ORDIN   Nr. 282 din 30 mai 2007

pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul National PHARE 2005

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 458 din 6 iulie 2007

In temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor,

în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Naţional PHARE 2005, cuprins   în   anexa   care   face   parte   integrantă   din prezentul ordin.

Art.  2.   -   Prezentul  ordin  se  publică în  Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

secretar de stat

ANEXA

ACORD   DE   FINANŢARE

între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Naţional PHARE 2005

Comisia Europeană, denumită în continuare  Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii  Europene, denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi

Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit după cum urmează:

Măsura la care se face referire în art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura prevăzută la art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, încheiat între Comisie şi Beneficiar, şi completate cu prevederile prezentului acord şi ale Dispoziţiilor speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi obiectul

Ca parte a programului său de asistenţă, Comunitatea contribuie prin fonduri nerambursabile la finanţarea următoarei măsuri, prezentată în detaliu în anexa C:

Numărul programului:     2005/017-553.06

Titlul:                             Programul Naţional PHARE 2005 pentru România

ARTICOLUL 2

Angajamentul Comunităţii

Contribuţia financiară a Comunităţii este stabilită la nivelul maxim de 372,29 milioane euro, denumită în continuare finanţarea nerambursabilă CE. Din această sumă, 300 milioane euro vor fi disponibili după semnarea prezentului acord de finanţare. Diferenţa de 72,29 milioane euro va fi disponibilă numai după îndeplinirea, cel târziu la sfârşitul lunii septembrie 2006, a sistemelor de referinţă prevăzute în anexa F. în cazul neîndeplinirii acestora, Comisia va invoca art.  12.2 din anexa C si va solicita organizarea unui comitet mixt de monitorizare pentru a analiza situaţia şi a decide ce fişe de proiect vor fi amendate.

Contribuţia financiară minimă a beneficiarului este determinată de regulile de cofinanţare prevăzute în anexa la prezentul acord.

ARTICOLUL 3

Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsură, finanţarea nerambursabilă CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2007, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice fonduri rămase din finanţarea nerambursabilă CE care nu au fost contractate până ia această dată vor fi anulate.

Termenul limită pentru executarea contractelor din finanţarea nerambursabilă CE este 30 noiembrie 2008, cu excepţia contractelor de investiţii şi de supervizare cuprinse în subprogramul 4, pentru care termenul limită este 30 noiembrie 2009. Cu toate acestea, în situaţii excepţionale Comisia poate fi de acord cu o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacă această solicitare este făcută în timp util şi este justificată în mod corespunzător de către beneficiar. Efectuarea plăţilor poate continua timp de 18 luni după termenul limită de executare a contractelor pentru a îndeplini obligaţiile apărute în timpul executării contractelor aflate sub incidenţa acestui program. Prezentul acord va expira la momentul efectuării acestor plăţi. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată următoarelor persoane:

pentru Beneficiar:

Dl Istvan Jakab,

secretar de stat,

coordonatorul naţional al asistenţei,

Ministerul Finanţelor Publice,

Bd. Mircea Vodă nr. 44, bl. M17,

intrarea C, tronsonul 2,

Telefon: +40 21 302 52 50;

Fax: +40 21 302 52 32,

România

pentru Comunitate:

Dl Jonathan Scheele,

şeful Delegaţiei CE,

Delegaţia CE la Bucureşti,

Str. Jules Michelet nr. 18-20,

010463, Bucureşti,

România,

Fax: 00 40 21 212 88 08

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord este redactat în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord va intra în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Nicio cheltuială efectuată înainte de această dată nu este eligibilă în cadrul finanţării nerambursabile CE. Anexele fac parte integrantă din prezentul acord. încheiat la Bucuresti.

Din partea Beneficiarului,

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanţelor publice

Din partea Comunităţii,

Dl Jonathan Scheele,

şeful Delegaţiei CE,

Delegaţia CE la Bucureşti

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi

România, pe de cealaltă parte,

şi împreună denumite părţi contractante,

având în vedere faptul că România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţă PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul că este convenabilă menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţă al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în regulamentul mai sus menţionat, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în prezentul acord-cadru. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).

România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare măsură finanţată în cadrul prezentului acord-cadru va fi implementată în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul prezentului acord-cadru, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terţă parte, stat sau agenţie.

In acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice dispută legată de prezentul acord-cadru care nu poate  fi  rezolvată  prin  consultare  va fi  soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

ARTICOLUL 6

Prezentul acord-cadru este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 7

Prezentul acord-cadru va intra în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi. Acordul-cadru va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a prezentului acord-cadru, orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord-cadru.

ARTICOLUL 8

Prevederile prezentului acord-cadru se vor aplica şi cooperării tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele fac parte integrantă din prezentul acord-cadru.

Intocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Pentru România,

Eugen Dijmărescu,

ministru de stat

Intocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Pentru Comunitate,

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

ANEXA A la acordul de finantare

CONDIŢII   GENERALE

privind memorandumurile de finantare

In prezentele condiţii generale termenul de Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I

Finanţarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza memorandumului de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

In cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

In ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achiziţionarea

ARTICOLUL 4

Generalităţi

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumui de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Condiţii de participare

1.    Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalele oficiale corespunzătoare.

2.   Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

-  acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

-  încheierea contractelor prin acord direct;

-   realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorilor tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

1.   Contractele de cooperare tehnică, ce pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2.   Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3.   In situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor, şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.

4.   In cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.

5.   Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilităţi

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

In cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă, în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în acel stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică lugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare şi vamă

1.   Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE.

2.   Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată, conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.

3.  Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4.   Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE vor fi scutite de la plata impozitelor pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5.   Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6.   Persoanele fizice şi juridice ce importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică lugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1.   Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în Unităţi Europene de Cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, fie în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2.  Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentă efectuării plăţii.

3.   Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspecţie şi evaluare

1.   Comisia va avea dreptul să îşi trimită proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. In orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să ducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2.  Beneficiarul:

a)   va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b)   va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă finală va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale şi finale

ARTICOLUL 18

Consultări-Dispute

1.     Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a Condiţiilor generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2.   In situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în condiţiile generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3.  Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabilii detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunţ-Adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. In caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate în memorandumul de finantare.

ANEXA B la acordul de finantare

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

-   un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- un al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod precum şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului initial.

ANEXA C la acordul de finantare

LISTA   MĂSURILOR   PHARE

Subprogramul 1                        Criterii politice - 2005/017-553.01

                                                  (Total: 44,59 milioane euro)

PHARE/2005/017-553              01.01. Sector minorităti

PHARE/2005/017-553              01.02. Societate civilă

PHARE/2005/017-553              01.03. Sector reforma administraţiei publice

PHARE/2005/017-553              01.04. Sector reforma iustitiei

Subprogramul 2            Indeplinirea criteriilor economice - 2005/017-553.02

Subprogramul 3           Indeplinirea obligaţiilor din acquis - 2005/017-553.03

                                                 (Total: 136,69 milioane euro)

PHARE/2005/017-553             03.01. Sector finanţe publice

PHARE/2005/017-553             03.02. Sector agricultură

PHARE/2005/017-553             03.03. Sector mediu

PHARE/2005/017-553             03.04. Sector managementul frontierelor

PHARE/2005/017-553             03.05. Intărirea capacităţii  instituţionale a  României  de  protejare  a drepturilor de proprietate intelectuală şi                                                                                       industrială

PHARE/2005/017-553            03.06. Intărirea metodologiei de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România (CSA)

PHARE/2005/017-553            03.07. Statistica

PHARE/2005/017-553            03.08. Imbunătăţirea capacităţii  instituţionale a Comisiei  Naţionale a Valorilor Mobiliare din România (CNVM)

PHARE/2005/017-553            03.10. Consilidarea sectorului energetic

PHARE/2005/017-553            03.11. Imbunătăţirea siguranţei  şi calităţii  serviciilor şi  a capacităţii instituţionale în sectorul transporturi

Subprogramul 4                    Coeziune economică şi socială - 2005/017-553.04

                                               (Total: 175,00 milioane euro)

PHARE/2005/017-553         04.01. Coeziune   economică   şi    socială    Partea    1:   Imbunătăţirea infrastructurii, acordarea de sprijin pentru                                                                                IMM-uri, protecţia mediului şi îmbunătăţirea accesului la educaţie şi instruire la nivel regional în vederea creşterii                                                                         dezvoltării economice

PHARE/2005/017-553        04.02. Coeziune economică şi socială Partea a 2-a: Dezvoltarea resurselor umane: măsuri de ocupare a forţei de muncă şi                                                                      integrare socială

PHARE/2005/017-553       04.03. Coeziune   economică   şi   socială   Partea   a   3-a:   Dezvoltarea capacităţilor administrative pentru gestionarea                                                                        fondurilor structurale

Subprogramul 5                    Acţiuni şi nevoi specifice - 2005/17-553.05

                                              (Total: 16,01 milioane euro)

PHARE/2005/017-553         05.01. Sprijin acordat administraţiilor care gestionează fondurile Comisiei Europene

PHARE/2005/017-553         05.03. Sprijin pentru strategia de evaluare din România

1. Identificare

PHARE 2005
Beneficiar	România
Program	Program Naţional  PHARE 2005 incluzând  indicaţii privind măsurile pentru anii 2005-2006
Număr CRIS	PHARE/2005/017-553
Anul	2005
Cost	372,29 milioane euro, contributie PHARE
Autoritate de implementare	Ministerul  Finanţelor Publice în calitate de coordonator national al asistentei
Cod sector	DAC	Fonduri  PHARE -  milioane euro
	15020	35,90
	15030	18,00
	15040	13,59
	15050	2,00
	16310	33,66
	16320	41,42
	16362	4,66
	21010	10,22
	23010	3,00
	24010	3,00
	31110	18,50
	41010	17,50
	43040	121,14
	53010	74,31
Grup	C
Linii bugetare	22.02.01
Task Manager programare	Josef Winfried Gruter
Task Manaaer implementare	Gioraio Ficcarelli
Termene de implementare orientative
Contractare până la1)	30/11/2007
Ultimul contract se va încheia înainte de2)	30/11/2008, cu exceptia investitiilor din subprogramul 4 - partea 1 şi partea 2 (2005/017-553.04.01 şi 2005/017-553.04.02), precum şi a contractelor de supraveghere legate de acestea, pentru care termenul limită este 30 noiembrie 2009

2. Rezumatul Programului Naţional PHARE 2005

Programul Naţional PHARE 2005 continuă să furnizeze asistenţă României în vederea aderării la Uniunea Europeană. Programul a fost definit luându-se în considerare Foaia de parcurs pentru România, aprobată de Consiliul European la Copenhaga în decembrie 2002. Acesta acoperă măsurile care trebuie iniţiate sau implementate în perioada care a rămas până la aderare şi în primii ani după aderarea României la Uniunea Europeană. Aceste măsuri vor sprijini dezvoltarea instituţiilor şi infrastructurii din România, necesară unui stat membru pentru a beneficia în întreaga măsură de statutul de membru al Uniunii Europene şi care asigură îndeplinirea obligaţiilor stabilite în acquis-ul comunitar.

Programul are în vedere de asemenea Programul de aderare a României şi analiza inclusă în Raportul Comisiei din noiembrie 2004 privind pregătirea României pentru aderare.

Programul Naţional PHARE 2005 este rezultatul unui exerciţiu de programare multianuală, în care au fost identificate, pentru 8 sectoare prioritare, toate măsurile care vor fi iniţiate în cadrul bugetelor pentru perioada 2004-2006. Programul Naţional PHARE 2005 acoperă sprijinul pentru 6 subprograme privind criteriile politice de aderare, precum şi pregătirile necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor derivând din acquis-ul comunitar, cu un accent deosebit pe măsurile de coeziune economică şi socială. Mai mult, Programul Naţional PHARE 2005 sprijină participarea României la programele comunitare şi ia în considerare măsurile cerute pentru România în primii ani de la aderare.

In ceea ce priveşte criteriile politice de consolidare a democraţiei şi statului de drept şi a respectului faţă de drepturile omului şi minoritarilor, accentul se pune pe programele multianuale de reformă a administraţiei publice şi a sistemului judiciar, prin sprijinirea minoritarilor şi a societăţii civile.

O parte importantă a măsurilor PHARE este menită să îndeplinească obligaţiile care derivă din acquis şi în special angajamentele de implementare asumate de România în timpul negocierilor de aderare. Măsurile propuse au în vedere 4 domenii prioritare, şi anume finanţele publice, agricultura, mediul şi managementul frontierelor, în baza programelor de 3 ani pentru aceste domenii din 2004. Alte subiecte vor fi sprijinite într-un mod mai specific, cum ar fi piaţa internă, statistica, energia şi transporturile.

In conformitate cu instrucţiunile PHARE pentru perioada 2000-2006, sprijinul acordat coeziunii economice şi sociale este în strânsă legătură cu Planul Naţional de Dezvoltare (PND) adoptat de Guvernul României în decembrie 2003. PND acoperă o perioadă de 3 ani.

