ORDIN
Nr. 242/197 din 26 martie 2005
pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului
national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii
pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile
si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati
ACT EMIS DE: MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
Nr. 242 din 26 martie 2005
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
Nr. 197 din 7 aprilie 2005
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 471 din 3 iunie 2005
In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (6), art. 7 alin. (1) si ale
art. 9 din Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
964/2000,
in conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 408/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr.
155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
ministrul mediului si gospodaririi apelor si ministrul agriculturii,
padurilor si dezvoltarii rurale emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba organizarea Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati, in cadrul structurilor Sistemului national de monitoring
integrat al resurselor de ape si al zonelor protejate, gestionat de Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia
Mediului - ICPA Bucuresti, denumit in continuare Monitoringul solului.
Activitatile specifice ale institutiei de referinta care gestioneaza
Monitoringul solului si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2
Se aproba Programul de organizare a Sistemului national de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati, prevazut in anexa nr. 2.
Art. 3
In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentului ordin,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului - ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala
"Apele Romane", vor elabora programul de supraveghere si control
corespunzator, procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de
monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in sol si apele
subterane, precum si ajustarea metodologiilor de revizuire a zonelor
vulnerabile.
Art. 4
In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentului ordin,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului - ICPA Bucuresti va stabili necesarul de materiale si
logistica pentru laboratoare, reteaua informatica si bazele de date, va realiza
estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor, iar, impreuna cu
Administratia Nationala "Apele Romane", va incepe identificarea si
stabilirea sectiunilor de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni.
Art. 5
In termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu
mai tarziu de 31 decembrie 2006, utilizandu-se si Metodologia de organizare si
dezvoltare a Sistemului national de monitoring integrat al resurselor de ape si
al zonelor protejate, se vor organiza si dezvolta centrul focal specific
solului si zonelor vulnerabile, acreditarea si dotarea laboratoarelor acestuia
si vor incepe organizarea si dezvoltarea retelei nationale de monitoring a
nitratilor proveniti din surse agricole, a retelei informatice si a bazei
nationale specifice de date.
In paralel se vor dota si se vor acredita laboratoarele oficiilor judetene
de studii pedologice si agrochimice, implicate de asemenea in organizarea si
functionarea Monitoringului solului, si se vor incepe organizarea si
dezvoltarea retelelor de monitoring si a sistemelor informatice si bazelor de
date judetene.
Art. 6
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 7
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Gheorghe Flutur
ANEXA 1*)
*) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.
______________________________________________________________________________
| Denumirea |Institutia | Activitati specifice | Sediul
|
| |de referinta| | centrului
|
| |care | | focal
|
| |gestioneaza | |
|
| |sistemul | |
|
|_____________|____________|_______________________________________|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3
|
|_____________|____________|_______________________________________|___________|
|Sistemul |Institutul |- organizarea si gestionarea Sistemului|Bucuresti,
|
|national de |National de |national de monitoring integrat al |011464,
|
|monitoring |Cercetare- |solului si a centrului focal pentru |Bd.
Marasti|
|integrat al |Dezvoltare |reducerea aportului de poluanti |nr. 61,
|
|solului, de |pentru |proveniti din surse agricole si |sectorul 1
|
|supraveghere,|Pedologie, |stabilirea sectiunilor de prelevare |
|
|control si |Agrochimie |pentru monitoring si control, |
|
|decizii |si Protectia|reprezentative pentru sursele difuze si|
|
|pentru |Mediului |punctiforme din agricultura; |
|
|reducerea |(ICPA) |- identificarea si delimitarea cat mai |
|
|aportului de |Bucuresti, |exacta a zonelor vulnerabile si |
|
|poluanti |011464, |potential vulnerabile la poluarea cu |
|
|proveniti din|Bd. Marasti |nitrati din surse agricole (impreuna cu|
|
|surse |nr. 61, |Administratia Nationala <<Apele
| |
|agricole si |sectorul 1 |Romane>>) si revizuirea acestora;
| |
|de management| |- supravegherea si monitorizarea |
|
|al | |concentratiei azotatilor si a altor |
|
|reziduurilor | |compusi ai azotului din sol si apele |
|
|organice | |subterane (acvifere), precum si a altor|
|
|provenite din| |poluanti din surse agricole, avertizare|
|
|zootehnie in | |si prognoza (impreuna cu Administratia |
|
|zone | |Nationala <<Apele Romane>>);
| |
|vulnerabile | |- intocmirea cadastrului si a hartilor |
|
|si potential | |cu zonele poluate, vulnerabile si |
|
|vulnerabile | |potential vulnerabile; |
|
|la poluarea | |- stabilirea frecventei de prelevare a | |
|cu nitrati | |probelor, a tehnicilor si a seturilor |
|
| | |de analiza; |
|
| | |- organizarea, realizarea si |
|
| | |gestionarea retelei de monitoring; |
|
| | |- organizarea, realizarea si |
|
| | |gestionarea retelei informatice si a |
|
| | |bazei de date nationale specifice, in |
|
| | |care se includ si retelele si bazele de|
|
| | |date judetene, gestionate de Oficiile |
|
| | |Judetene de Studii Pedologice si |
|
| | |Agrochimice; |
|
| | |- transmiterea datelor catre centrul |
|
| | |focal, evaluarea, prelucrarea si |
|
| | |interpretarea datelor obtinute; |
|
| | |- intocmirea raportului de etapa; |
|
| | |- transmiterea si schimbul permanent de|
|
| | |date cu Monitoringul suport national |
|
| | |integrat de supraveghere, control si |
|
| | |decizii pentru reducerea aportului de | |
| | |poluanti proveniti din surse agricole, |
|
| | |in apele subterane si de suprafata, |
|
| | |gestionat de Administratia Nationala |
|
| | |<<Apele Romane>> si cu Autoritatea
| |
| | |Nationala de Meteorologie si Institutul|
|
| | |National de Hidrologie si Gospodarirea |
|
| | |Apelor, in cadrul sistemului national |
|
| | |de monitoring integrat; |
|
| | |- organizarea si gestionarea Sistemului|
|
| | |national de management al reziduurilor |
|
| | |organice provenite din zootehnie in |
|
| | |zone vulnerabile si potential |
|
| | |vulnerabile la poluarea cu nitrati; |
|
| | |- identificarea si controlul surselor |
|
| | |poluatoare; |
|
| | |- participarea la procesul decizional |
|
| | |de reducere a poluarii si eliminare a |
|
| | |surselor poluatoare; |
|
| | |- evaluarea riscului de poluare; | |
| | |- stabilirea planurilor si programelor |
|
| | |de management al reziduurilor organice |
|
| | |provenite din zootehnie in zone |
|
| | |vulnerabile si potential vulnerabile la|
|
| | |poluarea cu nitrati; |
|
| | |- stabilirea managementului terenurilor|
|
| | |agricole in zonele vulnerabile si |
|
| | |potential vulnerabile; |
|
| | |- stabilirea masurilor de limitare si |
|
| | |combatere a poluarii solului, |
|
| | |plantelor, apelor de suprafata si |
|
| | |freatice; |
|
| | |- stabilirea cadrului tehnic de |
|
| | |elaborare a planurilor de actiune si |
|
| | |planurilor de fertilizare in zonele |
|
| | |vulnerabile si potential vulnerabile; |
|
| | |- organizeaza si realizeaza, impreuna |
|
| | |cu A.N.C.A. instruirea formatorilor, a |
|
| | |producatorilor agricoli si a | |
| | |fermierilor pentru constientizare si |
|
| | |implementare a programelor de actiune; |
|
| | |- organizeaza si realizeaza, impreuna |
|
| | |cu A.N.C.A. instruirea formatorilor, a |
|
| | |producatorilor agricoli si a |
|
| | |fermierilor pentru constientizare si |
|
| | |adoptare a prevederilor Codului Bunelor|
|
| | |Practici Agricole; |
|
| | |- Monitorizarea periodica, impreuna cu |
|
| | |ANCA, a implementarii prevederilor |
|
| | |Codului Bunelor Practici Agricole; |
|
| | |- Participa la elaborarea programelor |
|
| | |de actiune pentru zonele vulnerabile si|
|
| | |identificare a masurilor specifice |
|
| | |pentru fiecare din aceste zone si la |
|
| | |coordonarea implementarii acestora; |
|
| | |- raportarea periodica catre |
|
| | |ministerele si organismele de resort. |
|
|_____________|____________|_______________________________________|___________|
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.
PROGRAM
de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de
supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati
Program de monitoring
Programul de monitorizare si evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu
nitrati trebuie dezvoltat gradual ca urmare a constrangerilor administrative,
bugetare si de personal.
Programul va deveni mai eficient dupa ce se realizeaza o ierarhizare a
zonelor vulnerabile in functie de sursele potentiale de poluare (actuale si
istorice) si de starea actuala calitativa a corpurilor de apa subterana din
punctul de vedere al concentratiei nitratilor. Se vor lua in considerare
strategiile de dezvoltare rurala si agricola.
Aspecte generale
Proiectarea retelei de monitorizare include determinarea:
- Densitatii retelei si localizarea punctelor de monitorizare a
continutului de nitrati din sol si din corpurile de apa subterana si de
suprafata.
- Parametrilor care se monitorizeaza (parametri de monitorizare si control
a solului si a apelor subterane si a parametrilor de remediere a poluarii
solului si a apelor subterane).
- Tipurilor de site-uri de monitorizare (site-uri supuse controlului
poluarii si site-uri supuse remedierii poluarii).
- Frecventa de recoltare si determinare a probelor.
In cazul monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati, datele
care trebuiesc monitorizate sunt:
- Conditiile pedohidrogeologice care permit transmiterea nitratilor
proveniti din activitatile agricole catre corpurile de apa subterana si de
suprafata.
- Folosinta terenului (istoric si prezent, planuri de fertilizare).
- Managementul gunoiului provenit din activitati zootehnice actuale si
istorice.
Proiectarea retelelor de monitorizare depinde de fondurile alocate pentru
aceasta activitate.
a) Densitatea retelei
Densitatea site-urilor pentru monitorizare depinde de conditiile
pedohidrogeologice care impun regimurile de curgere ale apei si nitratilor de
la suprafata solului catre corpurile de apa subterane/de suprafata. Unitatile
si profilele pedohidrogeologice cu un grad mare de heterogenitate vor necesita
o densitate mai mare de puncte. Fiecarui subsistem monitorizat (sol, corpuri de
apa subterane, corpuri de apa de suprafata) ii va corespunde o retea diferita
de monitorizare care sa reflecte caracteristicile regimurilor de curgere ale
apei si nitratilor.
Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul
suprafetei cu folosinta agricola din unitatea administrativ-teritoriala
(comuna) situata in zona vulnerabila, de densitatea populatiei,
vulnerabilitatea acviferului fata de contaminarea cu nitrati proveniti din
surse agricole, intensitatea utilizarii acviferului. De asemenea, un efect
important asupra densitatii site-urilor de monitorizare (in special pentru
subsistemul sol) il reprezinta structura proprietatilor pedo-agricole.
b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare
Optiunea pentru tipul de observatii si amplasarea punctelor de masura este
determinata, in general, de doua criterii interconectate:
- Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol si acvifer.
- Posibilitatea determinarii tendintei concentratiei de nitrati din sol si
acvifer la scara dorita.
Site-urile sau punctele de observatie ale retelei trebuie sa fie
reprezentative pentru:
- Delimitarea sistemelor principale de curgere catre si prin corpurile de
apa subterana ale nitratilor proveniti din activitati agricole
- Delimitarea unitatilor omogene pedo-geo-hidrologice
- Delimitarea suprafetelor de teren cu management unitar agricol si al
gunoiului provenit din activitati zootehnice
Pentru fiecare site selectat se executa urmatoarele activitati:
- Caracterizarea corpurilor de apa subterana si de suprafata din punct de
vedere al functiilor de transmisie pentru apa si nitrati; determinarea
geometriei principalelor zone de acumulare a apei.
- Evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati bazata pe evaluarea
dinamicii apei si nitratilor in sistemul sol - zona nesaturata - substrat
geologic - corp de apa subterana.
- Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, in primul
rand, cele rezultate din activitatile agricole de la suprafata.
- Identificarea masurilor de remediere a poluarii.
Site-urile pentru evaluarea starii corpurilor de apa subterana trebuie sa
aiba un corespondent intr-o arie la suprafata solului de la care provine fluxul
de nitrati (echivalentul bazinului amonte in cazul apelor de suprafata). In
general, pentru corpurile de apa subterane se executa foraje pentru evaluarea
calitatii apei si a nivelului piezometric. Acolo unde exista izvoarele de
coasta (integratoare din punct de vedere al calitatii apelor subterane)
informatiile obtinute din analiza apei colectata din ele pot inlocui
informatiile provenite de la mai multe foraje (prin care se evalueaza
calitatile locale ale apei din corpurile subterane).
c) Parametri
Alegerea parametrilor pentru monitorizare, control si remediere a poluarii
se face in functie de obiectivele programelor de masuri adoptate pentru zonele
vulnerabile. Selectia parametrilor depinde de:
- Sursele de nitrati (actuale si istorice) care determina presiunile la
care este supus sistemul acvatic.
- Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apa subterane si de
suprafata.
- Problemele care se manifesta deja, din punctul de vedere al poluarii cu
nitrati, in arealul considerat.
d) Masuratori cantitative si proceduri de recoltare a probelor
Masuratorile continutului de nitrati din sol si din apele subterane se
efectueaza in puncte fixe reprezentative pentru sistemul de curgere al apei si
nitratilor din unitatea teritoriala considerata. Reprezentativitatea probelor
se va stabili si in functie de activitatile antropice care influenteaza locul
de unde se recolteaza proba, precum si de regimul acviferului in punctul (zona)
pe care o reprezinta (umplere, golire).
Determinarile de teren si in laborator trebuie efectuate in acord cu
metodologiile si normele la nivel national.
e) Frecventa recoltarii probelor
Frecventa de recoltare pentru monitorizare depinde de limitarile bugetare
si de resurse umane.
Frecventa de recoltare este, de asemenea, influentata de o serie de
considerente tehnice si stiintifice.
In acest sens, se pot diferentia influentele induse de dimensiunile
pedohidrogeologice si pedohidrologice ale procesului.
Dimensiunea pedohidrologica se refera la existenta variatiilor sezoniere
ale unor parametri calitativi si cantitativi inclusi in programele de
monitorizare. Incarcarea corpurilor de apa subterane are o variatie sezoniera
depinzand de structura variatiilor climatice. Perioada de umplere poate fi
corelata cu cresterea spalarii nitratilor de la suprafata terenului sub
adancimea frontului radicular.
Consideratiile sezoniere sunt deosebit de importante atunci cand parametrii
sistemului pedohidrologic sunt afectati de activitatile agricole care, prin
esenta lor, au un caracter sezonier pronuntat.
Frecventele pentru observatiile facute asupra corpurilor de apa subterana
si a sistemelor fizice conexe depind in mare masura de fluctuatiile nivelului
freatic, care sunt determinate de conditiile pedologice (fluxurile de solutie a
solului transmise catre zona nesaturata), hidrogeologice (tipul si adancimea
acvifeului), circumstantele hidrologice (meteorologice) si impactul
activitatilor umane (folosirea apei, irigatii, agricultura etc.).
Din aceasta perspectiva trebuiesc considerate cateva reguli pentru
programele de monitorizare:
- Frecventa masuratorilor trebuie adaptata variatiilor temporale din
sistem.
- Monitorizarea variatiilor de lunga durata si a tendintelor necesita o
frecventa relativ scazuta a observatiilor, in timp ce monitorizarea variatiilor
sezoniere necesita o frecventa ridicata.
- Structura sistemului de monitorizare va fi adaptata setului de obiective
propuse si resurselor disponibile.
Sinteza operatiunilor care trebuie executate pentru monitorizarea zonelor
vulnerabile la poluare cu nitrati
1. Monitorizare de fond la nivelul tarii. Informatiile existente sunt
grupate in mai multe straturi de date georeferentiate dezvoltate de diferite
institutii.
a. Limita unitatilor teritorial administrative la nivelul Comuna (bazata pe
prelucrarea hartilor administrativ-teritoriale 1:850.000).
b. Suprafata fondului funciar (agricol, arabil, vii, livezi, fanete,
pasuni, paduri) la nivel de Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
c. Capacitatea de productie a solului (medie pe serii lungi de ani
climatici, evaluata prin utilizarea notelor de bonitare) medie pe comune
(bazata pe harta notelor de bonitare 1:50.000 elaborata de Institutul National
de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului
(ICPA) Bucuresti
d. Suprafata cultivata pe tip de culturi la nivel de Comuna. Baza de date a
fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
e. Numarul si tipul de animale din gospodariile individuale la nivel de
Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale
f. Numarul si tipul de animale din complexele zootehnice (efective actuale
si capacitatea maxima a complexelor), precum si starea echipamentelor de
prelucrare a apelor uzate. Baza de date a fost elaborata de Administratia
Nationala "Apele Romane"
g. Sol (informatii georeferentiate bazate pe harti de sol la scara
1:1.000.000 si 1:200.000). Atribute pentru functii de pedotransfer necesare
evaluarii dinamicii apei si nutrientilor asociate unitatilor cartografice sunt
continute doar in SIG al resurselor de sol 1:1.000.000. Informatia este
obtinuta si gestionata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA). In plus, la acelasi
institut exista datele de sol culese din reteaua de monitorizare pan-europeana
in sistem de tip grila cu pasul de 16 km.
h. Clima. Serii de date de vreme pentru perioade mari de ani sunt furnizate
de Agentia Nationala de Meteorologie, utilizand datele furnizate de cele 47
statii meteorologice standard de pe teritoriul Romaniei. Utilizand metodologia
MARS, s-au facut interpolari pentru datele climatice intr-o retea cu pasul 10 x
10' longitudine x latitudine (date furnizate de proiectul european ATEAM cu
drept de utilizare in Romania de ICPA).
i. Corpuri de apa subterana: caracteristicile acviferelor si zonei
nesaturate. Informatii organizate in SIG de Institutul National de Hidrologie
si Gospodarirea Apelor (INHGA).
j. Corpuri de apa subterana: nivel piezometric si concentratiile compusilor
azotului. Informatiile sunt obtinute si gestionate de Administratia Nationala
"Apele Romane".
k. Corpuri de apa de suprafata: reteaua hidrografica, inclusiv bazinele
aferente. Informatia organizata in SIG pe baza cadastrului apelor de catre
Administratia Nationala "Apele Romane"
2. Monitorizare pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor).
Evaluarea vulnerabilitatii corpurilor de apa subterana utilizand modele
euristice de evaluare prin suprapunerea straturilor de surse (obtinute prin
prelucrarea informatiilor prezentate la punctul 1 - lit. b, c, d, e, f. Se
considera distinct sursele actuale care conduc la un bilant pozitiv al
nitratilor la nivelul comunei si sursele istorice bazate pe efectivele de
animale maxime din complexele zootehnice), transmitere prin sol (prelucrarea
informatiilor de la pct. 1 - lit. g si h), transmitere prin zona nesaturata si
tipul acviferului (informatii de la pct. 1 - lit. i). Vulnerabilitatea obtinuta
prin aceasta metoda se compara cu datele furnizate de reteaua de foraje (de la
pct. 1 - lit. j). Zonele vulnerabile sunt declarate intr-o prima aproximatie la
nivelul unitatilor teritorial-administrative (comuna - informatiile prezentate
la pct. 1 - lit. a) luandu-se in considerare amplasarea comunelor in cadrul
bazinelor hidrografice (informatiile de la pct. 1 - lit. k) cu extensia
corespunzatoare a zonelor vulnerabile in amonte si aval.
3. Monitoring de conformitate. Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu
nitrati stabilite in urma aplicarii metodologiei de la punctul 2, se efectueaza
urmatoarele operatiuni de monitorizare de conformitate:
a. Stabilirea structurii si amplasamentului proprietatilor agricole la
nivelul comunelor din zonele vulnerabile.
b. Elaborarea hartii pedologice detaliate a zonei.
c. Elaborarea hartii detaliate a corpurilor de apa subterane din zona.
d. Elaborarea anuala, pentru fiecare exploatatie agricola, a planului de
fertilizare pe baza studiilor agrochimice, structurii de culturi, numarului de
animale si tehnicilor de stocare si utilizare a gunoiului provenit de la
animale.
e. Evaluarea anuala a bilantului de nitrati la nivelul exploatatiilor
agricole. In cazul bilantului pozitiv al nitratilor, se promoveaza acordurile
de utilizare a gunoiului suplimentar in exploatatii vecine, in care bilantul
nitratilor este negativ.
4. Monitoring pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor). Pentru
zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati stabilite in urma aplicarii
metodologiei de la punctul 2 se efectueaza urmatoarele operatiuni de
monitorizare cu scopuri specifice:
a. Stabilirea amplasamentului surselor de nitrati (actuale si depozite
istorice) de pe teritoriul zonei vulnerabile.
b. Stabilirea punctelor de recoltare a probelor de sol pentru evaluarea
continutului de nitrati. Amplasarea punctelor se va face (in sistem expert sau
de preferinta, prin utilizarea rezultatelor furnizate de un model de simulare a
dinamicii nitratilor in zona vulnerabila) in acord cu potentialul solurilor de
transmitere a nitratilor catre corpurile de apa subterane si/sau de suprafata
si prin luarea in considerare a surselor de nitrati si a directiilor principale
de curgere a apei din zona respectiva.
c. Stabilirea punctelor pentru recoltarea probelor de apa din corpurile de
apa subterana (fantani, foraje, izvoare de coasta). Amplasarea punctelor se va
face (in sistem expert sau de preferinta, prin utilizarea rezultatelor
furnizate de un model de simulare a dinamicii nitratilor in zona vulnerabila)
prin luarea in considerare a directiei de curgere a apei prin corpurile de apa
subterana.
d. Stabilirea amplasamentului pentru recoltarea probelor de apa din apele
de suprafata.
e. Recoltarea si masurarea probelor de sol si apa din zonele vulnerabile,
conform unui calendar care sa fie corelat cu managementul gunoiului.
f. Agregarea rezultatelor obtinute prin monitorizare in indicatori
specifici de risc.
In functie de fondurile existente, monitorizarea zonelor vulnerabile se va
face ierarhic, tinand cont de urmatoarele elemente:
a. Concentratia existenta a nitratilor din corpurile de apa subterana.
b. Tipul sursei de nitrati proveniti din activitati agricole: actuala,
istorica (complexe zootehnice dezafectate).
c. Caracteristicile zonei vulnerabile (comuna) din punctul de vedere al
formarii la nivel de teren a fluxurilor de nitrati catre corpurile de apa
subterana si/sau de suprafata.
- Comune de deal si munte amplasate pe cursul unui rau in care trebuie
luata in considerare influenta din comunele amonte si efectul indus asupra
comunelor din aval. In general, in aceste comune sursele de nitrati sunt
plasate in lungul raului, intr-o suprafata agricola limitata.
- Comune de deal si munte, in care sursele de nitrati sunt dispersate pe
intreaga suprafata a comunei, fara o legatura directa cu un curs de apa.
- Comune de campie.
- Comune amplasate in vecinatatea marilor orase.
Managementul produselor organice reziduale provenite din agricultura in
zonele vulnerabile sau potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.
1
Acest material are ca scop constientizarea, indrumarea si/sau instruirea
crescatorilor de animale, dar si a fermierilor agricoli care importa produse
organice reziduale, asupra masurilor obligatorii ale programelor de actiune in
zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole si a
managementului reziduurilor organice provenite din agricultura si asupra
implementarii acestor programe. Pentru ingrasamintele organice, Programul Cadru
de Actiune stabileste:
i) limitele cantitatilor de ingrasamant organic care poate fi aplicat pe
terenurile agricole;
ii) restrictiile privind momentul aplicarii unor ingrasaminte organice, si
iii) cantitatea de N accesibil din ingrasamintele organice necesara atunci
cand se calculeaza cerinta de ingrasaminte.
2
Aceste linii directoare au in vedere trei aspecte:
_________
| Partea A| Este suficient teren disponibil pentru imprastierea
balegarului?
|_________|
_________
| Partea B| Este suficienta capacitate de stocare pentru balegar?
|_________|
_________
| Partea C| In ce masura dozele de balegar aplicate vor reduce necesarul de
|_________| ingrasaminte chimice cu azot?
Partea A In cazul in care sistemul fermei nu se modifica, mai precis
suprafata, numarul de animale sau folosinta terenului, aceasta parte se ia in
considerare o singura data.
Partea B se refera la fermierii care au sisteme de depozitare a balegarului
si ii ajuta pe acestia sa stabileasca daca exista suficienta capacitate de
stocare a materialului rezidual, astfel incat sa se evite aplicarea acestuia in
perioade neadecvate.
Partea C se realizeaza anual avand in vedere ca dozele de aplicare a
balegarului si structura culturilor variaza.
PARTEA A
ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU IMPRASTIEREA BALEGARULUI?
3
Legislatia pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati fixeaza o limita
pentru incarcarile cu ingrasamant organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe
fanete si 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentand
valori medii pentru intregul teren agricol incadrat ca zona vulnerabila la
poluarea cu nitrati. Este necesar a se avea in vedere ca limita de incarcare
pentru terenurile arabile scade la 170 Kg/ha dupa primii patru ani de aplicare
a Planului de Actiune. Aceste limite sunt stabilite pentru N din balegarul
provenit de la animalele crescute in interiorul fermei si din alte materiale
organice reziduale importate. Aceste valori sunt limite anuale care se aplica
de la 19 decembrie anul in curs la 18 decembrie anul urmator. Cantitatea de N
produs de excrementele animaliere depinde de numarul si tipul de animale din
cadrul fermei.
4
In plus, nici un teren nu ar trebui sa primeasca doze de balegar (este
exclus balegarul provenit de la animalele scoase la pasunat) care sa elibereze
o cantitate mai mare decat 210 Kg/ha N total in orice perioada a anului, sau
care sa puna la dispozitie N accesibil in exces fata de cerinta plantei de
cultura.
5
Etapele urmatoare vor permite a se stabili daca terenul folosit pentru
imprastierea balegarului in cadrul unei ferme este in acord cu cerintele
Programului de Actiune in Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati.
Un teren inchiriat pe durata scurta (de obicei 2 ani sau mai putin) se
considera parte din ferma celui care concesioneaza; in cazul unui teren
inchiriat pe durata indelungata, acesta este considerat ca ferma care
utilizeaza terenul.
_________
| Etapa 1 | Calculul limitei admisibile de azot total provenit din balegar
|_________| la nivel de ferma
6
Acest calcul se realizeaza in functie de suprafata de teren a fermei care
este considerata zona vulnerabila la poluarea cu nitrati. Pentru aceasta se
completeaza Tabelul 1a (faneata) si Tabelul 1b (teren arabil), in care este
prezentat terenul cultivat din cadrul fermei.
Coloana 1 Numele campului sau numarul
Coloana 2 Planta de cultura ce urmeaza a fi cultivata (pentru a stabili
dinainte modul de imprastiere a balegarului)
Coloana 3 Suprafata in hectare, care se adauga in coloana pana cand se
obtine suprafata totala (A si B).
Coloana 4 Este pentru referinte legate de stabilirea modului de imprastiere
a balegarului. Se noteaza perioada in care este permisa aplicarea
balegarului pentru fiecare camp in parte.
7
Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Actiune pentru Zone
Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati impune, in functie de tipul de cultura,
conditiile hidro-meteorologice si vulnerabilitatea naturala a zonei, o perioada
inchisa maxima (in perioada 1 august - 1 februarie) si o perioada minima (1
august - 1 noiembrie), in care nici un fel de ingrasamant organic cum ar fi
balegarul animalier de consistenta solida, semilichida sau lichida, asternutul
de pasare, fractiunea lichida a namolului orasenesc, nu poate fi aplicat pe
terenurile care nu sunt fanete sau nu sunt semanate cu culturi de toamna.
Perioada inchisa maxima, pentru terenurile aflate sub fanete sau culturi de
toamna este de la 1 septembrie la 1 februarie si minima de la 15 septembrie la
15 noiembrie. Aceste perioade inchise nu se iau in considerare in cazul resturilor
vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale.
8
Este necesara identificarea suprafetelor pe care imprastierea
ingrasamantului organic este dificila in anumite momente datorita:
- plantei de cultura cultivate pe suprafata respectiva;
- conditiilor de traficabilitate necorespunzatoare (de ex. pe soluri
argiloase pe perioada de iarna);
- riscul scurgerilor de suprafata (de ex. pe soluri argiloase situate pe
pante* mari)
------------
* aplicarea ingrasamintelor organice nu este permisa pe pante abrupte.
9
Codul de Bune Practici Agricole prezinta informatii suplimentare cu privire
la momentul aplicarii balegarului si a altor ingrasaminte naturale, in scopul
evitarii poluarii directe a apelor curgatoare sau a altor corpuri de apa.
Fermierii sunt incurajati sa dezvolte un Plan de Management al Reziduurilor in
cadrul fermei, pentru a-i ajuta sa decida cand, unde si ce doza de ingrasamant
organic trebuie sa imprastie pe terenul fermei sale.
10
In ultima faza se calculeaza capacitatea totala admisa pentru N provenit
din balegar pe care o are terenul acoperit de faneata din cadrul fermei (C) si
cel cultivat cu alte culturi agricole (D_1 sau D_2 pentru perioada de dupa
2010/2014). Aceste valori se insumeaza pentru a obtine capacitatea totala
admisa pentru N provenit din balegar pe care o are terenul din cadrul fermei
(E_1 sau E_2 pentru perioada de dupa 2010/2014).
Tabel 1a Calculul suprafetei disponibile pentru imprastierea balegarului pe
terenurile cu fanete
______________________________________________________________________________
|Numele campului |Cultura (perena) |Suprafata in hectare |Perioada disponibila
|
|sau numarul | | |pentru imprastierea
|
| | | |balegarului
|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
Suprafata totala | A = | | Ha
|_____|_____________________|
______________
Capacitatea totala pentru N provenit = A x 250 = | C | |
din balegar pentru suprafetele |___|__________|
acoperite de fanete Kg N pe an
Tabel 1b Calculul suprafetei disponibile pentru imprastierea balegarului pe
terenurile arabile
______________________________________________________________________________
|Numele campului | Cultura |Suprafata in hectare | Luni disponibile
|
|sau numarul | (de ex. cartof) | | pentru imprastierea
|
| | | | balegarului
|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
|________________|_________________|_____________________|_____________________|
Suprafata totala | B = | | Ha
|_____|_____________________|
Capacitatea totala pentru N provenit din balegar pentru suprafetele
acoperite de fanete
_____ sau pentru perioada de dupa D_2
= B x 210*1) = | D_1 | 2010/2014
|_____| = B x 170 =
Kg N pe an
*1) Aceasta valoare se va reduce la 170 kg/ha N in Decembrie 2010/2014.
Insumarea tabelelor 1a si 1b
Capacitatea admisa pentru N total provenit din balegar:
______________ ______________
= C + D_1 = | E_1| | sau dupa 2010/2014 | E_2| |
|____|_________| |____|_________|
= C + D_2 =
Kg N pe an
Valoarea E_2 indica situatia existenta dupa Decembrie 2010/2014 (tinand
cont de faptul ca suprafata acoperita de culturi agricole ramane aceeasi), cand
capacitatea admisa pentru N total provenita din balegar se reduce la 170 kg/ha.
_________
| Etapa 2 | Calculul cantitatii de azot produsa de excrementele animaliere
|_________| la nivel de ferma
11
Acest calcul are in vedere faptul ca, cantitatea de balegar depozitata si
imprastiata pe terenul fermei in timpul unui an nu depaseste valoarea limita
admisa. Se completeaza tabelul 2. Pentru fiecare tip de animal in parte:
Coloana 1 Se trec tipurile de animale din ferma si se inregistreaza numarul
lor in coloana 2.
Coloana 2 Se inmulteste valoarea din coloana 2, reprezentand numarul de
animale de un tip cu un coeficient inregistrat in coloana 3, pentru a se
calcula cantitatea de N total provenit din excrementele animaliere. Acesti
coeficienti reprezinta valori standard estimate in functie de continutul de N
provenit din excrementele diferitelor tipuri de animale. Exista posibilitatea
ca valorile standard estimate sa nu corespunda conditiilor existente in arealul
luat in studiu (de ex. se utilizeaza diete cu un continut mai scazut de N). In
acest caz valorile standard se vor stabili in functie de conditiile existente,
cum ar fi aceea de a tine cont de cantitatea de balegar care se exporta in mod
curent.
Coloana 4 In coloana 4 se inregistreaza deci, cantitatea totala de N
provenit din excrementele pe diferite tipuri de animale. Se insumeaza toate
valorile din coloana 4 si se inregistreaza valoarea F, care reprezinta
cantitatea totala de N provenita din excrementele animaliere existente in
cadrul fermei luata in studiu. Aceasta valoare se compara apoi cu capacitatea
pentru de N total provenita din balegar admisibila pe terenul fermei luata in
studiu (E_1 sau E_2 de la Etapa 1).
12
In cazul in care cantitatea de N total din balegarul animalier depaseste
limita admisibila (F mai mare decat E_1), este recomandat ca excesul de balegar
sa fie utilizat intr-o ferma invecinata sau sa fie eliminat in spatii special
amenajate avand in vedere protectia mediului ambiant. Pentru eliminarea in bune
conditii a cantitatii de balegar animalier in exces, este necesar sa se
consulte Codul de Bune Practici Agricole.
13
Daca se exporta balegar animalier in afara fermei, este absolut obligatoriu
sa se aibe in vedere limitele admise in ceea ce priveste cantitatea, momentul,
capacitatea echipamentului de transport. Aceste limite admise vor fi luate in
considerare pentru cel putin cinci ani. Continuturi de N a diferitelor tipuri
de ingrasaminte organice animaliere sunt prezentate in Tabelele 5, 6, 7.
14
Pentru a reduce riscul imprastierii bolilor animaliere in timpul
transportului, este necesar asigurarea unor containere securizate, curatarea
exteriorului vehiculului utilizat pentru transport inainte de parasirea locului
de provenienta a balegarului, imprastierea ingrasamantului organic pe
terenurile arabile sau pe fanete in mod corespunzator protectiei mediului
ambiant.
Tabel 2 Valori standard pentru continuturile de azot total provenit din
dejectiile animaliere
Tip de animal Numar de animale Cantitatea de N total Cantitatea de N
total
produsa de un animal produsa de un tip de
(kg/an) animal (kg/an)
1 2 3 4
_________
| Etapa 3 | Indicatii privind imprastierea balegarului animalier sau a
altor
|_________| materiale organice importate
15
Acest paragraf este util numai pentru acei fermieri care aduc balegar
animalier sau alt tip de material organic rezidual de alte ferme invecinate.
Pentru a reduce riscul imprastierii bolilor animaliere in timpul transportului,
este necesara asigurarea unor containere securizate, curatarea exteriorului
vehiculului utilizat pentru transport inainte de parasirea locului de
provenienta a balegarului, imprastierea ingrasamantului organic pe terenurile
arabile sau pe fanete in mod corespunzator protectiei mediului ambiant. Este
necesar sa se inregistreze toate informatiile legate de importarea ingrasamantului
organic in fisele de camp.
16
Limita de N total sub forma de ingrasamant organic se aplica tuturor
surselor de N organic. In cazul in care ferma detine teren mai mult decat este
necesar pentru imprastierea balegarului produs de septelul acesteia, se pot
aduce si incorpora ingrasaminte organice pe baza de azot de la fermele
invecinate (E > F).
Capacitatea admisa pentru N total produs de N total in ingrasamantul
N total in cadrul fermei septelul fermei organic care poate fi
(Etapa 1) (Etapa 2) importat in ferma
___ ___
| E | kg/an - | F | Kg/an = kg/an
|___| |___|
_________
| PARTEA B|
|_________|
ESTE SUFICIENTA CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BALEGAR?
17
Partea B se aplica doar fermierilor care se afla in zone vulnerabile la
poluarea cu nitrati si produc balegar in stare lichida, care necesita o
capacitate de stocare suplimentara pentru a se incadra in regulile cu privire
la momentul aplicarii acestor materiale organice reziduale pe terenuri.
18
Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafata nisip, nisip
lutos sau lut nisipos pana la 40 cm si care acopera un subsol nisip sau nisip
lutos de pana la 80 cm adancime) sau inguste (soluri care au o grosime de 40 cm
sau mai putin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie
sau nisip) ingrasamintele organice de diferite tipuri cum ar fi balegarul
animalier in stare proaspata, resturile organice de la asternuturile de pasare
sau namolul orasenesc maturat nu pot fi aplicate pe o perioada maxima:
Intre 1 septembrie si 1 februarie pe fanete sau terenurile cultivate cu
culturi de toamna, sau
Intre 1 august si 1 februarie pe terenurile care nu sunt fanete sau nu sunt
cultivate cu culturi de toamna.
19
Aceasta sectiune, va permite estimarea perioadei optime de stocare a
balegarului, care trebuie sa fie in acord cu cerintele legate de zonele
vulnerabile la poluarea cu nitrati, evitandu-se in acest fel poluarea mediului
ambiant. Este absolut obligatoriu sa se ia in considerare apa uzata provenita
din precipitatiile cazute in cadrul fermei, din spalarea tarcurilor si
separeurilor, atunci cand aceasta este drenata in bazinele de stocare a
balegarului.
20
Efluentul de apa uzata provenit din precipitatiile cazute in cadrul fermei
sau din spalarea peretilor bazinelor de stocare, a filtrelor, a separatorilor
de balegar are un continut semnificativ de azot si prin urmare este considerat
ingrasamant organic care se supune regulilor aplicate in zone vulnerabile la
poluarea cu nitrati.
Apa uzata din precipitatii sau de spalare a tarcurilor si separeurilor care
este colectata separat de balegar nu se supune regulilor stabilite in zonele
vulnerabile la poluarea cu nitrati si poate fi aplicata in orice moment pe
orice fel de sol, dar tinand cont de Codul de Bune Practici Agricole.
_________
| Etapa 4 | Calculul perioadei de stocare
|_________|
21
Este posibil sa se cunoasca deja perioada de stocare a balegarului
animalier produs in cadrul fermei. In aceasta situatie se inregistreaza
valoarea in casuta Z si se trece la etapa 5.
22
In caz contrar se vor parcurge pasii de mai jos. Pentru a calcula
capacitatea de stocare necesara trebuie sa se cunoasca:
1. Capacitatea bazinelor de stocare existente (in metri cubi).
2. Suprafata tarcurilor deschise, a gramezilor de nutret, care dreneaza in
bazinele de stocare (in metri patrati).
3. Precipitatiile medii anuale in cadrul fermei (in milimetri)
23
Pentru calculul volumului de balegar produs lunar se completeaza tabelul 3.
Se inregistreaza urmatoarele:
Coloana 1 Numarul de animale de un anumit tip care asigura producerea
balegarului.
Coloana 2 Daca o parte din excrementele animaliere sunt colectate sub forma
de material organic in stare solida si stocate separat, se stabileste proportia
in care balegarul este manevrat in stare proaspata si valoarea se trece in
aceasta coloana. Altfel aceasta coloana se ignora.
Coloana 3 In aceasta coloana se trece un factor de multiplicare in functie
de care se va calcula volumul lunar.
Coloana 4 Se inmultesc coloanele 1, 2 si 3 si valoarea obtinuta se trece in
coloana 4. Se insumeaza toate valorile din aceasta coloana si se obtine volumul
total de balegar in stare proaspata produs lunar, care se trece in casuta S.
Tabel 3 Productia de balegar animalier lunara (balegar animalier in stare
proaspata)
_____________________________________________________________________________
| Tipul de animal | Numar de | Proportia | Volumul de | Volumul total |
| | animale | de balegar | balegar produs | lunar de balegar |
| | de un | colectata | pe cap de | produs (mc) |
| | anumit | in stare | animal (mc) | |
| | tip | proaspata | | |
|_________________|__________|____________|________________|__________________|
| | 1 | 2 | 3 | 4 |
|_________________|__________|____________|________________|__________________|
| | | | | |
|_________________|__________|____________|________________|__________________|
24
Calculul ploii care cade direct pe bazinul de stocare si pe suprafetele de
beton drenate in bazinul de stocare (lunara)
______________________________________________________________________________
|Suprafata bazinului Precipitatii Volumul de
precipitatii|
|de stocare si a medii lunar pe bazinul de
|
|altor suprafete anuale stocare
|
|de beton
|
|______________________________________________________________________________|
__________________ ___ _____________ ________ ___ _______________________
| mc || x || mm ||- 10000 || = || T | mc
|
|__________________||___||_____________||________||___||___|___________________|
Exemplu: Suprafata de stocare betonata de 1000 mp intr-o regiune cu 800 mm
precipitatii anuale va colecta 80 mc de apa lunar. Acest calcul ia in
considerare faptul ca precipitatiile pe perioada iernii sunt mai ridicate.
NB. Sunt incluse toate suprafetele betonate murdare, cele ocupate de
gramezile de nutret si gramezile de balegar, daca scurgerile de suprafata sunt
drenate in bazinul de colectare al balegarului. Se exclud tarcurile curate si
suprafetele acoperite, daca apa de ploaie care cade pe acestea este colectata
si descarcata intr-un dren curat separat. Aceste suprafete se iau insa, in
considerare, daca sunt drenate in bazinul de stocare.
25
Volumul de apa uzata de la padocurile de vaci pentru lapte (numai daca
aceasta este descarcata in bazinul de stocare a balegarului)
Numarul de vaci Apa uzata pe luna
pentru lapte
______________ _________________________
| | x 0,55 = | W | mc |
|______________| |___|_____________________|
_________________________
Volum lunar de balegar stocat S + T + W = | X | mc |
|___|_____________________|
NB. Daca se cunoaste dinainte volumul de apa uzata produs lunar in
padocurile de vaci pentru lapte, valoarea se trece in casuta W. Apa uzata este
definita ca fiind apa de ploaie care a percolat suprafata fermei si/sau apa de
spalare de la tarcul de vaci pentru lapte. Apa scursa de pe peretii bazinului
de stocare, de la filtre, de la separatoare si scurgerile de la siloz, care are
un continut ridicat de azot si care constituie parte din cantitatea de balegar
produsa nu este considerata apa uzata.
26
Calculul perioadei de stocare
Este necesara evaluarea capacitatii de stocare existente, incluzand si
bazinele acoperite.
Pentru un bazin de stocare de forma patrata sau rectangulara, cu pereti
verticali, se inmulteste lungimea (metri) cu latimea (metri) si inaltimea
(metri). Inaltimea de umplere trebuie micsorata cu 0,3 metri tinand cont ca
balegarul isi mareste volumul in timpul fermentarii.
In cazul unui bazin de stocare de forma circulara, se determina
circumferinta acestuia prin inmultirea numarului panourilor de beton/metal cu
latimea (metri) fiecarui panou. Se calculeaza diametrul (D) bazinului prin
impartirea circumferintei la 3,142. Apoi se calculeaza suprafata bazei prin
inmultirea diametrului (metri) cu el insusi si cu 0,785 (D x D x 0,785), dupa
care se inmulteste aria bazei (metri patrati) cu inaltimea (metri) a bazinului.
Inaltimea de umplere trebuie redusa cu 0,3 m, avand in vedere ca balegarul isi
mareste volumul in timpul fermentarii.
In cazul unui bazin de stocare tip laguna consolidat cu taluzuri din pamant
se estimeaza lungimea (metri) si latimea (metri) acestuia, apoi se masoara
adancimea medie (metri) de la varful taluzului la baza lagunei. Adancimea de
lucru va fi cu 0,75 m mai mica decat adancimea medie calculata, avand in vedere
ca balegarul isi mareste volumul in timpul fermentarii. De asemenea se
calculeaza lungimea si latimea interioare in functie de panta taluzului. Prin
inmultirea celor trei dimensiuni se obtine capacitatea de stocare in metri
cubi.
Capacitatea de Volumul lunar de Perioada de
stocare existenta balegar pentru stocare stocare disponibila
_________________ _____________________ __________________
| mc | - | X | M^3 | = | Z | |
|_________________| |___|_________________| |___|______________|
_________
| Etapa 5 | Calculul perioadei de stocare a balegarului
|_________|
27
Se stabilesc momentele optime de aplicare a balegarului pe terenuri. Pe
solurile nisipoase sau scurte, Programul de Actiune stabileste o perioada
inchisa maxima, cand nu este permisa aplicarea balegarului pe terenurile
cultivate cu alte culturi decat cele perene sau de toamna. Deci capacitatea
bazinului trebuie sa fie suficienta pentru a depozita balegarul produs in
aceste perioade asa-zise inchise.
Este posibil sa fie necesara dimensionarea unor bazine de stocare
suplimentare pentru situatia in care exista terenuri din cadrul fermei pe care
nu poate fi imprastiat balegarul.
(Daca apa reziduala provenita de la spalarea tarcurilor si a padocurilor
vacilor pentru lapte sau din precipitatiile cazute pe aceste spatii este
colectata separat si nu in bazinul de stocare al balegarului, nu va tine cont
regulile stabilite pentru balegarul animalier. Daca apa uzata contine si
scurgeri provenite din precipitatiile cazute sau apa de spalare a peretilor
bazinului de stocare, filtrelor, separatoarelor sau a silozurilor, ea se va
supune regulilor de aplicare a balegarului animalier.
28
Se verifica daca exista suficient teren pentru imprastierea in fiecare luna
a cantitatii de balegar produsa
Se stabilesc terenurile si cantitatile de balegar ce urmeaza sa fie
aplicate in fiecare luna. In cazul unei zone vulnerabile la poluarea cu
nitrati, ingrasamintele organice nu trebuie aplicate pe terenuri situate la mai
putin de 30 m de un curs de apa. Daca urmeaza sa se aplice balegar pe un teren
care este marginit de un curs de apa, se elimina suprafata avand latimea de 30
m de la cursul de apa si care reprezinta un culoar tampon, stabilindu-se in
acest fel suprafata de teren pe care urmeaza sa se aplice balegarul animalier.
Se verifica daca pe terenul respectiv poate fi aplicat balegarul (vezi Tabelul
1, coloana 4). Se verifica daca doza de balegar ce urmeaza a fi aplicata
corespunde limitelor stabilite in Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati
pentru continutul de N total si ca N accesibil nu depaseste cerintele plantelor
de cultura. Acest procedeu necesita mai multe incercari pentru a stabili
solutia optima.
Suprafata de teren necesara lunar pentru imprastierea balegarului produs in
luna respectiva, daca se urmareste aplicarea unei doze de 250 kg/ha N, se poate
calcula cu ajutorul formulei:
Pentru toate Cantitatea de N total Suprafata necesara
terenurile din balegar de la pe luna
Etapa 2
________________________ __________________
| F | kg/an | - 250 - 12 = | ha/luna |
|___|____________________| |__________________|
In cazul in care exista si faneata si teren arabil se stabileste terenul pe
care urmeaza sa se aplice ingrasamantul organic in fiecare luna.
Este posibil sa fie necesara o depozitare suplimentara a balegarului
produs, daca cea mai mare parte din teren nu este disponibil in perioada de
iarna.
_________
| PARTEA C|
|_________|
IN CE MASURA DOZELE DE BALEGAR ACOPERA NECESARUL DE INGRASAMINTE CU N?
29
Cantitatea de N accesibila plantelor de cultura dupa aplicarea dozelor de
balegar in sol depinde de tipul de balegar, de momentul si metoda de aplicare.
Pierderile de azot prin amonificare pot fi reduse prin incorporarea in sol a
balegarului sau ingrasaminte naturale lichide rapid si imediat dupa momentul
aplicarii. Pentru balegarul in stare proaspata injectia sau imprastierea in
benzi poate fi eficienta. Balegarul aplicat pe perioada favorabila de iarna sau
primavara va pune la dispozitia plantelor o cantitate mai mare de azot decat
cel imprastiat toamna, deoarece se pierde o cantitate mai mica prin migrare sau
spalare pe perioada iernii. Aplicarea ingrasamintelor minerale pe baza de azot
trebuie redusa pentru a permite punerea la dispozitie a N din balegarul
animalier sau alta sursa de N organic. Nu trebuie aplicate doze de N din
balegar care sa depaseasca nevoile plantelor de cultura.
Deoarece aplicarea dozelor de balegar respectand regulile stabilite pentru
Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati este posibil sa se efectueze intr-o
perioada mai tarzie din an decat in mod obisnuit, trebuie sa se tina seama mai
riguros de N pus la dispozitie de balegar.
Pentru a stabili cat de mult se reduce necesarul de ingrasaminte minerale
prin aplicarea ingrasamintelor organice, se parcurg etapele de mai jos.
Dozele de balegar animalier sunt inregistrate in Tabelul 4, iar
continuturile de N din balegar sunt prezentate in Tabelul 5 (balegar in stare
solida), 6 (balegar de vaca in stare proaspata) si 7 (balegar de porc). Anexa C
prezinta cateva exemple.
_________
| Etapa 6 | Detalii cu privire la modul de aplicare a balegarului si
|_________| calculul cantitatii de N total si accesibil
30
In tabelul 4 pentru fiecare teren pe care se aplica balegar se
inregistreaza urmatoarele:
Coloana 1 Numele sau numarul terenului.
Coloana 2 Tipul de sol: nisipos, scurt sau alt tip.
Coloana 3 Tipul de balegar (se refera la Tabelele 5, 6, si 7).
Odata balegarul aplicat, se inregistreaza:
Coloana 4 Luna in care s-a aplicat balegarul.
Coloana 5 Cantitatea totala aplicata (mc sau tone).
Coloana 6 Suprafata terenului in hectare.
Coloana 8 Continutul de N total din diferite tipuri de balegar (Tabelele 5,
6 si 7)
31
Tabelele 5, 6 si 7 prezinta continuturi de materie organica in stare uscata
pentru diferite tipuri de balegar. Daca balegarul considerat difera de tipurile
prezentate, continutul de azot va fi diferit. Cu ajutorul formulei urmatoare se
calculeaza continutul real de azot total din balegar:
Continut de N Continutul de Continut de materie Continut de
total pentru materie organica organica in stare N total
actual
balegarul Standard in stare uscata uscata standard
Tabelele 5, 6 sau 7: Tabelele 5, 6 sau 7:
Coloana B Coloana C
__________________ _________ ___________________ ___________
| kg/mc | x | % | - | % | = | kg/mc |
|__________________| |_________| |___________________| |___________|
Caracterizarea balegarului
In cazul in care s-au efectuat analize ale balegarului, rezultatele
obtinute vor fi trecute in tabelul 4, Coloana 8. Este recomandat sa se
efectueze mai multe analize deoarece continuturile de N variaza si este dificil
a se stabili o valoare reprezentativa. In acest caz nu este necesara realizarea
transformarilor legate de continutul de materie organica in stare uscata.
Coloana 9 Se imparte valoarea din coloana 5 la valoarea din coloana 6 si se
obtine doza de aplicare a balegarului (coloana 7). Se inmulteste valoarea din
coloana 7 cu valoarea din coloana 8 si se obtine doza de aplicare a N total,
care se trece in coloana 9. Se verifica daca aceasta valoare nu depaseste
limita acceptata in Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati (250 kg/ha N
total).
Coloana 10 Se observa in tabelele 5, 6 sau 7 care este procentul de N din
balegar accesibil plantelor de cultura. Se are in vedere tipul de sol (Tabelul
4, coloana 2), tipul de balegar (Tabelul 4, coloana 3), momentul aplicarii
(Tabelul 4, coloana 4) si metoda de aplicare (Tabelele 5, 6 sau 7, coloana A);
accesibilitatea N este mai mare daca balegarul este injectat sau incorporat in
intervalul de sase ore de la aplicare. Pentru fiecare doza de aplicare se trece
valoarea adecvata in Tabelul 4, coloana 10.
Coloana 12 Se inmulteste valoarea din coloana 9 (cantitatea de N total) cu
cea din coloana 10 (cantitatea de N accesibil %). Valoarea obtinuta se imparte
la 100 (coloana 11). Astfel se obtine cantitatea de azot accesibil pentru
planta de cultura in kg/ha. Valorile obtinute se trec in coloana 12.
Necesarul de ingrasaminte minerale pe baza de N pentru planta de cultura,
daca se ia in considerare cantitatea de N eliberata din sol si de catre
resturile vegetale va fi micsorat cu aportul de azot dat de dozele de
ingrasamant organic aplicate. Cantitatea de azot accesibil nu trebuie sa
depaseasca cerinta pentru N a plantei de cultura.
Tabel 4 Doze de aplicare a balegarului: N accesibil plantelor de cultura
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
T - Tip de balegar (Tab. 5, 6, 7)
L - Luna de aplicare
C - Continut de N total (kg/t sau kg/mc) (Tab. 5, 6, 7)
D - Doza de N total aplicat (kg/ha) (Max 250)
______________________________________________________________________________
|Numele |Tip| T| L|Cantitatea|Suprafata|Doza de | C| D |N | |Doza de
|
|campului|de | | |aplicata |(ha) |aplicare| | |Accesibil| |Aplicare
|
| |sol| | |(t sau mc)| |(kg/ha | | |(%) | |a N
|
| | | | | | |sau | | |(Tab. 5, |
|accesibil|
| | | | | | |mc/ha) | | |6, 7) | |(kg/ha)
|
|________|___|__|__|__________|_________|________|__|___|_________|__|_________|
| 1 | 2 | 3| 4| 5 | 6 | 7 | 8| 9 | 10 |11| 12
|
|________|___|__|__|__________|_________|________|__|___|_________|__|_________|
Tabel 5 Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultura din
ingrasaminte organice in stare solida
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
N - Nisipoase/inguste*2)
M - Medii/grele*2)
T - Toate tipurile de sol
______________________________________________________________________________
| A |B |C | Procent de N total disponibil
|
| Tip de balegar |Continut|Materie | in momentul aplicarii
|
| |de N
|organica|_________________________________|
| |total |uscata |Toamna |Iarna
|Primavara|Vara*1)|
| |(kg/t) |(%) |Aug. - |Nov. - |Feb. - |
|
| | | |Oct.*1)|Ian.*1)|Apr.*1) |
|
| | |
|_______|_______|_________|_______|
| | | | N | M | N | M | T | T
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Aplicare la suprafata | | | | | | | |
|
|solului | | | | | | | |
|
|Balegar de bovine | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 6.0 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|- stocat*3) | 6.0 | 25 | 5| 10| 10| 10| 15 | N/A
|
|Balegar de porcine | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 7.0 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|- stocat*3) | 7.0 | 25 | 5| 10| 10| 10| 15 | N/A
|
|Balegar de rata | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 6.5 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|- stocat*3) | 6.5 | 25 | 5| 10| 10| 10| 15 | N/A
|
|Balegar de asternut | 16.0 | 30 | 10| 20| 15| 30| 35 | N/A
|
|Balegar de gratar/curcan | 30.0 | 60 | 10| 20| 15| 25| 30 | N/A
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Incorporat in sol la 24 de| | | | | | | |
|
|ore de la imprastiere*4) | | | | | | | |
|
|Balegar de bovine | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 6.0 | 25 | 5| 10| 15| 20| 25 | N/A
|
|- stocat*3) | 6.0 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|Balegar de porcine | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 7.0 | 25 | 5| 10| 15| 20| 25 | N/A
|
|- stocat*3) | 7.0 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|Balegar de rata | | | | | | | |
|
|- proaspat*3) | 6.5 | 25 | 5| 10| 15| 20| 25 | N/A
|
|- stocat*3) | 6.5 | 25 | 5| 10| 10| 15| 20 | N/A
|
|Balegar de asternut | 16.0 | 30 | 10| 25| 20| 40| 50 | N/A
|
|Balegar de gratar/curcan | 30.0 | 60 | 10| 25| 20| 40| 45 | N/A
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
N/A: nu se aplica
Note la Tabelul 5
*1) Estimarile cu privire la disponibilitatea azotului au in vedere faptul
ca, in intervalul de la momentul aplicarii ingrasamantului organic in toamna si
respectiv de la momentul aplicarii balegarului in iarna si pana la sfarsitul
lui martie, cand se considera, de obicei, incheiat drenajul solului,
precipitatiile sunt in medie de 350, respectiv 200 mm. Daca precipitatiile
medii sunt diferite de cantitatile stabilite, se vor folosi valori intermediare
ale disponibilitatii azotului. Se vor reduce valorile la jumatate in cazul
solurilor medii/grele, daca precipitatiile medii sunt cu mult mai mari decat
350 mm dupa momentul aplicarii balegarului in toamna (peste 500 mm). In cazul
aplicarii balegarului primavara sau vara, precipitatiile cazute nu determina
migrarea azotului sub adancimea stratului radicular.
*2) Nisipoase/inguste inseamna soluri usoare si soluri inguste formate pe
roca. Medii/grele inseamna soluri prafoase fertile cu un profil adanc,
respectiv argiloase adanci. Aceste categorii sunt utilizate si in cazul
solurilor organice si turboase.
*3) Balegarul proaspat reprezinta materialul organic rezidual care nu a
fost stocat anterior momentului aplicarii si are un continut de N-amoniacal
estimat de 25% din N total. Balegarul stocat este materialul organic rezidual
stocat cel putin 3 luni inainte de momentul aplicarii si are un continut de
N-amoniacal estimat de 10% din N total.
*4) Valorile mentionate in acest tabel presupun ca incorporarea balegarului
se face prin aratura. Cultivarea utilizand discul este mai putin eficienta
pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuiesc utilizate valori
intermediare pentru disponibilitatea azotului.
Tabel 6 Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultura din
balegarul de vaca (idem)
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
N - Nisipoase/inguste*2)
M - Medii/grele*2)
T - Toate tipurile de sol
______________________________________________________________________________
| A |B |C | Procent de N total disponibil
|
| Tip de balegar |Continut|Materie | in momentul aplicarii
|
| |de N |organica|_________________________________|
| |total |uscata |Toamna |Iarna
|Primavara|Vara*1)|
| |(kg/t) |(%) |Aug. - |Nov. - |Feb. - |
|
| | | |Oct.*1)|Ian.*1)|Apr.*1) |
|
| | |
|_______|_______|_________|_______|
| | | | N | M | N | M | T | T
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Aplicat la suprafata | | | | | | | |
|
|solului | | | | | | | |
|
|Vaci pentru lapte | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 1.5 | 2 | 5| 20| 25| 40| 50 | 35
|
|- 6% (s.u.) | 3.0 | 6 | 5| 15| 20| 30| 35 | 20
|
|- 10% (s.u.) | 4.0 | 10 | 5| 10| 10| 15| 20 | 10
|
|Vaci pentru carne | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 1.0 | 2 | 5| 20| 25| 40| 50 | 35
|
|- 6% (s.u.) | 2.3 | 6 | 5| 15| 20| 30| 35 | 20
|
|- 10% (s.u.) | 3.5 | 10 | 5| 10| 10| 15| 20 | 10
|
|Partea lichida separata*3)| 1.5 -| 1.5 -| 5| 20| 25| 40| 50 | 35
|
| | 3.0 | 4.0 | | | | | |
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Incorporat in sol in | | | | | | | |
|
|intervalul de 6 ore de la | | | | | | | |
|
|imprastiere*4) | | | | | | | |
|
|Vaci pentru lapte | | | | | | | | |
|- 2% (s.u.) | 1.5 | 2 | 5| 20| 25| 45| 55 | N/A
|
|- 6% (s.u.) | 3.0 | 6 | 5| 20| 20| 35| 45 | N/A
|
|- 10% (s.u.) | 4.0 | 10 | 5| 15| 15| 30| 35 | N/A
|
|Vaci pentru carne | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 1.0 | 2 | 5| 20| 25| 45| 55 | N/A
|
|- 6% (s.u.) | 2.3 | 6 | 5| 20| 20| 35| 45 | N/A
|
|- 10% (s.u.) | 3.5 | 10 | 5| 15| 15| 30| 35 | N/A
|
|Partea lichida separata*3)| 1.5 -| 1.5 -| 5| 20| 25| 45| 55 | N/A
|
| | 3.0 | 4.0 | | | | | |
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Injectat la adancime | | | | | | | |
|
|(25 - 30 cm) | | | | | | | |
|
|Vaci pentru lapte | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 1.5 | 2 | 5| 10| 15| 35| 60 | 60
|
|- 6% (s.u.) | 3.0 | 6 | 5| 10| 15| 30| 50 | 50
|
|- 10% (s.u.) | 4.0 | 10 | 5| 10| 15| 25| 45 | 45
|
|Vaci pentru carne | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 1.0 | 2 | 5| 10| 15| 35| 60 | 60
|
|- 6% (s.u.) | 2.3 | 6 | 5| 10| 15| 30| 50 | 50
|
|- 10% (s.u.) | 3.5 | 10 | 5| 10| 15| 25| 45 | 45
|
|Partea lichida separata*3)| 1.5 -| 1.5 - | 5| 10| 15| 35| 60 | 60
|
| | 3.0 | 4.0 | | | | | |
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
N/A: nu se aplica
Note la Tabelul 6
*1) Estimarile cu privire la disponibilitatea azotului au in vedere faptul
ca, in intervalul de la momentul aplicarii ingrasamantului organic in toamna si
respectiv de la momentul aplicarii namolului in iarna si pana la sfarsitul lui
martie cand se considera, de obicei, incheiat drenajul solului, precipitatiile
sunt in medie de 350, respectiv 200 mm. Daca precipitatiile medii sunt diferite
de cantitatile stabilite, se vor folosi valori intermediare ale
disponibilitatii azotului. Se vor reduce valorile la jumatate in cazul
solurilor medii/grele, daca precipitatiile medii sunt cu mult mai mari decat
350 mm dupa momentul aplicarii balegarului in toamna (peste 500 mm). In cazul
aplicarii balegarului primavara sau vara, precipitatiile cazute nu determina
migrarea azotului sub adancimea stratului radicular.
*2) Nisipoase/inguste inseamna soluri usoare si soluri inguste formate pe
roca. Medii/grele inseamna soluri prafoase fertile cu un profil adanc,
respectiv argiloase adanci. Aceste categorii sunt utilizate si in cazul
solurilor organice si turboase.
*3) Continuturile de substanta uscata, respectiv de N total tipice in
fractiunea lichida a balegarului de vaca separat sunt: pentru lichidul provenit
de la spalarea compartimentului filtrelor, 1,5 kg/mc N si 1,5% s.u.; pentru
lichidul de spalare a peretilor bazinelor de stocare, 2,0 kg/mc N si 3,0% s.u.;
pentru lichidul de spalare a separatorilor mecanici 3,0 kg/mc N si 4,0% s.u.
*4) Valorile mentionate in acest tabel presupun ca incorporarea balegarului
se face prin aratura. Cultivarea utilizand discul este mai putin eficienta
pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuie utilizate valori
intermediare pentru disponibilitatea azotului. Daca balegarul a fost aplicat
primavara sau vara utilizand injectia la mica adancime sau metodele de
imprastiere in benzi, disponibilitatea azotului va fi incadrata ca valoare
intre "aplicarea la suprafata" si "injectia la adancime".
Tabel 7 Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultura din
balegarul de porc (idem)
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
N - Nisipoase/inguste*2)
M - Medii/grele*2)
T - Toate tipurile de sol
______________________________________________________________________________
| A |B |C | Procent de N total disponibil
|
| Tip de balegar |Continut|Materie | in momentul aplicarii
|
| |de N
|organica|_________________________________|
| |total |uscata |Toamna |Iarna
|Primavara|Vara*1)|
| |(kg/t) |(%) |Aug. - |Nov. - |Feb. - |
|
| | | |Oct.*1)|Ian.*1)|Apr.*1) |
|
| | |
|_______|_______|_________|_______|
| | | | N | M | N | M | T | T
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Aplicat la suprafata | | | | | | | |
|
|solului | | | | | | | |
|
|Porci | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 3.0 | 2 | 5| 25| 30| 50| 60 | 40
|
|- 4% (s.u.) | 4.0 | 4 | 5| 20| 25| 40| 50 | 30
|
|- 6% (s.u.) | 5.0 | 6 | 5| 15| 20| 30| 40 | 25
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Incorporat in sol in | | | | | | | |
|
|intervalul de 6 ore de la | | | | | | | |
|
|imprastiere*3) | | | | | | | |
|
|Porci | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 3.0 | 2 | 5| 25| 25| 55| 65 | N/A
|
|- 4% (s.u.) | 4.0 | 4 | 5| 20| 20| 45| 55 | N/A
|
|- 6% (s.u.) | 5.0 | 6 | 5| 20| 20| 40| 50 | N/A
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
|Injectat la adancime | | | | | | | |
|
|(25 - 30 cm) | | | | | | | |
|
|Porci | | | | | | | |
|
|- 2% (s.u.) | 3.0 | 2 | 5| 10| 15| 40| 70 | 70
|
|- 4% (s.u.) | 4.0 | 4 | 5| 10| 15| 35| 65 | 65
|
|- 6% (s.u.) | 5.0 | 6 | 5| 10| 15| 30| 60 | 60
|
|__________________________|________|________|___|___|___|___|_________|_______|
N/A: nu se aplica
Note la Tabelul 7
*1) Estimarile cu privire la disponibilitatea azotului au in vedere faptul
ca, in intervalul de la momentul aplicarii ingrasamantului organic in toamna si
respectiv de la momentul aplicarii balegarului in iarna si pana la sfarsitul
lui martie cand se considera, de obicei, incheiat drenajul solului,
precipitatiile sunt in medie de 350, respectiv 200 mm. Daca precipitatiile
medii sunt diferite de cantitatile stabilite, se vor folosi valori intermediare
ale disponibilitatii azotului. Se vor reduce valorile la jumatate in cazul
solurilor medii/grele, daca precipitatiile medii sunt cu mult mai mari decat
350 mm dupa momentul aplicarii balegarului in toamna (peste 500 mm). In cazul
aplicarii balegarului primavara sau vara, precipitatiile cazute nu determina
migrarea azotului sub adancimea stratului radicular.
*2) Nisipoase/inguste inseamna soluri usoare si soluri inguste formate pe
roca. Medii/grele inseamna soluri prafoase fertile cu un profil adanc,
respectiv argiloase adanci. Aceste categorii sunt utilizate si in cazul
solurilor organice si turboase.
*3) Valorile mentionate in acest tabel presupun ca incorporarea balegarului
se face prin aratura. Cultivarea utilizand discul este mai putin eficienta
pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuiesc utilizate valori
intermediare pentru disponibilitatea azotului. Daca balegarul a fost aplicat
primavara sau vara utilizand injectia la mica adancime sau metodele de
imprastiere in benzi, disponibilitatea azotului va fi incadrata ca valoare
intre "aplicarea la suprafata" si "injectia la adancime".