Standardul 1

Conditiile de utilizare a metodei

Managementul de caz este metoda de lucru obligatorie utilizată în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi reprezintă ansamblul de tehnici, proceduri şi instrumente de lucru care asigură coordonarea tuturor activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionişti din diferite servicii

 instituţii publice şi private.

Rezultat

Prin utilizarea managementului de caz se asigură o intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională, organizată, riguroasă, eficientă şi coerentă pentru copil, familie/ reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil.

Proceduri de implementare a standardului 1

1.1. Toţi furnizorii de servicii pentru protecţia copilului utilizează metoda managementului de caz pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa lor.

1.2. Furnizorul de servicii asigură resursele (umane, financiare, materiale) necesare desfăşurării optime a managementului de caz în conformitate cu prevederile SMO prezente şi ale metodologiilor specifice fiecărui tip de serviciu pe care îl oferă.

1.3. In vederea utilizării corecte a managementului de caz, furnizorul de servicii îşi stabileşte, împreună cu coordonatorii serviciilor, criteriile de eligibilitate pentru accesul clienţilor la serviciile pe care le oferă (denumite şi criterii de admitere), precum şi metodologiile şi procedurile de lucru caracteristice fiecărui tip de serviciu. Aceste documente se întocmesc pe baza prevederilor SMO corespunzătoare serviciilor respective şi ale ghidurilor metodologice aferente şi, totodată, pot fi dezvoltate în raport cu practica, experienţa şi literatura de specialitate.

1.4. Coordonatorii serviciilor se asigură că aceste documente sunt aduse la cunoştinţa personalului de specialitate.

1.5. Furnizorul de servicii se asigură că aceste documente sunt re-evaluate periodic şi, după caz, revizuite, în funcţie de cel puţin următorii factori: nevoile comunităţii, dinamica serviciilor, apariţia modificărilor legislative în domeniu şi propunerile făcute de către personalul de specialitate.

Standardul 2

Etapele managementului de caz

Managementul de caz este un proces care implică parcurgerea unor etape interdependente, care sunt aceleaşi în soluţionarea fiecărui caz în parte.

Rezultat

Managerii de caz şi responsabilii de caz prevenire aplică unitar aceleaşi proceduri în soluţionarea cazurilor, indiferent de instituţia în care activează, pentru rezolvarea optimă şi eficientă a tuturor aspectelor legate de caz, în beneficiul clientului.

Proceduri de implementare a standardului 2

2.1. Managementul de caz,  aplicat în domeniul protecţiei  drepturilor copilului, implică parcurgerea următoarelor etape principale:

a)   Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazurilor;

b)  Evaluarea detaliată/ complexă a situaţiei copilului;

c)  Planificarea serviciilor şi intervenţiilor concretizată într-un plan prevăzut în legislaţie: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare şi/sau reintegrare socială, PS;

d)  Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor pentru copil, familie/ reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil;

e)  Monitorizarea şi re-evaluarea periodică a progreselor înregistrate, deciziilor şi intervenţiilor specializate;

f)   Inchiderea cazului.

2.2. Activităţile  desfăşurate  în  cadrul   acestor  etape   se  bazează  pe  principiile individualizării şi personalizării, precum şi pe implicarea activă (consultare şi participare) a copilului şi familiei/ reprezentantului legal.

2.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură derularea acestor etape pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa furnizorilor de servicii şi înregistrează toate informaţiile în dosarul copilului.

2.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire foloseşte metodele şi instrumentele specifice pentru documentarea cazului cerute de lege şi cele recomandate de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România.

Standardul 3

Identificarea, evaluarea iniţială si preluarea cazurilor

Evaluarea iniţiala a situaţiei copilului se realizează în maxim 72 de ore de la înregistrarea solicitării/ sesizării, cu excepţia situaţiilor de urgenţă când se realizează în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de o oră.

Rezultat

Evaluarea iniţială a situaţiei copilului confirmă sau infirmă, în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru sistemul de protecţie a copilului.

In situaţiile în care copilul se află la risc de separare de familie, evaluarea iniţială a situaţiei copilului confirmă sau infirmă, în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru SPAS, respectiv persoanele cu atribuţii în asistenţa socială.