Facilitatea de acţiuni specifice furnizează un instrument flexibil de sprijinire a acţiunilor mici, dar cu importanţă, inclusiv măsurile menite să ajute România în primii ani după aderare.

Programul Naţional PHARE 2005 continuă să suporte în parte costurile participării României la diferite activităţi comunitare. Cu toate acestea, acest subprogram se supune unui alt acord de finanţare 2005.

3. Strategie

După cum se arată în Documentul strategic al Comisiei din 2004 „Progrese în procesul de extindere", Raportul 2004 demonstrează că România a făcut progrese substanţiale în direcţia îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga. Pentru a-şi încheia pregătirile cu succes, România trebuie să îşi intensifice eforturile în vederea transpunerii, implementării şi aplicării prevederilor acquis-ului. In special, trebuie să continue reforma administraţiei publice şi a justiţiei. Intre timp a fost semnat tratatul de aderare, care este în curs de ratificare de către statele membre. Tratatul prevede anul 2007 ca dată a aderării României, cu condiţia ca România să îşi îndeplinească până atunci toate angajamentele asumate în timpul negocierilor, supuse monitorizării în anii 2005 şi 2006. In caz contrar, aderarea poate fi amânată cu un an. Programul va furniza o facilitate care va permite ca unele acţiuni urgente derivate din procesul de monitorizare să fie finanţate prin PHARE.

Consiliul European de la Copenhaga a aprobat în decembrie 2002 o foaie de parcurs detaliată care acoperă perioada de preaderare a României. De atunci, PHARE sprijină România pentru implementarea acestei foi de parcurs. Măsurile PHARE pentru anii premergători aderării şi primii ani de după aderare trebuie programate luându-se în considerare acest document şi ţinându-se cont de asemenea de Parteneriatul de aderare din 2003.

Incepând cu anul 2004, PHARE a intrat în sistemul de programare multianuală. Aceasta a permis implementarea unor strategii pe termen mai lung şi tratarea ultimilor ani dinainte de aderare mai mult ca un exerciţiu coerent unic de programare. Totuşi, a fost necesară o prioritizare, deoarece fondurile PHARE, deşi substanţiale, nu ar fi suficiente pentru acoperirea tuturor acţiunilor necesare în procesul de aderare. Planul Naţional pentru Aderarea României (PNAR) 2002 a identificat măsuri de peste 10 miliarde euro pentru anii 2004-2006, comparativ cu aproximativ 1,2 miliarde euro destinate sprijinului PHARE pentru România. Prin urmare, Guvernul României şi Comisia, în cooperare, au identificat 8 sectoare prioritare, pe care se va concentra sprijinul PHARE în această perioadă. Autorităţile române şi-au asumat responsabilitatea de a elabora pentru fiecare sector o strategie, în care sunt identificate obiectivele şi măsurile specifice fiecăruia, prin care se vor implementa aceste obiective.

Deşi selectivă prin comparaţie cu PNAR, fiecare strategie de sector a identificat totuşi mai multe măsuri decât putea finanţa PHARE. Prin urmare, era important să se acorde fiecăruia dintre programele PHARE de sector un punct central, pentru a asigura un impact semnificativ al sprijinului  Uniunii  Europene. Acest punct central este identificat în cap. 4 prin priorităţile PHARE. Mai mult, maturitatea propunerilor (pe baza unei evaluări făcute cu scopul de a observa dacă pregătirile sunt suficient de avansate pentru a permite demararea activităţilor la scurt timp după semnarea acordului de finanţare) constituie un factor decisiv în selectarea măsurilor. Maturitatea determina de asemenea în mare măsură echilibrul între componentele programului.

1) In nicio situaţie perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data angajamentului global [art. 166 (2) FR].

2) Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi în perioada celor 3 ani, începând de la data semnării, vor fi anulate [art. 77 (3) FR].

Ca şi în anii precedenţi, Programul Naţional PHARE 2005 îşi orientează structura în conformitate cu criteriile de la Copenhaga, acoperind în acelaşi timp participarea la programele comunitare şi abordarea unor ţinte specifice. Acesta este împărţit în 6 subprograme, descrise în cele ce urmează.

Subprogramul 1 „Criterii politice" include 3 sectoare prioritare şi 4 nevoi specifice, identificate ca fiind specifice pentru bugetul anului 2005. Aceste măsuri vor sprijini România în îndeplinirea nevoilor urgente de dezvoltare a sistemului democratic şi a instituţiilor publice şi în consolidarea statului de drept. Cele 3 sectoare prioritare sunt reforma administraţiei publice, reforma justiţiei şi problemele minorităţilor. Mai mult, sectorul societate civilă va fi şi el finanţat prin Programul Naţional  PHARE 2005.

Subprogramul 2 „Criterii economice" a continuat în programul 2004 eforturile demarate prin Programul Naţional PHARE 2003. Pentru anul bugetar 2005 nu au'fost identificate acţiuni specifice.

Subprogramul 3 „Indeplinirea obligaţiilor din acquis" include 4 sectoare prioritare şi 11 proiecte identificate doar pentru anul bugetar 2005. Cele 4 sectoare sunt finanţe publice, agricultură, mediu şi managementul frontierelor. In vederea îndeplinirii nevoilor specifice pentru a fi acoperite prin programul 2005, au fost identificate alte 5 proiecte în următoarele domenii: statistică, piaţă internă, energie şi transporturi.

Subprogramul 4 „Coeziune economică şi socială" conţine programul sectorului prioritar pentru coeziune economică şi socială. Acest program permite României să se familiarizeze cu cerinţele de structură şi management necesare pentru absorbţia fondurilor structurale şi să pregătească primele proiecte de sprijin postaderare.

Subprogramul 5 „Acţiuni şi nevoi specifice" conţine o facilitate care va permite Guvernului României să abordeze măsurile la scară mică şi acţiunile urgente necesare identificate în cursul negocierilor în derulare şi în primii ani după aderarea României la Uniunea Europeană.

Subprogramul 6 „Participarea la programele şi agenţiile comunitare şi sprijin pentru beneficiarii finali" furnizează sprijin României pentru participarea la activităţi specifice comunitare în perioada premergătoare aderării. Acest subprogram se supune unui acord de finanţare separat din 2005.

4. Obiective şi priorităţi

In acest capitol sunt descrise măsurile3) prevăzute pentru anul bugetar 2005 finanţate de PHARE, împărţite pe cele 6 subprograme de mai sus. Acestea se adresează programelor multianuale ale sectoarelor prioritare, accentuând priorităţile PHARE, implementarea principalelor sarcini pentru perioada 2004-2006 şi sarcinile specifice prevăzute să demareze în cadrul Programului Naţional PHARE 2005. Prezintă, de asemenea, grupul de măsuri propuse pentru completarea sectoarelor prioritare din Programul Naţional PHARE 2005 prin implementarea sarcinilor specifice. Aceste sarcini provin în principal din cerinţele specifice generate de acquis-ul comunitar sau din dorinţa de participare a României la anumite politici comunitare.

SUBPROGRAMUL 1

Criterii politice - 2005/017-553.01

(Total: 44,59 milioane euro)

A. DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI, RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI ALE MINORITĂŢILOR

PHARE/2005/017/553.01.01. Sectorul minorităţi

Fonduri PHARE: 11,0 milioane euro

Acest sector se adresează includerii sociale a populaţiei roma în România, prin promovarea participării la viaţa socială, economică şi culturală a societăţii româneşti.

In pregătirea pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi în pregătirea implementării fondurilor structurale ale Uniunii  Europeane, includerea populaţiei roma este una dintre categoriile prioritare în cadrul măsurilor de resurse umane şi includere socială conţinute în subprogramul 4 „Coeziune economică şi socială".

In acelaşi timp, acest program multianual de sector numit „Minorităţi", ce vizează includerea populaţiei roma, este o continuare importantă a programelor PHARE precedente, menite să consolideze capacitatea şi pregătirea instituţiilor publice la nivel naţional, judeţean şi municipal pentru a lucra împreună cu reprezentanţii populaţiei roma.

Programul multianual se axează pe următoarele:

Priorităti PHARE	Sarcini principale
Dezvoltarea cadrului şi modelelor instituţionale pentru realizarea includerii sociale	Sprijin permanent pentru crearea capacităţii instituţionale la nivel naţional pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei populaţiei roma, precum şi pentru îmbunătăţriea cooperării între instituţiile partenere pentru implementarea măsurilor de integrare socială specifice la nivel naţional, judeţean şi local.

3) Fiecare măsură prevăzută a fi implementată prin acest program are următorul cod: PHARE/2005/017-553, care se continuă cu un sistem de numerotare prin care se identifică subprogramul şi măsura.

Priorităti PHARE	Sarcini principale
	Furnizarea de documente de identitate populaţiei roma, pentru a contribui în felul acesta la îmbunătăţirea accesului la educaţie, ocupare a forţei de muncă, asistenţă socială şi alte drepturi sociale. Implementarea unei campanii largi de conştientizare publică privind aspecte ale populaţiei roma care să vizeze atât populaţia nonroma, cât şi populaţia roma. Continuarea schemei de grant în parteneriat pentru proiectele de   dezvoltare   a   comunităţii   ale   autorităţilor   locale   cu comunitatea roma, pentru a facilita iniţiativele de îmbunătăţire a situatiei populatiei roma.
Accesul grupurilor dezavantajate la educaţie	Concentrarea pe dezvoltarea instituţională şi a capacităţilor şi, de asemenea, ameliorarea mediului educaţional în şcoli unde există problema includerii grupurilor dezavantajate, cu un accent special pe populaţia roma. Instruirea inspectorilor şcolari din judeţele recent implicate în domeniul educaţiei incluzive, asigurându-se astfel o standardizare la nivel naţional. Consolidarea programului de mediatori şcolari la nivel naţional, îmbunătăţindu-se   astfel   interfaţa   între   copil,   părinţi   şi comunitatea roma. Instruirea cadrelor didactice pentru educaţia preşcolară timpurie şi educaţia remedială. Elaborarea şi extinderea programei şcolare pentru Programul „a doua şansă" (şcoala primară şi gimnazială), corectând în felul acesta renunţarea şi sporind numărul de copii roma care îşi definitivează educaţia obligatorie. Asigurarea evaluării, inclusiv evaluarea impactului şi existenţa unor campanii  de  conştientizare  la  nivel  naţional  pentru schemele de educaţie incluzivă şi comportament multicultural.

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Sarcini care vor demara cu fonduri 2005

Gestionarea unei scheme de grant destinate abordării problemelor legate de identitatea roma Implementarea unei scheme de grant destinate abordării problemelor leqate de identitatea roma

Sprijin pentru implementarea strategiilor judeţene ale inspectoratelor şcolare -- schema de grant şi asistenţă tehnicâ

PHARE/2005/017-553.01.02. Societatea civilă

Fonduri PHARE: 2,0 milioane euro

Această măsură are ca scop intensificarea în continuare a contribuţiei ONG-urilor la o societate democratică şi continuarea sprijinirii cetăţenilor în exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor ce le revin. Acest obiectiv va fi îndeplinit prin:

1.    Sprijinirea ONG-urilor pentru consolidarea în continuare a reţelei de birouri pentru consilierea cetăţenilor (Citizens Advice Bureaux - CAB) şi sporirea eficienţei şi eficacităţii serviciilor acestora.

2.  Intărirea în continuare a rolului ONG-urilor în sprijinul acordat democraţiei, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv drepturilor minorităţilor,  libertăţii de expresie şi independenţei media, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

Toate componentele Măsurii 01.02 „Societatea civilă" vor fi administrate de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din România (FDSCf\ Agenţia de implementare va încheia un contract de servicii cu FDSC prin procedura de negociere cu o singură ofertă.

In cadrul acestui acord, FDSC va primi costurile administrative necesare, care nu vor depăşi 7,25% din buget, inclusiv costurile de audit. FDSC va fi beneficiară eligibilă a programului doar pentru plăţile aferente acestor costuri administrative. Prin statutul său de organizaţie nonprofit, FDSC va fi exceptată de la obligaţiile prevăzute de contractul standard de servicii referitor la garanţiile bancare.

4) FDSC este o organizaţie nonprofit specializată în administrarea programelor societăţii civile, care a fost înfiinţată în acest scop cu sprijin PHARE.

B. DEZVOLTAREA INSTITUŢIILOR DIN ROMÂNIA

PHARE/2005/017-553.01.03. Sectorul reforma administraţiei publice

Fonduri PHARE alocate: 13,59 milioane euro

Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice în România pentru perioada 2004-2006 vizează dezvoltarea unui sistem al administraţiei publice care să îndeplinească standardele şi valorile europene ale transparenţei, predictibilităţii, gestionării resurselor, adaptabilităţii şi eficienţei.

Programul multianual se va axa pe:

Asistenţa PHARE va oferi o contribuţie semnificativă pentru implementarea măsurilor privind reforma prevăzute de cele 3 domenii prioritare identificate în cadrul strategiei;

-   reforma funcţiei publice, prin crearea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi apolitic;

-  reforma administraţiei publice locale, prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare.

