarii: 1 p. (0 p. pentru doua sau mai
         multe greseli de lexic sau de sintaxa);
       - ortografie si punctuatie: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai
         multe greseli cumulate).                                      2 puncte

    Partea a III-a (34 de puncte)

    A. Continut
    1. Prezentarea mijloacelor/procedeelor de caracterizare existente
       in text: caracterizare directa - de catre autor, de catre alte
       personaje, autocaracterizare; caracterizare indirecta - prin
       limbaj, prin comportament, prin aspectul fizic, prin
       vestimentatie etc. (identificarea a patru mijloace/procedee de
       caracterizare; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare
       mijloc/procedeu luat in discutie; explicatii logice, in acord
       cu exemplele alese. 4 p.; identificarea a doua - trei
       mijloace/procedee de caracterizare; exemple nu in totalitate
       relevante, insotite sporadic de explicatii: 2 p.;
       identificarea a unu - doua mijloace/procedee, fara exemple,
       fara explicatii: 1 p.).                                         4 puncte
    2. Numirea celor patru trasaturi. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.)      4 puncte
    3. Ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului: (alegerea
       potrivita a exemplelor, in acord cu trasatura selectata,
       pentru fiecare dintre cele patru trasaturi ale personajului,
       luate in discutie: 4 p.; alegerea potrivita a exemplelor,
       pentru trei dintre trasaturile personajului, luate in
       discutie: 3 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru doua
       dintre trasaturile personajului, luate in discutie: 2 p.;
       alegerea potrivita a exemplelor, pentru o trasatura a
       personajului, luata in discutie: 1 p.).                         4 puncte
    4. Evidentierea mijloacelor artistice folosite in caracterizare:
       (identificarea unor mijloace artistice, alegerea potrivita a
       exemplelor pentru mijloacele artistice luate in discutie,
       explicatii logice, in acord cu exemplele alese: 4 p.;
       identificarea unui mijloc artistic, exemple nu in totalitate
       relevante, insotite sporadic de explicatii: 2 p.;
       identificarea unui mijloc artistic, fara exemple, fara
       explicatii: 1 p.).                                              4 puncte

    B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie sa aiba cel putin o pagina)
    5. Unitatea compozitiei (introducerea: 1 p; cuprinsul: 1 p.;
       incheierea: 1 p.).                                              3 puncte
    6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea
       lexicului: 1 p.; sintaxa adecvata: 1 p.).                       3 puncte
    7. Registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate
       continutului compunerii. (1 p. + 1 p. + 1 p.)                   3 puncte
    8. Ortografia (0 - 1 greseli: 3 p.; 2 greseli: 2 p.; 3 greseli:
       1 p.; 4 si mai multe greseli: 0 p.).                            3 puncte
    9. Punctuatia (0 - 1 greseli: 3 p.; 2 - 3 greseli: 2 p.; 4 - 5
       greseli: 1 p.; 6 si mai multe greseli: 0 p).                    3 puncte
   10. Asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea,
       incadrarea in spatiu. (1 p. + 1 p. + 1 p.)                      3 puncte

    NOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat.

                      LIMBA SI LITERATURA SARBA

    I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
    2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
    3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
    4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

    Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
    - raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
    - njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
    - morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
    - motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
    - odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
    - postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.

    II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira
    5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B. Nusica;
    6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;
    7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;
    8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.

    Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;
    - pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
    - raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
    - elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
    - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

    Literatura:
    Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. (1993)
    Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. (1993)
    Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. (1994)
    Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. (1994)

    Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.

                     LIMBA SI LITERATURA SLOVACA

    SLOVENSKY JAZYK

    A. HLASKOSLOVIE
    Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.

    B. NAUKA O SLOVE
    Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)

    C. MORFOLOGIA
    Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).

    D. SYNTAX
    Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.

    Poziadavky:
    - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov
    - aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
    - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
    - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
    - tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
    - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,
    - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
    - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.

    LITERARNE CLANKY

    5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.
    6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
    7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav).
    8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).

    POJMY Z LITERARNEJ TEORIE

    Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, roman. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.
    Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
    Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
    Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

    SLOHOVE CVICENIA

    Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
    Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
    Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.

    Poziadavky:
    - urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,
    - interpretovat' zname basnicke prostriedky,
    - identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
    - identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
    - suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
    - identifikovat' strukturu literarneho diela.

