ORDIN   Nr. 239 din 6 octombrie 2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ce stabileste metode comunitare de prelevare de probe pentru analiza chimica, in scopul monitorizarii produselor din lapte conservat

ACT EMIS DE: AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 869 din 24 octombrie 2006

Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,

văzând Referatul de aprobare nr. 86.487 din 7 septembrie 2006, întocmit de Direcţia igienă şi sănătate publică veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor ce stabileşte metode comunitare de prelevare de probe pentru analiza chimică, în scopul monitorizării produselor din lapte conservat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziţii contrare.

Art. 4. - Prezentul ordin transpune Directiva Comisiei nr. 87/524/CEE ce stabileşte metode comunitare de prelevare pentru analiza chimică, în scopul monitorizării produselor din lapte conservat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L306 din 28 octombrie 1987, p. 24.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 60 de zile de la publicare.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Marian Avram

ANEXĂ

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ Şl PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

ce stabileşte metode comunitare de prelevare de probe pentru analiza chimică, în scopul monitorizării produselor din lapte conservat

Art. 1. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea de probe, la care se face referire în anexa la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, este efectuată în conformitate cu metodele descrise de aceasta.

Art. 2.  - Anexa face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

ANEXĂ la norma sanitară veterinară si pentru siguranţa alimentelor

METODE   DE   PRELEVARE

cu privire la controlul analizei chimice a anumitor produse din lapte conservat deshidratat parţial sau total

I. Dispoziţii generale

1.  Instrucţiuni administrative

1.1.  Personalul

Prelevarea de probe se efectuează de către o persoană calificată autorizată, conform reglementărilor naţionale.

1.2.  Sigilarea şi etichetarea probelor

Fiecare probă prelevată pentru uz oficial se sigilează la locul prelevării şi se identifică conform reglementărilor naţionale.

1.3.  Probele duplicat

Pentru analiză trebuie preparate simultan cel puţin două probe echivalente.

Procedura şi numărul probelor prelevate se efectuează în conformitate cu prezenta anexă.

Probele trebuie trimise la laborator imediat după prelevare.

1.4.  Proces-verbal

Probele sunt însoţite de un proces-verbal, stabilit în conformitate cu legislaţia naţională.

2.  Echipament de prelevare

Specificaţii

Tot echipamentul de prelevare este confecţionat din material corespunzător cu rezistenţă adecvată, care să nu determine modificări ale probei care pot afecta rezultatele analizelor ulterioare şi care să nu cauzeze modificări ale probei în timpul procesului de prelevare a probelor. Se recomandă utilizarea oţelului inoxidabil.

Toate suprafeţele trebuie să fie netede şi fără fisuri şi toate colţurile trebuie să fie rotunjite. Echipamentul de prelevare a probelor trebuie să fie în conformitate cu cerinţele stabilite pentru fiecare produs din care urmează să se preleveze probe.

3.  Recipiente folosite la prelevarea probelor

Specificaţii

Recipientele şi capacele folosite la prelevarea probelor trebuie astfel să fie construite şi confecţionate din materiale care protejează corespunzător proba şi care nu determină modificări ale probei care ar putea afecta rezultatul analizei sau examinării ulterioare.

Materialele corespunzătoare includ sticla, unele metale şi unele materiale din plastic.

Recipientele trebuie să fie, de preferinţă, opace. Dacă însă recipientul plin este transparent sau translucid, acesta trebuie păstrat într-un loc întunecat.

Recipientele şi capacele trebuie să fie curate şi uscate. Forma şi capacitatea recipientului trebuie să fie în conformitate cu cerinţele stabilite pentru produsul din care se prelevează probe.

Se pot utiliza recipiente din plastic de unică folosinţă, recipiente confecţionate din plastic, laminate, care includ o folie de aluminiu sau pungi din plastic adecvate, prevăzute cu metode corespunzătoare de închidere.

Recipientele, altele decât pungile de plastic, trebuie să fie închise bine, fie prin intermediul unui dop adecvat, fie cu un capac cu filet din metal sau din material plastic, fiind prevăzut, dacă este necesar, cu căptuşeală din plastic etanşă. Toate dopurile sau benzile utilizate trebuie să fie insolubile, neabsorbante şi impermeabile la grăsime şi nu trebuie să afecteze mirosul, aroma, proprietăţile sau compoziţia probei.

Dopurile trebuie să fie confecţionate sau acoperite cu materiale inodore neabsorbante.

4.  Tehnica de prelevare

Recipientul folosit la prelevare trebuie să fie închis imediat după prelevare.

5.  Depozitarea probelor

Temperaturile de depozitare recomandate pentru probele prelevate din produse variate nu trebuie să depăşească 25°C. Timpul şi temperatura de depozitare trebuie luate în considerare împreună şi nu separat.

6.  Transportul probelor

Probele vor fi aduse, cât mai repede posibil, la laboratorul responsabil cu testarea (de preferat în 24 de ore de la prelevarea probelor).

In timpul tranzitului, trebuie luate măsurile de precauţie pentru a se preveni expunerea la mirosuri contaminante, la lumina directă a soarelui şi la temperaturi mai mari de 25°C.

II. Metoda 1: Prelevarea de probe pentru tipurile de lapte parţial deshidratat

1.  Scop şi domeniu de aplicare

a)   lapte condensat neîndulcit cu conţinut ridicat de grăsimi;

b)  lapte condensat neîndulcit;

c)  lapte parţial degresat condensat neîndulcit;

d)  lapte degresat condensat neîndulcit;

e)  lapte condensat îndulcit;

f)  lapte degresat condensat îndulcit;

g)  lapte parţial degresat condensat îndulcit.

2.  Echipament

2.1.  Generalităţi

A se vedea pct. 2 din Dispoziţii generale.

2.2.   Plonjor şi agitator

Plonjoarele sau agitatoarele utilizate pentru amestecarea lichidelor depozitate în vrac trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a produce o bună omogenizare a produsului, fără să dezvolte o aromă râncedă. Având în vedere formele şi dimensiunile diferite ale recipientelor, nu se recomandă un design specific de plonjor pentru toate scopurile, dar plonjoarele trebuie proiectate astfel încât să se evite zgârierea suprafeţei interioare a recipientelor care conţin produsul în timpul agitării.

Materialele adecvate au fost descrise la pct. 2 din Dispoziţii generale.

Forma plonjorului recomandată ca fiind corespunzătoare pentru amestecarea lichidelor în găleţi sau în căni are următoarele dimensiuni (figura 1): un disc cu diametrul de 150 mm, perforat în 6 locuri, fiecare orificiu având diametrul de 12,5 mm pe un cerc cu diametrul de 100 mm, discul fiind fixat central cu o tijă metalică, celălalt capăt formând o buclă de mâner. Lungimea tijei, inclusiv mânerul, trebuie să fie de aproximativ 1 m. Plonjoarele corespunzătoare pentru utilizarea în tancuri mici trebuie să aibă următoarele dimensiuni aproximative (figura 2): o tijă cu lungimea de cel puţin 2 m, asamblată cu un disc cu diametrul de 300 mm, perforat în 12 locuri, fiecare orificiu având un diametru de 30 mm pe un cerc cu diametrul de 230 mm.

Pentru amestecarea conţinutului vaselor de dimensiuni mari, se recomandă agitarea mecanică sau agitarea cu aer curat, compresat. Presiunea minimă a aerului şi volumul trebuie să fie folosite pentru a preveni dezvoltarea aromei de rânced.

NOTĂ: De fiecare dată când se solicită folosirea „aerului curat compresat", este necesar să se utilizeze aerul compresat din care s-au eliminat toţi contaminanţii (inclusiv uleiul, apa şi praful).

2.3.  Agitatorul

Cu lame late, suficient de adânc pentru a se ajunge la baza recipientului care conţine produsul şi este de preferat ca una dintre margini să aibă forma recipientului (a se vedea figura 3).

2.4.  Cupele

Figura 4 prezintă o cupă de dimensiuni şi formă corespunzătoare pentru colectarea probei. Cupa este dotată cu un mâner rezistent, cu o lungime de cel puţin 150 mm. Capacitatea cupei nu trebuie să fie mai mică de 50 ml. Este un avantaj ca mânerul să fie curbat în partea de sus.

Forma conică a cupei permite fixarea acesteia. Alternativ, se poate utiliza o cupă de o capacitate similară, dar care trebuie să aibă părţile laterale gradate în 5 secţiuni egale pentru a asista prelevarea de probe a produselor păstrate proporţional în mai multe recipiente.

2.5.  Bagheta

Rotundă, cu lungimea de aproximativ 1 m şi diametrul de 35 mm.

2.6.  Recipientul

Pentru o capacitate de prelevare de 5 I, cu gura largă.

2.7.  Lingura sau spatula Cu lame late.

2.8.  Recipientele pentru probe

A se vedea pct. 3 din Dispoziţii generale.

3. Procedura

3.1.   Prelevarea de probe din tipurile de lapte degresat parţial neîndulcit

Se prelevează o probă într-o cantitate nu mai mică de 200 g.

3.1.1.   Produsul trebuie să fie bine omogenizat prin amestecare de jos în sus sau prin agitare ori prin agitare mecanică sau prin turnare dintr-un recipient în altul ori prin utilizarea de aer curat compresat (a se vedea nota de la pct. 2.2), până în momentul în care produsul va fi suficient de omogen.

Proba se prelevează imediat după mixare cu ajutorul unui plonjor. Dacă obţinerea unei omogenităţi suficiente prezintă dificultăţi, probele trebuie să fie prelevate din porţiuni diferite ale recipientului care conţine produsul până la un total nu mai mic de 200 g. (Dacă proba este un amestec de subprobe, acest lucru trebuie să fie menţionat pe eticheta probei şi în procesul-verbal de însoţire).

3.1.2.   Prelevarea de probe din produsele ambalate în recipiente mici destinate comercializării cu amănuntul

Recipientul intact şi nedeschis poate constitui proba. Trebuie să fie luate unul sau mai multe recipiente cu acelaşi număr de lot sau cod, astfel încât să poată constitui o probă de cel puţin 200 g.

3.2.   Prelevarea de probe din laptele parţial deshidratat îndulcit

3.2.1.  Generalităţi

Prelevarea de probe din recipientele de lapte parţial deshidratat îndulcit în vrac poate fi o problemă foarte dificilă, în special dacă produsul nu este omogen şi este foarte vâscos. Probleme de prelevare pot apărea şi din cauza prezenţei cristalelor mari de zaharoză sau lactoză ori din cauza precipitării unor săruri variate care se pot forma în interiorul produsului sau pot adera de pereţi ori din cauza prezenţei de aglomerări stabile. Astfel de condiţii devin evidente în momentul în care se introduce în recipientul care conţine produsul o sondă de prelevare, care se retrage după ce a fost explorată o suprafaţă cât mai mare. Dacă dimensiunea cristalelor de zahăr nu este mai mare de 6 mm, nu vor fi probleme de prelevare din această cauză. Atunci când produsul nu este omogen, acest lucru trebuie să fie notat pe eticheta probei din procesul-verbal de însoţire. Deoarece laptele condensat îndulcit este depozitat frecvent la temperatura atmosferică, se recomandă, pentru a se obţine o probă reprezentativă, să se aducă conţinutul la o temperatură nu mai mică de 20°C.

3.2.2.  Procedura

Se prelevează o probă de cel puţin 200 g.

a) Recipiente deschise

Trebuie să fie îndepărtat unul din capetele recipientului, după ce acesta a fost curăţat şi uscat în prealabil pentru a preveni pătrunderea materiilor străine în recipient în timpul deschiderii. Conţinutul se amestecă cu ajutorul unui agitator (a se vedea figura 3). Se trece lama peste marginile şi baza recipientului, pentru a se îndepărta orice urmă de produs. Conţinutul se amestecă bine printr-o combinaţie de mişcări rotative şi verticale, cu agitatorul înclinat diagonal, având grijă să se evite încorporarea de aer în probă. Se retrage agitatorul, iar laptele condensat aderent se transferă într-un recipient de 5 I (a se vedea pct. 2.6), cu ajutorul unei spatule sau al unei linguri. Amestecarea şi retragerea se repetă până se colectează 2-3 I de lapte condensat. Acesta trebuie să fie amestecat până când devine omogen şi se prelevează o probă nu mai mică de 200 g.

b) Bidoane închise, cu dopuri la vârf sau lateral

Pentru motivele descrise la pct. 3.2.1, prelevarea de probe prin orificiul lăsat de dop este potrivită doar dacă laptele condensat este fluid şi de o consistenţă uniformă. Conţinutul trebuie să fie amestecat prin inserarea în orificiu a unei sonde, iar după ce a fost explorat şi agitat în cât mai multe direcţii, sonda trebuie să fie retrasă şi trebuie să fie pregătită o probă conform pct. 3.2.1. Alternativ, se poate transvaza conţinutul într-un recipient corespunzător, astfel încât să se recupereze cât mai mult din butoi. După agitarea cu un agitator, proba trebuie să fie colectată conform pct. 3.2.1.

3.2.3. Prelevarea de probe din produsele ambalate în recipiente mici destinate comercializării cu amănuntul

Recipientul intact şi închis poate constitui proba. Trebuie să fie luate unul sau mai multe recipiente din acelaşi lot sau cu acelaşi număr de cod, astfel încât să se poată constitui o probă de cel puţin 200 g.

3.3. Conservarea, depozitarea şi transportul probelor

A se vedea pct. 5 şi 6 din Dispoziţii generale.

III. Metoda 2: Prelevarea de probe din tipurile de lapte deshidratat conservat

1.  Scop şi domeniu de aplicare

Această metodă descrie prelevarea de probe pentru analiza chimică a:

a)   laptelui integral deshidratat sau a laptelui praf integral;

b)   laptelui degresat deshidratat sau a laptelui praf degresat;

c)  laptelui parţial degresat deshidratat sau a laptelui praf parţial degresat;

d)  laptelui deshidratat cu conţinut ridicat de grăsimi sau a laptelui praf cu conţinut ridicat de grăsimi.

2.  Echipament

A se vedea pct. 2 din Dispoziţii generale.

2.1.   Sonde cu o lungime suficientă pentru a se atinge baza recipientului care conţine produsul. Sondele conforme descrierii cuprinse în pct. IV sunt cele corespunzătoare.

2.2.  Paleta, lingura sau spatula cu lamă lată

2.3.  Recipiente care conţin probe

A se vedea pct. 3 din Dispoziţii generale.

3.  Procedura

3.1.  Generalităţi

Produsul nu trebuie să absoarbă umiditatea atmosferică în timpul în care este depozitat în container sau în perioada anterioară prelevării de probe pentru analize. Recipientul care conţine produsul trebuie să fie reînchis, în mod sigur, după prelevare.

3.2.  Prelevarea de probe

Trebuie să fie prelevată o probă nu mai mică de 200 g. Sonda curată şi uscată trebuie să fie trecută prin produs, dacă este nevoie cu recipientul înclinat sau aşezat pe o parte. Sonda se introduce cu deschiderea în jos şi se utilizează o rată de penetrare uniformă. In momentul în care sonda atinge baza recipientului, aceasta va fi rotită la 180°, scoasă din recipient, iar conţinutul va fi turnat în recipientul care conţine proba. Pentru formarea unei probe de cel puţin 200 g, sunt necesare una sau mai multe sonde. Recipientul care conţine proba trebuie să fie închis imediat după ce prelevarea de probe este completă.

3.2.1. Prelevarea de probe din produsele ambalate în recipiente mici destinate vânzării cu amănuntul

Recipientul intact şi închis poate constitui proba. Se pot lua unul sau mai multe recipente din acelaşi lot sau cu acelaşi număr de cod, astfel încât să poată constitui o probă de cel puţin 200 g.

NOTĂ: In cazul produselor descrise cu denumirea „instant", proba trebuie să fie constituită dintr-un pachet întreg nedeschis.

3.3. Conservarea, depozitarea şi transportul probelor

A se vedea pct. 5 şi 6 din Dispoziţii generale.

IV. Sondele pentru prelevarea de probe din laptele praf conservat în vrac

1. Tipuri de sonde

Tipul A: lung

Tipul B: scurt

(Vezi figura 5)

2.  Materiale

Lama şi tija trebuie să fie confecţionate din metal lustruit, de preferat din oţel inoxidabil. Cleştele de tip lung va fi de preferinţă confecţionat din oţel inoxidabil. Sonda de tip scurt va fi prevăzută cu un cleşte detaşabil din lemn sau plastic, dotat cu o tijă prinsă de lamă.

3.  Construcţia

3.1.   Forma, materialul şi finisarea sondei trebuie să fie astfel încât să permită ca sonda să fie curăţată uşor.

3.2.   Muchiile lamei de tip A trebuie să fie ascuţite, pentru a permite prelevarea probei prin răzuire.

3.3.   Vârful lamei trebuie să fie suficient de ascuţit pentru a facilita prelevarea de probe.

4.  Dimensiuni principale

Sondele  trebuie  să  fie  conforme  cu  dimensiunile menţionate în tabelul de mai jos (cu o toleranţă de 10%): (Dimensiuni în mm)

	Tip A lung	Tip B scurt
Lungimea paletei	800	400
Grosimea metalului lamei	1 până la 2	1 până la 2
Diametrul interior al paletei, la vârf	18	32
Diametrul intern al paletei, la mâner sau tijă	22	28
Lăţimea fantei la vârf	4	20
Lăţimea fantei la cleşte sau tijă	14	14

5. Notă privind utilizarea sondelor

5.1.   Sondele pot fi introduse vertical, dacă există mai puţine particule care plutesc liber. Sondele de tip A sunt apoi complet umplute prin întoarcere şi astfel pot fi retrase vertical. Sondele de tip B sunt deja umplute complet în timpul inserării, dar trebuie să fie retrase în poziţie oblică pentru a se evita pierderile de la partea inferioară.

5.2.   In cazul particulelor care plutesc liber, recipientul trebuie să fie înclinat, sondele inserate aproape orizontal, cu fanta în jos, la retragere fiind orientate cu fanta în sus.

Figurile 1 -5*)

*) Figurile 1 -5 sunt reproduse în facsimil.

Figura 5: Sonde pentru lapte deshidratat (toate dimensiunile în milimetri)