Prioritatea „Imbunătăţirea procesului de formulare şi coordonare a politicilor", aşa cum a fost identificată în programul multianual 2004, va fi abordată de Guvern prin resurse proprii şi prin alte resurse.

Priorităti PHARE	Sarcini principale
Reforma funcţiei publice	•  Contribuţia  la  dezvoltarea  condiţiilor  de  atragere  şi menţinere a personalului calificat în sistemul administraţiei publice, prin implementarea reformei salarizării, prin crearea unui cadru legal corespunzător pentru selecţia, evaluarea şi promovarea pe criterii de performanţă a funcţionarilor publici şi instruirea acestora •  Intărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor responsabile pentru impementarea reformei •  Imbunătăţirea sistemului informatic pentru dezvoltarea resurselor umane
Reforma administraţiei publice locale - procesul de descentralizare/deconcentrare	•  Imbunătăţirea calităţii serviciilor publice, avându-se în vedere mai  buna comunicare cu cetăţenii,  servicii  prompte şi de calitate şi o mai bună corelare a acestora cu nevoile locale •  O desemnare coerentă şi eficientă a responsabilităţilor, resurselor  financiare  şi   drepturilor   la  toate   nivelele administraţiei publice locale

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice, care se adresează exclusiv primelor două priorităţi. Procesul de formulare a politicilor va fi abordat începând cu anul 2005.

Sarcini care vor demara cu fonduri 2005

Dezvoltarea competenţelor resurselor umane în cadrul sistemului funcţionarilor publici din România, implementarea standardelor etice pentru functionarii publici si sporirea responsabilizării si transparentei serviciului functionarilor publici

Adaptarea schemei tinerilor profesionisti la nevoile reformei functionarilor publici

Intărirea capacităţii de instruire a Institutului Naţional de Administraţie (INA) şi a centrelor regionale de formare continuă pentru administratia publică locală (CRFCAPL)

Suport logistic pentru INA si CRFCAPL

Intărirea capacităţii administraţiei publice locale pentru gesionarea serviciilor descentralizate

PHARE/2005/017-553.01.04. Sectorul reforma justiţiei

Fonduri PHARE alocate: 18,00 milioane euro

Acest sector vizează asistenţa pentru sporirea independenţei, profesionalismului şi a capacităţii de administrare a sistemului judiciar din România.

Asistenţa PHARE va contribui semnificativ la realizarea obiectivelor asumate de Ministerul Justiţiei în cadrul Strategiei pentru reforma justiţiei şi va completa eforturile naţionale în cele 4 priorităţi.

Programul multianual se axează pe următoarele:

Priorităti PHARE	Sarcini principale
Construirea unui sistem judiciar independent în România	Contribuţia la înfiinţarea: •  unui consiliu superior al  magistraturii  (CSM) complet funcţional, care să dispună de mijloacele necesare pentru îndeplinirea rolului său de garant al independenţei •  unor instante specializate functionale
Construirea unui sistem judiciar profesionist	Imbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a strategiei de instruire la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii  (INM) si al Scolii Naţionale de Grefieri (SNG)

Priorităti PHARE	Sarcini principale
Imbunătăţirea administrării şi accesului la justiţie	Contribuţia la înfiinţarea: •  unui sistem de mediere funcţional •  unui cadru legal şi instituţional îmbunătăţit, care să asigure sprijinul legal în cauze civile şi penale •  transparentei actului de iustitie
Construirea unui sistem eficient de management judiciar	Dotarea întregului sistem judiciar cu echipamente IT, în scopul   creării   şi   punerii   în   funcţiune   a   unui   sistem automatizat de manaqement al instantelor

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiectiv de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru anul 2005

Asistentă pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie

Acordarea în continuare de asistentă INM pentru aplicarea cu succes a strateqiei de instruire

Acordarea în continuare de asistenţă privind sprijinirea eforturilor SNG pentru întărirea capacităţii instituţionale şi a politicilor de instruire

Sprijin pentru consolidarea cadrului institutional si leqislativ în domeniul cooperării judiciare internationale

Dotarea în vederea asiqurării functionării corespunzătoare a retelelor internationale de cooperare iudiciară

Imbunătăţirea eficienţei sistemului de eliberare condiţionată şi protecţie a victimelor, în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene

Consolidarea capacitătii institutionale si administrative a Ministerului Justitiei si a Ministerului Public (Parchetului)

Imbunătătirea transparentei activitătii instantelor si Parchetului

Continuarea automatizării sistemului judiciar

SUBPROGRAMUL 2

Indeplinirea criteriilor economice - 2005/017-553.02

Acest subprogram nu se aplică pentru 2005.

SUBPROGRAMUL 3

Indeplinirea obligaţiilor referitoare la acquis - 2005/017-553.03

(Total: 136,69 milioane euro)

Acest subprogram se concentrează pe 4 sectoare prioritare: finanţe publice, agricultură şi dezvoltare rurală, mediu şi managementul frontierelor.

PHARE/2005/017-553.03.01. Sectorul finanţe publice

Fonduri PHARE alocate: 35,9 milioane euro

Obiectivul general al acestui sector prioritar este îmbunătăţirea capacităţii legislative şi administrative a Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a Curţii Române de Conturi.

Programul multianual se axează pe următoarele:

Priorităti PHARE

Obiective principale

Legislaţie privind sistemul de impozitare şi sistemul de administraţie fiscală

Armonizarea deplină cu acquis-ul comunitar Asigurarea compatibilităţii legislaţiei fiscale cu prevederile acquis-ului şi consolidarea reformei administraţiei fiscale Această prioritate urmăreşte: •  transpunerea legislaţiei comunitare în domeniul impozitării şi  administrării fiscale şi  implementarea acesteia în legislaţia naţională •  consolidarea capacităţii şi îmbunătăţirea procedurilor de lucru ale administraţiei fiscale, pentru a asigura aplicarea unitară şi corectă a legislaţiei în domeniul impozitării directe şi indirecte •  reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale •  îmbunătăţirea cadrului legislativ în vederea armonizării legislaţiei  cu  codul  de  conduită  privind   impozitarea afacerilor •  dezvoltarea serviciilor de asistenţă a contribuabililor şi campanii de educaţie fiscală •  formarea profesională a personalului cu privire la noua legislaţie fiscală şi creşterea nivelului de profesionalism şi integritate ale administraţiei fiscale • asigurarea aplicării cadrului legal (norme şi proceduri) în vederea   îmbunătăţirii   serviciilor   electronice   pentru contribuabili (persoane fizice si juridice)

Priorităti PHARE	Obiective principale
Managementul finanţelor publice	Contribuţia la dezvoltarea: •  cadrului  instituţional şi  procedural  pentru  asigurarea managementului     financiar     eficient     al     fondurilor comunitare/structurale •  unui sistem eficient de management financiar şi de control •  funcţiei de audit public intern •  situaţiilor financiare consolidate şi a rapoartelor consolidate cu privire la execuţia bugetară •  capacităţii administrative a unităţii de coordonare create pentru asigurarea transparenţei şi eficienţei fluxurilor financiare către şi de la bugetul Uniunii Europene •  sistemului de achiziţii publice •  managementului riscului privind portofoliul datoriei publice a Guvernului •  Şcolii de Finanţe Publice, pentru a asigura o pregătire profesională la cele mai înalte standarde a personalului Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a altor instituţii interesate
Dezvoltarea infrastructurii IT	Continuarea dezvoltării infrastructurii IT, pentru a obţine: •  aplicarea eficientă a reglementărilor financiar-fiscale, pe baza unei legislaţii armonizate şi a noilor metode de lucru •  un nivel ridicat al compatibilităţii cu sistemele informatice similare utilizate în ţările Uniunii Europene •  modernizarea sistemului informatic •  îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi utilizatorilor finali interni ai sistemului •  Biroul central de legătură pentru TVA şi Biroul cental de legătură pentru accize, operaţionale •dezvoltarea   capacităţii   personalului   de   a   gestiona infrastructura informatică şi de comunicaţii şi programele de operare aferente •  interconectivitatea cu Autoritatea Natională a Vămilor
Curtea de Conturi	•  Intărirea capacităţii generale a Curţii de Conturi prin introducerea metodelor moderne de audit, în conformitate cu standardele de audit internaţional acceptate şi cu cele mai bune practici europene •  Crearea unui personal de înalt nivel profesional, preocupat în    mod   constant   de   îmbunătăţirea   performanţelor profesionale •  Dezvoltarea unui suport tehnic şi  logistic modern şi adecvat si a unei bune comunicări interne si externe

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru 2005

Finalizarea procesului de armonizare a leqislatiei fiscale si consolidarea admnistratiei fiscale

Continuarea dezvoltării cadrului leqal si a capacitătii de administrare pentru întărirea manaqementului finantelor publice

Continuarea implementării strateqiei IT

Imbunătăţirea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi din România

PHARE/2005/017-553.03.02. Sectorul agricultură

Fonduri PHARE alocate: 18,5 milioane euro

Scopul Programului sectorial pentru agricultură este susţinerea României pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi de management, precum şi a abilităţilor de inspecţie şi monitorizare necesare în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) şi a fondurilor rurale şi pentru agricultură.

Acest program multianual se concentrează pe următoarele aspecte:

Priorităti PHARE	Obiective specifice
Politica de dezvoltare rurală şi PAC	Dezvoltarea unui program operaţional pentru dezvoltare rurală complet, ce va putea fi implementat imediat Acordarea de asistenţă Ministerului Agriculturii,  Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în demersul de a-şi dezvolta capacitatea ca autoritate de management pentru fondurile de dezvoltare rurală, pentru a dezvolta şi implementa eficient programul operaţional pentru dezvoltare rurală. Consolidarea capacităţii ministerului de a efectua analiza şi evaluarea măsurilor luate sau care au fost propuse, în contextul concentrării pe obiectivele PAC Măsuri de susţinere pentru armonizarea deplină a legislaţiei privind pescuitul şi acvacultura cu acquis-ul comunitar. Implementarea   acquis-ului   privind   materialul   forestier reproductiv Continuarea consolidării structurilor SAPARD la nivel central si regonal
Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă -FEOGA	-   Infiinţarea: •  unei   agenţii   de   plăţi   (AP); aceasta  va  acoperi   de asemenea plăţile pentru  Fondul de Dezvoltare Rurală; Agenţia SAPARD va fuziona cu AP înainte de data aderării; •  Sistemului de  Informare Agricolă (AIS  -  Agricultural Information System), având rolul de a transmite date către Direcţia Generală Agricultură din cadrul Comisiei Europene şi Eurostat şi către producători; •  Reţelei  Informatice de Contabilitate Agricolă (FADN  - Farm Accountancy Data Network), care va constitui baza pentru obţinerea necesarului de date statistice şi analitice; •  Sistemului  Integrat de Administrare şi Control (IACS - Integrated Administration and Control System), ca bază pentru plăţile PAC; •  infrastructurii şi legislaţiei necesare pentru armonizarea sectorului fructelor şi legumelor în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene; •  infrastructurii şi legislaţiei necesare pentru armonizarea sectorului vinurilor în conformitate cu cerinţele acquis-ului; •  sistemului de management al cotelor de lapte, armonizat în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene; •  sistemului de clasificare a carcaselor în conformitate cu cerintele Uniunii Europene
Siguranţa alimentelor	• Dezvoltarea   unui   sistem   românesc   pentru   siguranţa alimentelor coordonat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi implementarea continuă a serviciilor fitosanitare

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit începând cu alocările financiare pentru 2005

Asistenţă tehnică pentru personalul autorităţii de management şi pentru organismele implicate în procesul de programare şi înfiinţarea sistemului de implementare

Asistenţă tehnică pentru evaluarea ex ante a Programului de dezvoltare rurală

Investiţii pentru autoritatea de management

Instruire la nivel regional şi local pentru creşterea absorbţiei FDR şi FEOGA pentru a asigura realizarea de propuneri de proiecte mature pentru dezvoltarea rurală, pentru toţi factorii implicaţi

Achiziţionarea echipamentului pentru sectorul piscicol şi acvacultură

Achiziţionarea echipamentului pentru funcţionarea eficientă a agenţiei de plăţi

Achiziţionarea echipamentului pentru funcţionarea eficientă a fondului FEOGA

Achiziţionarea echipamentului pentru operarea eficientă a unui sistem SIA la nivel regional şi local

Achiziţionarea echipamentului pentru funcţionarea eficientă a IACS la nivel central şi regional

Stabilirea unor unităţi pentru testarea fructelor şi legumelor şi achiziţionarea unui echipament specific pentru dotarea reţelei de laboratoare existente

Achiziţionarea echipamentului pentru două laboratoare semidotate pentru controlul vinurilor

Achiziţionarea echipamentului pentru o înregistrare eficientă a datelor privind calitatea laptelui şi a reţelei de comunicare

Achiziţionarea echipamentului pentru stabilirea unei înregistrări eficiente conform sistemului de clasificare a carcaselor

Achiziţionarea echipamentului IT şi de comunicare pentru dezvoltarea RSVFSA pentru RASFF, TRACES şi pentru 5 laboratoare regionale de control al laptelui

Twinning pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor veterinare în conformitate cu standardele Uniunii Europene

Achiziţionarea echipamentului pentru serviciile veterinare (BIP şi industria de procesare a resturilor animaliere)

Investiţii pentru consolidarea în continuare a serviciilor fitosanitare

Achiziţionarea în continuare a seturilor (Biorad, TSE şi Prionics Western)

PHARE/2005/017-553.03.03. Sectorul mediu

Fonduri PHARE alocate: 17,50 milioane euro

Acest program sectorial îşi propune întărirea capacităţii administrative, de monitorizare şi de consolidare la toate nivelurile (local, regional şi central) în scopul implementării legislaţiei în domeniul mediului şi îndeplinirii cerinţelor Uniunii Europene cu privire la acquis-ul în domeniul mediului.