Proceduri de implementare a standardului 3

3.1. Furnizorul de servicii trebuie să elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţială, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a MC, astfel încât evaluarea iniţială a situaţiei copilului să se realizeze în termenul prevăzut de SMO prezente. Aceste proceduri sunt în acord cu legislaţia în vigoare, inclusiv SMO din domeniul protecţiei drepturilor copilului şi sunt

aplicate la nivelul DGASPC  de către serviciul  de evidenţă intrări-ieşiri a cazurilor (SEI).

SPAS, respectiv primăriile din comune, precum şi DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti trebuie să elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţială, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a responsabililor de caz prevenire, astfel încât evaluarea iniţială a situaţiei copilului să se realizeze în termenul prevăzut de SMO prezente, inclusiv pentru situaţiile de urgenţă.

3.2. Identificarea cazurilor se realizează prin cel puţin una din următoarele situaţii: a) solicitare directă din partea copilului şi/sau a familiei/ reprezentantului legal, b) referire din partea unei alte instituţii, publice sau private, c) semnalare/ sesizare scrisă sau telefonică din partea unor alte persoane decât membrii familiei/ reprezentantul legal si d) autosesizare.

3.3. Toate solicitările directe, referirile, semnalările şi autosesizările de la nivelul DGASPC sunt înregistrate de către SEI în sistemul informatizat de monitorizare a cazurilor (CMTIS). Toate solicitările directe, referirile, semnalările şi autosesizările cu privire la copiii aflaţi în diferite situaţii în comunitate sunt înregistrate la primărie şi sunt repartizate asistenţilor sociali din cadrul SPAS, respectiv persoanelor cu atribuţii în asistenţa socială.

3.4. Evaluarea iniţială a situaţiilor înregistrate la DGASPC este efectuată de regulă de către SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socială/ SEI din cadrul DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.

Evaluarea iniţială a situaţiilor înregistrate la primărie este efectuată de către SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socială.

3.5. In situaţiile de urgenţă, evaluarea iniţială se realizează de către echipa mobilă de intervenţie din cadrul telefonului copilului de la DGASPC, care include obligatoriu un asistent social/ psiholog şi un lucrător de poliţie; în situaţia în care deplasarea acestei echipe ar presupune mai mult de o oră până la adresa la care se află copilul, evaluarea iniţială se realizează de către SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socială/ persoane resursă împreună cu un lucrător de poliţie din comunitatea în care se află copilul. Persoanele resursă reprezintă profesionişti din cadrul serviciilor specializate, publice şi private, pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi prevăzute de lege (centre de consiliere, centre de resursă, centre de primire în regim de urgenţă, centre de tranzit). In acest scop, primăria îşi va întocmi proceduri cu privire la intervenţia în cazurile de urgenţă, la solicitarea DGASPC, inclusiv modul de colaborare cu persoanele resursă.

3.6. Se întocmeşte un raport de evaluare iniţială în maxim 24 de ore de la efectuarea evaluării. Raportul se înaintează şefului pe linie ierarhică, în baza căruia se confirmă sau infirmă cazul ca fiind de competenţa DGASPC, respectiv a primăriei.

3.7. Cazul confirmat şi înregistrat la DGASPC este raportat directorului cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC care îi desemnează un MC, iar în situaţia DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti se desemnează un MC sau, în funcţie de situaţie, un responsabil de caz prevenire.

3.8. In desemnarea managerului de caz, directorul cu atribuţii in domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC ia în considerare cel puţin următoarele aspecte: a) numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia, b) complexitatea cazuisticii, c) experienţa, d) cunoaşterea problematicii respective, e) relaţia cu copilul şi familia şi f) colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii.

3.9. In situaţia cazului confirmat şi înregistrat la primărie, şeful de compartiment care a avizat raportul de evaluare iniţială desemnează responsabilul de caz prevenire.

