ORDIN Nr. 132
din 29 ianuarie 2007
pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a
Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor
ACT EMIS DE:
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 79 din 1 februarie 2007
Având în vedere prevederile
art. 4 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi
Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu
modificările şi completările
ulterioare,
ministrul administraţiei şi internelor emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare a Planului
de analiză şi acoperire a riscurilor şi Structura-cadru a Planului de analiză
şi acoperire a riscurilor, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezentul ordin.
Art. 2. - Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, prin inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, va
urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a
riscurilor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Definiţie, scopuri, obiective
Art. 1. - Prezenta metodologie stabileşte scopurile,
obiectivele, răspunderile, precum şi principalele elemente şi etape de parcurs
care trebuie avute în vedere la elaborarea planurilor de analiză şi acoperire a
riscurilor.
Art. 2. - Planul de analiză şi
acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Art. 3. - Scopurile PAAR sunt
de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi
atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii
de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de
urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Art. 4. - Obiectivele PAAR sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de
situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei
de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în
urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile
teritoriale;
b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi
a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii
de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor
necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
SECŢIUNEA a 2-a
Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea
riscurilor
Art. 5. - Responsabilităţile privind analiza şi
acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au
atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Art. 6. - (1) PAAR se întocmesc de comitetul
judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv de
comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul
judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile
locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le
reprezintă.
(2) PAAR se întocmesc şi se
aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a
Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritoriala,
elaborată de inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii
de urgenţă, şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori
apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea
structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Art. 7. - (1) Prefecţii, primarul general al
municipiului Bucureşti şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare
elaborării PAAR.
(2) Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi
acoperire a riscurilor, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului
Bucureşti şi consiliile locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea
de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.
Art. 8. - După elaborare şi aprobare, PAAR se pun la
dispoziţie secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judeţene/al
municipiului Bucureşti/locale pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din
documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu
atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de
urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc,
conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă
specifice.
Art. 9. - Inspectoratele judeţene/al municipiului
Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, prin centrele operaţionale, asigură
pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi
elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de
riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
Art. 10. - (1) Operatorii
economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte
structuri din unitatea administrativ-teritoriala au obligaţia de a pune la
dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi
informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.
(2) Documentele, datele şi informaţiile a căror
divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de
natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau
privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind
protecţia informaţiilor clasificate.
CAPITOLUL II
Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale
Art. 11. - Pe baza datelor cuprinse în Schema cu
riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritoriala,
aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe
secţiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum
urmează:
a) amplasare geografică şi relief;
b) caracteristici climaterice;
c) reţea hidrografică;
d) populaţie;
e) căi de transport;
f) dezvoltare economică;
g) infrastructuri locale;
h) specific regional.
Art. 12. - In cuprinsul secţiunii 1 „Amplasare
geografică şi relief" se fac referiri cu privire la:
a) suprafaţă, vecinătăţi;
b) forme de relief,
specificităţi, influenţe;
c) caracteristicile pedologice ale solului.
Art. 13. - In cuprinsul secţiunii a 2-a „Caracteristici
climatice" se fac referiri cu privire la:
a) regimul climatic, specificităţi, influenţe;
b) regimul precipitaţiilor -
cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri
istorice;
c) temperaturi - lunare şi anuale, valori medii,
valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;
d) fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade
etc.
Art. 14. - In cuprinsul secţiunii a 3-a „Reţea
hidrografică" se fac referiri cu privire la:
a) cursurile de apă, debite normale, creşteri
înregistrate - vârfuri istorice;
b) bazinele hidrografice, lacurile de acumulare -
suprafeţe, volume;
c) caracteristicile pedologice;
d) lacuri, iazuri - suprafeţe, adâncimi;
e) acumulări piscicole - suprafeţe;
f) amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte
lucrări de apărare împotriva inundaţiilor etc.
Art. 15. - (1) In cuprinsul secţiunii a 4-a
„Populaţie" se fac referiri cu privire la:
a) numărul populaţiei;
b) structura demografică;
c) mişcarea naturală;
d) densitatea/concentrarea populaţiei pe zone -
aglomerări.
(2) Datele sunt cele rezultate după ultimul recensământ
desfăşurat la nivel naţional.
Art. 16. - In cuprinsul
secţiunii a 5-a „Căi de transport" se fac referiri cu privire la:
a) căile de transport rutiere - autostrăzi, drumuri
europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport pentru materiale
periculoase, tuneluri etc, precizându-se starea
acestora;
b) căile de transport feroviare - triaje, tuneluri;
c) căile de transport aeriene - aeroporturi,
aerocluburi etc;
d) căile de transport subterane - metrou;
e) căile navigabile - porturi;
f) reţele de conducte magistrale - gaze, petrol şi
produse petroliere etc.
Art. 17. - In cuprinsul secţiunii a 6-a „Dezvoltare
economică" se fac referiri cu privire la:
a) zonele industrializate/ramuri;
b) depozite/rezervoare, capacităţi de stocare;
c) exploatările miniere, petroliere;
d) fondul funciar - terenuri
agricole, suprafeţe împădurite;
e) creşterea animalelor;
f) turism/capacităţi de primire turistică;
g) apariţii de noi activităţi economice în cadrul
zonei; h) resurse naturale.
Art. 18. - In cuprinsul secţiunii a 7-a „Infrastructuri locale" se fac referiri cu privire la:
a) instituţii publice - cultură, ocrotirea sănătăţii
etc;
b) reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice,
gaze, etc.
c) locuri de adunare şi cazare a populaţiei în
situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi.
Art. 19. - In cuprinsul secţiunii a 8-a „Specific
regional/ local"se fac referiri cu privire la:
- vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere.
CAPITOLUL III
Analiza riscurilor generatoare de situaţii de
urgenţă
Art. 20. - (1) Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea
administrativ-teritoriala trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi
condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale
acestora.
(2) Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza
datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la
dispoziţie - studii, prognoze etc, fiind avute în vedere:
a) riscurile naturale;
b) riscurile tehnologice;
c) riscurile biologice;
d) riscurile de incendiu;
e) riscurile sociale;
f) alte tipuri de riscuri.
Art. 21. - Secţiunea 1 „Analiza riscurilor
naturale" cuprinde referiri cu privire la:
a) fenomene meteorologice periculoase - se analizează
zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum şi posibilitatea apariţiei acestora în noi locuri;
a1) inundaţii - se analizează dacă inundaţiile sunt
previzibile şi cu cât timp înainte, efectele dinamice şi dacă necesită
evacuarea persoanelor, necesitatea instalării eventualelor tabere pentru
sinistraţi, starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice, zonele
planificate a fi inundate controlat etc, se inventariază construcţiile
realizate în zone inundabile, existenţa unor măsuri de protecţie suplimentare
şi se analizează posibilitatea strămutării construcţiilor respective în zone
ferite de inundaţii;
a2) furtuni, tornade, secetă, îngheţ etc. - se
analizează şi dacă fenomenele respective sunt previzibile, cu cât timp înainte,
localităţile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate şi dacă este necesară
evacuarea persoanelor;
b) incendii de pădure - se analizează posibilitatea
producerii incendiilor de această natură, perioadele şi frecvenţa acestora,
suprafeţele împădurite care pot fi afectate;
c) avalanşe - se analizează posibilitatea producerii
acestora, perioadele şi frecvenţa lor, localităţi şi amenajări care pot fi
afectate;
d) fenomene distructive de origine geologică:
d1) cutremure - se au în vedere: macro- şi microzonarea
seismică a teritoriului naţional, caracteristicile fondului construit, datele
statistice privind victimele şi daunele provocate de seismele produse în anii
anteriori, zonele construite posibil a fi afectate de un cutremur major;
d2) alunecări de teren - se analizează locurile
cunoscute în care se produc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri
de apariţie a acestora, suprafeţele de teren şi construcţiile care pot fi
afectate, necesitatea evacuării persoanelor şi a instalării eventualelor tabere
pentru sinistraţi.
Art. 22. - Secţiunea a 2-a „Analiza riscurilor
tehnologice" cuprinde referiri cu privire la:
a) riscuri industriale - se analizează activităţile
care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe
periculoase, tipurile de substanţe chimice periculoase folosite în procesul de
producţie;
b) riscuri de transport şi
depozitare de produse periculoase - se analizează posibilele accidente care se
pot produce pe reţeaua rutieră, feroviară, fluvială şi maritimă pentru
transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi
destinaţia acestora;
b1) transport rutier - la analiza acestor riscuri se
ţine cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase,
din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora, numărul de accidente pe
kilometru şi pe an etc;
b2) transport feroviar - la
analiza acestor riscuri se ţine cont de reţeaua feroviară existentă,
transportul materialelor periculoase, din ce se compune şi destinaţia, numărul
de evenimente produse şi frecvenţa acestora, numărul de călători anual;
b3) transport fluvial şi
maritim - se analizează riscurile în funcţie de existenţa porturilor şi a
căilor de transport navigabile;
b4) transport aerian - se analizează riscurile în
funcţie de existenţa aeroporturilor, capacitatea şi clasa acestora, a rutelor
de zbor;
b5) transport prin reţele
magistrale - se analizează riscurile în funcţie de existenţa magistralelor de
transport şi de natura produselor vehiculate;
c) riscuri nucleare - se analizează riscurile în
funcţie de existenţa obiectivelor specifice şi riscurile transfrontaliere;
d) riscuri de poluare a apelor - se inventariază
locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum şi posibilele
noi locuri de apariţie a acestora, zonele care ar putea fi afectate;
e) prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări
- se analizează construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în stare
avansată de degradare şi la care există riscul de prăbuşire;
f) eşecul utilităţilor publice - se inventariază şi
se analizează sistemele, instalaţiile şi echipamentele a căror scoatere din
funcţiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale,
energie electrică şi termică pentru o zonă extinsă din cadrul
localităţii/judeţului;
g) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos - se
inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene şi consecinţele
lor;
h) muniţie neexplodată - se analizează existenţa
fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată,
utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare
pirotehnică.