    STUDIJNA LITERATURA

    Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5.   8. rocniku.
    Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 4318/2001

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 4318 din 2001
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 45 2020
    ATENȚIE SUNTI NEVOIE DE ÎMPRUMUT PERSONAL / ÎMPRUMUT DE INVESTIȚIE / FINANȚARE PENTRU AFACERI ??? Email: goodnewsloancompany7@gmail.com Serviciile noastre includ următoarele de mai jos ______________________________________________________ * Împrumuturi personale * Împrumuturi pentru camioane și mașini * Credite pentru consolidarea datoriilor * Împrumuturi pentru studenți * Împrumuturi pentru casă și hotel * împrumuturi pentru căsătorie și sărbătoare * Împrumuturi pentru agricultură și fermă * Împrumuturi de pornire a afacerilor sau împrumuturi de extindere a afacerilor. Oferim toate tipurile de împrumuturi Suntem consultanți financiari care se ocupă de finanțele internaționale pentru orice cantitate de instrumente bancare. Avem accesul / contactele pentru a ridica de la 10 mii dolari la 700 milioane dolari. Am readus la viață industriile aflate în dificultate și ne-am întors idei de afaceri bune, oferind fonduri pentru demararea lor. Avem o rețea de investitori care sunt dispuși să ofere fonduri pentru orice persoană și organizații pentru a începe activitatea și operațiunile. Compania noastră a înregistrat o serie de progrese în furnizarea de servicii financiare de primă calitate clienților noștri, în special în domeniul sindicalizării împrumuturilor și al furnizării de capital pentru persoane fizice și companii. Oferim împrumuturi pentru sectorul public și individual care au nevoie de asistență financiară cu o dobândă scăzută de 2%. Credit acceptabil, Termenii și condițiile sunt foarte simpli și atenți, suntem un grup de profesioniști cu împrumut energetic și cu experiență, cu cunoștințe minuțioase ale piețelor financiare, ne angajăm să oferim clienților și furnizorilor noastre forme simple și competitive de soluții financiare pentru toți utilizatori de afaceri. Cred că s-ar putea să vă intereseze să inițiați o afacere nouă care are nevoie de finanțare sau să extindă sfera afacerilor dvs. deja existente, investitorii noștri sunt, de asemenea, interesați de finanțare / parteneriat și gata să investească o sumă mare în comercianții care sunt gata să dovedească expertiza lor în noua industrie, cu compania noastră de împrumuturi de încredere și alte BANE TOP PRIME AAA precum Bank of America, HSBC, Lloyds, Wells Fargo, The Best Banks for SBA Credit și multe altele. Nu veți regreta nimic în această tranzacție de împrumut, deoarece vă voi face fericit prin e-mail {goodnewsloancompany7@gmail.com} obținerea unui împrumut de la această companie este 100% contact garantat și garantat prin e-mail goodnewsloancompany7@gmail.com Salutari Goodnewsloancompany Contact telefonic: +1 (860)866-4085 E-mail: goodnewsloancompany7@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut pentru toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 9 2002
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 428 2006
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 253 2010
    We are Ireland based major/Direct providers of Fresh Cut BG, SBLC, POF, MTN, Bonds and CDs and this financial instruments are specifically for lease and sale.We are one of the leading Financial instrument providers with offices all over Europe. we always deliver on time and precision as Set forth in the agreement. You are at liberty to engage our leased facilities into trade programs, project financing, Credit line enhancement, Corporate Loans (Business Start-up Loans or Business Expansion Loans), Equipment Procurement Loans (Industrial Equipment, Air crafts, Ships, etc.) as well as other financial instruments issued from AAA Rated bank such as HSBC Bank Hong Kong, HSBC Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt, Barclays Bank , Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed, Our Terms and Conditions are reasonable. DESCRIPTION OF INSTRUMENTS: 1. Instrument: Bank Guarantee (BG)/SBLC (Appendix A) 2. Total Face Value: 10M MIN to 50B MAX USD or Euro 3. Issuing Bank: HSBC, Deutsche Bank Frankfurt, UBS or any Top 25 . 4. Age: One Year, One Day 5. Leasing Price: 4+ 2% 6. Sale Price: 32+2% 7. Delivery by SWIFT . 8. Payment: MT103-23 9. Hard Copy: Bonded Courier within 7 banking days. If you have need for Corporate loans, International project funding, etc. or if you have a client that requires funding for his project or business, We are also affiliated with lenders who specialize on funding against financial instruments, such as BG, SBLC, POF or MTN, we fund 100% of the face value of the financial instrument. Inquiries from agents/ brokers/ intermediaries are also welcomed; do get back to us if you are interested in any of our services and for quality service. Name : Finn Walsh E-mail : everydayfinancedesignated@gmail.com Skype id : everydayfinancedesignated@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 157 2001