Programul multianual se axează pe următoarele:

Priorităti PHARE	Obiective specifice
Legislaţie orizontală şi legislaţie referitoare la zgomot	•  Intărirea capacităţii instituţionale şi tehnice a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) •  Legislaţie secundară completă pentru a asigura condiţiile necesare pentru implementarea completă şi punerea în aplicare a Directivei privind evaluarea impactului de mediu (Environmental Impact Assessment -  EIA) şi  Evaluarea strategiei de mediu (Strategic EnvironmentalAssessment - SEA) şi  intensificarea instruirii personalului, în special pentru a susţine acţiunile de conştientizare publică •  Crearea unui sistem informaţional de înaltă tehnologie (software, bază de date, analiză statistică), care să conţină o bază de date pentru raportare, precum şi formarea personalului în ceea ce priveşte cerinţele de raportare •  Dezvoltarea  unui  sistem  naţional  de  monitorizare  a zgomotului •  Furnizarea de echipamente de monitorizare a zgomotului si instruirea personalului
Calitatea aerului	•  Intărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local pentru implementarea şi punerea în practică a legislaţiei privind calitatea aerului •  Elaborarea planurilor de acţiune şi a programelor pentru managementul calităţii aerului şi reducerea emisiilor; îmbunătăţirea  obţinerii,   stocării   şi   raportării   datelor relevante; proceduri pentru asigurarea calităţii şi controlul calităţii în domeniul calităţii aerului •  Furnizarea de echipamente de monitorizare a calităţii aerului si instruirea personalului
Managementul deşeurilor	•  Intărirea capacităţii instituţionale la nivel local şi regional pentru implementarea şi punerea în practică a legislaţiei privind managementul deşeurilor menajere şi al celor industriale •  Imbunătăţirea capacităţii administrative la nivel regional de planificare a investiţiilor şi de elaborare a planurilor regionale de management al deşeurilor •  Furnizarea de echipamente pentru monitorizarea deseurilor
Calitatea apei	•  Sprijin pentru realizarea Planului de management pentru bazinul hidrografic Ialomiţa-Buzău •  Elaborarea unei  metodologii privind  investiţiile pentru implementarea Directivei-cadru a apei în cadrul bazinului hidrografic

Priorităti PHARE	Obiective specifice
	• Furnizarea de computere şi software pentru colectarea, procesarea şi vizualizarea datelor; hardware şi software pentru aplicaţiile GIS (Geographic Information System - Sistemul de Informaţii Geografice) privind planurile de management al bazinelor hidrografice, echipamente pentru monitorizarea calitătii si instruirea personalului
Protejarea naturii	• Intărirea capacităţilor instituţionale la nivel regional şi local de implementare şi aplicare a legislaţiei legate de protecţia naturii
GIS	•  Introducerea şi menţinerea tehnicilor privind GIS •  Imbunătăţirea performanţelor tehnice şi instituţionale de management ale personalului •  Hărti GIS de mediu, furnizarea de echipament IT
IPPC şi managementul riscului	•  Intărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local pentru implementarea şi punerea în practică a legislaţiei privind controlul şi prevenirea poluării industriale (IPPC - Industrial  Pollution  Prevention Control) şi managementul riscului •  Managementul  instituţional îmbunătăţit şi performanţe tehnice sporite ale personalului •  Revizuirea,   validarea   şi   actualizarea   planurilor   de implementare •  Furnizarea  de  echipament  de  monitorizare   IPPC  şi instruirea personalului

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru anul 2005

Furnizarea echipamentului pentru analiza deşeurilor

Asistenţă în pregătirea pentru alinierea la normele privind depozitarea temporară a deşeurilor

Asistenţă în promovarea soluţiilor privind reciclarea şi utilizarea materialelor reciclate de la maşinile scoase din uz

Investiţii care sprijină sistemul de informare şi baza de date pentru managementul deşeurilor

Achiziţionarea echipamentului de monitorizare a calităţii resurselor de apă

Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea hărţilor de mediu GIS

Sprijinirea investiţiilor pentru implementarea deciziilor de protecţie a mediului prin sistemul GIS

Sprijinirea implementării directivelor privind IPPC Şl LCP

PHARE/2005/017-553.03.04. Sectorul managementul frontierelor

Fonduri PHARE alocate: 41,42 milioane euro

Acest program multianual se concentrează pe următoarele aspecte:

Priorităti PHARE	Obiective specifice
Optimizarea sistemului instituţional şi a sistemului de resurse umane	Armonizarea structurilor de management şi cooperare ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), a sistemului resurselor umane cu cele mai bune practici ale Uniunii  Europene, în conformitate cu acquis-ul Schenqen
Continuarea dezvoltării sistemului pentru consolidare a frontierelor româneşti	Continuarea modernizării subsistemelor pentru securizarea frontierelor româneşti în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene cu privire la managementul frontierelor, inclusiv cu acquis-ul Schenqen

Programul Naţional PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finanţărilor pentru 2005

Imbunătăţirea cooperării dintre Poliţia de Frontieră şi Vamă la graniţa cu Serbia

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul IGPF - Faza a 2-a - Instruire privind proiectarea şi dezvoltarea programei

Instruire operaţională în tehnici de control selectiv şi referitoare la riscuri la frontieră pentru Poliţia de Frontieră şi Vamă

Dezvoltarea funcţiilor de control intern IGPF şi ANV

Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea sistemului de comandă şi control al IGPF

Dotarea punctelor desemnate de trecere a frontierei cu echipament de detectare specializat

Implementarea în cadrul IGFP a Sistemului integrat pentru observarea, supravegherea şi controlul traficului la Marea Neagră, Faza finală

Modernizarea capacităţii de supraveghere a vehiculelor speciale de supraveghere ale IGFP, Faza a doua

Achiziţionarea de IGPF a vaselor pentru supravegherea şi controlul graniţei maritime

In vederea îndeplinirii obiectivului general al subprogramului 3 „Indeplinirea obligaţiilor din acquis" au fost identificate următoarele măsuri, complementare sectoarelor prioritare, considerate ca fiind cerinţe urgente în cadrul Programului Naţional PHARE 2005.

PHARE/2005/017-553.03.05. Intărirea capacităţii instituţionale a României de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială

Fonduri PHARE alocate: 2,50 milioane euro

Imbunătăţirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială sub coordonarea Parchetului General, prin întărirea capacităţii instituţiilor şi agenţiilor angajate în protejarea drepturilor proprietăţii intelectuale, precum şi îmbunătăţirea cooperării orizontale între aceste agenţii şi instituţii

Programul va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru 2005

Obiectivul 1: Creşterea cooperării dintre administraţia vămilor şi deţinătorii drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi cu alte instituţii implicate în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală; încheierea unui protocol de cooperare între Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

Obiectivul 2: Imbunătăţirea metodologiei de control pentru aplicarea uniformă a legislaţiei vamale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială

Obiectivul 3: Dezvoltarea sistemului de difuzare a informaţiilor în domeniul proprietăţii intelectuale

Obiectivul 4: Crearea unui sistem IT şi în special a unei baze de date în domeniul drepturilor de proprietate industrială, stabilind modalităţi de comunicare rapidă şi sporirea cooperării dintre deţinătorii drepturilor de proprietate intelectuală şi Administraţia Naţională a Vămilor

Obiectivul 5: Instruirea tuturor părţilor implicate în materie de proprietate intelectuală şi industrială pentru reducerea falsificării şi pirateriei (vamă, poliţie, judecători, procurori, avocaţi); organizarea de programe de instruire pentru personalul instituţiilor implicate şi campanii publice în vederea îmbunătăţirii conştientizării publice generale asupra importanţei acestui domeniu

Obiectivul 6: Intărirea capacităţii administrative la frontieră şi asigurarea aplicării adecvate a legislaţiei de frontieră

Obiectivul 7: Creşterea interconectivităţii între registrele noi şi/sau cele deja existente şi implementarea registrelor noi, atunci când comunitatea de afaceri are nevoie

Obiectivul 8: Introducerea sistematică a noilor cerinţe ale directivelor Uniunii Europene şi a mărcii înregistrate a Uniunii Europene

PHARE/2005/017-553.03.06. Intărirea metodologiei de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România (CSA)

Fonduri PHARE alocate: 1,50 milioane euro

Scopul proiectului este întărirea Metodologiei de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din România (CSA) şi prin aceasta modernizarea mediului industriei asigurărilor din România în conformitate cu standardele internaţionale şi noile tehnici şi metode (în special metodologiile Solvabilitate I şi II).

Se va realiza prin următoarele sarcini care corespund principalelor obiective ale strategiei pe termen scurt şi mediu (vezi anexa 5) a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu actualizarea de la sfârşitul anului 2004.

Programul va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru 2005

Sarcina 1: Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi aplicarea legislaţiei

Sarcina 2: Intărirea capacităţii instituţionale a CSA pentru supraveghere preventivă şi control

Sarcina 3: Aplicarea supervizării imparţiale şi preventive de către CSA, privind preluările de asigurări şi/sau brokeri de asigurări/reasigurări

Sarcina 4: Protecţia consumatorului şi creşterea transparenţei de piaţă

PHARE/2005/017-553. 03.07. Statistica

Fonduri PHARE alocate: 4,65 milioane euro

Obiectivul general este consolidarea sistemului statistic din România prin adoptarea actualului şi noului acquis comunitar.

Scopul proiectului este dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru asigurarea optimizării procesului de armonizare la standardele şi reglementările Uniunii Europene şi îmbunătăţirea accesului la informaţiile statistice al publicului larg.

Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finanţărilor pentru 2005

Sarcina 1: Dezvoltarea statisticilor sociale

Sarcina II: Dezvoltarea statisticilor economice

Sarcina III: Dotare pentru întărirea capacităţii

PHARE/2005/017-553.03.08. Imbunătăţirea capacităţii instituţionale a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din România (CNVM)

Fonduri PHARE alocate: 1,50 milioane euro

Proiectul continuă cu implementarea acquis-ului comunitar pentru cap. 3 al Negocierilor „Libertatea de furnizare a serviciilor" prin crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea cadrului legal şi de reglementare aplicabil pe piaţa de capital şi sprijinirea instruirii investitorilor.

Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeolinit odată cu înceoerea finantărilor pentru 2005

Sarcina 1: Aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate/Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară pentru piaţa de capital (IAS/IFRS)

Sarcina 2: Asigurarea echipamentului necesar pentru validarea bazei de date interne a CNVM în scopul conformării cu cerinţele de raportare stabilite prin acquis-ul comunitar în domeniu

Sarcina 3: Organizarea bazei de date interne a CNVM în vederea conformării cu cerinţele de raportare stabilite prin acquis-ul comunitar în domeniu

Sarcina 4: Instruirea personalului CNVM în scopul de a utiliza sistemul de supraveghere

Sarcina 5: Implementarea unei campanii de conştientizare publică în scopul de a îmbunătăţi educaţia investitorilor

PHARE/2005/017-553.03.10. Consolidarea sectorului energetic

Fonduri PHARE alocate: 3,00 milioane euro

Proiectul va sprijini aplicarea acquis-ului energiei în România în două moduri:

1.  consolidarea şi aprofundarea restructurării şi o piaţă a energiei operative;

2.  promovarea eficienţei energetice şi a energiei regenerabile.

Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru 2005
1.1.	Studiul tehnic şi economic al Sistemului SCADA pentru reţeaua de gaze
1.2.	Sistem de informare pentru operatorul reţelei de gaze (ORG)
1.3.	Creşterea conştientizării în vederea liberalizării totale a pieţei electricităţii
2.1.	Dezvoltarea mecanismului de stimulente financiare pentru eficienţă energetică
2.2.	Potenţial tehnic şi economic al RES în România

PHARE/2005/017-553.03.11. Imbunătăţirea siguranţei, calităţii serviciilor şi a capacităţii instituţionale în sectorul transporturi

Fonduri PHARE alocate: 10,22 milioane euro

Finalizarea transpunerii acquis-ului de transporturi în scopul îmbunătăţirii siguranţei şi calităţii serviciilor şi întăririi instituţiilor în domeniul transporturilor se va realiza prin următoarele sarcini:

Programul 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finantărilor pentru 2005

Obiectivul 1: Imbunătăţirea siguranţei drumurilor prin combaterea abuzului de stupefiante în timpul condusului îmbunătăţirea şi calităţii investigaţiilor privind accidentele

Obiectivul 2: Dezvoltarea unui plan strategic pentru CFRC pentru îmbunătăţirea competitivităţii pieţei, combinată cu construcţia instituţională

Obiectivul 3: Imbunătăţirea capacităţii şi mobilităţii ARR pentru preluarea controlului traficului

Obiectivul 4: Imbunătăţirea capacităţii RAR de aplicare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul aprobării vehiculelor şi realizarea monitorizării/certificării calităţii combustibilului şi controlul echipamentelor de înregistrare în conformitate cu directivele Uniunii Europene

Obiectivul 5: Sporirea vitezei de reacţie a pompierilor în caz de accidente şi îmbunătăţirea capacităţii de management şi a calităţii serviciilor de urgenţă în România, în special în sectorul transporturilor rutiere

Obiectivul 6: Imbunătăţirea standardelor de construire a drumurilor, inclusiv proiectarea, supravegherea, întreţinerea şi semnalizarea pentru creşterea siguranţei drumurilor şi asigurarea conformării acestora cu directivele şi reglementările Uniunii Europene

Obiectivul 7: Imbunătătirea navigatiei pe sectorul românesc al Dunării, prin producerea de hărti de navigatie electronice (ENC)

Obiectivul 8: Crearea unui sistem de autorizare a permiselor de conducere şi de înmatriculare a vehiculelor, care să fie conform şi unitar cu standardele Uniunii Europene, precum şi cu cele mai bune practici din statele membre ale Uniunii Europene

Obiectivul 9: Imbunătăţirea transportului urban în Bucureşti şi în alte două oraşe prin actualizarea actualului plan-cadru de transport urban pentru Bucureşti, prin realizarea de studii similare de transporturi pentru două oraşe-pilot, urmate de recomandarea către structurile instituţionale corespunzătoare a acţiunilor necesare pentru managementul transportului urban

Obiectivul 10: Imbunătăţirea siguranţei traficului şi eliminarea zonelor cu risc sporit de accidente

SUBPROGRAMUL 4

Coeziune economică şi socială - 2005/017-553.04

(Total: 175,00 milioane euro)

Acest sector este împărţit în 3 părţi, fiecare dintre acestea fiind implementată de o agenţie de implementare diferită.

PHARE/2005/017-553.04.01. Coeziune economică şi socială

PARTEA 1

Imbunătăţirea infrastructurii, asigurarea de sprijin pentru IMM-uri, protejarea mediului şi îmbunătăţirea accesului la educaţie şi pregătire profesională la nivel regional în vederea creşterii dezvoltării economice Fonduri PHARE alocate: 125,89 milioane euro

PHARE/2005/017-553.04.02. Coeziune economică şi socială

PARTEA a 2-a

Dezvoltarea resurselor umane: măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de includere socială Fonduri PHARE alocate: 23,26 milioane euro

PHARE/2005/017-553.04.03. Coeziune economică şi socială

PARTEA a 3-a

Dezvoltarea capacităţilor administrative pentru gestionarea fondurilor structurale

Fonduri PHARE alocate: 25,85 milioane euro

Cele 3 părţi ale subprogramului sunt descrise împreună în cele ce urmează:

In vederea implementării priorităţilor identificate în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi a pregătirii pentru fondurile structurale, asistenţa PHARE 2004-2006 în domeniul Coeziunii economice şi sociale va urmări realizarea următoarelor obiective:

•  dezvoltarea şi implementarea politicilor şi programelor multianuale pentru coeziune economică şi socială, prin proiecte de investiţii în sectoarele prioritare, în conformitate cu prevederile PND 2004-2006, sprijinirea creşterii economice la nivel naţional şi regional pentru a spori potenţialul ţării în general şi al fiecărei regiuni de dezvoltare dintre cele 8, precum şi diminuarea disparităţilor sociale şi economice dintre acestea;

•  întărirea capacităţii instituţionale a ministerelor centrale, a celor 8 agenţii de dezvoltare regionale şi a autorităţilor locale relevante, pentru a se pregăti cu privire la implementarea asistenţei investiţionale care va fi furnizată, în conformitate cu prevederile privind Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS), în ţările candidate;

•  crearea structurilor instituţionale, administrative, de programare şi de implementare, necesare pentru gestionarea eficientă a fondurilor structurale ale Uniunii Europene după aderare.

Acest program multianual se axează pe următoarele aspecte:

Priorităti	Măsuri
Prioritate A: Imbunătăţirea infrastructurii regionale pentru a sustine dezvoltarea economică	Infrastructură regională şi locală de transport, afaceri şi turism
Prioritate B: Dezvoltarea resurselor umane	Combaterea şomajului structural Imbunătăţirea adaptabilităţii pe piaţa forţei de muncă, pe termen lung Combaterea activă a excluderii sociale Imbunătăţirea accesului la educaţie şi a sistemului de educaţie şi formare tehnică şi profesională cu specific regional
Prioritate C: Dezvoltarea sectorului productiv prin sprijinul acordat IMM-urilor	Sprijin acordat IMM-urilor, IMM-urilor nou-înfiinţate, microîntreprinderilor şi furnizorilor de servicii pentru sustinerea afacerilor
Prioritate D: Protectia mediului la nivel national	Imbunătătirea protectiei mediului la nivel local si regional
Prioritate E: (Dezvoltare instituţională orizontală) Crearea structurilor instituţionale pentru a realiza, după aderare, un management sigur şi eficient al fondurilor structurale ale Uniunii Europene, precum şi managementul eficient al programelor conform reglementărilor EDIS)	Dezvoltarea capacităţii administrative pentru gestionarea fondurilor structurale

In cadrul programului 2005 vor fi implementate următoarele obiective specifice:

PARTEA  1

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finanţărilor pentru 2005

Transportul local şi regional, infrastructura de afaceri şi turism (Prioritatea A)

Imbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare tehnică şi profesională (TVET) cu specific regional (Prioritatea B)

Continuarea instruirii personalului preuniversitar (Prioritatea B)

Asistenţă instituţională pentru Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi Cooperaţie (ANIMMC) pentru a introduce şi dezvolta conceptul de e-governance şi pentru a facilita utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor de către IMM-urile inovative (Prioritatea C)

Imbunătăţirea serviciilor pentru susţinerea afacerilor (Prioritatea C)

Imbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor, microîntreprinderilor şi companiilor inovatoare (Prioritatea C)

Imbunătăţirea serviciilor de sprijin al afacerilor (Prioritatea C)

Imbunătăţirea accesului IMM-urilor, microîntreprinderilor şi companiilor inovative la finanţare (Prioritatea C)

Imbunătăţirea protecţiei mediului la nivel regional şi local (Prioritatea D)

Supravegherea lucrărilor pentru SAMTID (Prioritatea D)

PARTEA a 2-a

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finanţărilor pentru 2005 (toate din Prioritatea E)

Măsuri active de ocupare pentru tineri şi şomeri pe termen lung

Calificarea şi recalificarea forţei de muncă

Infiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Calificare

Măsuri de includere socială pentru grupurile dezavantajate

Intărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) în domeniul asistenţei şi serviciilor sociale

PARTEA a 3-a

Obiective de îndeplinit odată cu începerea finanţărilor pentru 2005

Sprijin pentru autoritatea de management pentru cadrul de sprijin comunitar

Instruire orizontală pentru autorităţile de management

Extinderea sistemului unic de management al informaţiei

Coordonarea, managementul şi implementarea programelor regionale

Sprijin pentru viitoarele autorităţi de management şi organisme intermediare

Evaluarea ex ante a programelor operaţionale

SUBPROGRAMUL 5

Acţiuni şi nevoi specifice - 2005/017-553.05

(Total: 16,01 milioane euro)

Acest subprogram va include acţiuni speciale cum ar fi evaluări sau misiuni de audit desfăşurate de către experţi externi, misiuni de analiză şi necesităţi urgente, care vor apărea imediat înainte sau în timpul primilor ani ca stat membru. Mai mult, acesta va conţine măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a acelor structuri din administraţie care lucrează cu fonduri de preaderare.

PHARE/2005/017-553.05.01 Sprijin pentru structurile implicate în gestionarea fondurilor Comunităţii Europene

Fonduri PHARE alocate: 12,01 milioane euro

Intărirea capacităţii administrative a ministerelor de resort şi instituţiilor guvernamentale de a pregăti programe şi proiecte de o mai bună calitate şi de a obţine rezultate calitative prin intermediul utilizării asistenţei financiare nerambursabile a Uniunii Europene, pregătirea de proiecte şi întreprinderea de acţiuni speciale în timpul perioadei imediat următoare aderării la Uniunea Europeană.

PHARE/2005/017-553.05.03 Sprijin acordat strategiei de evaluare din România

Fonduri PHARE alocate: 4,00 milioane euro

Implementarea celor mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniul evaluării intervenţiilor publice, în scopul de a ajuta la îmbunătăţirea relevanţei, eficienţei, eficacităţii, impactului şi sustenabilităţii programelor/proiectelor finanţate din fonduri publice, atât ale Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional.

5. Buget orientativ

5.1. Tabel de buget pentru anul bugetar 2005

Distribuţia sumelor în cadrul liniilor bugetare este una indicativă şi se înscrie în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind finanţarea Fondului naţional. Sumele sunt exprimate în milioane de euro.

PHARE 2005-017-553                                                  Contributie PHARE

Măsura	Denumire	INV	IB	Total PHARE
0.01	CRITERII POLITICE	14.00	30.59	44.59
.01	Sectorul minorităţi	0.00	11.00	11.00
.02	Societate civilă	0.00	2.00	2.00
03.	Sectorul reforma administraţiei publice	3.50	10.09	13.59
04.	Sectorul reforma justiţiei	10.50	7.50	18.00
.02	CRITERII ECONOMICE                  Nul în 2005
.03	ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR DIN ACQUIS	97.94	38.75	136.69
.01	Sectorul finanţe publice	23.20	12.70	35.90
.02	Sectorul agricultură	16.40	2.10	18.50
.03	Sectorul mediu	12.25	5.25	17.50
.04	Sectorul managementul frontierelor	37.67	3.75	41.42
.05	Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală	0.50	2.00	2.50
.06	Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA)	0.00	1.50	1.50
.07	Statistica	0.06	4.59	4.65
.08	Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)	0.50	1.00	1.50
.10	Consolidarea sectorului energetic	1.20	1.80	3.00
.11	Consolidarea sectorului transporturi	6.16	4.06	10.22
.04	Coeziune ECO.&SOC.	128.55	46.45	175.00
.01	Infrastructura etc.	106.89	19.00	125.89
.02	Dezvoltare resurse umane	18.96	4.30	23.26
.03	Managementul fondurilor structurale	2.70	23.15	25.85
.05	FACILITATE ACŢIUNI SPECIALE	2.50	13.51	16.01
.01	Sprijin pentru managementul fondurilor Uniunii Europene	2.50	9.51	12.01
.03	Schema de evaluare	0.00	4.00	4.00
TOTAL GENERAL:		242.99	129.30	372.29

5.2. Perspectiva pentru anul 2006

Ca urmare a recomandărilor Comitetului de management PHARE de a demara acţiunile privind programarea multianuală, Comisia a cerut autorităţilor române identificarea perspectivelor programelor pentru anii 2004 şi 2006. Aceste perspective ar trebui să fie în special descrise pentru cele 8 programe sectoriale prioritare multianuale pe baza strategiilor corespunzătoare, dezvoltate în anul 2004 pentru fiecare sector pe o perioadă de 3 ani. Ambele părţi au convenit că aceste perspective trebuie să se bazeze pe ipoteza că şi în anul 2006 aproximativ 80% din fonduri vor fi direcţionate către cele 8 sectoare prioritare.

Pentru a permite identificarea unor perspective realiste, serviciile Comisiei au comunicat Coordonatorului Naţional al Asistenţei că aproximativ 437 milioane euro vor fi disponibile pentru Programul PHARE Naţional 2006, supuse deciziei autorităţii bugetare şi Comisiei în anii respectivi.

Ambele părţi semnatare ale prezentului acord de finanţare cunosc faptul că prezumţiile la care se face referire în această secţiune nu constituie în niciun caz obligaţii contractuale pentru niciuna dintre cele două părţi.

5.3. Principiul cofinantării

In conformitate cu Ghidul de programare PHARE, toate proiectele de investiţii finanţate de PHARE trebuie să primească o cofinanţare din fondurile publice naţionale.

Contribuţia comunităţii poate acoperi până la 75% din totalul costurilor eligibile publice. Taxele nu sunt eligibile pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională este asigurată de ţara beneficiară şi implică costuri privind infrastructura şi costurile operaţionale de implementare, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru o absorbţie eficientă a asistenţei PHARE.

Anexa 3 furnizează o indicaţie a cofinanţării la care Guvernul României este gata să se angajeze prin semnarea acordului de finantare.

6. Agenţii de implementare

Agenţiile de implementare vor avea responsabilitatea subprogramelor, după cum urmează:

Agenţia de implementare	Subprogramul
Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice	1/Criterii politice 3/Ideplinirea cerinţelor privind acquis-ul 4/Coeziune economică şi socială - Partea a 3-a 5/Facilitatea pentru acţiuni speciale şi pentru prima perioadă ca stat membru
Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finantelor Publice	6/Programe şi agenţii comunitare - proiect 06.01
Agenţia de implementare din cadrul Ministerului Inteqrării Europene	4/Coeziune economică şi socială - Partea 1
Agenţia de implementare pentru „Dezvoltarea resurselor umane: măsuri cu privire la ocuparea forţei de muncă şi de incluziune socială", în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale si Familie	4/Coeziune economică şi socială - Partea a 2-a

Concomitent cu semnarea acordului de finanţare, Coordonatorul naţional al asistenţei va furniza detaliile necesare în legătură cu agenţiile de implementare (adrese, coordonate de contract, responsabilii cu autorizarea programelor PHARE, afilierea la nivel guvernamental etc.) In ceea ce priveşte subprogramul „Participarea în cadrul programelor comunitare şi agenţiilor", implementarea va consta în plata de către Fondul naţional a părţii din fondurile PHARE pentru contribuţia financiară la programele respective.

7. Măsuri de implementare

7.1. Metoda de implementare

Prezentul acord de finanţare va fi implementat conform art. 53 (1) b (varianta a 2-a) din Regulamentul financiar5'. Ţara beneficiară va continua să asigure respectarea permanentă a condiţiilor prevăzute în art. 164 (1) (a) -(e) din Regulamentul financiar.

Fiecare măsură este inclusă într-un program sectorial sau proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei urmează să îl propună Comisiei în conformitate cu acest acord de finanţare. După exprimarea acordului părţilor asupra acestora, programele sectoriale sau proiectele sunt impiementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii, twinninguri sau scheme de granturi, gestionate de autorităţile române. Fiecare program sectorial sau proiect este supervizat de una sau mai multe autorităţi de implementare şi este implementat din punct de vedere tehnic de o agenţie de implementare.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare conform art. 12 (2) din Regulamentul 1.266/19996), selecţia proiectelor, licitaţiile şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei.

Implementarea proiectului „Sprijin acordat României pentru participarea la iniţiativele comunitare" poate fi realizată în conformitate cu reguli specifice care urmează să fie emise de Comisie.

7.2 Reguli generale de achizitie

Achiziţiile se vor desfăşura în conformitate cu prevederile din Partea a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi titlul 5 din normele de aplicare a acestuia7', precum şi cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/28).

Autorităţile contractante vor utiliza de asemenea ghidul de proceduri, precum şi formatele şi modelele standard prevăzute în „Ghidul practic cu privire la procedurile de contractare a proiectelor finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în contextul acţiunilor externe", aşa cum este publicat pe site-ul EuropeAid9' la data iniţierii procedurii de achiziţionare sau de acordare a granturilor.

5) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 1.605/2002 din 25 iunie 2002; JOL 248; 16.9.2002; p. 1

6) Regulamentul Consiliului (CE) 1.266/1999 din 21 iunie 1999; JOL 161; 26.6.1999; p. 68

7)Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) 2.342/2002 din 23 decembrie 2002; JOL 357; 31.12.2002; p. 1

8)Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind regulile generale pentru contractele de servicii, echipamente şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în cadrul cooperării cu ţări terţe, adoptată în 25 martie 2003

9)adresa curentă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

7.3. Scheme de grant

Pentru schemele de granturi procedurile concrete de implementare vor fi specificate în fişele de proiect respective, în conformitate cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care vor fi utilizate în implementarea schemelor şi acordarea granturilor vor respecta regulile privitoare la acţiunile externe. In special, o atenţie sporită va fi acordată procesului de selecţie a proiectelor. Granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi cu principiile de management descentralizat PHARE. Inainte de acreditarea EDIS va fi necesară aprobarea ex ante a delegaţiei Comisiei la Bucureşti.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP), abilitat pentru programul în cadrul căruia se finanţează programul de granturi, trebuie să îşi asume responsabilităţile financiare şi contractuale pentru implementarea programului de granturi. RAP trebuie, în special, să aprobe oficial cererea de propuneri, formularele de aplicare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele selecţiei. RAP mai trebuie să semneze contractele de acordare a finanţării nerambursabile cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvate, sub autoritatea şi responsabilitatea acestuia. Sub această rezervă, administrarea programelor de granturi poate fi descentralizată de la RAP către organismele abilitate la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, echipamente şi servicii, subcontractate de către beneficiarii finali ai finanţărilor nerambursabile individuale, trebuie să respecte regulile de achiziţie prevăzute în Ghidul practic la momentul implementării. In urma unei evaluări pozitive a capacităţii agenţiei de implementare de a administra operaţional şi financiar programele de granturi într-o manieră corectă şi eficientă10), delegaţia Comisiei poate decide renunţarea la aprobarea sa ex ante a subcontractelor executate de către beneficiarii finali de finanţări nerambursabile individuale. Prevederile detaliate privind rolul delegaţiei Comisiei în faza de subcontractare mai sus menţionată vor fi precizate, după caz, într-un schimb de scrisori între delegaţia Comisiei şi autorităţile naţionale, în urma exerciţiului de evaluare menţionat.

Schemele de granturi nu vor include proiecte pentru care contribuţia PHARE este sub 50.000 de euro sau peste două milioane de euro. Această limită inferioară poate fi modificată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii agenţiei de implementare de a asigura un management financiar eficient. Limita inferioară nu poate fi aplicată în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare conform procedurilor PHARE intră în vigoare la data semnării contractelor de grant de către RAP-ul abilitat. Proiectele ar trebui să fie integral implementate înainte de termenul-limită pentru efectuarea plăţilor, conform acordului de finanţare.

7.4.  Principii de implementare pentru proiectele de twinning

Proiectele de twinning sunt elaborate în formatul unui contract de finanţare (contract de twinning), în care administraţia statului membru selectat este de acord să furnizeze expertiza solicitată în sectorul public (cuprinzând secondarea pe termen lung a unui oficial desemnat să furnizeze consiliere completă administraţiei beneficiare, în calitate de consilier rezident) în schimbul rambursării cheltuielilor astfel efectuate. Contractul de twinning este conform prevederilor art. 27 din Regulamentul financiar, prima parte titlul VI privind finanţarea nerambursabilă din

Regulamentul financiar şi regulile de implementare a acesteia.

In conformitate cu prevederile art. 160 primul paragraf prevăzut în regulile de implementare mai sus menţionate, autoritatea de contractare trebuie să utilizeze regulile şi procedurile stabilite în manualul de twinning actualizat (care include un sistem de rate fixe şi preţuri de rambursare a expertizei furnizate sectorului public de către administraţia statului membru selectat pentru lansarea, selectarea, implementarea şi închiderea proiectelor de twinning).

Manualul de twinning este disponibil pe site-ul de internet al DG ELARG la următoarea adresă:

http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/twinning/ index.htm

8. Managementul asistenţei

8.1. Management de proiect

8.1.1.  Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi deopotrivă responsabili cu coordonarea dintre programele PHARE (inclusiv cooperarea transfrontalieră PHARE), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi cele de coeziune.

RNAF şi RAP vor asigura implementarea programelor conform procedurilor prevăzute în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia vor asigura că toate contractele încheiate în vederea implementării acordului de finanţare sunt acordate utilizând procedurile şi documentele standard pentru acţiuni externe din Ghidui practic în vigoare în momentul implementării şi că regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate.

8.1.2.  Dimensiunea proiectului

Toate proiectele vor fi finanţate cu cel puţin două milioane de euro, cu exceptia Proiectului PHARE 2005/017-553.03.06 ISC şi PHARE 2005/017-553.03.08 NSC, datorită tipului de proiect de construcţie instituţională.

8.1.3.   Termen-limită de contractare şi executare a contractelor, termen-limită pentru programare

(1)  Toate contractele trebuie încheiate nu mai târziu de 30 noiembrie 2007.

(2)   Toate contractele trebuie executate până nu mai târziu de 30 noiembrie 2008, cu excepţia investiţiilor din subprogramul 4 - partea 1 şi partea a 2-a (2005/017-553.04.01 şi 2005/017-553.04.02) şi a contractelor aferente de supraveghere a investiţiilor din subprogramele pentru care termenul-limită este 30 noiembrie 2009.

In niciun caz perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data semnării [art. 166 (2) FR]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi în perioada celor 3 ani de la data semnării vor fi excluse [art. 77 (3) FR].

(3)   In ceea ce priveşte suma prevăzută în cadrul anvelopei nealocate din Proiectul PHARE 2005/017-553.05.01, proiectele trebuie programate şi termenii de referinţă agreaţi de către Comisie până nu mai târziu la data aderării.

(4)   Conform DIS, un dosar complet de licitaţie trebuie depus la delegaţia Comisiei pentru aprobare în termen de nu mai mult de 8 luni de la data semnării acordului de finanţare. In caz contrar, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul naţional.

10) A se vedea secţiunea 11 şi Anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2004.

8.1.4. Evaluarea impactului de mediu (EIA) şi conservarea naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurător cuprinse în directiva din acest domeniu110 sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii finanţate prin PHARE. In cazul în care directiva privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nu a fost transpusă în legislaţia naţională în totalitate, procedurile vor fi similare cu cele prevăzute de această directivă. In cazul în care un proiect va cădea sub incidenţa prevederilor anexei 1 sau 2 din această directivă, punerea în aplicare a procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie precizată12).

In cazul în care există posibilitatea ca un proiect să afecteze locuri cu importanţă pentru conservarea naturii, trebuie fundamentată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din directiva referitoare la habitat13).

Toate investiţiile vor fi efectuate în conformitate cu legislaţia comunitară privind mediul înconjurător. Fişele de proiect vor conţine prevederi specifice cu privire la respectarea legislaţiei relevante a Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător, în conformitate cu tipul activităţii derulate în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

8.2 Management financiar

8.2.1.  Principii şi responsabilităţi

Fondul naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de către RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisie. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi va fi pe deplin răspunzător pentru fondurile PHARE dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF va asigura respectarea regulilor, reglementărilor şi procedurilor PHARE de raportare şi management financiar, precum şi funcţionarea sistemului de raportare şi informare privind proiectul.

Comisia va efectua plăţile către FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998.

Plăţile vor fi efectuate pe baza cererilor trimise de RNAF şi se vor face într-un cont bancar separat, denominat în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN la o bancă stabilită în prealabil de comun acord cu Comisia. In principiu, toate conturile bancare sunt purtătoare de dobândă. Dobânda va fi reinvestită în program.

In conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie totuşi să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată în întregime ca venit la bugetul naţional. Mai mult, RNAF va asigura raportarea periodică a dobânzii prin Perseus.

8.2.2.   Plăţile către Fondul Naţional

Un prim transfer14) de până la 20% din fondurile care urmează a fi gestionate local15) va fi trimis către FN imediat după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) dintre FN şi agenţiile de implementare (Al)l Oficiul de Plăţi şi Contractare PHÂRE (OPCF).

Mai mult, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în aplicare, arătând fluxul informaţional între FN şi AI/OPCP şi modul în care se va efectua plata.

Se vor mai efectua două transferuri16) de până la 30% fiecare din fondurile care urmează să fie gestionate local17). Al doilea transfer va putea fi efectuat când 5% din bugetul total în vigoare18) a fost plătit de către AI şi OPCP. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare19) a plătit.

Al patrulea transfer va fi efectuat când 70% din bugetul total în vigoare20) este plătit şi când toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional, RNAF poate cere un procent mai mare decât cel agreat, în condiţiile în care poate demonstra prin previziunea fluxului de numerar că necesarul fluxului de numerar pentru perioada următoare depăşeşte procentul respectiv. In cazurile în care fondurile totale aflate în conturile FN, OPCP şi Al depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza plata în mod excepţional, în cazul în care RNAF va oferi o dovadă susţinută corespunzător asupra faptului că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

8.2.3.  Plăţile efectuate de FN către AI

FN va efectua plăţile către AI, inclusiv către OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între FN şi AI/OPCP. Conturile bancare ale subprogramelor se deschid în numele AI respective/OPCP, responsabile de gestionarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea FN.

Atât timp cât implementarea se face conform DIS, fiecare acord de finanţare individual trebuie să fie avizat în avans de Comisie. In cazurile în care FN este agenţie de plată pentru OPCP/AI, nu vor fi efectuate plăţi de la FN către OPCP. OPCP şi Al trebuie să fie fiecare conduse de către un RAP numit de RNAF în urma consultării cu CNA. RAP va fi responsabil cu toate operaţiunile efectuate de OPCP/AI respective.

8.2.4.   Plăţile efectuate în cazul clauzelor de retenţii contractuale

Pentru acele contracte cu clauze de retenţie contractuală (de exemplu, fondurile reţinute pentru o perioadă de garanţie), AI îşi asumă întreaga responsa-bilitate pentru gestionarea fondurilor până la efectuarea plăţii finale, precum şi pentru asigurarea că fondurile necesare vor fi utilizate doar pentru a efectua plăţi legate de clauzele de retenţie.

AI îşi asumă de asemenea responsabilitatea faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost decontate vor fi rambursate Comisiei.

11) DIR 85/337/EEC; JOL 175/40; 5.7.1985, cu modificările şi completările ulterioare

12) în anexa privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, ataşată fişei de proiect de investiţii respective.

13) în anexa privind conservarea naturii, ataşată fişei de proiect de investiţii respective.

14) reprezentând prefinanţarea aşa cum este definit în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar

15) exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare

16) reprezentând prefinanţarea aşa cum este definit în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar

17) exclusiv sumele pentru programele comunitare

18) exclusiv sumele pentru programele comunitare

19) exclusiv sumele pentru programele comunitare

20) exclusiv sumele pentru programele comunitare

8.2.5. Incheierea cheltuielilor şi închiderea conturilor

In termen de 16 luni de la încheierea execuţiei contractelor, FN va transmite o declaraţie finală de cheltuieli şi o atestare cu privire la regularitatea, exactitatea şi veridicitatea conturilor transmise. Declaraţia finală de cheltuieli ar trebui să aibă valoarea originală a contractelor din care se vor scădea deducerile şi economiile agreate cu contractorii pe durata implementării. De asemenea, aceasta va trebui să aibă valoarea plăţii făcute cumulate cu sumele datorate în contul reţinerii contractuale.

In cazul în care plăţile primite de la Comisie depăşesc valoarea finală a cheltuielilor autorizate, FN va returna Comisiei sumele în exces în momentul trimiterii declaraţiei finale. In cazul în care sunt plăţi neefectuate (cu excepţia fondurilor aferente reţinerilor contractuale), FN va oferi o explicaţie şi va face o previziune cu privire la momentul finalizării plăţii. FN va raporta trimestrial progresul în ceea ce priveşte fondurile aferente reţinerilor contractuale şi plăţile neefectuate. In cazul în care acestea nu sunt plătite către contractor, vor fi returnate către Comisie.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va exprima punctul de vedere asupra cheltuielilor care vor fi exceptate de la finanţarea comunitară, în cazul în care cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile de a excepta cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către FN, care va avea la dispoziţie o lună pentru a transmite răspunsul său în scris.

In cazul în care nu se ajunge la acord în termen de o lună de la primirea răspunsului scris din partea FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi exceptate, având în vedere îndeosebi gradul de neconcordanţe, natura şi gravitatea abaterilor, precum şi pierderile financiare înregistrate de Comisie.

Ca urmare a deciziei referitoare la sumele exceptate, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără prejudicii, luând în considerare tratamentul neregularităţilor şi compensarea financiară corespunzătoare în conformitate cu regulile comunitare.

Fondurile vor fi recuperate fie prin rambursare directă de la FN, fie prin compensare conform regulilor Comunităţii.

9. Monitorizare şi evaluare

Implementarea programului va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta include RNAF, CNA şi serviciile Comisiei. JMC va avea loc cel puţin o dată pe an.

Acesta are rolul de a analiza toate programele finanţate din fondurile PHARE în vederea evaluării evoluţiei acestora către atingerea obiectivelor prezentate în acordul de finanţare şi parteneriatul de aderare.

JMC poate recomanda schimbarea priorităţilor şi/sau realocarea de fonduri PHARE.

Mai mult, JMC va verifica progresul programelor de asistentă de preaderare finantate de Uniunea Europeană o dată pe an (PHARE,ISPA, SAPARD)

Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include CNA, RAP din fiecare agenţie de implementare (şi OPCP când este cazul) şi direcţiile de specialitate ale

Comisiei. SMSC va verifica în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv al componentelor şi contractelor acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat prin intermediul unui SMSC, pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite de AI, precum şi a evaluărilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va înainta recomandările referitoare la management şi proiectare, asigurându-se că acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va prezenta opinii generale detaliate cu privire la toate programele cu finanţare PHARE din sectorul respectiv.

Direcţiile de specialitate ale Comisiei vor asigura că o evaluare ex post va fi realizată după încheierea programului.

10. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi de corecţie

10.1.   Control şi supraveghere financiară de către Comisie şi Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării şi controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi auditului Curţii Europene de Conturi. In perioada în care EDIS nu este încă aplicabil Al din ţara beneficiară, delegaţia Comisiei va pune în practică măsuri de verificare ex ante a documentelor de licitaţie şi contractare.

Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2185/9621).

Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi22), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacă este cazul, de OPCP şi toate agenţiile de implementare respective pot fi subiectul verificării, la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.

10.2.  Obligatii ale tării beneficiare

10.2.1. Audit şi control financiar

Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi în special va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitărilor de asistenţă comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, aşa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei 438/200123).

Autoritatea naţională competentă pentru controlul financiar va efectua controalele financiare necesare asupra tuturor entităţilor implicate în implementarea programului.

In fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sinteză a principalelor concluzii şi a recomandărilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

21) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292; 15.11.1996; p. 2.

22) Aşa cum se precizează în Condiţiile generale ale acordului de finanţare anexat la acordul-cadru.

23) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001; JOL 63; 3.3.2001; p. 21.

10.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua toate măsurile corespunzătoare de prevenire şi contracarare a practicilor de corupţie24) active şi pasive în orice stadiu al procedurii de achiziţie sau al procedurii de acordare a finanţării nerambursabiie, precum şi în perioada de implementare a contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, se vor obliga să ia orice precauţii necesare pentru a evita riscul unui conflict de interese şi vor informa Comisia imediat ce apare un astfel de conflict de interese sau orice situaţie care ar putea conduce la un astfel de conflict.

10.2.3.  Măsuri antifraudă şi de corecţie

Ţara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă şi neregularităţi identificate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea mecanismelor de control şi raportare echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul Comisiei 1681/9425).

Indeosebi toate cazurile suspecte sau efective de fraudă26) şi neregularităţi27), precum şi măsurile aferente luate de autorităţile naţionale trebuie să fie raportate direcţiilor de specialitate ale Comisiei, fără întârziere. In cazul în care nu sunt cazuri suspecte sau efective de fraudă sau neregularităţi, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni de la încheierea fiecărui trimestru.

In cazul în care se înregistrează o neregularitate sau fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare solicitate în legătură cu neregularitatea respectivă. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părţi din contribuţia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acţiune pot fi reutilizate de către FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional.

10.3. Recuperarea fondurilor în caz de nereguli sau fraudă

Orice neregularitate28) sau fraudă29) descoperită în orice moment pe parcursul duratei de impiementare a programului sau ca rezultat al unui audit va determina recuperarea fondurilor de către Comisie.

In cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia concluzionează că:

a)   ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a preveni, detecta şi corecta neregularităţile; sau

b)   implementarea proiectului nu justifică o parte sau întreaga asistenţă financiară alocată; sau

c) se înregistrează disfuncţionalităţi grave ale sistemului de management şi control care pot conduce la neregularităţi,

Comisia poate suspenda finanţarea în continuare a programului respectiv şi, cu argumente, este în măsură să solicite ţării beneficiare comentarii şi, dacă este cazul, să efectueze corecţii într-o perioadă determinată de timp.

In cazul în care nu se ajunge la înţelegere până la sfârşitul perioadei de timp stabilite de Comisie şi în cazul în care corecţiile solicitate nu au fost efectuate, Comisia poate, luând în considerare comentariile făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a)   reducerea sau anularea plăţilor pentru programul respectiv; sau

b)   efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţială a asistenţei oferite pentru programul respectiv.

In momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregularităţii, amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii în sensul menţionat la lit. a) sau b), finanţarea în continuare a programului va fi reluată imediat.

RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau a sumelor plătite eronat, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. In cazul în are RNAF nu va plăti suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei.

Dobânda generată de plata întârziată va fi acoperită din sumele nerambursate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul financiar.

11.  Vizibilitate şi publicitate

RAP va răspunde de asigurarea luării măsurilor necesare pentru a furniza publicitatea adecvată pentru toate activităţile finanţate prin program. Acest proces va fi realizat împreună cu Comisia. Alte detalii sunt prezentate în anexa D cu privire la vizibilitate şi publicitate.

12.  Condiţii speciale

1.  Contractarea componentei pentru investiţii din PHARE din componenta de coeziune economică şi socială este condiţionată de semnarea contractelor de servicii între Al si agentiile de dezvoltare regională (conform descrierii din PHARE'2005/017-553.04.01).

2.   In cazul în care angajamentele agreate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia poate revizui programul în sensul de a-l anula total sau parţial şi/sau de a realoca fondurile neutilizate pentru alte scopuri aflate în concordanţă cu obiectivele programului PHARE.

24) Corupţia activă este orice acţiune deliberată a unei persoane care promite sau oferă, direct sau printr-un intermediar, orice avantaj de orice natură unui oficial, pentru el însuşi sau pentru o terţă persoană, în schimbul unei acţiuni ori reţinerii de la o acţiune în conformitate cu datoria acestuia sau în exerciţiul funcţiei, ca o încălcare a datoriei oficiale într-un mod care dăunează ori poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţii.

Corupţia pasivă este orice acţiune deliberată a unui oficial care, în mod direct sau printr-un intermediar, solicită sau primeşte avantaje de orice natură, pentru el însuşi sau o terţă parte, ori acceptă promisiunea unui astfel de avantaj, pentru a acţiona sau a se reţine de la acţiune în conformitate cu datoria sa ori în exercitarea funcţiilor sale, cu încălcarea datoriilor oficiale într-un mod care dăunează sau poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţii.

25) Regulamentul Comisiei (CE) 1681/94 din 11 iulie 1994; 12.7.94; p. 43.

26) Frauda presupune orice act intenţionat sau de omisiune legat de: folosirea sau prezentarea unor documente ori declaraţii false, incorecte sau incomplete, care să aibă ca efect însuşirea necuvenită sau reţinerea eronată a fondurilor din bugetul general al Comunităţii Europene ori din bugetele gestionate de către sau în numele Comunităţii; nedivulgarea informaţiilor prin nerespectarea unei anumite obligaţii, cu acelaşi efect; utilizarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele destinate iniţial.

27) Neregularităţile se referă la toate abaterile de la prevederile naţionale sau de la legislaţia comunitară, de la acest memorandum de finanţare ori de la contractele prevăzute prin acesta, care apar ca rezultat al unui act sau al unei omisiuni a unui agent economic, care au sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii sau bugetelor gestionate de aceasta, printr-o cheltuială nejustificată. Termenul legislaţie comunitară defineşte în acest context ansamblul reglementărilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale memorandumului de finanţare (de exemplu, acorduri europene, acorduri-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional etc).

28) A se vedea definiţia de mai sus.

29) A se vedea definitia de mai sus.

3. In caz de dezastre majore cum ar fi inundaţiile, CNA, în limitele stabilite de art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional, poate recomanda RNAF să propună un transfer de fonduri utilizabile în cadrul

prezentului acord de finanţare pentru un fond de reabilitare a dezastrelor, pe care Guvernul României îl poate întreţine în conformitate cu regulile privind managementul financiar eficient.

ANEXA D  la acordul de finantare

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţii

1.  Obiectiv şi sferă de acţiune

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.

2.  Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţă, va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei la faţa locului.

Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

-   Reglementarea (CEE) 1159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;

-   Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L182/58.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei din ţara respectivă.

3.  Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţă.

Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate la lit. a) şi b) de mai jos:

a)   Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.

b)   Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) In cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte un milion de euro:

-  panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanţă cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei în ţara respectivă;

-  plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei din ţara respectivă.

(ii) In cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

-  măsuri care să informeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la paragraful 3 lit. b) pct. (i) de mai sus;

-  măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, că o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeană şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenţei Uniunii Europene în cercurile de afaceri şi printre potenţii beneficiari şi pentru publicul larg

4.1.Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2.  Alti beneficiari potentiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă ori dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană şi în rriod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene, de aceeaşi mărime.

4.3.   Publicul general

Media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeană şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

In acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comsie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei din ţara beneficiară.

Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi a se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării Uniunii Europene, precum şi simbolul  Uniunii  Europene, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită.

In cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5.   Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţăr'ile beneficiare vor asigura faptul că măsurile de informare şi publicitate se supun următoarelor:

Panouri

Panourile care furnizează informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la un milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mărimea cofinanţării din partea Uniunii Europene) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor la care se face referire mai sus, prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuţă permanentă, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuţe permanente

Plăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc). In plus faţă de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de Uniunea Europeană, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

In cazul în care o autoritate naţională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion de euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea să fie indicată.

6.  Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia Comisiei să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică, iar acesta va fi disponibil la cerere.

ANEXA E  la acordul de finantare

PROGRAMUL NATIONAL   PHARE 2005

Măsura                              Denumirea	INV	IB	Total PHARE	Cofinanţare naţională	Total
TOTAL:	242,99	129,30	372,29	86,33	458,62
01     CRITERII POLITICE	14,00	30,59	44,59	8,23	52,82
A:    Dezvoltarea democraţiei, respectarea drepturilor omului si ale minoritătilor
01 Sectorul minorităti	0,00	11,00	11,00	3,16	14,16
02 Societatea civilă	0,00	2,00	2,00	0,00	2,00
B: Dezvoltarea institutiilor din România
03 Sectorul reforma administraţiei publice	3,50	10,09	13,59	1,57	15,16
C: Consolidarea statului de drept
04 Sectorul reforma justitiei	10,50	7,50	18,00	3,50	21,50
02 CRITERII ECONOMICE	nu se aplică
03 OBLIGATII REFERITOARE LA ACQUIS	97,94	38,75	136,69	34,04	170,73
A:    Sectoare prioritare
01 Sectorul finanţe publice	23,20	12,70	35,90	7,74	43,64
02 Sectorul agricultură	16,40	2,10	18,50	6,44	24,94
03 Sectorul mediu	12,25	5,25	17,50	4,09	21,59
04 Sectorul managementul frontierelor	37,67	3,75	41,42	12,65	54,07
B:    Măsuri complementare specifice pentru anul 2005
05 Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală si industrială	0,50	2,00	2,50	0,17	2,67
06 CSA	0,00	1,50	1,50	0,00	1,50
07 Statistică	0,06	4,59	4,65	0,03	4,68
08 CNVM	0,50	1,00	1,50	0,17	1,67
10 Consolidarea sectorului energetic	1,20	1,80	3,00	0,40	3,40
11 Siguranta drumurilor/căii ferate	6,16	4,06	10,22	2,35	12,57
04     COEZIUNE ECONOMICĂ SI SOCIALĂ	128,55	46,45	175,00	43,06	218,06
01  Infrastructură etc.	106,89	19,00	125,89	35,39	161,28
02 Dezvoltarea resurselor umane	18,96	4,30	23,26	6,32	29,58
03 Gestionarea fondurilor structurale	2,70	23,15	25,85	1,35	27,20
05     FACILITATEA ACTIUNII SPECIALE	2,50	13,51	16,01	1,00	17,01
01 Sprijin pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene	2,50	9,51	12,01	1,00	13,01
03 Strategia de evaluare	0,00	4,00	4,00	0,00	4,00

ANEXA F la acordul de finantare

I. SISTEME   DE   REFERINŢA

agreate înainte de semnarea acordului de finanţare pentru întregul Program Naţional PHARE 2005

a)  80% din dosarele de licitaţie pentru PHARE 2004 să fie transmise delegaţiei Comisiei pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006;

b)   40% din termenii de referinţă/specificaţiile tehnice pentru PHARE 2005 să se transmită de către OPCP la DCE pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006;

c)   60% din termenii de referinţă/specificaţiile tehnice pentru PHARE 2005 CES/MIE să se transmită către DCE pentru aprobarea ex ante până la 30 aprilie 2006;

d)  sisteme de referinţă privind contractarea:

-   30% din Memorandumul de finanţare 2004 (cu excepţia PHARE ESC/MEI şi MMSSF) să se contracteze până ia 10 aprilie 2006;

-    50% din PHARE 2004 OPCP/MMSSF să se contracteze până la 30 iunie 2006;

-   10% din PHARE 2004 CES/MIE să se contracteze până la 30 iunie 2006;

-   65% din PHARE 2004 CES/MIE - licitaţiile să fie lansate până la 30 iunie 2006;

e) diminuarea ratei de respingere a documentelor de licitaţie, ajungând la 2% pentru rapoartele de evaluare şi dosarele de contract.

II.LINII   DIRECTOARE   PENTRU   COMITETUL MIXT   DE   MONITORIZARE   (CMM)

în vederea evaluării capacităţii de implementare a managementului fondurilor PHARE în perspectiva unei creşteri importante a fondurilor alocate României în perioada 2004-2006

Memorandumurile financiare (MF) pentru alocările bugetare anuale din 2003 şi 2004, încheiate între Guvernul României şi Comisie, încredinţează implementarea lor în administraţia românească, în cadrul unui sistem de implementare descentralizat (SID), cu o aprobare ex ante a achiziţiilor de către delegaţia Comisiei la Bucureşti.

Guvernul României intenţionează să consolideze capacitatea administraţiei pentru a putea solicita acreditarea conform EDIS; în orice caz, organizarea în contextul SID, care funcţionează în prezent, trebuie să fie consolidată, pentru a se asigura un management de înaltă calitate şi o capacitate a personalului adecvată pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste 400 milioane euro pe an.

Pentru a permite începând cu 2006 implementarea adecvată a unui volum crescut al fondurilor PHARE trebuie realizată o importantă reconfigurare a sistemului de management. Âceasta include adaptarea capacităţii de implementare la noile cerinţe şi o responsabilitate crescută, două elemente importante ale managementului financiar. Guvernul României s-a angajat să facă toate eforturile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor.

Cele două părţi semnatare ale MF au agreat în acest mod stabilirea unor nivele de referinţă pentru a permite monitorizarea performanţei sistemului de management în anii următori de implementare a programelor PHARE. Acest sistem de repere va (i) monitoriza performanţa implementării fondurilor alocate pentru anii 2003 şi 2004, cu scopul de a evalua dacă sunt îndeplinite cerinţele reieşite din programarea fondurilor PHARE pentru anii 2005 şi 2006 din punctul de vedere al volumului şi al calendarului, şi (ii) va pune la dispoziţia Comitetului mixt de monitorizare un instrument cantitativ pe baza căruia să se poată trage concluzii şi face recomandări asupra sistemului de management şi a caracteristicilor necesare pentru anii viitori.

Pentru managementul financiar adecvat al fondurilor PHARE, Comisia consideră următoarele drept precondiţii obligatorii:

-   Guvernul României va asigura condiţii adecvate de lucru pentru toate structurile implicate în managementul fondurilor PHARE (CNA, FN, AI), precum şi resursele tehnice necesare la nivel naţional şi regional (de exemplu, comunicaţii, echipament IT, dotări pentru birouri etc);

-    este de aşteptat ca Guvernul României să accelereze în lunile următoare separarea funcţiilor, dezvoltarea procedurilor scrise şi celelalte pregătiri pentru acreditarea EDIS, având ca obiectiv general întărirea capacităţii de a asigura controlul calităţii şi efectuarea unui volum mare de operaţii.

Schema de nivele de referinţă va monitoriza următoarele componente:

A. Intărirea personalului

1.   Finalizarea aranjamentelor pentru aplicarea efectivă a prevederilor Legii nr. 490 privind majorările salariale acordate funcţionarilor publici implicaţi în managementul fondurilor Uniunii Europene până la data de 14 aprilie 2005.

2.   Propunerea României privind schema de stimulare combinând surse de la bugetul naţional şi din MF PHARE 2004, înaintată Comisiei pentru a fi discutată în cadrul reuniunii CMM din data de 14 aprilie 2005.

3. Autorităţile româneşti vor prezenta o analiză a necesarului de personal pentru managementul fondurilor PHARE, în particular cu privire la necesităţile de management datorate creşterii semnificative a fondurilor alocate începând cu anul bugetar 2004. Această analiză va fi însoţită de o trecere în revistă a organizării curente a personalului aprobat şi a personalului angajat deja, precum şi a planurilor de angajare detaliate cu scopul de a asigura ocuparea cu personal adecvat a tuturor nivelelor până la data de 31 decembrie 2005. Implementarea va fi revăzută la fiecare din următoarele CMM.

B.  Eficienţă/Capacitate de implementare

1.   Aproximativ 50%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrul MF 2003 (NP+CBC) va fi contractată1) înainte de 16 septembrie 2005.

2.   Aproximativ 30%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrul MF 2004 (NP+CBC) va fi contractată înainte de 28 februarie 2006.

3.   Aproximativ 50%*) din valoarea totală (PHARE şi fonduri naţionale) a sumei prevăzute în cadrui MF 2004 (NP+CBC) va fi contractată înainte de 30 iunie 2006.

4.   Delegaţia Comisiei la Bucureşti va exprima decizia finală ex ante în condiţiile DIS, în termen de 15 zile lucrătoare2), începând cu data primirii dosarului. Contractele ce urmează a fi incluse în cadrul statisticilor generale de contractare vor fi prezentate de către AI delegaţiei Comisiei cu minimum 3 săptămâni în avans.

C.  Controlul calităţii

1.   Ratele de respingere lunare ale documentelor de contractare trimise către delegaţia Comisiei pentru aprobarea ex ante vor indica o tendinţă clară de scădere, începând cu perioada martie - august 2005, care va continua până la atingerea unei valori mai mici de 2%, înainte ca acreditarea EDIS să fie obţinută. In cadrul fiecărei întâlniri a CMM şi în particular a celei care va avea loc în luna septembrie 2005 se vor examina rezultatele, se vor exprima comentarii şi, în cazul în care este necesar, se vor detalia criteriile care urmează a fi utilizate pentru a măsura eficienţa controlului de calitate.

2.   Aceste rezultate vor fi de asemenea verificate lunar în cadrul întâlnirilor Grupului mixt de coordonare şi monitorizare a calităţii PHARE la care vor participa CNA, NAO, AI şi delegaţia Comisiei. NAO va fi informat în situaţia în care în mod neaşteptat sunt înregistrate în continuare scăderi ale calităţii, pentru a lua măsuri imediate.

D.  Obiective repere de management

1.   Acordurile de implementare dintre FN şi MMSSF referitoare la înfiinţarea AI la MMSSF, şi între MMSSF şi cele 8 agenţii regionale de ocupare a forţei de muncă privind înfiinţarea celor 8 autorităţi de implementare vor intra în vigoare înainte de 14 aprilie 2005.

2.   Acordurile/contractele de implementare dintre MIE şi cele 5 birouri regionale CBC/NNI privind înfiinţarea celor 5 autorităţi de implementare şi a secretariatelor tehnice mixte corespunzătoare (JTS) pentru programele CBC/NNI 2004 vor intra în vigoare înainte de 14 aprilie 2005.

*) Va fi tolerată o abatere faţă de ţinta propusă de maximum 3%, cu condiţia ca aceasta să fie riguros justificată.

1) Contracte semnate de ambele părţi.

2) Cu excepţia dosarelor cu un grad mare de complexitate.

3. CNA şi NAO vor prezenta un plan de contractare pentru MF 2004 (PHARE şi fonduri naţionale) cât mai curând posibil înainte de 1 iulie 2005, conform art. 5.1.3 (3) din cadrul MF. Planul de contractare va indica pentru fiecare program/proiect din cadrul MF un termen pentru contractare până la care toate procedurile să fie finalizate, pentru a oferi o bază pentru profilul (estimările) de contractare pentru MF 2004. Profilul de contractare va fi monitorizat, iar profilul de contractare cumulativ va fi de minimum 10% faţă de profilul de contractare prevăzut.

Guvernul României şi Comisia vor monitoriza împreună realizarea acestor obiective în cadrul întâlnirilor CMM şi vor lua toate măsurile necesare pentru atingerea acestora. In special CNA şi NAO vor fi responsabili pentru monitorizarea permanentă a progreselor înregistrate de partea română în realizarea acestor nivele de referinţă.

Comisia, pe baza acestor elemente şi a altor elemente conţinute de art. 164.1 din regulamentele financiare şi de art. 12 din Regulamentul Consiliului 1.266/99, va evalua atingerea standardului corespunzător unui management financiar eficient  al  fondurilor  PHARE în  valoare  de 400-450 milioane euro anual.

O evaluare preliminară va fi prezentată la CMM din aprilie 2005, când termenele limită şi obiectivele incluse în planul strategic de acţiune prezentat vor fi de asemenea discutate şi aprobate. O a doua evaluare, incluzând o trecere în revistă detaliată a calendarului certificării EDIS, va avea loc în cadrul CMM din luna septembrie 2005. Acest CMM poate decide de asemenea dacă va găsi oportună fixarea unor puncte suplimentare de monitorizare pentru anii următori.

Inainte de semnarea acordurilor financiare pentru anii 2005 şi 2006, direcţiile de specialitate ale Comisiei vor realiza o evaluare detaliată a sistemului de management al fondurilor PHARE, aşa cum operează el la acea dată, pe baza căruia poate fi adoptată alocarea fondurilor PHARE pentru anii 2005 şi 2006, din punctul de vedere al volumului şi al calendarului, dacă va găsi oportun, cu scopul de a asigura managementul lor adecvat.