3.10. Cazul infirmat şi înregistrat la DGASPC, dacă este necesar, este referit de către şeful SEI către alte instituţii abilitate. Referirea implică realizarea unui document înregistrat şi transmis instituţiei abilitate, atât direct, cât şi prin intermediul clientului, iar în unele situaţii şi contactarea telefonică a instituţiei respective.

Documentul scris va conţine principalele informaţii despre cazul respectiv.

Cazul infirmat şi înregistrat la primărie, dacă este necesar, este referit către alte instituţii abilitate. Referirea se face în acelaşi mod menţionat anterior.

Toate cazurile care ţin de competenţa DGASPC sunt referite împreună cu o copie a raportului de evaluare iniţială.

3.11. Conţinutul raportului de evaluare iniţială, precum şi decizia luată în baza acestuia (confirmare sau infirmare) se comunică clienţilor în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia şi se consemnează.

Standardul 4

Evaluarea detaliată/ complexă

Managerul de caz, împreună cu o echipă corespunzătoare de profesionişti, asigură realizarea evaluării detaliate/ complexe a situaţiei copilului.

Evaluarea     complexă     se     realizează     de     către     echipa multidisciplinară a serviciului de evaluare complexă de la nivelul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Responsabilul    de    caz    prevenire,   împreună    cu    o    echipă corespunzătoare de profesionişti, asigură  realizarea evaluării detaliate a situaţiei copilului.

Rezultat

Prin utilizarea managementului de caz, copilul beneficiază de o evaluare comprehensivă şi multidimensională a nevoilor sale specifice şi individuale, precum şi ale familiei sale.

Proceduri de implementare a standardului 4

4.1. Evaluarea detaliată se realizează în cadrul întâlnirilor cu cei implicaţi, atât în mediul de viaţa al acestora, cât şi la sediul serviciilor specializate. In vederea realizării  evaluării  detaliate,  MC, respectiv  responsabilul  de caz prevenire stabileşte  şi solicită implicarea în evaluare a unei echipe de profesionişti (psihologi, asistenţi sociali şi alţii) în funcţie de situaţia şi natura cazului.

4.2. Furnizorul de servicii asigură resursele necesare deplasării în teren a MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, precum şi a celorlalţi profesionişti implicaţi în evaluare.

4.3. Copilul şi familia/ reprezentantul legal sunt implicaţi  activ în procesul  de evaluare.

4.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire consemnează informaţiile obţinute în cadrul acestor întâlniri în rapoarte de vizită/ întâlnire care includ cel puţin următoarele aspecte: sinteza discuţiilor purtate în cursul întâlnirii, data, locul şi scopul vizitei următoare, agreată în prealabil cu familia şi copilul.

4.5. Rapoartele de vizită/ întâlnire sunt înaintate şefului ierarhic spre avizare. Conţinutul acestor rapoarte este adus la cunoştinţa familiei şi a copilului, în maxim 3 zile de la data vizitei/ întâlnirii, cu excepţia situaţiei în care acesta ar putea aduce prejudicii derulării procesului de evaluare (de ex. cazuri aflate în anchetă penală, relaţii tensionate între membrii familiei). Decizia de a nu comunica raportul familiei este luată de către MC, respectiv responsabilul de caz prevenire cu consultarea şi acordul şefului ierarhic.

4.6. Vizitele la domiciliul familiei se realizează pe baza unui program stabilit de comun acord cu familia şi copilul. In cazul în care este nevoie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire poate realiza şi vizite neanunţate, numai dacă. apreciază că există motive temeinice şi cu acordul şefului ierarhic.

4.7. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire solicită familiei şi copilului o listă cu persoane care pot da referinţe despre situaţia în care se află. Totodată, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire informează familia şi copilul despre contactarea altor persoane decât cele desemnate de aceştia în vederea obţinerii de referinţe.

4.8. In urma evaluării detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte un raport de evaluare detaliată realizat pe baza rapoartelor specialiştilor implicaţi în evaluare şi a rapoartelor de vizită, în maxim 24 de ore de la ultima evaluare/ vizită. Raportul trebuie avizat de şeful pe ordine ierarhică şi transmis, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea sa, membrilor echipei, familiei/ reprezentantului legal şi, după caz, copilului.