    Stimate Domn / Ma, Fericirea zilei! Sunt Jeannie Tucker, creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale cu o dobândă scăzută de 3%. Știu că există o mulțime de familii care trăiesc cu plata pentru a verifica plata și alte care nu pot avea grijă de obligațiile lor financiare și din acest motiv, sunt aici pentru restaurare financiară. Ofer o gamă largă de servicii financiare, care include: Planificare de afaceri, Finanțe comerciale și de dezvoltare, Proprietăți și credite ipotecare, Împrumuturi de consolidare a creanțelor, Împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi private, Refinanțare la domiciliu, Împrumuturi hoteliere, împrumuturi pentru studenți etc. Răspundeți imediat prin e-mail de mai jos pentru mai multe informatii. E-mail: (jeannietuckerfinancialservice@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 4 1966
    DO YOU THINK OF GETTING A LOAN?? APPLY TODAY FOR AFFORDABLE 100% LEGITIMATE HOME/REAL ESTATE/PERSONAL/BUSINESS LOANS Email for immediate response: (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 DO YOU NEED A LOAN? Are Financially down, Cry no more, Financial problem is nothing to cry about, it something we will have to fight against in one Love, Understanding, Trust and Unity. So our faith as Legitimate Financial Consultants is putting an end to the financial hardship. We are investors providing financial services and we specialize in both start up projects,Home Finance and existing businesses needing funding or Loan for expansion. We are committed to helping businesses develop and succeed.Do you have a low credit score and you are finding it hard to obtain capital loan from local banks and other financial institutes? Do you need an urgent loan to buy a house? If Yes worry no more for we are out here to help the less financial privileges get the loan they need to get back on their feet no matter your credit score, you can say goodbye to all your financial crisis and difficulties. We offer loans ranging from ($5,000.00.USD To $500,000,000.00.USD) At a low and affordable interest rate of 2%, without collateral and without credit check. Bradley Louis Loans holds all of the information about how to obtain money quickly and painlessly (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Need emergency funds? Apply now and get your cash approval. we offer the following financial services: *Personal loans, *Debt consolidation loans, *Venture capital, *Business loans, *Education loans, *Home loans *Car Loans *Hotel Loans And many more. Are you looking for genuine loan? contacting the right company for legitimate loan lender have always been a huge problem to clients who have financial problem and in need of solution to it at an affordable interest rate? Are you in any financial mess or do you need funds to start up your own home project and real estate development? Do you need a loan to start a nice small or large scale and medium business? contact us today (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Look forward to your response, Dr. Bradley Louis Text/Call (917) 383-2689
ANONIM a comentat Decretul 931 2017
    Stimate domn / ma, Fericirea zilei! Sunt Jeannie Tucker, un creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale. Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția de noi case, construcții, împrumuturi imobiliare, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bine ați venit în viitor! Finanțarea a fost ușoară cu noi. Contactați-ne deoarece oferim serviciul nostru financiar la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pe termen lung și scurt de împrumut. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumuturi prin: jeannietuckerfinancialservice@gmail.com Toate cele bune Jeannie Tucker
ANONIM a comentat Decretul 82 2020
    Stimate domn / ma, Fericirea zilei! Sunt Jeannie Tucker, un creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale. Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția de noi case, construcții, împrumuturi imobiliare, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bine ați venit în viitor! Finanțarea a fost ușoară cu noi. Contactați-ne deoarece oferim serviciul nostru financiar la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pe termen lung și scurt de împrumut. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumuturi prin: jeannietuckerfinancialservice@gmail.com Toate cele bune Jeannie Tucker
ANONIM a comentat OUG 123 2002
    Atenție: Doamnelor / domnilor, Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă rezolva sarcina financiară sau pentru a investi? Dacă da! Contactați-ne azi pentru asistență de împrumut. Notă: Oferim un împrumut pe termen scurt și pe termen lung la o rată a dobânzii de 3%. Puteți împrumuta de la minimum 2000 și maximum 200.000.000. Vă rugăm să ne contactați pentru mai multe informații: midland.credit2@gmail.com Cu stimă, Kumah James (directorul împrumutului).
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 4318/2001
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu