ORDIN Nr. 2338
din 5 august 2009
pentru aprobarea
Dispozitiilor generale de aparare împotriva incendiilor la obiective de cult
ACT EMIS DE:
MINISTERUL CULTURII, CULTELOR SI PATRIMONIULUI NATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 580 din 20 august 2009
Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Legea
nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările
ulterioare, ale art. 11 lit. c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare
al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.490/2004, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi
realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor
tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii
informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi
Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 9/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul administraţiei şi
internelor, şi ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional emit prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Dispoziţiile generale de apărare
împotriva incendiilor la obiective de cult, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de
30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prezentul ordin a fost adoptat conform procedurii de
notificare prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea
de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 204 din 21 iulie 1998,
astfel cum a fost modificată de Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi
a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE)
nr. L 217 din 5 august 1998, şi de litera F din anexa la Directiva Consiliului
2006/96/CE din 20 noiembrie 2006 de adaptare a anumitor directive din domeniul
liberei circulaţii a mărfurilor, având în vedere aderarea Bulgariei şi a
României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 363
din 20 decembrie 2006.
Viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi
internelor,
Dan Nica
Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional,
Theodor Paleologu
ANEXA
DISPOZIŢII GENERALE
de apărare împotriva incendiilor la obiective de
cult
CAPITOLUL I
Scop şi domeniu de aplicare
Art. 1. - Dispoziţiile generale de apărare
împotriva incendiilor la obiective de cult, denumite în continuare dispoziţii
generale, au ca scop prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a
incendiilor, asigurarea condiţiilor pentru limitarea propagării şi dezvoltării
acestora prin măsuri tehnice şi organizatorice, protecţia utilizatorilor, a
forţelor care acţionează la intervenţie şi a mediului împotriva efectelor
incendiilor.
Art. 2. - (1) Dispoziţiile generale se aplică tuturor obiectivelor
din cadrul cultelor religioase recunoscute în România, indiferent de
activitatea desfăşurată, destinaţia sau amplasarea construcţiilor aparţinând
acestora sau aflate în folosinţă, ansamblurilor mănăstireşti, centrelor
ecumenice, lăcaşurilor de cult de toate tipurile, indiferent de locul unde
funcţionează, spaţiilor de cazare pentru personalul propriu sau persoane din
exterior, căminelor de îngrijire şi cazare a persoanelor, muzeelor şi
colecţiilor având caracter religios, depozitelor de obiecte de valoare sau de
carte rară, unităţilor de învăţământ de toate nivelurile organizate,
atelierelor de producţie de toate tipurile sau în care se desfăşoară activităţi
de creaţie, posturilor de radio şi televiziune, fondului forestier şi agricol,
anexelor gospodăreşti sau spaţiilor de garare a autovehiculelor, precum şi
celorlalte tipuri de activităţi sau construcţii specifice.
(2) Prezentele dispoziţii completează cu prevederi
specifice Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007, şi
reglementările tehnice din domeniul apărării împotriva incendiilor aplicabile
exploatării construcţiilor şi instalaţiilor în toate spaţiile obiectivelor de
cult.
Art. 3. - (1) Prezentele dispoziţii generale sunt
aplicabile şi obiectivelor de cult care funcţionează în cadrul unităţilor
structurilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
din sistemul penitenciar, din unităţi sanitare ori din cadrul altor categorii
de obiective.
(2) La obiectivele de cult aparţinând cultelor
religioase recunoscute în România, care îşi desfăşoară activitatea în
străinătate, prezentele dispoziţii au caracter de recomandare.
CAPITOLUL II
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare
împotriva incendiilor
Art. 4. - (1) Şefii cultelor religioase recunoscute
conform legii asigură, prin structurile de organizare centrală din subordine,
îndeplinirea următoarelor obligaţii:
a) urmăresc, cu prilejul activităţilor de control care
se desfăşoară la obiectivele de cult din teritoriu, păstrarea în siguranţă a
bunurilor imobile şi mobile care constituie patrimoniul cultului, inclusiv din
punctul de vedere al apărării împotriva incendiilor, precum şi protecţia
utilizatorilor, potrivit prezentelor dispoziţii generale;
b) asigură condiţii pentru difuzarea prezentelor
dispoziţii generale către toate obiectivele de cult din teritoriu;
c) asigură participarea personalului cu atribuţii în
domeniul apărării împotriva incendiilor la instruiri de specialitate sau la
programe de pregătire ce se organizează la nivelul Ministerului Culturii,
Cultelor şi Patrimoniului Naţional, al altor instituţii de specialitate ori în
centre de formare autorizate, potrivit legii;
d) asigură resursele financiare necesare activităţilor
de apărare împotriva incendiilor, inclusiv pentru soluţionarea neregulilor
constatate la obiectivele de cult, de către personalul propriu desemnat ori de
către inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de
urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti;
e) analizează, anual sau ori de câte ori situaţia o
impune, eficienţa activităţilor de apărare împotriva incendiilor la obiectivele
de cult şi incendiile produse, stabilind măsuri concrete pentru îmbunătăţirea
în perspectivă a acestei activităţi.
(2) Indeplinirea obligaţiilor stabilite prin lege în
domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi a celor prevăzute la alin.
(1) se asigură prin personalul de specialitate numit la nivelul structurilor de
organizare centrală şi locală ale cultului pe care îl reprezintă.
Art. 5. - Persoanele cu atribuţii de conducere de la
nivelul structurilor de organizare locale ori regionale ale cultelor religioase
recunoscute, conform legii, conducătorii de eparhii, ceilalţi ierarhi, precum
şi asimilaţii au următoarele obligaţii principale:
a) desemnează personalul cu atribuţii de organizare,
îndrumare şi control pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor imobile şi
mobile, inclusiv din punctul de vedere al apărării împotriva incendiilor,
precum şi protecţia utilizatorilor, prin urmărirea respectării prezentelor
dispoziţii generale;
b) desemnează şi comunică structurilor de organizare
centrală ale cultului persoanele din cadrul obiectivelor de cult ce
funcţionează în zona de competenţă propuse să participe la instruirile de
specialitate sau la programele de pregătire ori de formare profesională ce se
organizează la nivelul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional, al altor instituţii de specialitate ori în centre de formare
autorizate, potrivit legii;
c) asigură condiţii pentru soluţionarea neregulilor din
punctul de vedere al apărării împotriva incendiilor constatate la obiectivele
de cult, de către personalul propriu desemnat ori de către inspectorii de
prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
d) furnizează, ierarhic, către structurile de
organizare centrală ale cultului, datele şi informaţiile necesare în vederea
analizării anuale a activităţii de apărare împotriva incendiilor la obiectivele
de cult şi privind incendiile produse în obiectivele de cult din competenţă.
Art. 6. - Personalul clerical şi cel asimilat al
cultelor recunoscute, care are atribuţii de conducere la nivelul obiectivelor
de cult, denumit în continuare persoană cu atribuţii de conducere, are
următoarele obligaţii principale:
a) stabileşte, prin dispoziţii scrise,
responsabilităţile privind apărarea împotriva incendiilor în entitatea pe care
o reprezintă;
b) actualizează dispoziţiile prevăzute la lit. a) ori
de câte ori este cazul şi le aduce la cunoştinţa întregului personal,
utilizatorilor, precum şi altor persoane îndreptăţit interesate, în părţile ce
îi privesc;
c) asigură, potrivit prezentelor dispoziţii generale,
întocmirea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor proprii
obiectivului de cult şi stabileşte atribuţiile ce revin întregului personal pe
locurile de muncă, care desfăşoară activităţi permanent, ocazional sau cu
caracter sezonier;
d) desemnează o persoană cu responsabilităţi în domeniul
apărării împotriva incendiilor, la nivelul obiectivului de cult;
e) permite desfăşurarea activităţilor de muzeografie în
cadrul obiectivului de cult numai de către personalul care deţine competenţa
necesară, obţinută în urma absolvirii unui program de formare profesională în
ocupaţii definite pe baza standardelor ocupaţionale din acest domeniu;
f) stabileşte planurile cuprinzând ordinea şi
priorităţile care trebuie avute în vedere la salvarea bunurilor/exponatelor de
valoare din lăcaşurile de cult, muzee, depozite, biblioteci, arhive, ateliere
de restaurare-conservare, precum şi altele similare, în situaţia producerii
unor incendii; planurile au caracter confidenţial, după caz, şi se aduc la
cunoştinţă exclusiv persoanelor cu atribuţii privind punerea acestora în
practică în caz de incendiu;
g) permite, în condiţiile legii, executarea
controalelor de prevenire la nivelul obiectivelor de cult, de către inspectorii
de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi
al municipiului Bucureşti, prezintă documentele necesare şi furnizează
informaţiile de interes solicitate;
h) aduce la cunoştinţa populaţiei, cu prilejul
manifestărilor religioase ce presupun mare afluenţă de participanţi, regulile
şi măsurile ce trebuie respectate în domeniul apărării împotriva incendiilor,
specifice comunităţii locale.
Art. 7. - Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul obiectivelor de cult au următoarele obligaţii principale:
a) să participe la activităţile de pregătire teoretică
şi practică în domeniul apărării împotriva incendiilor, organizate la nivelul
obiectivului de cult;
b) să cunoască şi să respecte regulile şi măsurile de
apărare împotriva incendiilor specifice tuturor activităţilor pe care le
desfăşoară în obiectivul de cult, care le-au fost aduse la cunoştinţă sub orice
formă de către cei în drept;
c) să aducă la cunoştinţa persoanei cu atribuţii de
conducere orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care poate constitui
pericol de incendiu;
d) să acţioneze, în cazul producerii unui incendiu,
potrivit procedurilor stabilite la locul de desfăşurare a activităţii, pentru
salvarea persoanelor şi bunurilor şi stingerea operativă a acestuia.
Art. 8. - La solicitarea persoanelor menţionate la art.
4, 5 şi 6, autorităţile administraţiei publice locale sprijină asigurarea
soluţionării unor probleme prilejuite de organizarea manifestărilor religioase
care presupun mare afluenţă de persoane, cum ar fi amenajarea locurilor de
parcare, măsurile de pază, puncte de prim ajutor, distribuirea apei potabile,
dirijarea circulaţiei ori alte necesităţi justificate, pentru desfăşurarea
acestora în condiţii de siguranţă.
Art. 9. - (1) Dispoziţiile scrise menţionate la art. 6
lit. a), cuprinzând responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea
împotriva incendiilor, se întocmesc la:
a) obiectivele de cult în cadrul cărora îşi desfăşoară
activitatea permanent, 24 de ore pe zi, un număr de 5 sau mai mult de 5
persoane, în afara persoanei cu atribuţii de conducere;
b) obiectivele de cult înscrise în Lista patrimoniului
mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A
- monumente istorice de valoare naţională şi universală sau din grupa B -
monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, indiferent
de numărul de persoane care îşi desfăşoară activitatea şi programul stabilit.
(2) Prin dispoziţiile scrise se stabilesc următoarele:
a) responsabilităţile personalului pe linia apărării
împotriva incendiilor, ceea ce presupune organizarea controlului intern de prevenire
a incendiilor, realizarea practică a sistemului operativ, permanent, de
observare, alarmare, anunţare a incendiului de către personalul propriu şi
serviciile profesioniste sau voluntare pentru situaţii de urgenţă, de
intervenţie, precum şi de alertare a forţelor ce intervin în cazul producerii
unui asemenea eveniment;
b) reglementarea executării lucrărilor cu foc deschis
şi a fumatului;
c) stabilirea locurilor/spaţiilor cu pericol de
incendiu din cadrul obiectivului;
d) organizarea instruirii personalului, inclusiv având
în vedere categoria specifică de vizitatori şi de persoane din afara
obiectivului, când acestea stau în obiectiv mai mult de 24 de ore;
e) înştiinţarea vizitatorilor care stau mai puţin de 24
de ore în obiectiv asupra unor reguli specifice privind comportamentul
preventiv în caz de incendiu.
(3) La unităţile de cult care nu se încadrează în
prevederile alin. (1), documentele de apărare împotriva incendiilor se
întocmesc de către persoana cu atribuţii de conducere şi se referă la:
a) stabilirea modului de organizare propriu şi a
responsabilităţilor personalului pe linia apărării împotriva incendiilor
privind modalităţile de observare, alarmare, anunţare a producerii incendiului
de către personalul propriu şi serviciile profesioniste sau voluntare pentru
situaţii de urgenţă, de intervenţie, precum şi de alertare a forţelor ce
intervin în cazul producerii unui asemenea eveniment, stabilirea modului de
evacuare a persoanelor adecvat categoriilor de utilizatori, precum personal
propriu, persoane din afara unităţii ori care nu se pot evacua singure,
salvarea bunurilor şi a valorilor în ordinea importanţei şi adăpostirea
acestora la locuri sigure;
b) instruirea privind executarea lucrărilor cu foc
deschis şi a fumatului;
c) organizarea instruirii personalului, inclusiv pentru
categoria specifică de vizitatori şi persoane din afara obiectivului, când
acestea stau în obiectiv mai mult de 24 de ore;
d) prezentarea, pentru vizitatorii care stau în
obiectiv mai puţin de 24 de ore, a unor reguli specifice obiectivului care să
vizeze comportamentul preventiv.
Art. 10. - (1) Instrucţiunile de apărare împotriva
incendiilor proprii obiectivului de cult reprezintă setul de reguli şi măsuri
pe segmentul apărării împotriva incendiilor care definesc concret ansamblul
tuturor activităţilor ce se desfăşoară în entitate.
(2) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se
elaborează în situaţia în care la nivelul obiectivului de cult se desfăşoară şi
o altă activitate din categoria celor enumerate la art. 2 alin. (1), în afară
de cea specifică desfăşurată în lăcaşul de cult.
(3) Instrucţiunile se întocmesc explicit, utilizând un
limbaj adecvat persoanelor care trebuie să le cunoască şi să le aplice, şi se
referă strict la domeniul/domeniile de activitate, tipul/tipurile de
construcţii utilizate ori deţinute sub orice formă, categoriile de utilizatori
şi alte condiţii specifice, conţinând referiri inclusiv la amplasarea
obiectivelor, sursele de apă naturale, valorile păstrate în construcţii, precum
şi concluziile din evenimente produse anterior în cadrul acestor categorii de
clădiri.
(4) La întocmirea instrucţiunilor se au în vedere
următoarele cerinţe minimale:
a) includerea regulilor de prevenire a incendiilor şi
enumerarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor din dotarea sau
echiparea construcţiilor;
b) stipularea modalităţilor practice în vederea
evacuării utilizatorilor;
c) prevederea modalităţilor de salvare a obiectelor de
valoare, în ordinea valorii şi importanţei lor, şi asigurarea adăpostirii şi
pazei acestora, cu menţiunea necesităţii păstrării confidenţialităţii datelor;
d) cuprinderea modalităţilor de intervenţie adecvate
pentru stingerea incendiului, în vederea reducerii pierderilor, necesare
personalului de intervenţie propriu şi extern din unitatea de cult;
e) colaborarea cu serviciile profesioniste şi voluntare
pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu personalul din structurile teritoriale
cu atribuţii în domeniul culturii, cultelor şi patrimoniului cultural naţional
privind intervenţia în cazul producerii de incendii.
Art. 11. - Persoana sau persoanele cu responsabilităţi
în domeniul apărării împotriva incendiilor, desemnată(e) potrivit art. 4 alin.
(2) şi art. 6 lit. d), are(au) următoarele sarcini principale:
a) organizează, controlează şi îndrumă activitatea de
apărare împotriva incendiilor;
b) elaborează procedurile menţionate la art. 7 lit. d)
conform cărora personalul trebuie să acţioneze în cazul producerii unui
incendiu la locul de desfăşurare a activităţii, în vederea salvării persoanelor
şi bunurilor şi a stingerii operative a acestuia;
c) comunică operativ persoanei cu atribuţii de
conducere orice situaţie de pericol potenţial de incendiu care se manifestă la
nivelul obiectivului de cult;
d) urmăreşte/urmăresc permanent stadiul de realizare a
măsurilor de apărare împotriva incendiilor stabilite în baza controalelor
întreprinse de către autorităţile abilitate, potrivit legii;
e) asigură întocmirea planurilor de protecţie împotriva
incendiilor, respectiv pentru evacuarea persoanelor şi a bunurilor, de
depozitare şi de intervenţie şi verifică periodic nivelul de cunoaştere a
acestor planuri de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
obiectivului de cult;
f) stabileşte/stabilesc necesarul de mijloace tehnice
de apărare împotriva incendiilor şi propune/propun persoanei cu atribuţii de
conducere alocarea de resurse financiare atât în vederea procurării acestor
mijloace, cât şi pentru menţinerea funcţionalităţii celor existente;
g) asigură instruirea periodică a personalului propriu
şi sprijină instruirea, în părţile ce le privesc, a persoanelor din categoria
specifică a vizitatorilor şi a persoanelor din afara unităţii privind
cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor, regulilor şi măsurilor de apărare
împotriva incendiilor specifice exploatării obiectivelor de cult, inclusiv în
ceea ce priveşte manifestările ce prilejuiesc mari afluente de persoane, precum
şi marile sărbători religioase;
h) colaborează permanent cu structurile teritoriale cu
atribuţii în domeniul culturii, cultelor şi patrimoniului cultural naţional,
precum şi cu serviciile pentru situaţii de urgenţă, pentru organizarea cu
regularitate de exerciţii de evacuare, salvare şi stingere a incendiilor
corelat particularităţilor obiectivului;
i) urmăreşte/urmăresc, cu prilejul instruirilor,
aplicaţiilor, exerciţiilor, precum şi al stingerii incendiilor, modul de
intervenţie, respectarea ordinii şi priorităţilor la salvarea bunurilor/
exponatelor de valoare din lăcaşurile de cult, muzee, depozite, biblioteci,
arhive, ateliere de restaurare-conservare, precum şi altele similare, stabilite
de persoanele cu atribuţii de conducere.
Art. 12. -In cazul producerii unui incendiu, personalul
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul obiectivelor de cult acţionează de
urgenţă pentru:
a) evacuarea tuturor utilizatorilor clădirii, precum şi
a bunurilor importante adăpostite, în ordinea stabilită conform art. 10 alin.
(4) lit. c);
b) anunţarea incendiului la numărul de apel unic 112;
c) stingerea incendiului cu mijloacele de primă
intervenţie.
CAPITOLUL III
Reguli şi măsuri specifice de prevenire a
incendiilor la exploatarea construcţiilor şi spaţiilor aferente obiectivelor de
cult
SECŢIUNEA 1
Categorii de construcţii, spaţii şi amenajări
Art. 13. -Intr-un obiectiv de cult, ansamblu
mănăstiresc, centru ecumenic ori altul similar pot exista următoarele categorii
de construcţii, spaţii şi amenajări cu pericole ori riscuri potenţiale de
incendiu şi pot fi administrate următoarele categorii de terenuri:
a) lăcaşuri de cult;
b) colecţii muzeale având caracter religios şi ateliere
de restaurare a obiectelor muzeale;
c) biblioteci, săli de lectură, depozite de valori şi
carte rară/veche şi arhive;
d) spaţii de cazare pentru personalul propriu, inclusiv
din unităţile de învăţământ care funcţionează în cadrul obiectivelor de cult;
e) spaţii de cazare pentru persoane din exterior;
f) spaţii destinate îngrijirii şi cazării persoanelor
vârstnice;
g) spaţii destinate îngrijirii sănătăţii;
h) spaţii destinate preparării şi servirii mesei;
i) spaţii în care se desfăşoară activităţi de
învăţământ;
j) ateliere de producţie de diverse tipuri sau în care
se desfăşoară activităţi de creaţie, de pictură şi tipărituri;
k) spaţii destinate procesului de panificaţie;
l) spaţii pentru fabricarea lumânărilor;
m) spaţii comerciale;
n) posturi şi studiouri de radio şi televiziune;
o) centrale termice;
p) spaţii de garare a autovehiculelor;
q) depozite de combustibili lichizi ori solizi;
r) fond forestier, pomicol, viticol, apicol, agricol şi
anexe gospodăreşti;
s) adăposturi de animale şi depozite de furaje;
t) clădiri/spaţii cu destinaţii administrative;
u) depozite şi magazii;
v) amenajări temporare.
SECŢIUNEA a 2-a
Obiective în care se desfăşoară activităţi ce
presupun prezenţa publicului
Art. 14. - La utilizarea lăcaşurilor de cult se asigură
respectarea următoarelor măsuri:
a) menţinerea uşilor de pe căile de acces şi evacuare
în poziţie deschis, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu
public numeros; în condiţiile unui număr foarte mare de participanţi se
recomandă organizarea slujbelor religioase în aer liber;
b) parcarea autoturismelor persoanelor care participă
la slujbele religioase cu public numeros, a atelajelor, autocarelor şi
microbuzelor se face astfel încât să nu se blocheze căile de acces pentru
autospecialele de intervenţie ale serviciilor pentru situaţii de urgenţă la un
eventual incendiu;
c) asigurarea supravegherii sobelor şi a celorlalte
mijloace de încălzire cu/fără acumulare de căldură, din construcţii, pe tot
timpul funcţionării şi întreruperea alimentării acestora înainte de începerea
slujbelor religioase;
d) amplasarea mijloacelor de încălzire la distanţe de
siguranţă faţă de elementele de construcţie, decorurile sau mobilierul
combustibile;
e) asigurarea întreţinerii corespunzătoare şi
verificării periodice a instalaţiilor electrice, a sistemelor de încălzire
utilizate, a aparatelor de preparat şi încălzit hrană şi a coşurilor de fum,
precum şi remedierea tuturor defecţiunilor constatate la acestea, de către
personal autorizat;
f) amenajarea de locuri speciale pentru depunerea
lumânărilor aprinse, realizate din materiale incombustibile, respectiv având
clasă de reacţie la foc minim A2, precum beton, cărămidă, metal ori altele
similare, în exteriorul lăcaşului de cult şi la distanţe de siguranţă faţă de
construcţii, parcări, vegetaţie, arbori şi materiale combustibile; lumânările
aprinse se introduc în tăvi metalice umplute cu nisip sau cu apă, iar arderea
acestora se supraveghează permanent;
g) evacuarea pe timpul desfăşurării slujbelor
religioase cu public numeros din interiorul lăcaşului de cult a covoarelor,
mochetelor, scaunelor şi băncilor nefixate de pardoseală şi care pot îngreuna
evacuarea persoanelor în caz de incendiu, cu excepţia celor care constituie
obiecte de cult sau care se utilizează potrivit tradiţiei ori ritualurilor
religioase;
h) amenajarea de arhive în lăcaşurile de cult se face
cu asigurarea măsurilor de protecţie corespunzătoare în vederea limitării
propagării incendiilor;
i) interzicerea amenajării de arhive, precum şi
depozitarea materialelor, registrelor, cărţilor, albumelor, lumânărilor,
icoanelor, coroanelor, jerbelor în poduri, turnuri, balcoane, subsoluri, spaţii
comerciale ori pe circulaţiile interioare şi scările din lăcaşurile de cult;
j) persoanele care exercită funcţia de preot sau orice
altă funcţie care presupune exercitarea atribuţiilor de preot recomandă
participanţilor la activităţile de cult specifice sau la slujbele religioase
măsuri principale pentru apărarea vieţii şi bunurilor împotriva incendiilor;
k) la efectuarea de amenajări temporare ce se
utilizează la desfăşurarea manifestărilor religioase cu public numeros se are
în vedere neafectarea posibilităţilor de evacuare a persoanelor şi amplasarea
acestora la distanţe de siguranţă de construcţii;
l) la terminarea programului de lucru se asigură, de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor,
controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de
incendiu ce pot fi datorate activităţilor care s-au desfăşurat;
m) la terminarea activităţilor de cult specifice sau a
slujbelor religioase, instalaţia electrică din aceste spaţii se deconectează de
la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a
circuitelor care alimentează sistemele şi instalaţiile de detectare,
semnalizare şi stingere a incendiilor şi de protecţie contra efracţiei.
Art. 15. -In sălile de expunere a colecţiilor muzeale
având caracter religios, în atelierele de restaurare a obiectelor muzeale,
precum şi la activităţile de muzeografie se asigură respectarea următoarelor
măsuri:
a) instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor
expuse în vitrine, pe panouri ori pe postamente se realizează şi se menţin în
exploatare conform prevederilor normativelor tehnice de specialitate şi
proiectului de execuţie;
b) standurile cu exponate se amplasează şi se
realizează în aşa fel încât căile de evacuare şi de circulaţie destinate
publicului să fie permanent libere;
c) se evită gruparea de obiecte foarte valoroase într-o
singură încăpere sau zonă a construcţiei, cu excepţia situaţiilor în care se
asigură supravegherea permanentă cu personal sau protejarea spaţiilor
respective cu sisteme automate de detectare, semnalizare ori de stingere a
incendiului;
d) circuitul vizitatorilor se marchează obligatoriu cu
indicatoare corespunzătoare de tipul săgeţilor, începând cu uşa de intrare în
sălile de expunere până la ieşirea din acestea, iar circulaţia vizitatorilor se
face într-un singur sens, sub supravegherea personalului de specialitate
instruit în acest scop;
e) se întocmesc şi se afişează planurile de evacuare a
vizitatorilor;
f) exponatele se evacuează, în caz de incendiu,
potrivit planurilor stabilite la art. 6 lit. f), în ordinea valorii şi
importanţei acestora, cu precizarea locurilor de depozitare, a personalului
destinat pazei, supravegherii, manipulării, transportării, precum şi a
mijloacelor tehnice necesare; pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua
se prevăd prelate care, în caz de incendiu, se umezesc cu apă înainte de
aşezarea lor pe obiectele ce urmează a fi protejate de acţiunea focului;
g) se interzice accesul publicului pentru vizitarea
sălilor de expunere pe durata efectuării lucrărilor de reamenajare a acestora;
h) gestionarea, supravegherea, conservarea,
restaurarea, punerea în valoare a exponatelor, precum şi activităţile de
muzeografie se realizează de către personalul care deţine aceste competenţe,
obţinute în urma absolvirii unui program de formare profesională în ocupaţiile
definite pe baza standardelor ocupaţionale din acest domeniu; pot presta aceste
categorii de activităţi şi persoanele din statele membre ale Uniunii Europene
sau din cele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (EFTA) - părţi
ale înţelegerii privind Zona Economică Europeană, care au obţinut recunoaşterea
calificării pentru exercitarea ocupaţiilor respective;
i) se interzice utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice
sau a altor sisteme de încălzire cu flacără, fără acumulare de căldură,
neomologate sau care prezintă suprafeţe incandescente;
j) instalarea stelajelor şi a vitrinelor pe care sunt
expuse ţesături, tapiserii, costume, cusături şi alte materiale textile, precum
şi amplasarea exponatelor din materiale combustibile se face la distanţă de cel
puţin 1,00 m faţă de elementele instalaţiilor de încălzire centrală şi sobele
cu acumulare de căldură;
k) cărţile, documentele prevăzute cu sigilii de ceară,
cele scrise pe diverse pergamente, veşmintele, precum şi alte obiecte similare
se expun în vitrine având sisteme de iluminat electric din exterior, vitrinele
fiind amplasate la distanţe de siguranţă stabilite conform normelor de
conservare faţă de sursele de căldură din vecinătate;
l) se interzice efectuarea lucrărilor de reproducere a
textelor, facsimilelor, sigiliilor în sălile de expunere ale muzeului, aceste
lucrări fiind permise numai în încăperi separate, amenajate adecvat cerinţelor
reglementărilor tehnice specifice, prevăzute cu instalaţii electrice
corespunzătoare şi dotate cu mobilierul necesar, de tipul meselor îmbrăcate cu
tablă şi al dulapurilor metalice pentru păstrarea substanţelor inflamabile sau
toxice;
m) la efectuarea operaţiunilor de curăţare a
pardoselilor din materiale combustibile, a duşumelei, parchetului şi a altora
similare cu lichide inflamabile şi/sau ceară se întrerupe focul în sobe şi se
aerisesc încăperile, până la evacuarea totală a gazelor şi uscarea pardoselii;
n) se interzice curăţarea costumelor, stofelor,
pielăriei cu substanţe inflamabile, în interiorul sălilor de expunere;
o) în interiorul atelierelor de restaurare se păstrează
numai obiectele care sunt în faza de restaurare efectivă, evitând aglomerarea
cu materiale care nu sunt strict necesare; vopselele şi soluţiile inflamabile
se păstrează în cantităţi cât mai mici, care să nu depăşească necesarul pentru
o zi de lucru;
p) în spaţiul atelierelor de restaurare se menţine
permanent o curăţenie desăvârşită, înlăturându-se cu ritmicitate toate
deşeurile şi scamele care pot iniţia incendii, iar fiarele de călcat se ţin pe
suporturi din materiale având clasă de reacţie la foc minim A2, atât în timpul
folosirii, cât şi după scoaterea acestora din priză;
q) curăţarea obiectelor-exponat din materiale textile
cu substanţe inflamabile precum neofalină, benzină ori altele similare este
admisă doar în încăperi în care nu există surse de foc deschis, asigurându-se
aerisirea completă a încăperilor, iar lichidele folosite se introduc numai în
cantităţile necesare pentru o zi de lucru;
r) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri,
diluanţi sau cu alte substanţe inflamabile, folosite la curăţarea
obiectelor-exponat, a pensulelor ori a altor instrumente de lucru, se strâng în
cutii metalice închise care se evacuează la locuri sigure după terminarea zilei
de lucru;
s) substanţele inflamabile sau toxice destinate
activităţilor de conservare şi restaurare se păstrează/depozitează în încăperi
separate faţă de atelierele de restaurare, cu respectarea cerinţelor impuse
prin fişele tehnice ale produselor respective;
t) la terminarea programului de lucru se asigură, de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor,
controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de
incendiu ce pot fi datorate activităţilor care s-au desfăşurat, cum ar fi
deşeuri din hârtie, carton, textile, lemn şi alte materiale combustibile;
u) la terminarea programului de lucru, instalaţia
electrică din aceste spaţii se deconectează de la sursele de alimentare, cu
excepţia iluminatului de siguranţă şi a circuitelor care alimentează sistemele
şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor şi de
protecţie contra efracţiei.
Art. 16. - La biblioteci, săli de lectură, depozite de
valori şi carte rară/veche şi arhive se asigură respectarea următoarelor
măsuri:
a) cărţile, cataloagele, manuscrisele, fişele, precum
şi documentele aflate pe suport electronic se depozitează în rafturi sau, după
caz, în stive confecţionate din materiale având clasă de reacţie la foc minim
A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare, în încăperi cu
parametrii de mediu şi nivel de performanţă adecvate, astfel încât să fie
ferite de foc;
b) între rafturile sau stivele de depozitare se asigură
spaţii libere suficiente pentru accesul şi evacuarea operativă în caz de
necesitate;
c) în situaţia deţinerii unor exemplare şi/sau colecţii
cu valoare deosebită, unicate, cărţi rare, cărţi de patrimoniu, monede,
bancnote, precum şi a altor valori, se asigură măsuri speciale de protecţie,
potrivit reglementărilor tehnice, iar în caz de incendiu se are în vedere
salvarea lor cu prioritate;
d) pentru protecţia bunurilor de valoare, bibliotecile,
depozitele de valori şi carte rară/veche şi arhivele se echipează cu sistemele,
instalaţiile şi mijloacele tehnice corespunzătoare de apărare împotriva
incendiilor, potrivit prezentelor dispoziţii generale şi reglementărilor
tehnice, care se menţin în stare de funcţionare pe toată durata exploatării
construcţiilor;
e) sistemul de încălzire este de tip central,
instalaţia electrică îngropată, iar corpurile de iluminat şi tablourile
electrice etanşe;
f) încăperile folosite în scopul păstrării şi
depozitării valorilor şi cărţilor rare/vechi se separă faţă de restul
construcţiei prin pereţi rezistenţi la foc REI 180 şi planşee rezistente la foc
REI 120, iar protecţia golurilor se realizează cu uşi rezistente la foc
prevăzute cu dispozitive de închidere automată sau de autoînchidere, tip
EI-120-C, care se menţin în stare permanentă de funcţionare;
g) în situaţia în care încăperile folosite în scopul
păstrării şi depozitării valorilor şi cărţilor rare/vechi sunt amplasate în
construcţii încadrate în categoria monumentelor istorice, prevederile
menţionate la lit. f) au caracter de recomandare, urmând a fi luate, de la caz
la caz, numai măsuri alternative de îmbunătăţire a securităţii la incendiu
posibil de realizat, fără afectarea caracterului monumentului;
h) se interzice depozitarea valorilor, a obiectelor muzeale
şi a documentelor în clădiri şi în încăperi situate în apropierea atelierelor
de prelucrare a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucrează cu foc
deschis sau a depozitelor cu substanţe combustibile lichide;
i) pentru sistemele de încălzire şi iluminat electric
se asigură respectarea măsurilor prevăzute la art. 15, acordându-se atenţie
deosebită menţinerii temperaturii în raport cu indicii de conservare specifici
obiectelor muzeale;
j) prin amplasarea rafturilor în biblioteci, depozite
de valori şi arhive se asigură culoarele de acces, circulaţie şi intervenţie
necesare, care în permanenţă trebuie să fie libere, interzicându-se cu
desăvârşire aglomerarea obiectelor şi a documentelor în rafturi sau aglomerarea
de rafturi în depozite;
k) în interiorul depozitelor de valori sunt interzise
cu desăvârşire fumatul şi folosirea focului deschis, a lumânărilor, a lămpilor
cu petrol sau gaz, a candelelor şi a altor dispozitive similare, precum şi
păstrarea lichidelor inflamabile;
l) la depozitele de valori se asigură cel puţin două
căi de acces spre exterior, pentru evacuarea în siguranţă a persoanelor şi a
materialelor adăpostite, iar în cazul păstrării fondului şi colecţiilor de
carte se utilizează rafturi confecţionate din materiale având clasă de reacţie
la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare, cu
spaţii suficiente de acces atât între rafturi, cât şi între rafturi şi pereţi;
m) în subsoluri, poduri, precum şi în încăperi situate
mai sus de nivelul parterului nu este admisă amplasarea depozitelor de valori,
decât dacă sunt prevăzute astfel de spaţii prin proiect, cu amenajarea
corespunzătoare;
n) se interzice accesul persoanelor neautorizate;
o) în sălile de lectură se interzic fumatul, utilizarea
mijloacelor de iluminat cu flacără şi a focului deschis, iar accesul
persoanelor se limitează numeric, pentru evitarea supraaglomerării; elementele
de mobilier aferente, precum mese şi scaune, se amplasează menţinând
funcţionale căile de circulaţie interioare, pentru a nu fi afectată evacuarea
persoanelor în caz de incendiu;
p) la terminarea programului de lucru se asigură, de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor,
controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de
incendiu ce pot fi datorate activităţilor care s-au desfăşurat, cum ar fi
deşeuri din hârtie, carton, textile, lemn şi alte materiale combustibile;
q) la terminarea programului de lucru, instalaţia
electrică din aceste spaţii se deconectează de la sursele de alimentare, cu
excepţia iluminatului de siguranţă şi a circuitelor care alimentează sistemele
şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor şi de
protecţie contra efracţiei.
Art. 17. - La spaţiile de cazare pentru personalul
propriu, inclusiv din unităţile de învăţământ care funcţionează în cadrul
obiectivelor de cult sau pentru persoane din exterior, amplasate în construcţii
tip chilii, în case de oaspeţi, în cămine sau în altele similare se asigură
respectarea următoarelor măsuri:
a) se menţine în permanenţă practicabilitatea căilor de
evacuare a persoanelor şi a celor de acces pentru forţele de intervenţie;
b) se interzice blocarea căilor de evacuare din
construcţii sau reducerea gabaritelor acestora prin depozitarea de materiale,
elemente de mobilier, obiecte electrocasnice, aranjamente florale, combustibili
solizi, recipiente având combustibili lichizi ori altele similare, precum şi
prin parcarea în mod necorespunzător a mijloacelor de transport şi a
autoturismelor în imediata vecinătate a ieşirilor spre exterior;
c) se interzic amplasarea pe căile de evacuare a uşilor
false, a oglinzilor, a draperiilor şi a altor decoruri ori elemente similare
care pot deruta persoanele care se evacuează în cazul producerii unui incendiu,
precum şi amenajarea de boxe pentru depozitarea materialelor, alimentelor,
combustibililor ori cu alte destinaţii sub rampele de scări;
d) în cazul amplasării, pe scările de pe căile de
evacuare, a unor traverse ori covoare, acestea se fixează pe fiecare treaptă cu
baghete metalice ori cu alte elemente specifice, astfel încât să se excludă
posibilitatea de împiedicare a persoanelor pe timpul evacuării, în cazul
producerii unui incendiu;
e) în scopul asigurării condiţiilor pentru evacuarea
persoanelor din asemenea spaţii, se marchează clar şi vizibil şi se iluminează,
pe întreaga durată a întunericului, căile de evacuare, iar uşile amplasate pe
acestea se prevăd cu sensul de deschidere spre exterior şi se menţin în
permanenţă descuiate;
f) sunt obligatorii asigurarea alarmării şi anunţării,
în caz de incendiu, a persoanelor cazate, cu mijloace adecvate tipului de
utilizatori şi dinainte stabilite şi cunoscute de către aceştia, astfel încât
să nu se producă panică, precum şi menţinerea permanentă a funcţionalităţii
iluminatului de siguranţă;
g) personalul obiectivului este instruit de către
persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor asupra
modului distinct, specific, în care se face alarmarea, anunţarea şi orientarea
persoanelor spre ieşiri, precum şi privind coordonarea efectivă a evacuării
persoanelor adăpostite, mai ales pentru turişti, vizitatori, persoane care nu
se pot evacua singure, copii şi bătrâni;
h) se interzic utilizarea, în asemenea spaţii, a
mijloacelor de iluminat cu flacără de tipul lumânărilor, lămpilor cu petrol şi
a altora similare, cu excepţia obiectivelor de cult amplasate în zone
neelectrificate, precum şi fumatul;
i) aprinderea candelelor şi lumânărilor este permisă
doar pe durata cât persoanele cazate se află în camere; pe timpul de odihnă se
permite utilizarea acestora doar în condiţiile amplasării pe suporturi având
clasă de reacţie la foc minim A2 şi aflate la distanţe de siguranţă faţă de
elemente care se pot aprinde uşor, precum perdele, draperii, cărţi, mobilier,
îmbrăcăminte, decoruri interioare din materiale combustibile;
j) în podurile clădirilor în care sunt amenajate spaţii
de cazare nu se permite depozitarea materialelor combustibile şi desfăşurarea
unor activităţi care pot pune în pericol viaţa persoanelor cazate, de tipul
spălătoriilor, atelierelor, magaziilor, afumătoriilor;
k) se asigură verificarea şi curăţarea periodică a
sobelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, precum şi remedierea operativă a
defecţiunilor constatate la verificarea acestora;
l) se interzice utilizarea mijloacelor de încălzire
improvizate; în situaţia utilizării în camere a mijloacelor de încălzit
electrice, acestea se amplasează pe suporturi având clasă de reacţie la foc
minim A2 la distanţe de siguranţă faţă de materialele şi mobilierul din
materiale combustibile şi se menţin racordate la reţea doar pe durata cât se
asigură supravegherea, fiind obligatorie scoaterea de sub tensiune înainte de
începerea perioadelor de odihnă;
m) personalul propriu şi persoanele cazate în spaţiile
destinate primirii oaspeţilor din incinta obiectivelor de cult se instruiesc de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor
pentru cunoaşterea şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la
exploatarea mijloacelor de încălzire şi a instalaţiilor electrice, privind
sistemul existent de alarmare în caz de incendiu, evacuarea construcţiei în caz
de incendiu, precum şi cu privire la interdicţia fumatului şi a utilizării
focului deschis;
n) în fiecare cameră se pun la dispoziţia
utilizatorilor informaţii clare scrise, inclusiv în limbi de circulaţie
internaţională, privind posibilităţile de alarmare, alertare, evacuare în caz
de incendiu, precum şi modul în care trebuie să se acţioneze în caz de
incendiu, adecvate tuturor categoriilor de utilizatori;
o) planul de evacuare se întocmeşte şi se afişează
conform normelor generale de apărare împotriva incendiilor.
Art. 18. - Informaţiile care se pun la dispoziţia
persoanelor cazate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele reguli privind
comportarea în caz de incendiu produs în spaţiul de cazare:
a) dacă incendiul este în cameră se procedează la
părăsirea imediată a încăperii, acţionarea butonului de semnalizare, dacă
construcţia este echipată cu astfel de sistem, şi anunţarea personalului de la
recepţie sau a celui responsabil cu administrarea acestor spaţii;
b) pentru evacuarea de la nivelurile superioare ale
clădirii se folosesc întotdeauna scările de evacuare menţionate în planul de
evacuare; nu se folosesc lifturile;
c) dacă incendiul nu este în propria cameră de cazare
se procedează la părăsirea încăperii, dacă acest lucru poate fi făcut în
siguranţă; la părăsirea camerei de cazare se urmăreşte luarea cheii de la
intrare pentru situaţia în care incendiul blochează calea de evacuare şi
utilizatorul trebuie să se întoarcă în cameră;
d) pentru a verifica dacă incendiul se manifestă pe
coridor, se procedează la verificarea, cu dosul palmei, a temperaturii uşii de
corespondenţă cu acesta; în situaţia în care uşa este rece, din poziţia aplecat
spre pardoseală cu umărul sprijinit de uşă se procedează la deschiderea
acesteia cu atenţie; se are în vedere că închiderea uşii trebuie să se facă
imediat ce se constată că dincolo de aceasta sunt flăcări, iar parcurgerea
distanţei până la scara de evacuare, în situaţia în care coridorul este inundat
cu fum, se realizează din poziţia aplecat sau târâş, având în vedere că zona
dinspre pardoseală este mai puţin afectată de fum;
e) în situaţia în care uşa este fierbinte, aceasta nu
se deschide, ci se etanşează cu prosoape sau cearceafuri umede;
f) în cazul în care coridorul sau scările sunt
impracticabile din cauza fumului, utilizatorii trebuie să rămână în cameră, cu
menţinerea închisă a uşii;
g) se procedează la anunţarea incendiului la numărul de
apel unic 112.
Art. 19. - în cazul spaţiilor de cazare care deservesc
grădiniţele ori creşele, suplimentar faţă de prevederile art. 17 se au în
vedere şi următoarele măsuri:
a) spaţiile de acest tip se amplasează exclusiv la
parterul clădirilor, cât mai aproape de calea de evacuare;
b) amplasarea paturilor în dormitoare se face astfel
încât să fie asigurate culoare de trecere pentru salvarea copiilor şi evacuarea
în caz de incendiu;
c) se asigură personal instruit şi suficient, în raport
cu numărul şi vârsta copiilor, pentru supravegherea permanentă a dormitoarelor
pe timpul cât copiii se odihnesc, atât pe durata zilei, cât şi pe cea a nopţii,
şi salvarea ori evacuarea acestora în eventualitatea producerii unui incendiu;
d) personalului de supraveghere i se repartizează
nominal, concret şi în detaliu responsabilitatea salvării şi evacuării
copiilor, astfel încât acesta să cunoască în ce sector acţionează şi care sunt
copiii de a căror salvare răspunde;
e) se asigură, prin supravegherea permanentă, educaţia
copiilor şi măsuri tehnice, condiţii pentru eliminarea completă a posibilităţii
copiilor de a intra în contact direct cu elemente ale instalaţiilor electrice,
de joc cu focul deschis ori de acces în spaţii cu pericol de incendiu, precum
bucătăriile, centralele termice, podurile, subsolurile, turnurile şi alte
asemenea locuri;
f) se asigură echiparea cu instalaţii de încălzire
centrală, iar atunci când, din motive justificate, acest lucru nu este posibil,
se pot utiliza sobe cu acumulare de căldură, executate cu uşiţele de alimentare
în exterior.
Art. 20. - La spaţiile destinate îngrijirii şi cazării
persoanelor vârstnice şi, respectiv, îngrijirii sănătăţii, suplimentar faţă de
cerinţele de la art. 17 se au în vedere şi următoarele măsuri:
a) amplasarea încăperilor şi a spaţiilor destinate
îngrijirii şi cazării persoanelor, mai ales cele utilizate de persoane care nu
se pot deplasa singure, se face de regulă la parterul clădirilor şi cât mai
aproape de calea de evacuare;
b) se asigură supravegherea periodică sau, după caz,
permanentă a persoanelor în funcţie de gradul de mobilitate, vârstă şi starea
de sănătate, astfel încât să se elimine posibilităţile de manifestare a unor
cauze potenţiale de incendiu ce pot fi determinate de acestea, precum lăsarea
la îndemână a unor obiecte ori materiale care facilitează aprinderea focului de
tipul chibrituri şi brichete, a mijloacelor de încălzire ori a altor aparate
electrice;
c) se asigură mijloace tehnice adecvate şi facil de
manevrat, amplasate în imediata vecinătate a paturilor, precum sonerii,
dispozitive optice ori de alt tip, adecvate tuturor categoriilor de persoane
cazate, prin care acestea, mai ales cele care nu se pot deplasa singure ori
prezintă dizabilităţi, să poată anunţa operativ personalului de supraveghere o
situaţie deosebită constatată;
d) se asigură instruirea personalului de supraveghere
asupra modalităţilor practice de asigurare a evacuării şi salvării persoanelor
care nu se pot evacua singure şi dotarea cu mijloace tehnice specifice
adecvate, în cantităţile necesare, precum cărucioare, tărgi, pături, cârje,
cadre pentru sprijin ori altele similare;
e) în funcţie de gradul de mobilitate ori tipul de
dizabilitate a persoanelor, este necesar ca modul de distribuire a acestora în
saloane ori camere să fie echilibrat, astfel încât să poată permite
personalului de supraveghere repartizat pe încăperi salvarea acestora în cel
mai scurt timp posibil;
f) pentru spaţiile în care se află persoane cu
deficienţe de vedere se asigură marcarea direcţiei şi sensului de evacuare prin
pictogramăîn relief corespunzătoare, amplasată pe perete la o înălţime de circa
120 cm faţă de pardoseală;
g) în vederea cunoaşterii permanente, de către
personalul medical sau de supraveghere, a posibilităţii de deplasare ori
evacuare a persoanelor, se stabileşte marcarea şi montarea de etichete pe uşile
camerelor şi în dreptul paturilor.
Art. 21. - La spaţiile destinate îngrijirii şi cazării
persoanelor vârstnice şi, respectiv, îngrijirii sănătăţii, etichetele prevăzute
la art. 20 lit. g) se marchează cu următoarele culori:
a) roşu: persoane care nu se pot evacua singure;
b) galben: persoane care necesită sprijin la evacuare;
c) verde: persoane care se pot evacua singure.
Art. 22. - La spaţiile destinate preparării şi servirii
mesei de către personal propriu sau persoane din exterior, inclusiv în regim de
asistaţi social, se asigură următoarele măsuri:
a) verificarea periodică a mijloacelor de preparat şi
încălzit hrană şi remedierea de îndată a deficienţelor constatate, în aşa fel
încât să fie excluse scăpări de gaze ori scurgeri de lichide inflamabile;
b) evitarea pregătirii pe plită a diverselor preparate,
dacă acestea pot prezenta pericol de incendiu prin prelingerea grăsimilor pe
plită din tăvi sau din vase umplute peste limită ori manipularea
necorespunzătoare a acestora;
c) mijloacele de preparat şi încălzit hrană şi
grătarele pentru fript se prevăd cu hote având site de protecţie;
d) hotele şi tubulaturile de ventilare aferente
acestora, grătarele pentru fript, cuptoarele pentru copt şi cotloanele se
curăţă şi se degresează săptămânal şi ori de câte ori este nevoie,
interzicându-se cu desăvârşire curăţarea acestora prin ardere;
e) amenajarea sălilor pentru servirea mesei se face cu
menţinerea spaţiilor de siguranţă între elementele de mobilier specifice astfel
încât să fie asigurate circulaţiile interioare, marcarea căilor de evacuare,
iar pentru uşile amplasate pe căile de evacuare se asigură sensul de deschidere
spre exterior, precum şi menţinerea descuiată a acestora pe întreaga durată cât
sunt prezente persoane în sală;
f) se interzic amplasarea, pe căile de evacuare, a unor
obiecte care pot îngreuna evacuarea în caz de incendiu, precum aranjamente
florale, draperii, cuiere, oglinzi ori alte elemente de mobilier, precum şi
existenţa unor praguri şi a unor covoare ori mochete nefixate pe pardoseală;
g) la terminarea programului de lucru se asigură, de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor,
controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de
incendiu ce pot fi datorate activităţilor care s-au desfăşurat;
h) la terminarea programului de lucru în aceste
categorii de spaţii se asigură obligatoriu întreruperea alimentării cu energie
electrică şi gaze, oprirea maşinilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor,
verificarea închiderii tuturor robinetelor de gaz de pe conducte şi recipiente,
evacuarea deşeurilor rezultate în urma desfăşurării activităţii şi efectuarea
curăţeniei la locul de muncă, stingerea luminilor, încuierea şi predarea
cheilor la locurile stabilite de persoanele cu atribuţii de conducere;
i) se afişează instrucţiuni specifice privind modul de
operare şi manevrare a sistemelor, instalaţiilor şi utilajelor menţionate la
lit. h), a echipamentelor de preparare a hranei şi a instalaţiilor şi
mijloacelor specifice de stingere a incendiilor, îndeosebi a celor datorate
uleiurilor şi grăsimilor.
Art. 23. - La exploatarea spaţiilor în care se
desfăşoară activităţi de învăţământ de toate gradele, în institute de
învăţământ superior, academii, seminare teologice, precum şi în altele similare
se asigură următoarele măsuri:
a) în sălile de clasă sau de cursuri nu se admite
accesul unui număr mai mare de persoane decât cel stabilit;
b) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în
astfel de spaţii, precum şi iluminarea cu flacără deschisă ori prin intermediul
lumânărilor, chibriturilor, faclelor ori al altor mijloace similare;
c) atunci când în procesul de învăţământ sunt necesare
şi se utilizează obiecte specifice de cult care presupun prezenţa focului
deschis sau a substanţelor incandescente, precum lumânări, cădelniţe ori alte
obiecte similare, se asigură măsurile de apărare împotriva incendiilor de către
cadrele didactice şi personalul implicat, prin menţinerea acestor obiecte la
distanţe de siguranţă faţă de orice element combustibil precum mobilier,
covoare, mochete, draperii, perdele, obiecte de îmbrăcăminte, cărţi sau alte
materiale combustibile;
d) în activităţile de învăţământ se acordă atenţie
deosebită transmiterii către elevi, studenţi ori alţi participanţi la procesul
educaţional a tuturor regulilor de apărare împotriva incendiilor care trebuie
respectate la utilizarea acestor categorii de mijloace şi obiecte de cult ce
presupun utilizarea focului deschis;
e) în sălile şi încăperile în care încălzirea se face
cu sobe, alimentarea cu combustibil a acestora se întrerupe înainte de accesul
utilizatorilor în interiorul lor;
f) covoarele, mochetele, preşurile utilizate în aceste
spaţii, pe holuri, coridoare, culoare şi scări se fixează pe pardoseală, pentru
a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu;
g) la amplasarea mobilierului în aceste categorii de
săli şi încăperi se asigură culoare de circulaţie corespunzător direcţionate,
iar în condiţiile în care capacitatea sălilor depăşeşte 20 de persoane,
scaunele şi băncile se fixează de pardoseală;
h) se interzice amplasarea meselor, scaunelor,
băncilor, fişetelor sau a altui mobilier în apropierea uşilor de evacuare sau
pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie căi de evacuare în caz de
incendiu;
i) se întocmesc şi se afişează, la loc vizibil,
planurile de evacuare a persoanelor.
Art. 24. - La exploatarea spaţiilor în care
funcţionează grădiniţe şi creşe, suplimentar faţă de cerinţele prevăzute la
art. 19 şi 23, se au în vedere şi următoarele:
a) se asigură atât măsuri de supraveghere permanentă,
cât şi condiţii tehnice pentru eliminarea posibilităţii accesului copiilor în
alte spaţii decât cele special destinate procesului de învăţământ, precum cele
în care se prepară hrana, în depozite, magazii, poduri, subsoluri tehnice,
pivniţe ori în alte spaţii şi locuri în care aceştia ar putea provoca incendii;
b) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis de
către personalul cu atribuţii de educator şi cel de supraveghere în astfel de
încăperi sau în cele alăturate, precum şi iluminarea cu flacără deschisă în
poduri, arhive, magazii, alte încăperi, spaţii şi locuri cu risc de incendiu
din construcţiile în care acestea sunt amplasate;
c) personalul cu atribuţii de educator urmăreşte ca
prin procesul didactic să comunice copiilor regulile elementare privind
apărarea împotriva incendiilor şi modul de evacuare a sălilor de clasă, a
dormitoarelor şi a celorlalte spaţii utilizate, în cazul producerii unui
incendiu, şi să asigure însuşirea acestora de către copii.
SECŢIUNEA a 3-a
Obiective în care se desfăşoară activităţi
productive sau de creaţie
Art. 25. -In atelierele de prelucrare primară şi
superioară a lemnului se asigură următoarele măsuri:
a) instalaţiile electrice de forţă şi iluminat trebuie
să corespundă mediului de lucru în care sunt amplasate, caracterizat de
prezenţa particulelor de praf şi, respectiv, a pericolului de explozie, iar
verificarea, exploatarea şi întreţinerea acestora se fac numai de personal
autorizat, în condiţiile legii;
b) încălzirea atelierelor de prelucrare a lemnului se
asigură cu instalaţii de încălzire centrală, iar atunci când, din motive
justificate, acest lucru nu este posibil, la atelierele cu suprafeţe de maximum
300 m2 se pot utiliza sobe cu acumulare de căldură, executate cu
uşiţele de alimentare în exterior;
c) se interzice utilizarea sobelor fără acumulare de
căldură, a celor metalice, a radiatoarelor electrice sau a oricăror sisteme de
încălzire care prezintă suprafeţe incandescente;
d) se interzic aşezarea şi uscarea materialelor
combustibile pe sobe sau pe corpuri de încălzire;
e) se admite introducerea materialului lemnos în
ateliere numai în cantităţile strict necesare desfăşurării procesului de
producţie pentru un schimb de lucru, iar stivuirea acestuia se face ordonat,
astfel încât să nu afecteze utilizarea corespunzătoare a căilor de evacuare a
persoanelor;
f) se interzice acumularea deşeurilor în ateliere, mai
ales în apropierea elementelor componente ale utilajelor precum motoare
electrice de acţionare, lagăre calde, conductoare electrice, corpuri de
încălzire ori conducte aferente ale acestora;
g) deşeurile exhaustabile rezultate din procesul de
fabricaţie se evacuează în mod continuu, prin instalaţiile de transport
pneumatic de exhaustare, iar praful de lemn rezultat din prelucrare se
colectează şi depozitează separat de celelalte deşeuri;
h) săptămânal, la terminarea lucrului se face curăţenie
generală, prin îndepărtarea prafului depus pe utilaje, motoare, aparate,
corpuri de încălzire şi iluminat, pereţi, tavane, precum şi alte elemente ale
construcţiilor sau instalaţiilor, evitându-se antrenarea şi răspândirea norilor
de praf în incintă;
i) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în
atelierele de prelucrare a lemnului, iar păstrarea materialelor inflamabile sau
explozive utilizate în procesul tehnologic se face numai în cantităţile
necesare unui schimb de lucru;
j) se interzice exploatarea utilajelor în cazul
neasigurării funcţionării instalaţiilor de exhaustare la parametrii proiectaţi;
k) se interzice lucrul la maşinile de şlefuit uscat sau
la alte utilaje la care se poate produce electricitatea statică fără utilizarea
echipamentului individual de protecţie adecvat;
l) pentru evacuarea gazelor din atelierele de
prelucrare superioară a lemnului se asigură un sistem de evacuare a aerului
viciat şi de introducere a aerului proaspăt, independent de ventilarea altor
ateliere;
m) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri,
diluanţi etc, folosite în procesul de producţie, pensulele ori alte instrumente
se strâng în cutii metalice închise, care se evacuează la locuri sigure după
terminarea zilei de lucru;
n) colectarea şi evacuarea deşeurilor se fac periodic,
conform instrucţiunilor de exploatare;
o) la terminarea programului de lucru, instalaţia
electrică din aceste spaţii se deconectează de la sursele de alimentare, cu
excepţia iluminatului de siguranţă şi a circuitelor care alimentează sistemele
şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor;
p) carcasele utilajelor acţionate electric trebuie
prevăzute cu elemente de legare la pământ pentru scurgerea electricităţii
statice.
Art. 26. - La ateliere de confecţii, textile, ţesătorii
se asigură următoarele măsuri:
a) instalaţia de iluminat din ateliere se realizează de
tip etanş, asigurându-se înlăturarea zilnică a prafului de pe aceasta;
b) la amplasarea utilajelor specifice în ateliere şi a
elementelor de mobilier necesare, precum mese de croit, călcat, scaune, trebuie
să fie asigurate culoarele de evacuare în caz de incendiu pentru personal;
c) maşinile de cusut şi cele de ţesut acţionate
electric, prizele, ştecherele şi fişele de conectare se menţin în stare
perfectă de funcţionare, nefiind permise niciun fel de improvizaţii,
protejându-se totodată cablurile pentru evitarea deteriorărilor care pot
conduce la scurtcircuite şi electrocutări;
d) la terminarea programului de lucru sau când
funcţionarea maşinilor de cusut ori de ţesut este întreruptă pentru o perioadă
mai mare de timp, acestea se scot de sub tensiune;
e) toate deşeurile de materiale utilizate, precum
pânză, stofă, lână, catifea, bumbac, vată, zegras etc. rezultate din
activitatea productivă se strâng în coşuri sau în cutii şi se evacuează din
ateliere la sfârşitul programului de lucru, depozitându-se în locurile special
amenajate pentru colectarea lor;
f) operaţiile de curăţare a produselor din materialele
textile cu benzină, neofalina ori alte substanţe inflamabile se fac în aer
liber sau în încăperi separate, ferite de orice sursă de foc, cu ventilaţie
normală, naturală sau mecanică, numai la lumina zilei;
g) pe durata efectuării operaţiilor de călcat, fiarele
electrice de călcat se aşază pe suporturi incombustibile, având clasă de
reacţie la foc minim A2, iar după folosire acestea se deconectează de la sursa
de curent;
h) se interzice depozitarea materialelor utilizate în
apropierea sistemelor de încălzire;
i) pentru utilajele care în timpul funcţionării produc
electricitate statică, se asigură legarea la instalaţia de împământare;
j) în situaţiile în care în timpul lucrului apar
slăbiri de mecanisme, frecări, ruperi şi deformări ale pieselor componente, se
asigură oprirea de îndată a funcţionării utilajelor, până la remedierea
deficienţelor;
k) se asigură curăţarea tubulaturii de evacuare a
scamelor de la maşini, acolo unde este prevăzută asemenea instalaţie, cel puţin
o dată pe lună;
l) se asigură în mod sistematic curăţarea atât a războaielor
mecanice şi manuale, cât şi a încăperilor, iar instalaţia de ventilaţie se
menţine în funcţionare pe toată durata cât războaiele sunt în lucru;
m) se asigură curăţarea instalaţiilor electrice montate
aparent de scamele şi praful rezultate din activitatea productivă, cel puţin o
dată pe săptămână.
Art. 27. -In atelierele de prelucrări mecanice,
inclusiv cele care presupun utilizarea focului deschis ori a sudării, se
asigură următoarele măsuri:
a) pardoseala atelierelor de sudură şi de tăiere a
metalelor se realizează din materiale incombustibile, având clasa de reacţie la
foc minim A2fi;
b) la prelucrarea metalelor la rece prin aşchiere, se
asigură adoptarea măsurilor astfel încât aşchiile încinse să nu cadă în
locurile unde se pot găsi materiale combustibile;
c) la controlul periodic al maşinilor şi utilajelor sau
la terminarea lucrului nu se folosesc, pentru iluminat, mijloace care
utilizează flacăra deschisă, pentru aceste operaţiuni utilizându-se lămpi
portative;
d) se asigură înlăturarea, din imediata vecinătate a
maşinilor şi a utilajelor care produc scântei în timpul lucrului, a oricăror
materiale combustibile şi se protejează corespunzător pardoselile din
apropiere, prin placare ori acoperire cu materiale având clasa de reacţie la
foc minim A2f|, de exemplu prin acoperire cu foi de tablă;
e) se interzice blocarea cu materiale sau cu unelte de
lucru a căilor de evacuare, precum şi a circulaţiilor interioare dintre
utilaje, iar la locurile de muncă se permite depozitarea materialelor numai în
cantităţile strict necesare pentru o zi de lucru;
f) nu se permite depozitarea de materiale combustibile
în încăperile destinate amplasării generatorului de acetilenă.
Art. 28. - La sudarea cu flacără oxiacetilenică se
asigură următoarele măsuri:
a) generatoarele de acetilenă transportabile se
instalează în aer liber, în afara încăperii unde se sudează, ferite de razele
soarelui, precum şi de orice sursă cu foc deschis;
b) se asigură distanţe minime de siguranţă de la
generator şi recipientul de oxigen până la flacăra de sudură sau la orice sursă
de căldură cu peste 500°C de 10 m, iar de la generator la butelia de oxigen de
5 m;
c) utilizarea şi supravegherea generatorului de
acetilenă se asigură de personalul calificat în acest scop;
d) se opresc utilajele la care se lucrează cu flacără
sau care produc scântei în timpul funcţionării, pe durata cât este amplasat
generatorul de acetilenă în încăpere;
e) se interzice instalarea generatoarelor de acetilenă
transportabile în locuri unde există surse de căldură şi foc deschis;
f) atelierele de sudură se dotează cu dispozitive de
aprindere, vase cu apă rece curată pentru răcirea becului arzătorului în caz de
supraîncălzire, precum şi cu suporţi cu cârlig pentru agăţarea arzătorului în
timpul întreruperii lucrului;
g) se interzice introducerea ori păstrarea în
atelierele de sudură şi de tăiere a metalelor a recipientelor sau vaselor care
conţin substanţe combustibile;
h) înainte de începerea şi la terminarea lucrului se
controlează arzătoarele aparatelor de sudură, pentru a se elimina orice
posibilitate de manifestare a unor scăpări ca urmare a neînchiderii perfecte a
robinetelor recipientelor de oxigen;
i) se asigură închiderea robinetelor recipientelor de
oxigen şi ale generatorului de acetilenă la întreruperi ale lucrului care
depăşesc 10 minute, iar dacă alimentarea cu oxigen, acetilenă sau alte gaze se
face de la conducte, se închid robinetele de la punctele de distribuţie;
j) se interzice lăsarea fără supraveghere a
generatorului de acetilenă în stare încărcată, iar în situaţia întreruperii
lucrului pe o perioadă mai mare de 8 ore se asigură evacuarea carbidului din
generator;
k) la aprinderea arzătorului de sudură sau de tăiere se
deschide mai întâi robinetul pentru oxigen şi apoi cel de acetilenă, după care
se aprinde amestecul acetilenă - oxigen, iar la stingere se opreşte mai întâi
robinetul de gaze şi apoi cel de oxigen;
l) la încărcarea şi golirea generatoarelor de acetilenă
trebuie respectate obligatoriu instrucţiunile de deservire elaborate de producător
şi datele caracteristice referitoare la cantitatea şi calitatea încărcăturii de
carbid, debitul orar şi presiunea de regim a gazului, indicate pe placa de
timbru;
m) se interzice încărcarea generatoarelor de acetilenă
cu praf de carbid cu granulaţie mică;
n) generatorul de acetilenă se reîncarcă numai după
descompunerea completă a carbidului, după îndepărtarea nămolului, spălarea şi
uscarea coşului de încărcare;
o) se interzice evacuarea nămolului şi a resturilor
descompuse de carbid în canalizare; nămolul de carbid scos din generatorul de
acetilenă se evacuează din încăpere ritmic, în containerele destinate acestui
scop şi se depozitează într-o groapă amenajată şi amplasată în locuri fără
pericol de incendiu, la distanţe de siguranţă de orice construcţii, instalaţii
şi amenajări şi unde să fie exclusă posibilitatea de a se face foc deschis de
către diverse persoane;
p) încărcarea cu carbid şi apă trebuie să se realizeze
cât mai repede, pentru a se elimina posibilitatea de a se produce scăpări de
gaze şi pătrunderea aerului în generator;
q) după încărcarea cu carbid a generatorului de
acetilenă, înainte de folosire, prima acetilenă produsă în acesta se evacuează
în atmosferă;
r) pe durata exploatării generatoarelor de acetilenă se
verifică, periodic, etanşeitatea întregii instalaţii, utilizându-se în acest
scop o emulsie de apă cu săpun;
s) dacă se constată la aparatură o creştere prea rapidă
a presiunii, neetanşeităţi, precum şi scăpări de gaze, generatorul se opreşte,
întrerupându-se mai întâi alimentarea cu acetilenă, după care se evacuează
nămolul, respectându-se măsurile de siguranţă pentru aceste operaţii;
t) înainte de repararea generatorului de acetilenă,
acesta se spală de trei ori cu apă, după care se usucă şi se purjează cu gaze
inerte;
u) la utilizarea generatoarelor de acetilenă pe timp de
vară se iau măsuri de protejare împotriva încălzirii excesive, iar pe timp de
iarnă se iau măsuri de protejare împotriva îngheţului, avându-se în vedere că
generatoarele de acetilenă îngheţate se pot dezgheţa numai cu apă caldă sau cu
aburi, interzicându-se folosirea altor metode precum spargerea gheţii ori
folosirea focului;
v) transportul generatoarelor de acetilenă se
efectuează numai în stare demontată şi neîncărcată, doar după ce, în prealabil,
au fost golite şi curăţate;
w) în cazul când se constată apariţia unor şocuri
produse la întoarcerea flăcării, se adoptă imediat măsuri privind închiderea
robinetelor pentru acetilenă şi oxigen, introducerea becului într-un vas cu apă
rece curată, purjarea furtunului pentru acetilenă, desfundarea becului cu sârmă
din metal moale sau schimbarea acestuia şi se controlează dacă nivelul apei din
supapa de siguranţă este la înălţimea robinetului de control.
Art. 29. - La utilizarea recipientelor de oxigen se
impune respectarea următoarelor măsuri principale:
a) se admit la utilizare numai recipiente cu oxigen
care au capacele sigilate, scoaterea capacului şi montarea reductorului de
presiune la butelie fiind permise doar în momentul începerii lucrului;
b) se interzice folosirea sau depozitarea acestora în
condiţii în care se pot produce loviri, şocuri mecanice ori supraîncălziri;
c) recipientele-butelie încărcate se amplasează la
distanţă de cel puţin 1 m de corpurile, elementele şi conductele de încălzire
centrală, iar faţă de sobe sau alte surse de foc deschis şi scântei, la cel
puţin 10 m distanţă;
d) se interzice introducerea recipientelor-butelie ce
conţin oxigen în încăperi în care se lucrează cu ulei sau grăsimi, acestea
fiind deservite numai de către persoane cu echipament curat, fără pete de ulei
sau de unsoare şi cu mâinile curate;
e) pe durata depozitării şi transportului acestora,
buteliile se asigură cu inele de cauciuc, capace de protecţie şi se fixează,
împotriva căderii, cu brăţări speciale;
f) se interzice depozitarea buteliilor sub acţiunea
directă a soarelui sau în locuri umede ori cu acţiune corozivă;
g) la lucrările de sudură de scurtă durată efectuate în
aer liber, în exteriorul încăperilor, butelia de oxigen se aşază în poziţie
verticală;
h) robinetele aferente buteliilor şi reductoarelor de
presiune se dezgheaţă cu cârpe curate, fără urme de ulei sau grăsimi şi udate
cu apă fierbinte sau cu săculeţi de nisip încălzit, fiind interzisă utilizarea
surselor de foc;
i) se interzice folosirea recipientelor fără reductoare
de presiune ori utilizarea reductoarelor de presiune de la buteliile de gaze
combustibile la cele de oxigen şi invers;
j) în situaţia unor întreruperi mai îndelungate ale
lucrului, reductoarele de presiune se păstrează sub cheie în locuri uscate,
ferite de praf şi izolate de substanţe uleioase sau grase.
Art. 30. - La depozitarea carbidului utilizat se
asigură respectarea următoarelor măsuri principale:
a) depozitarea se realizează în spaţii ori încăperi
separate faţă de ateliere, special amenajate şi destinate acestui scop, iar
butoaiele/recipientele metalice în care se păstrează carbidul se menţin închise
ermetic, se depozitează în poziţie verticală, cu capacul în sus şi numai în
încăperi uscate, bine ventilate şi protejate împotriva pătrunderii umezelii şi
a apei;
b) elementele de tâmplărie ale încăperilor, precum uşi,
ferestre, se realizează astfel încât să fie eliminată posibilitatea pătrunderii
apei şi apariţia scânteilor;
c) pardoselile încăperilor sau platformelor amenajate
pentru depozitarea butoaielor cu carbid se realizează cu 20 cm mai ridicate
decât cota încăperilor vecine şi cu 50 cm mai ridicate decât cota terenului;
d) se interzice trecerea conductelor de apă, de
canalizare sau de încălzire prin încăperea depozitului de carbid ori prin
pereţii sau planşeul acestora;
e) se interzice depozitarea carbidului în subsoluri,
demisoluri sau în zone inundabile, precum şi în clădiri realizate din materiale
combustibile;
f) se interzic introducerea sau păstrarea, în
încăperile destinate depozitării carbidului, a oricărui fel de lichid
combustibil ori incombustibil, a buteliilor de gaze sub presiune şi a altor
materiale, precum şi manipularea bruscă sau prin rostogolire a butoaielor de
carbid, pentru transportul butoaielor utilizându-se cărucioare;
g) pentru deschiderea butoaielor de carbid se
utilizează numai scule din materiale neferoase şi care să nu conţină cupru în
aliaj mai mult de 65%, această operaţiune efectuându-se în spaţiul special
amenajat pentru dezambalare şi se deschide numai câte un singur butoi;
h) butoaiele deschise care nu se pot proteja
corespunzător, precum şi cele avariate accidental se golesc imediat în alte
ambalaje care se pot închide ermetic;
i) se interzice utilizarea flăcărilor, a corpurilor
incandescente, a mijloacelor ce pot produce scântei, în apropierea depozitului
de carbid.
Art. 31. - La pregătirea şarjei şi topirea metalelor în
atelierele de turnătorie se asigură următoarele măsuri:
a) materialele pentru alcătuirea unei şarje, inclusiv
combustibilul solid sau feroaliajele cu elemente de aliere, trebuie să fie
uscate separat înainte de încărcare, întrucât introducerea acestora în stare
umedă în cuptor poate produce explozii; din acelaşi motiv, la formarea unei
şarje se evită contactul metalului lichid cu apa, cu materialele umede sau cu
metalele reci, oxidate;
b) pentru prevenirea exploziilor se îndepărtează, din
încărcătura metalică ce urmează a se introduce în cuptor, recipientele şi
ţevile închise;
c) la pornirea cuptorului ori a cubiloului se asigură
uscarea întregii căptuşeli refractare, mai ales vatra, căptuşeala creuzetului
şi antecreuzetului, deoarece aburul degajat de la o uscare insuficientă se
poate disocia formând un amestec de hidrogen-oxigen explozibil;
d) eventualele intervenţii ori reparaţii la vatra şi
pereţii cuptoarelor se efectuează cu mare grijă, pentru a preveni perforările
în timpul elaborării şarjei;
e) pornirea cubiloului cu cocs şi gaz combustibil se
face numai după ce a fost bine purjat, în scopul eliminării scăpărilor de gaze
care pot provoca explozii; pentru a preveni explozia amestecului de dioxid de
carbon şi aer, în zona gurilor de vânt, vizoarele basculante trebuie să fie
menţinute în stare de funcţionare pentru a putea fi deschise în timpul
reparaţiilor sau înaintea pornirii cubiloului;
f) se curăţă şi se întreţine periodic dispozitivul
parascântei, pentru a reţine particulele incandescente care ar putea provoca
incendii în zonele învecinate;
g) la cuptoarele electrice, înainte de stabilirea
contactului pentru punerea în funcţiune, se face un control amănunţit în
vederea înlăturării scurtcircuitelor, infiltraţiilor de apă, gaze etc;
h) cuptoarele alimentate cu combustibil gazos se
purjează, înainte de pornire, prin suflare puternică cu aer, pentru a se evacua
amestecul exploziv format în urma eventualelor scăpări de gaze;
i) spaţiul din jurul cuptoarelor se menţine uscat şi
acoperit cu un strat subţire de nisip, în vecinătatea acestora interzicându-se
depozitarea materialelor combustibile care ar putea fi incendiate de particule
incandescente ce sar la golirea metalului lichid sau a zgurii;
j) sculele şi răngile care intră în contact cu metalul
topit se menţin bine uscate şi încălzite pentru prevenirea eventualelor
împroşcări datorate vaporilor de apă;
k) în cazul în care căptuşeala refractară a unui cuptor
s-a deteriorat, metalul topit poate ataca mantaua de oţel a cuptorului, fapt
care se constată prin înroşirea şi umflarea mantalei; pentru a preveni
răbufnirea metalului topit în exterior, se opreşte imediat funcţionarea
cuptorului, iar pentru răcire se poate folosi aerul comprimat sau apa
pulverizată, interzicându-se stropirea cu jet de apă a peretelui cuptorului;
l) în caz de obturare ori blocare a orificiului de
evacuare din cuptor cu metal răcit, înlăturarea se realizează prin topirea cu
oxigen; buteliile de oxigen trebuie să se afle în timpul acestei operaţii la o
distanţă de minimum 10 m faţă de cuptor; înainte de folosire se verifică reductorul,
furtunul şi ţeava; pentru efectuarea operaţiei de destupare a orificiului
înfundat cu metal răcit, se deschide robinetul şi numai după ce se simte curent
de gaz se introduce ţeava la locul respectiv, pentru a evita întoarcerea
flăcării care creează pericol de explozii; la terminarea operaţiei se închide
întâi robinetul de acces al oxigenului, după care se retrage ţeava din
orificiul de evacuare, iar după folosire butelia de oxigen se îndepărtează de
lângă cuptor în locuri care nu prezintă pericol de incendiu sau explozie.
Art. 32. - La turnarea metalelor în atelierele de
turnătorie se asigură următoarele măsuri:
a) pregătirea oalelor pentru turnare se face cu
atenţie, acestea trebuie să fie bine uscate pentru a evita împroşcarea
metalului la contactul cu pereţii umezi;
b) se verifică şi se probează dispozitivele de prindere
şi de manevrare a oalelor de turnare;
c) în faţa oalei, precum şi în celelalte părţi unde se
toarnă sau se transportă metalul topit, pardoseala se acoperă cu un strat de
nisip uscat, iar ca măsură suplimentară de protecţie contra stropilor de metal
incandescent, în jurul oalei se montează apărători mobile sau paravane din
materiale având clasă de reacţie la foc minim A2;
d) este necesar ca umplerea cu metal topit a oalelor
deschise să se facă până la maximum 7/8 din înălţimea lor, pentru a preveni
revărsarea metalului pe timpul transportului, în acelaşi scop oalele
prevăzându-se cu siguranţe de blocaj;
e) spaţiul unde se execută turnarea în forme trebuie să
fie bine uscat, iar în zona de turnare se interzice depozitarea modelelor de
lemn sau a altor materiale combustibile, deoarece acestea pot fi incendiate de
stropii de metal lichid, care sunt împroşcaţi la turnare;
f) la turnarea în cochilie sau sub presiune, se
verifică matriţele sau formele metalice înainte de operaţiunea de turnare, în
ceea ce priveşte buna funcţionare şi închiderea etanşă, eliberarea canalelor de
aerisire de orice resturi şi curăţarea şi încălzirea suprafeţelor de lucru ale
matriţelor care intră în contact cu metalul lichid, pentru evitarea
exploziilor;
g) transportul pieselor turnate calde se face numai cu
ajutorul containerelor metalice sau/şi al transportoarelor cu plăci,
interzicându-se depozitarea pieselor calde lângă materiale combustibile sau
rezervoare conţinând gaze sub presiune;
h) operaţiunea de tăiere a maselotelor şi culeelor cu
flacără oxiacetilenică se organizează într-un spaţiu în care nu sunt materiale
combustibile care pot fi incendiate de metalul topit, împrăştiat la tăierea cu
flacără;
i) transportul materialelor a căror temperatură
depăşeşte 90°C se efectuează numai cu utilaje special destinate, prin spaţii
dinainte stabilite, indicate prin linii de marcaj;
j) oprirea cubilourilorîn vederea refacerii zidăriei se
face cu atenţie, avându-se în vedere ca solul de sub cubilou să se niveleze şi
să se acopere cu un strat uscat de zgură sau nisip uzat de turnătorie, după
care se procedează la deschiderea uşilor de evacuare, iar zgura incandescentă,
restul de metal, scoarţele rezultate în timpul turnării să fie colectate şi
transportate numai în containere metalice.
Art. 33. -In caz de incendiu provocat de deversările de
oţel topit se acţionează astfel:
a) se utilizează, de regulă, apa sub formă de jeturi
compacte, la debite mari, începând cu extremităţile spre mijloc, pe măsura
formării crustei de metal, evitându-se împroşcarea apei pe suprafaţa metalului
incandescent, care poate produce explozii prin disocierea apei;
b) se opreşte funcţionarea cuptoarelor, întrerupându-se
alimentarea cu gaz ori curent electric;
c) se dirijează scurgerile de metal topit, prin
jgheaburi, către oalele de turnare;
d) se creează diguri din nisip uscat pentru limitarea
extinderii metalului topit;
e) se îndepărtează din zonă materialele combustibile,
utilajele şi alte mijloace mobile ce pot fi afectate de incendiu;
f) se acţionează cu apă de răcire asupra
construcţiilor, conductelor şi utilajelor din zonă, pentru diminuarea efectului
de radiaţie termică.
Art. 34. - La pregătirea formelor pentru turnare în
atelierele de turnătorie se asigură următoarele măsuri:
a) permeabilitatea la gaze a amestecurilor de formare
pe timpul solidificării metalului în formă, în scopul prevenirii formării de
gaze ce pot provoca răbufniri sau explozii, cu respectarea tehnologiei
operaţiunilor de formare, în ceea ce priveşte executarea canalelor de aerisire;
b) se supraveghează îndeaproape modelele fuzibile,
precum şi toate operaţiunile tehnologice în care ceara modelelor se află în
contact direct cu surse calde, pentru evitarea oricărei posibilităţi de aprindere;
c) se respectă procesul tehnologic stabilit în cazul
executării miezurilor în cutii calde, cu utilizarea răşinilor termoreactive sau
termoplastice care prezintă pericol de incendiu sau explozie, prin degajare de
aerosoli sau gaze inflamabile;
d) se interzice orice abatere de la reţeta stabilită
calitativ sau cantitativ;
e) zonele în care se execută miezuri cu nisipuri
peliculizate trebuie să fie izolate şi prevăzute în mod obligatoriu cu sisteme
de ventilare exhaustivă, cu admisie de aer şi exhaustoare locale în stare de
funcţionare;
f) transportarea nisipului peliculizat se face în saci
ermetici sau în containere închise;
g) la constatarea existenţei unor depuneri de praf
provenit din antrenarea particulelor de răşini utilizate sau de praf de
cărbune, pe grinzi, forme sau alte suprafeţe din atelier, se iau măsuri urgente
de îndepărtare;
h) construcţiile metalice fixe în care se depozitează
amestecuri de formare şi miezuit peliculizate se leagă la priza de pământ, iar
amplasarea acestora se face, pe cât posibil, în zonele mai ferite de căldură
din turnătorie, cu temperaturi de maximum 40°C.
Art. 35. - La depozitele de modele se asigură
următoarele măsuri:
a) modelele se păstrează ordonat, pe rafturi din
materiale având clasa de reacţie la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori
protejat prin metode similare, evitându-se aglomerarea acestora şi
interzicându-se păstrarea oricăror altor materiale;
b) pentru asigurarea evacuării cu rapiditate a
modelelor în caz de incendiu, se întocmesc planuri de evacuare, se menţin
degajate căile de acces şi se menţine funcţionarea normală a uşilor;
c) în încăperile în care se păstrează modelele se
interzice executarea lucrărilor cu foc deschis, iar pe timpul cât se fac
lucrări de reparaţii la instalaţiile electrice sau de încălzire, modelele se
evacuează din depozit, iar atunci când acest lucru nu este posibil, se
stabilesc măsuri suplimentare pentru perioada cât se desfăşoară asemenea
lucrări, precum îndepărtarea modelelor din lemn şi răşini, supravegherea permanentă,
suplimentarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, controlul
riguros după terminarea lucrărilor;
d) uşile şi ferestrele depozitului se menţin în poziţia
închis atât pe durata programului de lucru, cât şi în afara acestuia;
e) se interzice accesul persoanelor neautorizate în
depozitele de modele.
Art. 36. - In atelierele de pictură se asigură
următoarele măsuri:
a) la prepararea amestecurilor de diluanţi şi esenţă de
terebentină, în componenţa cărora intră lichide combustibile în procesul de
fabricare a produselor, se evită agitarea lichidelor pe timpul transportului
sau folosirea unor ambalaje din materiale plastice;
b) la uscarea lemnului, a cartoanelor şi a pânzelor
imprimate cu vopsele este obligatorie menţinerea unei distanţe de cel puţin 1 m
faţă de surse de căldură;
c) pe mesele de lucru se admite păstrarea vopselelor şi
a soluţiilor inflamabile în cantităţi de maximum 100 ml, iar în spaţiul
atelierelor se păstrează numai obiectele care sunt în execuţie, evitându-se
astfel aglomerarea materialelor care nu sunt strict necesare;
d) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri ori
diluanţi, folosite la curăţarea pensulelor, tablourilor, sculpturilor sau a
altor piese, se strâng în cutii metalice închise, care se evacuează din ateliere
după terminarea lucrului, iar ulterior se distrug potrivit reglementărilor
specifice de protecţie a mediului;
e) se asigură aerisirea periodică a atelierelor de
pictură, pentru îndepărtarea oricăror lichide inflamabile sau urme de vapori
care pot afecta căile respiratorii;
f) substanţele pentru vopsire se transportă numai în
vase închise, iar după golire acestea se evacuează imediat din atelier în
locuri speciale pentru spălare;
g) materialul lemnos pentru vopsire se stivuieşte în
mod ordonat, păstrându-se libere spaţiile de circulaţie şi evitându-se blocarea
căilor de acces;
h) se interzic folosirea oricăror surse de foc, precum
şi fumatul în incinta atelierelor;
i) încălzirea atelierelor se asigură cu instalaţii de
încălzire centrală, iar atunci când acest lucru nu este posibil, se permite
utilizarea sobelor obişnuite cu acumulare de căldură, dar executate cu uşile de
alimentare amplasate în exterior, în această situaţie asigurându-se
supravegherea permanentă şi nepermiterea supraalimentării cu combustibil,
interzicându-se utilizarea în aceste spaţii a sobelor metalice şi a
radiatoarelor electrice.
Art. 37. - In încăperile în care se desfăşoară operaţii
de preparare a culorilor pentru pictură, pe bază de pigmenţi de origine
minerală precum oxizi de zinc, crom, fier, plumb, titan ori alţi oxizi şi ulei
de in, se respectă următoarele măsuri:
a) pentru evitarea autoaprinderii, amestecurile de ulei
de in cu pigmenţi pe bază de crom, albastru de Prusia, albastru ultramarin şi
negru de fum se realizează cu respectarea reţetei şi a tehnologiei stabilite,
iar după aceea pot fi lăsate un timp mai îndelungat în starea lor de amestec;
b) negrul de fum folosit la prepararea culorilor de
ulei şi tempera se păstrează în locuri uscate şi nu se depozitează împreună cu
lichidele combustibile utilizate, precum benzină, ulei sau alţi solvenţi
inflamabili;
c) oxizii metalici utilizaţi, precum oxidul de plumb,
bioxidul de mangan, sau sărurile metalice folosite la prepararea uleiurilor
sicative se adaugă în cantităţi cât mai mici sau prin frecarea prealabilă a
acestora cu ulei.
Art. 38. - In atelierele de fălţuire, pregătire coli,
broşat fundamental, cartonaje şi scoarţe legătorie, din cadrul tipografiilor,
se asigură următoarele măsuri:
a) colectarea şi evacuarea, în afara atelierelor, a
deşeurilor rezultate în urma procesului tehnologic;
b) interzicerea aşezării materialelor din hârtie,
carton, precum şi a soluţiilor inflamabile la mai puţin de 1,50 m faţă de orice
surse de căldură şi cazane de încălzit clei;
c) evitarea supraîncărcării motoarelor de la maşinile
de ascuţit cuţite;
d) urmărirea respectării normelor tehnice de utilizare
şi deservire a generatoarelor de înaltă frecvenţă, precum şi a maşinilor de
uscat blocuri de carte;
e) interzicerea introducerii în maşinile de uscat cărţi
a unor materiale bune conducătoare de electricitate, care pot provoca scântei
electrice şi scurtcircuite;
f) curăţarea zilnică de impurităţi a benzilor
transportoare şi a maşinilor de uscat şi îndepărtarea prafului depus pe
electrozii maşinilor de uscat şi pe filtrul de aer al generatoarelor;
g) reşourile şi rezistenţele electrice netermostatate
folosite la încălzirea cleiului şi fiarelor de călcat se instalează pe
suporturi incombustibile, având clasa de reacţie la foc minim A2, şi se
amplasează la minimum 1,50 m faţă de orice material combustibil, iar acolo unde
cleiul de lipit se prepară la flacără, această operaţie se execută în afara
secţiilor de legătorie şi cartonaje, în încăperi special amenajate;
h) folosirea solvenţilor, lacurilor şi altor produse
inflamabile se face în încăperi separate, lipsite de surse potenţiale de
incendiu şi cu asigurarea ventilării spaţiilor respective.
Art. 39. - In atelierele de tipărituri se asigură
următoarele măsuri:
a) echiparea punctelor sau a spaţiilor de lucru
amenajate pentru executarea operaţiunilor de prelucrare sau spălare prin
utilizarea lichidelor combustibile de tipul solvenţilor volatili cu instalaţii
mecanice locale de exhaustare, iar instalaţiile electrice trebuie să corespundă
mediului de lucru şi riscului de incendiu;
b) funcţionarea instalaţiei de ventilare mecanică şi
exploatarea instalaţiilor electrice în conformitate cu reglementările tehnice
în spaţiile în care se degajă vapori corozivi;
c) respectarea tehnologiei de tipărire şi menţinerea în
ateliere a unei curăţenii desăvârşite, evitându-se introducerea de materiale
combustibile specifice precum hârtie, carton ori altele similare în cantităţi
care depăşesc necesarul pentru o zi de lucru;
d) spălarea cu solvenţi volatili a elementelor
componente ale maşinilor şi utilajelor se face numai în cutii metalice
prevăzute cu capac, în locuri ferite de influenţa surselor de căldură, a
focului şi a instalaţiilor electrice neprotejate corespunzător, aceste elemente
curăţându-se numai după ce maşinile s-au oprit şi răcit;
e) păstrarea solvenţilor volatili şi a altor substanţe
cu pericol de explozie se face numai în încăperi separate de spaţiile de
producţie, realizate conform reglementărilor specifice;
f) se admite introducerea solvenţilor volatili şi a
altor substanţe cu pericol de explozie în ateliere numai în cantităţile
necesare unui schimb de lucru, aceste substanţe păstrându-se în vase metalice
prevăzute cu capac.
SECŢIUNEA a 4-a
Obiective în care se desfăşoară alte tipuri de
activităţi
Art. 40. -In spaţiile destinate procesului de
panificaţie se asigură următoarele măsuri:
a) se interzice folosirea instalaţiilor de ardere
improvizate sau defecte şi fără verificarea potrivit instrucţiunilor de
exploatare;
b) se interzice lăsarea focului aprins la cuptoare fără
supraveghere, iar personalul care îşi desfăşoară activitatea se instruieşte de
către persoana cu responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor
privind măsurile specifice la aprinderea şi utilizarea instalaţiilor de ardere
de la cuptoare;
c) înainte de aprinderea focului se verifică robinetele
de combustibil, remediindu-se eventualele defecţiuni; dacă se constată că
robinetele nu au fost închise complet, acestea se închid şi se face aerisirea
focarului sau a cuptorului timp de 10-15 minute;
d) după aerisire, se aprinde torţa, care se introduce
în faţa arzătorului, se pune în funcţiune ventilatorul, pentru injectoarele cu
ventilator, se deschide robinetul de aer, pentru injectoarele cu ventilator
central, după care se deschide robinetul de combustibil sau gaze, aplicând
principiul „gaz pe flacără", iar apoi se reglează arderea până se obţine o
flacăra fără fum; dacă se stinge flacăra, se închide de urgenţă robinetul de
combustibil sau gaze;
e) se interzice depozitarea ambalajelor combustibile în
apropierea surselor de căldură, distanţa minimă admisă între aceste elemente
fiind de 1 m.
Art. 41. -In spaţiile pentru fabricarea lumânărilor se
asigură următoarele măsuri:
a) se interzice topirea sau înmuierea cerii, a
parafinei ori a celorlalte materii prime utilizate în contact direct cu focul
deschis; topirea sau înmuierea se execută numai introducând recipientul cu
materia primă în baie de apă încălzită ori utilizând mijloace de încălzire bine
izolate, astfel încât flacăra liberă să nu poată ajunge în contact cu gazele
inflamabile degajate ori cu stropi de parafină;
b) se asigură ventilarea permanentă, naturală sau
mecanică, a spaţiilor de producţie;
c) se interzic utilizarea uneltelor şi obiectelor ude
în contactul cu ceara, precum şi introducerea la topit a materiei prime în
stare udă;
d) se asigură menţinerea curăţeniei la locurile de
muncă şi se îndepărtează ritmic toate depunerile de material topit şi
solidificat, precum şi cele de substanţe grase de pe elementele instalaţiilor
de exhaustare;
e) se interzice păstrarea de materie primă specifică,
în încăperea unde se topeşte parafina sau ceara, în cantităţi mai mari decât
necesarul activităţii unui schimb de lucru.
Art. 42. -In spaţiile comerciale amenajate în
obiectivele de cult sau în vecinătate se asigură următoarele măsuri:
a) amenajarea spaţiilor comerciale în lăcaşuri de cult
se realizează astfel încât să nu afecteze gabaritul căilor de evacuare a
persoanelor, iar în situaţia în care acestea se amenajează prin efectuarea de
compartimentări, nu este admisă utilizarea materialelor ori elementelor de
construcţie combustibile;
b) la amenajarea spaţiilor comerciale în lăcaşuri de
cult se are în vedere ca prin deschiderea uşii de acces în spaţiul comercial să
nu fie afectate căile de evacuare a persoanelor din clădire;
c) se interzic utilizarea în spaţiile comerciale
amenajate în lăcaşuri de cult a oricăror aparate electrice ori electrocasnice
de tipul radiatoarelor electrice cu ulei, reşourilor, aerotermelor ori a altor
radiatoare, a focului deschis, precum şi fumatul;
d) cablurile şi conductoarele instalaţiilor electrice
se montează pe materiale şi elemente de construcţie combustibile, numai în
condiţiile precizate de reglementările tehnice specifice;
e) la terminarea activităţii din incinta spaţiului
comercial se asigură întreruperea iluminatului normal din interiorul acestuia;
f) se interzice depozitarea produselor destinate
comercializării în lăcaşul de cult, poduri, turnuri, subsoluri, balcoane ori pe
circulaţiile interioare;
g) se interzice utilizarea instalaţiilor electrice
aferente spaţiilor comerciale cu improvizaţii şi defecţiuni.
Art. 43. - La posturile şi studiourile de radio şi
televiziune se asigură următoarele măsuri:
a) amplasarea decorurilor combustibile în studiouri se
face astfel încât să se asigure o distanţă de cel puţin 1 m faţă de pereţi
combustibili, iar în spaţiile dintre decoruri şi perete nu se permite
depozitarea de materiale care nu sunt utilizate în activitatea propriu-zisă;
b) se asigură păstrarea unor distanţe de siguranţă de
minimum 1 m între proiectoare şi materialele combustibile;
c) toate materialele combustibile utilizate la decoruri
trebuie să îndeplinească caracteristicile de reacţie la foc stabilite potrivit
reglementărilor tehnice, fără emisie de fum şi particule arzând, clasele s0,
d0, d1;
d) pentru proiectoare şi reflectoare se prevăd,
obligatoriu, plase de protecţie;
e) se interzice realizarea unor efecte pirotehnice de
tipul focului de artificii, exploziilor, incendiilor, perdelelor de fum,
fumului colorat ori cetii în interiorul studiourilor, fără asigurarea măsurilor
de protecţie adecvate;
f) se interzice fumatul în încăperile posturilor şi în
interiorul studiourilor de radio şi televiziune;
g) se interzice păstrarea în încăperile posturilor şi
în interiorul studiourilor a altor materiale în afara celor utilizate în
activitatea din ziua respectivă;
h) cablurile electrice ale camerelor de luat vederi şi
ale celorlalte echipamente utilizate trebuie să fie protejate împotriva
deteriorărilor mecanice;
i) se interzic orice improvizaţii la instalaţiile
electrice ce deservesc posturile şi studiourile de radio şi televiziune;
j) se interzice depozitarea sau păstrarea în încăperile
posturilor şi în interiorul studiourilor de radio şi televiziune a substanţelor
inflamabile;
k) la efectuarea unor activităţi specifice realizării
emisiunilor de radio sau televiziune, în locaţii din cadrul obiectivelor de
cult, se asigură, suplimentar, şi respectarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor stabilite pentru acestea.
Art. 44. - La exploatarea centralelor termice fără
automatizare amenajate în obiectivele de cult sau care le deservesc se asigură
următoarele măsuri:
a) se interzice amplasarea centralelor termice
alimentate cu gaz petrolier lichefiat - GPL în subsolul clădirilor şi nu se
admite amplasarea sub săli aglomerate şi căi de evacuare din sălile aglomerate
a centralelor termice care folosesc drept combustibil gazul natural sau gazul
petrolier lichefiat - GPL;
b) exploatarea centralelor termice, precum şi a
instalaţiilor de cazane aferente se efectuează numai de către personal instruit
în domeniu sau, după caz, autorizat potrivit legii;
c) punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor
termice cu abur peste 0,7 atmosfere sau apă supraîncălzită se fac numai pe baza
autorizaţiilor emise de autorităţile competente, potrivit legii;
d) punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor
termice cu abur de joasă presiune şi apă caldă până la 100°C se fac conform
instrucţiunilor în vigoare;
e) se interzice depozitarea în centrala termică a unor
utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea efectivă a acesteia;
f) aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii
din cazane şi conducte, indicatoarele de nivel pentru combustibil, supapele de
siguranţă etc. se menţin în perfectă stare de funcţionare;
g) cazanele alimentate cu combustibil lichid se prevăd,
în faţa focarelor, sub injectoare, cu tăvi metalice umplute cu nisip, pentru
colectarea eventualelor scurgeri provenite din instalaţii, iar scurgerile
accidentale de combustibil se colectează şi se înlătură imediat ce se constată;
h) rezervoarele pentru consum zilnic se prevăd cu
conducte de preaplin, conducte de aerisire, indicatoare de nivel şi se întreţin
corespunzător, iar la acestea nu se instalează indicatoare de nivel din sticlă;
i) se interzice folosirea focului deschis pentru
fluidizarea combustibilului din rezervoare, prin încălzire;
j) înainte de aprinderea combustibilului la injectoare
se verifică focarul şi se îndepărtează eventualele scurgeri de combustibil;
k) focarele şi canalele de fum se ventilează timp de 10
minute, folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta, respectiv pentru
evacuarea gazelor arse;
l) aprinderea combustibilului pulverizat în focarele
cazanelor se efectuează potrivit instrucţiunilor de exploatare, nefiind admise
improvizaţii;
m) se interzice reaprinderea focului de la zidăria
incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător;
n) centralele termice care folosesc combustibil gazos
se pun în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi numai dacă acestea
corespund presiunii din conductele de gaze, în limitele prevăzute de norme;
o) controlul etanşeităţii conductelor, instalaţiilor şi
echipamentelor cu gaz se face cu emulsie de apă şi săpun sau prin altă metodă
indicată de specificaţiile tehnice;
p) la apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei
conducte din sala cazanelor, se închide robinetul de pe conducta principală din
exteriorul clădirii şi se deschid ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă
a sălii;
q) aprinderea arzătoarelor cu gaze în focarele
cazanelor de la centralele termice se face respectându-se principiul „gaz pe
flacără";
r) circuitul de alimentare al fiecărui arzător se
prevede cu două ventile montate în serie, dintre care unul cu acţionare
manuală;
s) poziţia ventilelor „închis" sau „deschis"
trebuie marcată vizibil;
t) pentru fiecare cazan se asigură efectuarea periodică
a reviziei şi lucrările de reparaţii potrivit termenelor prevăzute de
reglementările specifice.
Art. 45. - In spaţiile destinate garării
autovehiculelor în cadrul obiectivelor de cult se asigură următoarele măsuri:
a) se marchează cu vopsea albă sau galbenă, pe
pardoseala spaţiului de garare, delimitarea locurilor pentru autovehicule,
avându-se în vedere necesitatea asigurării între autovehicule a unor distanţe
suficiente pentru intervenţia rapidă în cazul producerii de incendii, precum şi
a căilor de acces pentru evacuarea acestora;
b) se interzic introducerea în garaje a unui număr mai
mare de autovehicule decât cel stabilit conform cerinţelor prevăzute la lit.
a), precum şi introducerea de carburanţi, lubrifianţi, uleiuri şi alte
materiale combustibile şi inflamabile;
c) se scoate de sub tensiune instalaţia electrică a
autovehiculelor, prin deconectarea bateriei de acumulator;
d) se interzice efectuarea alimentării cu combustibil a
autovehiculelor;
e) se interzice încărcarea acumulatoarelor, această
operaţiune fiind permisă doar în alte spaţii, amenajate corespunzător, în care
să fie asigurate condiţii de ventilare corespunzătoare pentru evacuarea
produsului rezultat din încărcare şi introducere de aer proaspăt;
f) se interzice utilizarea focului deschis sau a altor
surse de foc pentru pornirea motoarelor ori în alte scopuri;
g) se interzice executarea de operaţii sau lucrări de
întreţinere ori de reparare la autovehicule, indiferent de natura, durata sau
complexitatea acestora;
h) se interzice aruncarea de materiale precum cârpe,
lavete, bumbac etc. ori de substanţe combustibile precum benzină, motorină,
ulei sau unsori, în incintă, păstrându-se o perfectă stare de curăţenie;
i) se interzice introducerea de autovehicule care
prezintă scurgeri de combustibil;
j) cheile de contact ale autovehiculelor din garaje,
precum şi documentele acestora se predau personalului desemnat de persoana cu atribuţii
de conducere, care le va păstra într-un loc anume stabilit;
k) pentru asigurarea posibilităţilor de evacuare
operativă a autovehiculelor din garaje, care însă nu sunt în stare de
funcţionare, se prevăd ştăngi pentru remorcare.
Art. 46. - La depozitele de combustibili lichizi se
asigură următoarele măsuri:
a) vopsirea rezervoarelor supraterane în culori care
reflectă radiaţiile solare şi cele termice;
b) legarea la pământ împotriva acumulării
electricităţii statice, a autocisternelor, conductelor şi rastelelor metalice
pe care se depozitează recipientele în care se face transportul sau
transvazarea;
c) măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare şi
cisterne se face numai cu dispozitive executate din materiale care nu produc
scântei prin lovire;
d) interzicerea utilizării ambalajelor din material
plastic pentru păstrarea, manipularea sau transportarea produselor petroliere,
cu excepţia celor antistatizate, certificate în acest sens;
e) interzicerea utilizării la rezervoarele şi ambalajele
metalice a sculelor care pot produce scântei şi a recipientelor din sticlă
pentru păstrarea produselor petroliere;
f) interzicerea executării oricăror lucrări la
instalaţiile electrice, pe timpul manipulării şi depozitării lichidelor
combustibile în încăperi, rezervoare, rampe ori la altele în care se
manipulează sau se depozitează astfel de substanţe;
g) interzicerea utilizării îmbrăcămintei confecţionate
din fire ori fibre sintetice şi a încălţămintei care pot produce scântei
electrostatice ori prin lovire sau frecare în locurile unde există emanaţii de
vapori şi gaze inflamabile;
h) interzicerea fumatului şi a lucrului cu foc deschis
la o distanţă mai mică de 40 m de orice instalaţie sau rezervor al depozitului
de lichide combustibile;
i) interzicerea folosirii felinarelor, faclelor şi a
altor asemenea mijloace pentru iluminarea depozitelor, rampelor şi staţiilor de
în că rea re-d escă rea re.
Art. 47. - La depozitele de combustibili solizi din
lemn se asigură următoarele măsuri:
a) organizarea în stive ordonate, cu menţinerea
culoarelor de trecere între acestea, cu dimensiuni suficiente astfel încât să
fie eliminată posibilitatea propagării unui eventual incendiu de la o stivă la
alta şi asigurată posibilitatea accesului pentru intervenţia de stingere;
b) interzicerea utilizării focului deschis la mai puţin
de 15 m de locul de depozitare;
c) amplasarea depozitelor la minimum 15 m de
construcţii;
d) interzicerea fumatului pe teritoriul depozitului;
e) pe teritoriul depozitului se efectuează periodic curăţenie
şi se elimină rumeguşul, alte deşeuri, precum şi vegetaţia.
Art. 48. - La depozitele de combustibili solizi din
cărbune se asigură următoarele măsuri:
a) depozitarea se realizează pe sorturi, în grămezi,
dimensiunile grămezilor fiind condiţionate de modul de exploatare, mecanizată
sau nemecanizată, a depozitului, de felul cărbunilor, de durata maximă admisă
de depozitare şi de modul de aşezare a straturilor;
b) platformele pe care se depozitează cărbunii se
amenajează cu pante corespunzător alese, astfel încât să se asigure scurgerea
apelor de suprafaţă în afara depozitului;
c) aşezarea cărbunilor în grămezi se realizează în
straturi cu grosimea de circa 0,5 m, tasate corespunzător, asigurându-se
împiedicarea pătrunderii apei din intemperii ori infiltrarea acesteia în
grămezi, prin acoperirea suprafeţei cu un strat de cărbune fărâmiţat şi bine
bătătorit, marginile grămezilor fiind bine taluzate;
d) la formarea grămezilor de cărbuni se evită
amestecarea lor cu plante, aşchii de lemn, turbă ori alte deşeuri;
e) se interzice depozitarea cărbunilor pe platforme
executate din lemn ori din asfalt;
f) fiecare grămadă de cărbune se dotează cu ţevi de
aerisire şi se marchează cu tăbliţă indicatoare, din care să rezulte cantitatea
de cărbune depozitat, precum şi data la care s-a făcut depozitarea.
Art. 49. - Pentru exploatarea în condiţii de siguranţă
a fondului forestier aflat în proprietatea sau în administrarea obiectivelor de
cult se au în vedere următoarele măsuri:
a) la intrarea în pădure se amplasează panouri cu texte
adecvate privind prevenirea şi stingerea incendiilor de pădure;
b) se asigură efectuarea de activităţi de prevenire
periodice, planificate la fondul forestier, prin patrulare şi supraveghere, mai
cu seamă în perioadele de secetă şi în zilele nelucrătoare;
c) în lunile februarie-martie şi septembrie-octombrie,
care precedă perioadelor critice, precum şi în perioadele de maximă afluenţă
turistică, se asigură curăţarea uscăturilor din apropierea construcţiilor
cabanelor forestiere, a cantoanelor silvice şi a altor construcţii şi se
întreţin permanent liniile izolatoare somiere;
d) se stabilesc şi se marchează drumurile permise
circulaţiei autovehiculelor, iar pe drumurile interzise se amplasează
indicatoare şi bariere corespunzătoare;
e) se interzic aprinderea focurilor în perimetrul
silvic, în afara locurilor special amenajate la o distanţă de cel puţin 100 m
de liziera pădurii, precum şi fumatul şi instalarea corturilor în pădure;
f) se interzice arderea resturilor vegetale rezultate din
curăţarea păşunilor şi a terenurilor agricole limitrofe la o distanţă de mai
puţin de 100 m de liziera pădurii;
g) se asigură condiţii pentru observarea şi anunţarea
operativă a incendiilor produse, cât şi pentru asigurarea intervenţiei
operative, profesioniste, pentru eliminarea posibilităţii de propagare a
incendiilor şi pentru stingere;
h) se organizează, de către persoanele cu
responsabilităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor, acţiuni de
instruire pe segmentul prevenirii incendiilor cu toate categoriile de persoane
care pot desfăşura diferite categorii de activităţi în zonele silvice, precum
muncitorii din structurile de exploatare forestieră, personalul cabanelor şi
cantoanelor, pădurarii, conducătorii auto, culegătorii de fructe de pădure,
stuparii, ciobanii, turiştii şi elevii care se găsesc în vacanţă, în tabere.
Art. 50. - Pentru exploatarea în condiţii de siguranţă
a fondului agricol, pomicol şi viticol, a depozitelor de produse agricole,
precum şi a sectorului apicol, aflate în proprietatea sau în administrarea
obiectivelor de cult, se au în vedere următoarele măsuri:
a) se interzic fumatul, iluminatul cu flacără deschisă
şi folosirea, sub orice formă, a focului deschis în lanuri, pe arii, pe
mirişte, în locurile de depozitare a paielor, în apropierea autovehiculelor ce
transportă paie, în apropierea maşinilor situate în parcurile din câmp, la
depozitele de alimentare cu carburanţi, precum şi în apropierea acestora la o
distanţă mai mică de 100 m;
b) se interzice efectuarea oricăror lucrări de
igienizare de pe suprafeţele agricole utilizându-se focul deschis, fără
asigurarea măsurilor corespunzătoare;
c) pregătirea sau încălzirea hranei se face în locuri
special amenajate, în afara lanurilor, depozitelor de paie, a ariilor, a
punctelor de alimentare cu carburanţi;
d) se asigură dotarea cu instalaţii de protecţie
împotriva trăsnetului a silozurilor, depozitelor celulare, uscătoarelor,
magaziilor având înălţimi mai mari decât restul clădirilor;
e) în perioada de recepţionare a cerealelor, dar mai cu
seamă pe timpul depozitării, este necesară supravegherea permanentă a
umidităţii şi temperaturii acestora;
f) se interzice depozitarea cerealelor cu umiditate
ridicată, deoarece acestea prezintă pericol de încălzire şi autoaprindere;
g) se interzice păstrarea de materiale cu pericol de
incendiu sau explozie în spaţii destinate cerealelor, precum şi a altor produse
vegetale;
h) la depozitarea cerealelor şi a celorlalte produse
însăcuite se lasă, în mod obligatoriu, în interiorul magaziei spaţii libere în
lungul şi în latul acesteia, care să permită manevrarea utilajelor şi
mijloacelor de intervenţie în caz de incendiu;
i) spaţiile de siguranţă dintre magazii, silozuri şi
alte construcţii se păstrează în stare de curăţenie şi fără a fi blocate cu
diferite materiale, pentru a se permite manevrarea utilajelor de intervenţie în
caz de incendiu;
j) se asigură curăţarea şi uscarea corespunzătoare a
cerealelor şi a celorlalte produse, pentru evitarea exploziilor datorate
pulberilor vegetale şi altor impurităţi;
k) se interzic cu desăvârşire fumatul şi folosirea
focului deschis în interiorul magaziilor, silozurilor, staţiilor de uscare şi
în general în spaţiile cu degajări de pulberi vegetale;
l) în activitatea apicolă se utilizează afumătoare
prevăzute cu parascântei, iar golirea jarului din acestea se face în locuri
special amenajate şi protejate împotriva iniţierii şi dezvoltării unui eventual
incendiu;
m) izolarea zonei de ardere a miriştilor faţă de căi de
comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier
prin executarea de fâşii arate.
Art. 51. - Pentru funcţionarea în siguranţă a tuturor
categoriilor de utilaje şi mijloace tehnice care sunt folosite la lucrări
agricole, silvice, pomicole, viticole se asigură următoarele măsuri:
a) reglarea sistemelor de aprindere, de alimentare, de
carburaţie şi de distribuţie, pentru evitarea producerii de explozii false
însoţite de eliminarea de scântei sau de gaze în stare arzândă;
b) interzicerea alimentării carburatorului prin turnare
de benzină pe la priza de aer sau ca motorul să funcţioneze fără filtru de aer;
c) asigurarea etanşeităţii rezervoarelor de combustibil
şi a întregii instalaţii de alimentare cu combustibil şi a neînregistrării de
pierderi ori scurgeri de combustibil;
d) nepermiterea efectuării de improvizaţii la
instalaţia electrică a acestora;
e) dotarea ţevilor de eşapament ale tractoarelor cu
dispozitive de captare a scânteilor (parascântei) omologate;
f) curăţarea periodică de funingine a tobei de
eşapament.
Art. 52. - La anexele gospodăreşti se au în vedere
următoarele măsuri:
a) se interzice instalarea de cuptoare, maşini de gătit
sau utilizarea bucătăriilor improvizate lângă casele de locuit, în apropierea
grajdurilor şi magaziilor, a locurilor de depozitare a furajelor şi a altor
materiale combustibile;
b) se interzice utilizarea focului deschis pentru
diverse activităţi gospodăreşti, precum arderea gunoaielor, prepararea
diverselor produse culinare, în apropierea construcţiilor;
c) se interzice scoaterea burlanelor de metal aferente
instalaţiilor de încălzit sau preparat hrană pe fereastră ori sub streaşină,
fără a fi izolate de părţile combustibile ale construcţiei;
d) în cazul iluminatului electric se interzice
folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni ce pot produce
scurtcircuite ori alte evenimente de natură electrică;
e) se interzice folosirea de afumătorii improvizate
care prezintă pericol de incendiu în magazii, sub şoproane sau în apropierea
acestora;
f) cenuşa rezultată în urma utilizării, pentru încălzire,
a combustibilului solid nu se aruncă la întâmplare pe terenuri agricole, în
curţi, lângă furaje, grajduri sau în vecinătatea altor materiale combustibile,
aceasta depozitându-se într-o groapă special amenajată, după ce, în prealabil,
a fost stinsă cu apă;
g) se interzice depozitarea în anexele gospodăreşti a
oricărui fel de lichid inflamabil, cu excepţia celui necesar uzului casnic în
cantitate de cel mult 25 de litri, acestea se păstrează în bidoane metalice
închise şi la locuri ferite de posibilitatea incendierii.
Art. 53. -In clădirile în care se desfăşoară
activitatea de fabricare a alcoolului etilic, la cazane şi baterii cu foc
direct de fiert ţuică se au în vedere următoarele măsuri:
a) în toate încăperile în care se distilează şi se
depozitează produse alcoolice se asigură permanent ventilarea pentru a se
elimina acumularea vaporilor de alcool;
b) depozitarea lemnelor sau a altor materiale
combustibile în încăperi, în afara celor strict necesare procesului de
producţie, este interzisă;
c) în cazul efectuării unor remedieri sau reparaţii
care necesită prezenţa flăcării deschise se iau măsuri pentru oprirea
instalaţiei, evacuarea produselor distilate, ventilarea încăperilor, închiderea
oricăror surse de scurgere a alcoolului, spălarea cu apă a instalaţiilor care
urmează a se repara;
d) instalaţiile electrice pentru spaţiile cu posibile
acumulări de vapori de alcool se asigură de tip etanş, cu respectarea
prevederilor normativelor de proiectare specifice;
e) instalaţia de distilare şi cazanele trebuie
supravegheate permanent de personal instruit pentru a se asigura o funcţionare
corespunzătoare;
f) se interzice lăsarea fără supraveghere a instalaţiei
de răcire;
g) blazele care lucrează în baterie se prevăd, în mod
obligatoriu, cu supape hidraulice pentru a se evita eventualele explozii;
h) depozitarea ori păstrarea produselor rezultate din
distilare se face, pe măsura fabricaţiei, în recipiente sau vase colectoare
care se închid, în încăperi neîncălzite, destinate special acestui scop, unde
nu se mai păstrează alte materiale combustibile şi nu se folosesc surse cu foc
ori de căldură;
i) se asigură protejarea termică a porţiunilor din
elemente de construcţie combustibile aflate deasupra sau în imediata apropiere
a colanelor de distilare;
j) se asigură refacerea imediată a izolaţiei termice a
conductelor şi coloanelor prin care se vehiculează produse fierbinţi, care s-au
deteriorat şi prezintă pericol de incendiu;
k) coşurile de fum se tencuiesc şi se izolează termic
corespunzător, evitându-se contactul lor direct cu părţile lemnoase din
construcţie, se verifică şi se curăţă ori de câte ori este nevoie;
l) focarele trebuie să fie prevăzute cu grătare şi uşi,
iar lemnele folosite nu vor fi de dimensiuni mai mari decât lungimea vetrei de
ardere;
m) cenuşa şi jarul se evacuează şi se sting într-un loc
anume destinat acestui scop;
n) se interzice depozitarea în interiorul spaţiilor de
distilare a borhoturilor pentru materii prime ori a deşeurilor rezultate din
procesul de fabricare.
Art. 54. -In depozitele de furaje amenajate în
construcţii se au în vedere următoarele măsuri:
a) se interzice accesul în interior cu mijloace de
iluminat cu flacără deschisă;
b) în cazul iluminatului electric, nu se permit
folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni şi nici depozitarea ori
stivuirea fânului şi furajelor în apropierea acestora sau a corpurilor de
iluminat electric;
c) în fanare se interzic cu desăvârşire fumatul,
efectuarea lucrărilor cu foc deschis şi sudarea;
d) se asigură menţinerea unei curăţenii permanente în
jurul acestora, înlăturându-se paiele şi alte materiale ori deşeuri
combustibile;
e) furajele concentrate se păstrează în magazii special
amenajate, uscate, aerisite şi curate.
Art. 55. - La depozitele de furaje amenajate în aer
liber se respectă următoarele măsuri:
a) amplasarea acestora se face, pe cât posibil, lângă
surse de apă, iar terenul din jur se curăţă periodic de ierburi, mărăcinişuri
şi furaje căzute în timpul transportului;
b) depozitele de furaje se amplasează pe direcţia opusă
vântului dominant şi cât mai departe faţă de construcţii, căi ferate, drumuri
sau şosele, păduri ori plantaţii şi, pe cât posibil, se împrejmuiesc;
c) se asigură supravegherea permanentă a depozitului şi
limitarea accesului în acesta al persoanelor neautorizate ori al copiilor;
d) drumurile de acces la depozitele de furaje trebuie
să asigure circulaţia autovehiculelor şi mijloacelor de intervenţie în caz de
incendiu sau în alte situaţii de urgenţă, indiferent de condiţiile
meteorologice sau de anotimp, pe cel puţin două laturi ale depozitului;
e) iluminatul electric în incinta depozitelor se
permite numai cu instalaţie electrică montată pe stâlpi înalţi de circa 5-6 m,
iar conductoarele electrice aeriene nu trebuie să treacă deasupra şirelor;
f) paiele şi fânul se depozitează numai după ce, în
prealabil, au fost uscate;
g) se asigură rezerva de apă pentru incendiu, precum şi
dotarea cu instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului;
h) activitatea în depozitele de furaje se desfăşoară
numai pe timp de zi;
i) pe teritoriul depozitului, precum şi la 100 m în jur
sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă şi orice lucru cu foc
deschis, în acest scop afişându-se inscripţii vizibile.
Art. 56. - In clădirile în care sunt adăpostite animale
se au în vedere următoarele măsuri:
a) se interzice utilizarea sobelor cu uşiţe de
alimentare din interior;
b) se interzice utilizarea sobelor şi coşurilor
defecte;
c) se interzice instalarea sobelor şi coşurilor
metalice;
d) se interzice uscarea lemnului şi hainelor lângă
sobe;
e) se interzice încălzirea spaţiilor în timpul nopţii
fără asigurarea supravegherii;
f) se interzice menţinerea fără supraveghere a focului
aprins în sobe;
g) se interzice utilizarea, pentru aprinderea sobelor,
a benzinei, petrolului sau a altor lichide inflamabile ori combustibile;
h) în adăposturi se interzic cu desăvârşire fumatul,
efectuarea lucrărilor cu foc deschis şi sudarea;
i) se interzice accesul în interior cu mijloace de
iluminat cu flacără deschisă;
j) în cazul iluminatului electric, nu se permite
folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni;
k) se interzice blocarea cu diverse materiale a căilor
de circulaţie interioare, a culoarelor sau a accesului la mijloacele tehnice de
stingere din dotare;
l) se asigură menţinerea unei curăţenii permanente în
jurul acestora, înlăturându-se paiele, bălegarul şi alte materiale ori deşeuri
combustibile;
m) se interzice amplasarea de ateliere sau depozite pe
căile de acces şi evacuare;
n) se interzice utilizarea oricăror utilaje pentru
tocarea şi măcinarea furajelor în interiorul adăposturilor de animale;
o) se interzice cazarea, sub orice formă, a
lucrătorilor şi altor persoane în adăposturile de animale;
p) uşile grajdurilor se realizează fără praguri şi
având sensul de deschidere spre exterior şi nu se admite blocarea, în poziţia
închis, a uşilor prin fixarea cu diverse obiecte sau materiale;
q) în timpul iernii toate platformele din faţa uşilor
de evacuare se menţin în stare practicabilă, curăţate de zăpadă şi de gheaţă,
astfel încât să poată fi deschise cu uşurinţă.
Art. 57. -In sectoarele avicole, pentru porcine şi
taurine, unde sunt instalate eleveuze pentru încălzirea tineretului, se
respectă următoarele:
a) instalarea eleveuzelor se face numai conform notiţei
tehnice care le însoţeşte şi proiectelor respective;
b) se interzice depăşirea temperaturii de regim, de
30°C;
c) se verifică periodic legăturile electrice, pentru
înlăturarea eventualelor defecţiuni care pot provoca flamă, scânteie sau
scurtcircuit;
d) se interzice folosirea eleveuzelor fără
termoregulator individual sau central, cu termoregulatorul blocat ori defect.
Art. 58. - La clădirile şi spaţiile cu destinaţie
administrativă se au în vedere următoarele măsuri:
a) organizarea activităţilor se face astfel încât să nu
se creeze aglomerări de persoane care să îngreuneze ori să blocheze evacuarea
în caz de incendiu;
b) pe durata exploatării se adoptă măsuri pentru
reducerea riscului de incendiu, prin limitarea la strictul necesar a
cantităţilor de materiale combustibile şi eliminarea eventualelor surse cu
potenţial de aprindere a acestora;
c) se interzice folosirea fierbătoarelor, reşourilor,
radiatoarelor electrice, precum şi a altor asemenea mijloace fără respectarea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi supravegherea permanentă pe
durata funcţionării acestora;
d) se interzice amenajarea de boxe sau depozitarea de
materiale pe holuri, în casele scărilor ori sub rampele scărilor;
e) se interzice amplasarea de copiatoare, dozatoare
pentru sucuri/cafea în casele scărilor sau pe rampele scărilor;
f) pot fi păstrate pentru curăţenie, igienizare,
deparazitare, dezinsecţie, în bidoane metalice închise şi amplasate în locuri
special amenajate, lichide inflamabile în cantitate totală de maximum 25 de
litri;
g) se interzice curăţarea pardoselii cu benzină,
neofalină sau alte lichide inflamabile;
h) operaţiunile de curăţare se fac cu materiale special
destinate, numai la lumina zilei, cu respectarea instrucţiunilor precizate de
producător;
i) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în
astfel de clădiri/spaţii, precum şi utilizarea mijloacelor de iluminat cu
flacără deschisă, precum lumânări, chibrituri, facle şi altele asemenea, în
poduri, arhive, magazii, alte încăperi, spaţii şi locuri cu risc de incendiu
din construcţiile în care acestea sunt amplasate;
j) la terminarea programului de lucru se deconectează
aparatele electrocasnice, se întrerupe iluminatul artificial şi se opreşte
alimentarea cu energie electrică a calculatoarelor şi a altor aparate
electrice;
k) la construcţiile la care casa scărilor se continuă
spre subsol, se afişează, la loc vizibil, semne indicatoare corespunzătoare,
afişarea făcându-se în sensul ieşirii spre exterior.
Art. 59. - La depozite şi magazii se au în vedere
următoarele măsuri:
a) fiecare magazie sau depozit trebuie să aibă
întocmite planuri de depozitare şi de intervenţie, precum şi instrucţiuni şi
reguli de comportament pentru utilizatori în caz de incendiu, extrase din
acestea afişându-se în locuri vizibile;
b) dispunerea materialelor şi substanţelor periculoase
în depozite se face potrivit planului de depozitare;
c) hârtia, cărţile şi documentele se depozitează în
stive sau rafturi, asigurându-se spaţii, culoare pentru intervenţie în caz de
incendiu;
d) la depozitarea hârtiei şi documentelor în rafturi
sau stive se asigură distanţe suficiente faţă de corpurile de iluminat cu
incandescenţă şi faţă de instalaţiile electrice;
e) deşeurile de hârtie, ambalajele rezultate în urma
despachetărilor, sortărilor şi livrărilor se îndepărtează zilnic din spaţiile
de depozitare;
f) depozitarea se face în funcţie de natura, forma,
dimensiunile, modul de ambalare, comportarea la foc şi proprietăţile
fizico-chimice, fără a depăşi însă sarcina termică prevăzută de proiectant;
g) produsele care reacţionează periculos în combinaţie
cu altele se depozitează astfel încât să nu intre în contact cu acestea nici
chiar accidental;
h) materialele şi substanţele care prezintă pericol de
autoaprindere se păstrează în condiţii adecvate naturii lor, în spaţii bine
ventilate şi luându-se măsuri de control şi preîntâmpinare a fenomenului de
autoîncălzire;
i) etichetarea şi marcarea pericolelor pe care le
presupun produsele depozitate, precum şi asigurarea căilor de acces şi evacuare
la amplasarea acestora;
j) depozitarea produselor se face cu respectarea
distanţelor normate faţă de instalaţiile electrice, de încălzire, cu surse de
foc sau de căldură;
k) se interzice depozitarea materialelor combustibile
şi explozive ale căror proprietăţi nu sunt cunoscute;
l) între rafturile sau stivele de depozitare se asigură
spaţii libere pentru accesul şi evacuarea uşoară în caz de necesitate;
m) rafturile pe care se depozitează materiale se
execută din materiale incombustibile având clasă de reacţie la foc minim A2 sau
din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare şi se asigură împotriva
răsturnării sau căderii acestora, precum şi a materialelor depozitate;
n) corpurile de iluminat incandescente din depozite,
arhive, magazii se protejează cu globuri de protecţie, iar atunci când prin
natura activităţii există posibilitatea de a fi lovite, se montează şi
apărători de protecţie;
o) orice scurgere de lichid combustibil pe pardoseală
sau pe rastel, ambalaj ori alte elemente şi materiale se îndepărtează imediat,
prin acoperire cu nisip sau prin ştergere cu cârpe;
p) cârpele utilizate pentru operaţiunile menţionate la
lit. o) se depozitează în locuri special amenajate, în afara depozitului, cu
adoptarea măsurilor împotriva producerii incendiilor; scurgerile de produse sau
nisipul şi pământul îmbibate cu produse rezultate din curăţări se colectează şi
se depozitează în gropi de pământ;
q) materialele provenite din ambalaje se evacuează
zilnic din magazii şi depozite, în locurile stabilite în acest scop;
r) pentru asigurarea căilor de acces şi de evacuare,
spaţiile de depozitare se marchează cu bandă de vopsea albă pe pardoseală,
corespunzător prevederilor planului de depozitare;
s) se interzice accesul în depozite, magazii şi arhive
al altor persoane în afara celor anume stabilite de către persoana cu atribuţii
de conducere, lucru ce se marchează corespunzător pe uşa încăperilor
respective;
t) la terminarea lucrului, şeful depozitului sau
magaziei ia măsuri pentru deconectarea instalaţiilor electrice existente de la
reţeaua de alimentare cu energie electrică.
Art. 60. - La efectuarea, în cadrul obiectivelor de
cult, a lucrărilor de restaurare, renovare, conservare, consolidare, precum şi
a intervenţiilor la construcţii existente, care presupun organizări de şantier,
se asigură respectarea următoarelor măsuri:
a) la lucrările de execuţie şi utilizare a schelelor se
interzice depozitarea ori păstrarea materialelor sau a substanţelor
combustibile sub schele;
b) pe scările de acces la schele se interzice
depozitarea materialelor de orice fel;
c) la executarea instalaţiilor electrice fixate pe
elementele schelelor se respectă condiţiile de amplasare şi montare faţă de
materialele combustibile şi nu se admit niciun fel de improvizaţii la acestea;
d) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis pe
platforma schelelor;
e) se interzice utilizarea schelelor din materiale
combustibile, atât la exterior, cât şi la interior, la obiectivele înscrise în
Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor
istorice din grupa A- monumente istorice de valoare naţională şi universală sau
din grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural
local;
f) se asigură supravegherea permanentă a perimetrelor
în care sunt realizate organizări de şantier în exteriorul construcţiilor;
g) se asigură îndepărtarea, cu regularitate, a
vegetaţiei uscate din perimetrul organizărilor de şantier exterioare;
h) se asigură limitarea accesului persoanelor în
perimetrele organizărilor de şantier exterioare, prin împrejmuirea acestora cu
panouri din materiale având clasa de reacţie la foc minim A2;
i) se asigură instruirea personalului care execută
lucrări de construcţii, spre a cunoaşte măsurile specifice de apărare împotriva
incendiilor;
j) se recomandă întreruperea activităţilor ce presupun
prezenţa unui public numeros în construcţiile în care se efectuează lucrări de
restaurare sau conservare;
k) la efectuarea lucrărilor de izolaţii se adoptă
măsurile specifice lucrului cu foc deschis.
Art. 61. - La construcţiile aparţinând obiectivelor de
cult, aflate în stare de conservare, se asigură respectarea următoarelor
măsuri:
a) se asigură paza şi supravegherea permanentă a
obiectivelor înscrise în Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în
categoria monumentelor istorice din grupa A - monumente istorice de valoare
naţională şi universală sau din grupa B - monumente istorice reprezentative
pentru patrimoniul cultural local, în scopul eliminării posibilităţilor de
acces în incintă al persoanelor;
b) se asigură îndepărtarea, cu regularitate, a
vegetaţiei uscate din perimetrul organizărilor de şantier exterioare;
c) se asigură întreruperea funcţionării instalaţiei de
gaze şi a celei electrice, cu menţinerea funcţionalităţii instalaţiilor de
detectare şi semnalizare a incendiilor, precum şi antiefracţie;
d) se asigură efectuarea verificărilor periodice la
instalaţiile electrice, de gaze, precum şi la cea de protecţie împotriva
trăsnetului;
e) se interzic fumatul, arderea vegetaţiei uscate,
precum şi efectuarea lucrărilor cu foc deschis.
CAPITOLUL IV
Reguli şi măsuri de prevenire a incendiilor la
instalaţii utilitare aferente construcţiilor şi spaţiilor aflate în exploatare
din obiectivele de cult
Art. 62. - Instalaţiile aferente construcţiilor, cum
sunt cele de gaze, electrice, de apă, de încălzire, de ventilare, de
climatizare, de canalizare şi altele asemenea, precum şi instalaţiile
tehnologice se exploatează potrivit reglementărilor tehnice şi prezentelor
dispoziţii generale, astfel încât acestea să nu constituie surse de iniţiere
şi/sau de propagare a incendiilor.
Art. 63. - Instalaţiile aferente construcţiilor trebuie
să corespundă destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţă a construcţiei,
precum şi riscului de incendiu, să aibă nivelul de protecţie corespunzător
mediului în care sunt amplasate şi să respecte prevederile din normativele
specifice de apărare împotriva incendiilor.
Art. 64. - Instalaţiile tehnologice se exploatează cu
respectarea strictă a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a
măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de
producători.
Art. 65. - Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente
construcţiilor, prevăzute la art. 62, şi a instalaţiilor tehnologice se
interzic:
a) neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor
de funcţionare;
b) funcţionarea fără sistemele, aparatele şi
echipamentele necesare conform instrucţiunilor de funcţionare pentru controlul
şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea
acestora cu altele supradimensionate;
c) întreţinerea necorespunzătoare a elementelor
prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare;
d) depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a
acestora;
e) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii
sau a unor modificări de către personal neautorizat;
f) utilizarea cu improvizaţii care să prezinte risc de
incendiu şi/sau explozie;
g) neasigurarea protecţiei la foc corespunzătoare faţă
de materialele şi substanţele combustibile existente în spaţiul în care sunt
utilizate;
h) lăsarea în funcţiune peste programul stabilit, în
cazurile în care instrucţiunile specifice interzic acest lucru.
Art. 66. - Menţinerea în bună stare a instalaţiilor şi
sistemelor de captare şi scurgere la pământ a descărcărilor electrice
atmosferice este obligatorie la construcţii şi instalaţii, utilaje şi
echipamente tehnologice, conform reglementărilor tehnice specifice.
Art. 67. - Utilizarea sistemelor de captare şi scurgere
la pământ a electricităţii statice, conform instrucţiunilor specifice şi
reglementărilor tehnice, este obligatorie.
Art. 68. - La exploatarea instalaţiilor electrice se
interzic:
a) înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a
întrerupătoarelor automate cu altele necalibrate;
b) racordarea unor consumatori care depăşesc puterea
nominală a circuitelor;
c) supraîncărcarea instalaţiei electrice, respectiv a
conductoarelor, cablurilor, întrerupătoarelor, comutatoarelor, prizelor şi
transformatoarelor;
d) supunerea legăturilor electrice la eforturi de
tracţiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimentează receptoare
mobile şi conductele electrice izolate liber;
e) lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor
electrice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii;
f) folosirea legăturilor provizorii prin introducerea
conductoarelor electrice, fără ştecăr, direct în prize;
g) utilizarea prizelor fără prevederea dispozitivului
de protecţie diferenţială şi de limitare a puterii, amplasate la distanţă mai
mică de 1,00 m de materiale combustibile ori în incinta depozitelor şi
magaziilor cu materiale combustibile;
h) utilizarea receptorilor de energie electrică de
tipul radiatoarelor, reşourilor, fiarelor de călcat, ciocanelor de lipit etc.
fără asigurarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele
combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;
i) utilizarea lămpilor mobile ori portative alimentate
prin cordoane improvizate şi/sau uzate;
j) folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de
lumină ori a abajururilor improvizate, din carton, hârtie sau din alte
materiale combustibile;
k) aşezarea pe motoarele electrice a unor materiale
combustibile precum cârpe, hârtii, folii de mase plastice, lemn sau altele
similare;
l) utilizarea radiatoarelor, aerotermelorşi a
reşourilor electrice improvizate, cu defecte;
m) folosirea în stare defectă, uzată şi/sau cu
improvizaţii a instalaţiei electrice şi/sau a receptorilor electrici;
n) suspendarea corpurilor de iluminat direct de
conductoarele de alimentare, dacă aceasta nu este prevăzută din fabricaţie;
o) agăţarea sau introducerea în interiorul panourilor,
nişelor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice a obiectelor de orice
fel;
p) adăpostirea de obiecte şi/sau materiale combustibile
în posturile de transformare şi/sau încăperile tablourilor generale de
distribuţie electrică;
q) efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi
reparaţii de către personal neautorizat.
Art. 69. - La exploatarea instalaţiilor de gaze se
respectă următoarele reguli principale:
a) verificarea şi menţinerea în bună stare de
funcţionare a instalaţiei şi a elementelor componente, pentru înlăturarea
oricărei posibilităţi de scurgere a gazelor;
b) în cazul în care se constată miros de gaze, înainte
de a se aprinde focul, se aeriseşte încăperea respectivă, se depistează şi se
înlătură, de către personal autorizat, defectele care au provocat scăpările de
gaze;
c) aprinderea şi stingerea focului se execută numai de
către personal instruit în acest scop, lângă fiecare sobă afişându-se câte o
etichetă pe care se menţionează, pe lângă ora de aprindere şi stingere,
următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde: (numele şi
prenumele persoanei)";
d) înainte de aprinderea arzătorului de gaze, robinetul
trebuie să fie închis, iar când arzătorul este în funcţiune, uşa cenuşarului se
deschide;
e) atât la aprinderea, cât şi la stingerea focului
gazele se menţin închise şi se deschid mai întâi de la robinetul principal (de
siguranţă), apoi de la robinetul de manevră al arzătorului (aparatului);
f) se interzice folosirea gazelor în sobele sau
aparatele defecte şi a căror etanşeitate nu este asigurată;
g) depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu
emulsie de apă şi săpun sau prin alte metode precizate în specificaţiile
tehnice.
Art. 70. - La exploatarea instalaţiilor de încălzire
locală cu sobe şi a maşinilor şi aparatelor de încălzit şi de gătit se respectă
următoarele reguli:
a) materialele sau elementele combustibile situate în
faţa focarelor şi cenuşarelorse aşază la distanţă de minimum 1,25 m faţă de
acestea, iar cele greu combustibile pot fi la 1,00 m;
b) în încăperile în care sunt amplasate sobele se
interzice depozitarea materialului combustibil peste consumul necesar pentru 24
de ore;
c) depozitarea materialelor combustibile se face la o
distanţă mai mare de 1,00 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0,50
m faţă de sobele cu acumulare de căldură;
d) maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili
solizi sau gaze, precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează
combustibili lichizi, a căror protecţie termică a fost asigurată de producător
pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului, pot fi
amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute mai sus doar dacă acest
lucru este precizat în instrucţiunile de folosire;
e) se interzice depozitarea materialului combustibil, a
cărţilor, hainelor, lumânărilor etc. deasupra sobelor;
f) în faţa uşiţei de alimentare a sobei, pardoseala
combustibilă se protejează cu tablă metalică având dimensiunile de 0,70x0,50 m;
g) înainte de utilizare sobele şi coşurile de fum
trebuie verificate amănunţit, reparate, curăţate şi date în exploatare în
perfectă stare de funcţionare;
h) nu se admite utilizarea sobelor fără uşiţe la focare
şi cenuşare, defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele
combustibile ale clădirilor;
i) în timpul funcţionării sobelor care utilizează
combustibil solid, uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise
şi nezăvorâte;
j) este strict interzisă aprinderea focului în sobe
prin turnare ori stropire cu benzină, petrol sau alte lichide combustibile;
k) se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale
combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;
l) nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât
vatra focarului sobei sau a cărbunilor cu o putere calorifică mai mare decât
cea stabilită de producătorul echipamentului de încălzire;
m) se desemnează persoane care să răspundă de
aprinderea şi stingerea focului corespunzător fiecărui spaţiu ori fiecărei
construcţii la care încălzirea se realizează astfel;
n) cenuşa rezultată se evacuează periodic într-un loc
stabilit şi amenajat în acest scop, fără pericol de incendiu şi numai după ce
se sting complet resturile de jar;
o) se interzice funcţionarea sobelor supraîncălzite.
Art. 71. - La exploatarea sobelor fără acumulare de
căldură, suplimentar faţă de regulile menţionate la art. 70 se respectă şi
următoarele măsuri:
a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele
combustibile învecinate să fie de cel puţin 1,00 m, iar faţă de cele greu
combustibile de 0,70 m;
b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 0,25
m, pardoseala de sub acestea se protejează printr-un strat izolator de cărămidă
plină, având grosimea de 6 cm, cu mortar de argilă sau prin două straturi de
pâslă îmbibată cu soluţie de argilă ori cu alt material incombustibil având
aceeaşi capacitate termoizolatoare, peste care se pune tablă;
c) postamentul termoizolator trebuie să depăşească
perimetrul sobei cu 0,25 m, iar în faţa focarului cu 0,50 m;
d) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai
scurte de 0,25 m, pentru a se izola faţă de pardoselile combustibile se
protejează printr-un postament format din două rânduri de cărămidă, pe lat, cu
mortar de argilă, sau alcătuit din alte materiale incombustibile
termoizolatoare echivalente termic.
Art. 72. - La exploatarea instalaţiilor de ventilare se
respectă următoarele reguli principale:
a) sistemele de ventilare natural-organizată şi
sistemele de ventilare mecanică ale încăperilor în atmosfera cărora se degajă
gaze, vapori, praf sau pulberi combustibile se întreţin şi se utilizează astfel
încât în exploatarea normală să se evite posibilitatea acumulării acestor
substanţe în cantităţi ce pot prezenta pericol de incendiu ori explozie;
b) la prizele de ventilare se menţin plasele de sârmă
sau grătarele de protecţie în bună stare, astfel încât să se împiedice
pătrunderea diferitelor corpuri străine în canalele de ventilare;
c) amplasarea în încăperi a gurilor de absorbţie se
face în raport cu greutatea specifică a gazelor sau a vaporilor ce se
evacuează, iar la ventilările locale, acestea trebuie să se afle cât mai
aproape de locul de formare a vaporilor, a gazelor sau a pulberilor
combustibile;
d) ventilatoarele montate în încăperile şi zonele cu
degajări de substanţe combustibile, precum gaze, vapori sau praf, care pot
forma cu aerul amestecuri explozive sau care vehiculează astfel de substanţe,
se menţin în bună stare de funcţionare şi se prevăd cu protecţii corespunzătoare
mediului;
e) menţinerea unei exhaustări continue şi a unei viteze
constante de circulaţie a aerului în canale, pentru înlăturarea posibilităţilor
de formare a amestecurilor explozive;
f) interzicerea utilizării surselor de căldură sau a
scânteilor la instalaţiile amplasate în medii în care există praf, vapori ori
gaze combustibile sau inflamabile;
g) întreţinerea, verificarea şi curăţarea periodică a
canalelor, tubulaturii şi a ventilatoarelor de depunerile combustibile;
h) limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor
prin canalele sistemului de ventilare, prin întreţinerea în bune condiţii a
clapetelor antifoc prevăzute;
i) se interzice evacuarea, prin aceeaşi instalaţie de
ventilare, a substanţelor combustibile şi a celor inflamabile, precum şi a
substanţelor care, în amestec, pot provoca aprindere sau explozie.
Art. 73. - La exploatarea instalaţiilor de ventilare
amplasate în medii care prezintă pericol de incendiu sau explozie se respectă
următoarele reguli:
a) tubulatura de aspiraţie trebuie să asigure
posibilitatea curăţării ei fără dificultate;
b) conductele de ventilare să fie bine întreţinute,
pentru a se preveni scăpările de particule şi de vapori inflamabili;
c) grătarele care se află deasupra canalelor de aspiraţie
ce sunt dispuse sub podea trebuie executate din materiale ce nu produc scântei
la lovire.
Art. 74. - La exploatarea instalaţiilor de protecţie
împotriva trăsnetului se respectă următoarele reguli:
a) menţinerea şi exploatarea în stare de funcţionare,
cu asigurarea integrităţii tuturor elementelor componente, precum şi a
continuităţii între acestea;
b) verificarea şi întreţinerea se efectuează numai de
personal specializat şi conform cerinţelor reglementărilor tehnice în vigoare;
c) verificarea periodică conform unui grafic stabilit,
cu urmărirea menţinerii, pe întreaga durată de exploatare, a integrităţii
fizice, a continuităţii şi bunei funcţionări a tuturor elementelor componente,
inclusiv a prizei de împământare.
CAPITOLUL V
Reguli şi măsuri specifice instalaţiilor şi
sistemelor de protecţie împotriva incendiilor
Art. 75. - Mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor care echipează sau dotează construcţiile din obiectivele de cult se
amplasează şi/sau se depozitează, conform documentaţiilor tehnice de execuţie
şi reglementărilor specifice, în locuri ferite de intemperii, agenţi corozivi,
efecte negative ale temperaturii etc. sau, după caz, se protejează
corespunzător mediilor în care se utilizează.
Art. 76. - La amplasarea mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor care sunt utilizate de personalul de la locurile de muncă
şi/sau de forţele de intervenţie în caz de incendiu se au în vedere următoarele
cerinţe:
a) locurile de amplasare să fie vizibile, uşor
accesibile, pe căi de evacuare, coridoare, holuri, în zonele ieşirilor şi în
alte asemenea spaţii şi la distanţe optime faţă de focarele cele mai probabile;
b) înălţimea de montare şi greutatea acestora să fie pe
măsura capacităţii fizice a persoanelor care le utilizează;
c) să fie bine fixate şi să nu împiedice evacuarea
persoanelor în caz de incendiu.
Art. 77. - Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice
de apărare împotriva incendiilor se indică prin marcaje sau panouri de
semnalizare, conform prevederilor legale.
Art. 78. - La amplasarea stingătoarelor în perimetrul
suprafeţei protejate se recomandă respectarea următoarelor valori ale
distanţelor şi înălţimii de montare:
a) maximum 15 m şi 20 m faţă de cele mai importante
focare de incendiu din clasele B şi A;
b) minimum 2 m faţă de focarele posibile;
c) maximum 1,4 m înălţime faţă de pardoseală.
Art. 79. - Mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor se marchează în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice
şi ale standardelor specifice, iar pe întreaga durată a exploatării se asigură
lizibilitatea marcajelor, precum şi protejarea acestora împotriva
deteriorărilor de orice fel.
Art. 80. - Mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor care echipează şi dotează construcţiile care funcţionează în cadrul
obiectivelor de cult se menţin permanent în stare de funcţionare, cu asigurarea
fiabilităţii şi eficienţei necesare, conform reglementărilor tehnice.
Art. 81. - Persoanele cu atribuţii de conducere de la
obiectivele de cult asigură executarea periodică a controlului stării de
funcţionare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor cu care
acestea sunt echipate şi dotate, prin persoanele anume desemnate şi instruite
în acest scop.
Art. 82. - Controlul stării de funcţionare a
mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor se execută conform
prevederilor cuprinse în reglementările tehnice, precum şi în instrucţiunile
tehnice elaborate de proiectanţi şi/sau de producători.
Art. 83. - Se asigură funcţionarea la parametrii
proiectaţi a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit
documentaţiei tehnice, pe întreaga durată de exploatare a construcţiilor şi
instalaţiilor din cadrul obiectivelor de cult, precum şi la schimbarea de
destinaţie, extinderea, modernizarea, conservarea şi restaurarea acestora.
Art. 84. - Incărcarea stingătoarelor şi a altor aparate
de stins incendii cu substanţe de stingere se face de către persoane juridice
şi, după caz, fizice, atestate potrivit legii.
Art. 85. - Lucrările de verificare, întreţinere şi
reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor se execută
numai de către persoane juridice şi, după caz, fizice, atestate potrivit
prevederilor legale, iar periodicitatea lucrărilor se stabileşte conform
reglementărilor tehnice de exploatare şi precizărilor producătorilor.
Art. 86. - Pe timpul lucrărilor de verificare şi
întreţinere se procedează la controlul complet al funcţionării sistemelor,
instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor în cauză, iar dacă se constată
abateri de la condiţiile de funcţionare stabilite iniţial, parametrii
caracteristici trebuie reglaţi şi aduşi la valorile care să asigure buna
funcţionare a acestor mijloace.
Art. 87. - Pe perioadele de oprire a funcţionării
sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de semnalizare,
alarmare, avertizare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor, pentru
executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare ori în caz de opriri
accidentale, persoanele cu atribuţii de conducere trebuie să asigure condiţii
pentru adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice suplimentare pentru
evitarea producerii unor eventuale incendii, precum şi de acţiune în caz de
necesitate.
Art. 88. - (1) Mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor care echipează şi dotează construcţiile care funcţionează în cadrul
obiectivelor de cult, precum şi substanţele de stingere se realizează, se
amplasează, se depozitează, se manipulează şi se utilizează astfel încât să nu
pună în pericol viaţa şi integritatea persoanelor, a utilizatorilor, inclusiv a
membrilor forţelor de intervenţie.
(2) La echiparea şi dotarea construcţiilor şi
instalaţiilor aferente obiectivelor de cult se utilizează numai mijloace
tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate sau agrementate, potrivit
legii.
Art. 89. - Sistemele şi instalaţiile automate pentru
stingerea incendiilor se prevăd cu dispozitive de avertizare a persoanelor şi a
celorlalţi utilizatori, de tip optic şi acustic, pentru semnalizarea intrării
acestora în funcţiune.
Art. 90. -In cazul în care substanţele stingătoare
deversate automat în caz de incendiu pot pune în pericol viaţa utilizatorilor
din zonele protejate, sistemele şi instalaţiile de stingere se prevăd cu
dispozitive de temporizare care să întârzie intrarea acestora în funcţiune cu o
perioadă prestabilită.
Art. 91. - Perioada dintre declanşarea semnalului de
avertizare şi intrarea în funcţiune a sistemului ori instalaţiei de stingere se
calculează astfel încât să se asigure evacuarea tuturor utilizatorilor din
orice punct al zonei protejate.
Art. 92. - Uşile de acces în zone, spaţii sau încăperi
în care sunt posibile deversări ale substanţelor stingătoare ce pot pune în
pericol viaţa utilizatorilor, precum şi căile de evacuare din aceste locuri se
marchează cu inscripţii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri
vizibile pentru personalul de la locurile de muncă şi forţele de intervenţie.
Art. 93. - Semnalele optice şi acustice produse de
dispozitivele de avertizare trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele
condiţii:
a) să fie inactive în starea de aşteptare;
b) să indice toate căile de acces în zonele de
stingere;
c) să poată fi clar identificate şi percepute cu
tonalităţi diferite, la începutul şi la sfârşitul perioadei de temporizare;
d) să nu poată fi oprite înainte de expirarea timpului
de funcţionare a sistemului ori instalaţiei de stingere;
e) să fie în concordanţă cu capacităţile psihomotorii
ale utilizatorilor.
Art. 94. - Pe timpul exploatării construcţiilor care
funcţionează în cadrul obiectivelor de cult, persoanele cu atribuţii de
conducere trebuie să stabilească măsuri tehnico-organizatorice care să asigure
menţinerea condiţiilor şi caracteristicilor specifice care s-au avut în vedere
la proiectarea şi realizarea sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi
dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare şi
stingere a incendiilor.
CAPITOLUL VI
Planificarea şi executarea exerciţiilor de evacuare
în caz de incendiu
Art. 95. - Pentru evacuarea utilizatorilor şi a
bunurilor din construcţiile care funcţionează în cadrul obiectivelor de cult în
condiţii de siguranţă, se adoptă următoarele măsuri:
a) se instruieşte periodic personalul propriu privind
modalităţile practice, concrete, de asigurare a evacuării persoanelor ori, după
caz, a salvării persoanelor care nu se pot evacua singure, care îşi desfăşoară
activitatea permanent în obiectiv;
b) se instruieşte, după caz, personalul din afara
obiectivului care desfăşoară diverse activităţi sezoniere în obiectiv sau care
este cazat în spaţiile proprii privind modalităţile practice, concrete, de
asigurare a evacuării persoanelor ori, după caz, a salvării persoanelor care nu
se pot evacua singure;
c) se instruieşte periodic personalul propriu privind
modalităţile practice, concrete, de asigurare a salvării obiectelor de valoare
deţinute în cadrul obiectivului în cazul producerii unui incendiu, cu
precizarea ordinii de salvare, prioritatea în salvare fiind determinată de
valoarea acestora, a personalului nominalizat pentru salvare, a pazei
obiectelor evacuate, a locurilor de adăpostire şi, după caz, a mijloacelor auto
alocate.
Art. 96. - (1) Cel puţin o dată pe semestru, în cadrul
fiecărui obiectiv de cult la care îşi desfăşoară activitatea permanent minimum
10 persoane ori care deţine colecţii muzeale având caracter religios, se
efectuează un exerciţiu de evacuare în caz de incendiu a persoanelor şi a
bunurilor de valoare, activitate la care participă întreg personalul.
(2) Cel puţin anual unul dintre exerciţiile efectuate
potrivit prevederilor alin. (1) este coordonat prin participarea, la faţa
locului, a unui inspector de prevenire din cadrul inspectoratului pentru
situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă funcţionează obiectivul
respectiv.
Art. 97. - Persoanele cu atribuţii de conducere asigură
măsuri pentru instruirea personalului şi a persoanelor cazate pentru prevenirea
producerii unor situaţii deosebite ca urmare a neefectuării unor manevre strict
obligatorii la părăsirea locului de muncă pe durata participării la exerciţiu,
precum neoprirea alimentării cu energie electrică a unor utilaje care se pot
supraîncălzi, nestingerea lumânărilor din lăcaşuri de cult înaintea rămânerii
acestuia fără supraveghere ori neoprirea alimentării cu gaze a mijloacelor de
încălzire, nestingerea candelelor, neoprirea alimentării mijloacelor de
preparat hrană ori alte operaţiuni necesare.
Art. 98. - Pe timpul exerciţiilor de evacuare se
urmăreşte inclusiv nivelul de respectare a regulilor privind comportamentul
personalului în vederea evitării panicii, a busculadelor şi pentru acţionarea
coordonată.
CAPITOLUL VII
Echiparea şi dotarea cu instalaţii, sisteme, utilaje
şi mijloace tehnice de protecţie împotriva incendiilor
Art. 99. - Echiparea şi dotarea construcţiilor care
funcţionează în cadrul obiectivelor de cult cu instalaţii de protecţie
împotriva incendiilor şi alte mijloace tehnice de apărare împotriva
incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor şi parametrilor specifici,
precum şi dimensionarea şi amplasarea acestora se asigură conform prezentelor
dispoziţii generale, precum şi reglementărilor tehnice.
Art. 100. - (1) Scoaterea din funcţiune a mijloacelor
tehnice de apărare împotriva incendiilor fără luarea unor măsuri alternative de
apărare împotriva incendiilor ori neasigurarea parametrilor necesari
funcţionării acestora în condiţii de eficienţă sunt strict interzise.
(2) Măsurile alternative de apărare împotriva
incendiilor adoptate se comunică în scris inspectoratului pentru situaţii de
urgenţă în a cărui zonă de competenţă funcţionează obiectivul.
Art. 101. - Echiparea cu instalaţii de detectare şi
semnalizare a incendiilor, precum şi dotarea cu mijloace tehnice de primă
intervenţie se realizează conform prevederilor prezentelor dispoziţii generale,
avându-se în vedere următoarele criterii:
a) asigurarea echipării cu instalaţii de detectare şi
semnalizare a incendiului a construcţiilor care adăpostesc colecţii muzeale
având caracter religios, a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial
ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A -
monumente istorice de valoare naţională şi universală sau din grupa B -
monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local;
b) asigurarea mijloacelor specifice pentru alarmarea
personalului la producerea unui incendiu, pentru toate clădirile şi incintele
obiectivelor de cult aflate în exploatare;
c) asigurarea dotării cu stingătoare portative de
incendiu adecvate, în număr de cel puţin unul la o suprafaţă de 200 m2,
dar minimum două stingătoare pe nivel;
d) asigurarea dotării cu scări care să permită accesul
personalului de intervenţie până la streaşină acoperişului;
e) dotarea construcţiilor aparţinând obiectivelor de
cult cu rezerve suficiente de apă ce se păstrează în butoaie şi cu găleţi
necesare, în cazul în care nu este asigurată reţea de hidranţi exteriori de
incendiu, precum şi cu scară manuală care să permită intervenţia la acoperişul
construcţiilor.
Art. 102. - (1) Pentru stingătoarele portative,
documentele de referinţă sunt Directiva 97/23/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 29 mai 1997 de apropiere a legislaţiilor statelor membre
referitoare la echipamentele sub presiune şi SR EN 3 (cu părţile sale).
Referitor la performanţele de stingere, acestea trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) stingătoarele cu CO2 trebuie să aibă
performanţa de stingere cel puţin conformă cu focar 55B;
b) stingătoarele cu pulbere trebuie să aibă performanţa
de stingere cel puţin conformă cu focare 21 A, 113B;
c) stingătoarele cu apă pulverizată/spumă trebuie să
aibă performanţa de stingere cel puţin conformă cu focare 21 A, 113B.
(2) Pentru stingătoarele mobile cu încărcătura nominală
de 50 kg/l sau 50 I, documentul de referinţă este SR EN 1866-1:2008.