Standardul 5

Echipa multidisciplinara

Managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură implicarea şi conlucrarea, pe parcursul tuturor etapelor managementului de caz, a unei echipe de specialişti, multidisciplinară şi, după caz, interinstituţională, precum şi intervenţia punctuală a unor specialişti colaboratori atunci când este necesar.

Rezultat

Munca   în   echipă   şi   parteneriatul   interinstituţional   asigură abordarea globală a situaţiei copilului, prin acţiuni sinergice şi coerente şi contribuie în mod esenţial la soluţionarea cazului.

Proceduri de implementare a standardului 5

5.1. Furnizorul de servicii efectuează demersurile necesare pentru munca în echipă multidisciplinară şi interinstituţională, precum şi pentru expertiza unor specialişti colaboratori, conform propunerilor şi solicitărilor, în scris, ale MC, respectiv ale responsabililor de caz prevenire.

5.2. MC  înaintează  anual  propuneri   scrise  coordonatorului   serviciului  în  care activează cu privire la modificarea organigramei serviciului în cauză în vederea asigurării muncii în echipă la un randament optim.

5.3. MC solicită, în scris, şefului ierarhic, ori de câte ori este nevoie, intervenţia suplimentară a unor specialişti din afara echipei, care activează în cadrul altor servicii/ instituţii cu care furnizorul de servicii nu are un acord încheiat.

5.4. In vederea formulării propunerilor şi solicitărilor menţionate anterior, precum şi a întocmirii PIP şi a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, a referirii cazului către alte instituţii, MC are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/ sectorului întocmită de consiliul judeţean/ local al sectoarelor municipiului Bucureşti.

In vederea întocmirii PS, responsabilul de caz are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/ sectorului întocmită de consiliul judeţean/ local al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Totodată, furnizorul de servicii pune la dispoziţia MC, respectiv responsabilului de caz prevenire lista cu serviciile/ instituţiile şi specialiştii cu care are încheiate contracte de colaborare, precum şi lista cu instituţiile publice pentru copil şi familie existente la nivelul judeţului/ sectorului.

5.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură organizarea întâlnirilor echipei (numite întâlniri de caz) în mod periodic - cel puţin o dată pe săptămână - pentru a discuta cazurile şi a lua deciziile necesare soluţionării acestora. In funcţie de situaţie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire se poate întâlni şi individual cu profesioniştii implicaţi în rezolvarea cazului. La aceste întâlniri pot participa familia/ reprezentantul legal şi copilul dacă echipa/ profesioniştii consideră că este necesar.

Standardul 6

Planul individualizat de protecţie şi planul de servicii

Managerul   de   caz,   împreună   cu   echipa   multidisciplinară, elaborează  planul  individualizat de  protecţie, sau  după  caz, celelalte planuri prevăzute în legislaţie, în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Responsabilul de caz prevenire elaborează planul de servicii în termen  maxim  de  30  de  zile  de  la  înregistrarea  cazului  la primărie.

Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal sunt implicaţi activ în procesul de planificare a prestaţiilor, serviciilor şi intervenţiilor.

Rezultat

Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiază de servicii şi intervenţii în conformitate cu nevoile identificate şi propriile opţiuni.

Proceduri de implementare a standardului 6

6.1. In baza raportului de evaluare detaliată, MC întocmeşte PIP sau, după caz, celelalte planuri prevăzute în legislaţie. PIP, precum şi celelalte planuri sunt întocmite în cel mai scurt timp posibil de la încheierea evaluării, astfel încât să fie prezentate Comisiei pentru Protecţia Copilului/ instanţei odată cu raportul de evaluare psihosocială (detaliată) atunci  când se ia decizia unei măsuri de protecţie specială şi planul respectiv să fie anexă a hotărârii Comisiei/ instanţei.

PS este realizat de către responsabilul de caz prevenire de la nivelul SPAS/ primăriei, beneficiind de îndrumare metodologică din partea MC alocat.

6.2.  Conţinutul PIP/ PS/ alte planuri prevăzute în legislaţie este stabilit de comun acord cu echipa, familia/ reprezentantul legal şi copilul în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate.

6.3.  MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizează cel puţin o întâlnire cu echipa multidisciplinară în vederea finalizării planului corespunzător.

6.4.  Planul este avizat de şeful ierarhic şi transmis, în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de SMO prezente, membrilor echipei, familiei/ reprezentantului legal şi, după caz, copilului. Copilului i se aduce la cunoştinţă conţinutul planului utilizând mijloace şi materiale adecvate vârstei, gradului de maturitate, tipului de dizabilitate şi/ sau gradului de handicap.

6.5  MC, respectiv responsabilul de caz prevenire transmite fiecărui membru al echipei responsabilităţile şi planificarea activităţilor în echipă necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului corespunzător.

6.6.  Furnizarea prestaţiilor, serviciilor şi a intervenţiilor cuprinse în PIP/ PS/ alte planuri prevăzute în legislaţie se face în baza contractului cu familia/ reprezentantul legal încheiat cu furnizorul de servicii. Se recomandă adaptarea modelului prevăzut în Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.

Standardul 7

Monitorizare si re-evaluare

Managerul    de   caz   monitorizează    implementarea    planului individualizat de protecţie sau, după caz, a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, respectiv progresele care se înregistrează în soluţionarea situaţiei copilului până când procesul de asistenţă şi/sau protecţie nu se mai dovedeşte necesar. Responsabilul de caz prevenire monitorizează implementarea planului de servicii, respectiv progresele care se înregistrează în soluţionarea situaţiei copilului până când procesul de asistenţă nu se mai dovedeşte necesar.

Rezultat

Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiază de servicii şi intervenţii adecvate permanent situaţiei reale şi prezente.

Proceduri de implementare a standardului 7

7.1. In contextul monitorizării planului, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire are în vedere cel puţin următoarele aspecte: a) verificarea demarării serviciilor/ activităţilor prevăzute, în maxim 2 zile de la termenele de iniţiere stabilite în planul respectiv; b) verificarea modului de furnizare a serviciilor/ activităţilor (de ex. progrese obţinute, atingerea obiectivelor, probleme apărute) cel puţin lunar în limita de timp stabilită pentru fiecare serviciu/ activitate; c) răspuns imediat la orice   problemă   care   apare   în   derularea   serviciilor/   activităţilor   (de   ex. identificarea de  resurse pentru transportul  familiei  şi  copilului,  rezolvarea problemelor logistice sau procedurale); d) asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi specialişti implicaţi în implementarea planului, familie şi copil; e) medierea relaţiei dintre familie şi copil pe de o parte şi profesionişti pe de altă parte (de ex. prin acompaniere, negocierea conflictelor); f) re-evaluarea situaţiei copilului, respectiv a modului de implementare a planului, cel puţin o dată la 3 luni şi, dacă este necesar, revizuirea planului respectiv; g) înregistrarea permanentă a informaţiilor, progreselor, evoluţiei cazului în dosarul copilului; h) modificarea contractului cu familia/ reprezentantul legal atunci când este cazul.

7.2. In vederea realizării monitorizării, responsabilii de PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a PIS, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea MC, cu ocazia revizuirii PIP). In vederea realizării monitorizării,    responsabilii de intervenţie au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a programelor personalizate derulate pentru copii în cadrul serviciilor de prevenire, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea responsabilului de caz prevenire, cu ocazia revizuirii PS).

7.3. Rapoartele de implementare a PIS sunt transmise la MC în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/ situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale). Rapoartele    de    implementare    a    programelor    personalizate    sunt    transmise responsabilului de caz prevenire în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/ situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale).

7.4. MC,    respectiv    responsabilul    de    caz   prevenire,    împreună    cu    echipa multidisciplinară realizează re-evaluarea situaţiei copilului o dată la 3 luni sau de câte ori este nevoie, precum şi revizuirea planului corespunzător daca acest lucru este necesar.

7.5.  MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizează întâlnirile cu echipa în vederea re-evaluării situaţiei copilului şi respectiv revizuirii planului corespunzător.

7.6.  Re-evaluarea situaţiei copilului şi, după caz, revizuirea planului au loc în aceleaşi condiţii de implicare activă a familiei/ reprezentantului legal şi a copilului.

7.7.  Re-evaluarea situaţiei copilului şi revizuirea planului au loc în maxim 48 de orc de la înregistrarea situaţiilor care implică admiterea copilului într-o instituţie de orice tip pentru copii sau pentru copil şi familie care nu au fost prevăzute în planul iniţial (de ex. spitalizare, inclusiv în unităţi medico-sociale, măsură de protecţie specială într-un serviciu rezidenţial, găzduire în adăposturi pentru victimele violenţei în familie).

7.8.  MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte raportul de re-evaluare în maxim 24 de ore de la data re-evaluării. Raportul trebuie avizat de şeful ierarhic şi transmis, în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia, membrilor echipei, familiei şi, după caz, copilului.

7.9.  Pe parcursul monitorizării unor cazuri extrem de dificile, se recomandă ca MC să asigure organizarea unei întâlniri (numită conferinţă de caz) sau a unei teleconferinţe a membrilor echipei multidisciplinare cu experţi recunoscuţi în domeniul în cauză în vederea soluţionării cazurilor respective.

Standardul 8

Monitorizarea post-servicii si inchiderea cazului

In vederea consolidării rezultatelor obţinute realizarea planului, managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură derularea activităţilor de monitorizare post-servicii pentru o perioadă de minim 3 luni.

Rezultat

Inchiderea cazului are loc în  momentul în  care procesul de

asistenţă şi/sau protecţie    a copilului nu se mai dovedeşte a fi necesar   şi   familia   îşi   redobândeşte   capacitatea   optimă   de autonomie şi funcţionare.

Proceduri de implementare a standardului 8

8.1. Monitorizarea post-servicii  se realizează în baza unui plan de monitorizare elaborat de MC, respectiv responsabilul de caz prevenire şi avizat de furnizorul de servicii.

8.2. In procesul de monitorizare post-servicii, MC urmăreşte calitatea integrării sociale a copilului şi colaborează cu SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socială din comunitatea în care locuieşte familia cu copilul. In procesul de monitorizare post-servicii, responsabilul de caz prevenire urmăreşte calitatea   integrării   sociale   a  copilului   şi   colaborează  cu  membrii   structurilor comunitare consultative din comunitatea în care locuieşte familia cu copilul. De   asemenea,   MC,   respectiv  responsabilul   de   caz   prevenire   colaborează   cu profesionişti din servicii/ instituţii care pot consolida rezultatele obţinute în urma implementării PIP/ alte planuri prevăzute în legislaţie, respectiv PS.

8.3. MC,   respectiv   responsabilul   de   caz   prevenire   întocmeşte   rapoarte   de monitorizare post-servicii lunar sau de câte ori este nevoie.

8.4. Pe parcursul intervenţiei, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire pregăteşte familia/ reprezentantul legal şi copilul în vederea închiderii cazului.

8.5. închiderea cazului se face prin decizia autorităţilor competente, la recomandarea MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, avizată de şeful ierarhic. Aceasta decizie este comunicată de către MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire. La DGASPC închiderea cazurilor se înregistrează la SEI şi în CMTIS.

Standardul 9

Recrutare şi angajare

Managerii şi responsabilii de caz sunt selectaţi cu atenţie şi responsabilitate prin intermediul unui proces de recrutare şi angajare care se desfăşoară în acord cu legislaţia în vigoare.

Rezultat

In acord cu misiunea sa, furnizorul de servicii asigură angajarea managerilor şi a responsabililor de caz în condiţiile standardelor minime obligatorii prezente.

Proceduri de implementare a standardului 9

9.1. Pot fi angajaţi ca MC persoanele care:

-    sunt asistenţi sociali conform Legii nr.466/2004 privind statutul profesiei de asistent social şi au o experienţă de cel puţin 2 ani de muncă in servicii pentru protecţia copilului;

-    au studii superioare socio-umane sau medicale şi o vechime în servicii pentru protecţia copilului de cel puţin 3 ani;

-    au studii superioare, altele decât socio-umane sau medicale, au absolvit un curs post-universitar în domeniul  asistenţei  sociale şi  au o vechime în serviciile de protecţie a copilului de cel puţin 5 ani.

Se acordă prioritate la angajare profesioniştilor cu pregătire în managementul de caz.

9.2.  Responsabilii de caz prevenire, precum şi responsabilii de caz din protecţie specială şi responsabilii de caz din centrele maternale trebuie să fie cel puţin absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat şi să aibă o experienţă de cel puţin doi ani de muncă in servicii sociale. Activitatea responsabilului de caz prevenire este coordonată metodologic de un MC.

9.3.  Dacă serviciul social în cauză funcţionează într-o zonă geografică în care trăiesc comunităţi etnice minoritare, se recomandă ca o parte din managerii şi responsabilii de caz să vorbească limba minorităţii respective. Totodată se recomandă angajarea unor profesionişti cu abilităţi empatice şi de comunicare cu copiii şi familiile.

9.4.  Numărul de MC dintr-un serviciu pentru protecţia copilului sau numărul total de MC de care dispune furnizorul de servicii trebuie să fie suficient astfel încât nevoile clienţilor să fie satisfăcute, misiunea serviciului îndeplinită şi încărcătura per MC să fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru până la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite şi cele în care MC îşi deleagă responsabilităţile parţial sau în integralitate nu sunt considerate cazuri active.

9.5.  Numărul responsabililor de caz prevenire din cadrul primăriei trebuie să fie suficient astfel încât nevoile clienţilor să fie satisfăcute şi încărcătura per responsabil de caz prevenire să fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru până la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite nu sunt considerate cazuri active.

Standardul 10

Rolul si locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz

Structura organigramei furnizorului de servicii cuprinde un număr suficient de manageri de caz, respectiv responsabili de caz, cu roluri clar precizate în implementarea planului individualizat de protecţie/ a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, respectiv a planului de servicii.

Rezultat

Fiecare caz este abordat conform metodei managementului de caz, asigurandu-se astfel o intervenţie coerentă şi eficientă.

Proceduri de implementare a standardului 10

10.1. Furnizorul de servicii întocmeşte fişele de post pentru managerii şi responsabilii de caz conform legii în vigoare şi prevederilor SMO prezente.

10.2. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, reprezintă interfaţa între client şi serviciile de care acesta are nevoie şi, totodată, este principalul interlocutor al acestuia pe întreaga durată a implementării PIP/ a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, respectiv a PS.

10.3. Atribuţiile principale ale MC sunt următoarele:

a)  coordonează eforturile,   demersurile  şi  activităţile  de  asistenţă  socială  şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului;

b)  elaborează PIP/ celelalte planuri prevăzute în legislaţie şi alcătuieşte echipa multidisciplinară şi, după caz, interinstituţională, şi organizează întâlnirile cu echipa, precum şi cele individuale cu profesioniştii implicaţi în rezolvarea cazului;

c)   asigură colaborarea şi implicarea activă a familiei/ reprezentantului legal şi a copilului,  şi îi  sprijină pe aceştia în toate demersurile întreprinse pe tot parcursul managementului de caz (de ex. organizarea de întâlniri periodice sau la solicitarea acestora, acompaniere, sprijin emoţional, consiliere);

d)  asigură comunicarea între toate părţile implicate în rezolvarea cazului;

e)   asigură respectarea etapelor managementului de caz;

f)   întocmeşte şi reactualizează dosarul copilului;

g)  coordonează metodologic responsabilii de caz prevenire;

h) comunică, cu avizul superiorului ierarhic, la SEI, cazurile pentru care a fost luată decizia de închidere.

10.4. Principalele atribuţii ale responsabilului de caz prevenire sunt următoarele:

a)   coordonează eforturile, demersurile şi activităţile de prevenire a separării copilului de familia sa;

b)  elaborează PS;

c)   asigură comunicarea între toate părţile implicate în rezolvarea cazului;

d)  asigură respectarea etapelor managementului de caz;

e)  întocmeşte şi reactualizează dosarul copilului.

10.5. Delegarea responsabilităţilor legate de managementul de caz se realizează cu acordul şefului ierarhic al MC. De regulă, MC îşi delega o parte din responsabilităţi către responsabilii de caz din protecţie specială şi din centrele maternale.

Delegarea integrală a responsabilităţilor se realizează către profesionişti care îndeplinesc aceleaşi condiţii minime ca şi profesionistul care deleagă.

Standardul 11

Formarea iniţială şi continuă

Managerul de caz şi responsabilul de caz au competenţele necesare pentru a lucra cu clienţii şi în echipa multidisciplinară.

Rezultat

Copiii şi familiile acestora beneficiază de servicii de calitate şi personalizate din partea unor profesionişti bine pregătiţi, cu abilităţi empatice şi de comunicare.

Proceduri de implementare a standardului 11

11.1. La angajare, în lipsa unei formări de iniţiere în domeniul managementului de caz, fiecare MC, respectiv responsabil de caz beneficiază de formare în acest domeniu, asigurată din bugetul angajatorului.

11.2. MC, respectiv responsabilul de caz comunică şefului ierarhic care sunt nevoile de pregătire. Totodată, în funcţie de evaluarea anuală a activităţii MC, respectiv a responsabilului de caz, şeful ierarhic poate identifica şi alte domenii de pregătire.

11.3. MC beneficiază de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuă în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuă în domeniul protecţiei copilului sau domenii conexe/ interdisciplinare, asigurate din bugetul angajatorului. Teme recomandate pentru formarea continuă: funcţiile MC, relaţia copil/ familie - MC, confidenţialitate şi etică profesională, criterii de eligibilitate pentru accesul la servicii, nomenclatorul serviciilor, sistemul public de asistenţă socială şi prestaţiile, cadrul legal,   promovarea interesului copilului/ familiei (advocacy), servicii sociale la nivel local, metode şi proceduri de evaluare, planificare şi monitorizare.

11.4. Responsabilii de caz prevenire beneficiază de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuă în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuă în domeniul protecţiei copilului cu accent pe identificarea factorilor de risc pentru abuz, neglijare, separarea copilului de familia sa şi administrarea serviciilor de prevenire de la nivel local. Pregătirea se asigură din bugetul angajatorului.

11.5. Responsabilii de caz din protecţie specială şi din centrele maternale beneficiază de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuă în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuă în domeniul protecţiei copilului. Pregătirea se asigură din bugetul angajatorului.

11.6. MC şi responsabilii de caz participă la diverse cursuri de formare care îi pot ajuta în optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii şi conferinţe.

11.7.   Educaţia permanentă şi formarea profesională continuă  a MC şi a responsabililor de caz sunt   promovate, sprijinite şi înregistrate de către angajatori.

11.8.   Educaţia permanentă şi formarea profesională continuă a MC şi a responsabililor de caz se realizează conform legislaţiei în vigoare.

Standardul 12

Supervizare

Furnizorul de servicii dispune permanent de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane.

Rezultat

Managerii de caz şi responsabilii de caz beneficiază de supervizare din partea unor specialişti pregătiţi şi cu experienţă în acest sens şi acest lucru permite funcţionarea serviciilor la randament optim.

Proceduri de implementare a standardului 12

12.1.   Furnizorii de servicii au obligaţia de a asigura supervizarea internă şi externă a MC şi responsabililor de caz.

12.2.   Coordonatorii  serviciilor organizează cel puţin o  dată pe  lună întâlniri  de supervizare internă cu MC, individual şi în echipă, şi la cererea acestora. .

12.3.   Supervizarea externă se realizează de specialişti cu studii superioare socio-umane sau medicale cu experienţă de cel puţin 5 ani în servicii pentru copil şi familie, pregătire în supervizare si experienţă de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie în plus faţă de persoanele cărora li se asigură supervizarea respectivă.

12.4.   Coordonatorii serviciilor şi alţi specialişti angajaţi ai furnizorului de servicii care desfăşoară activităţi de supervizare internă beneficiază de cel puţin 42 de ore de formare continuă în acest domeniu, asigurată din bugetul angajatorului.