Art. 23. - Secţiunea a 3-a „Analiza riscurilor
biologice" cuprinde referiri cu privire la inventarierea şi analizarea
surselor potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcţii,
ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice,
colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilităţi publice, tabere de
sinistraţi sau refugiaţi etc. - şi poluările accidentale.
Art. 24. - Secţiunea a 4-a „Analiza riscurilor de
incendiu" cuprinde referiri cu privire la analizarea şi diferenţierea
riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor şi a altor situaţii
de urgenţă, evidenţele existente pe localităţi, operatori economici, instalaţii
publice etc, fond construit, vegetaţie sau vehicule.
Art. 25. - Secţiunea a 5-a „Analiza riscurilor
sociale" cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în
funcţie de evidenţele existente privind adunări, târguri, festivaluri şi alte
manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile,
în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă.
Art. 26. - Secţiunea a 6-a „Analiza altor tipuri de
riscuri" cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza
statisticilor, a intervenţiilor cele mai des desfăşurate, cum sunt: descarcerări,
asistenţă medicală şi transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei
din subsolul clădirilor, salvări de animale.
Art. 27. - In activitatea de analiză a riscurilor se
pot defini zone geografice având o concentraţie a riscurilor de aceeaşi natură,
legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone
de risc crescut.
Art. 28. - Elementele care sunt avute în vedere pentru
stabilirea zonelor de risc crescut sunt:
a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor
de comunicaţii;
b) clădirile publice, fie datorită numărului de
persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, aşa cum sunt teatrele, hotelurile,
spitalele, şcolile, centrele comerciale;
c) instalaţiile tehnologice;
d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren etc.
Art. 29. - Din punctul de vedere al tipului unităţii
administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc:
a) zone de risc urbane;
b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, oraşe, zone industriale sau comerciale;
c) zone de risc rurale.
CAPITOLUL IV
Acoperirea riscurilor
SECŢIUNEA 1
Concepţia
desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
Art. 30. - Elaborarea concepţiei de desfăşurare a
acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de
intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă,
definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a
premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă
de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune
optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat),
selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de
intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile
proprii şi cele de cooperare.
Art. 31. - Pentru acoperirea riscurilor
transfrontaliere se încheie protocoale de colaborare cu instituţiile similare
din ţările cu care există graniţe comune, care prevăd modalităţi de informare
asupra pericolelor probabile, de avertizare/ alarmare în cazul manifestării
acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor
transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare
internaţională.
Art. 32. - (1) Evitarea manifestării riscurilor,
reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se
realizează prin următoarele acţiuni:
a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo,
seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile
competente;
b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe
domenii de competenţă;
c) informarea populaţiei
asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
d) exerciţii şi aplicaţii.
(2) Activităţile preventive planificate, organizate şi
desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:
a) controale şi inspecţii de prevenire;
b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi
protecţie civilă;
c) acordul;
d) asistenţa tehnică de specialitate;
e) informarea preventivă;
f) pregătirea populaţiei;
g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor
prevederilor legale;
h) alte forme.
Art. 33. - Planurile de intervenţie vor cuprinde
informaţii referitoare la:
a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în
caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative;
b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi
protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de
forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă,
autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare
şi iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de
autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri,
alpinişti etc;
c) zona de acoperire a riscurilor;
d) timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie
compusă din specialişti ai inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti
pentru situaţii de urgenţă;
e) activitatea operaţională, prin prezentarea
detaliată a ponderii intervenţiilor la incendii; asistenţă medicală de urgenţă,
reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale
etc;
f) alte informaţii considerate necesare.
SECŢIUNEA a 2-a
Etapele de realizare a acţiunilor
Art. 34. - Desfăşurarea intervenţiei cuprinde
următoarele operaţiuni principale:
a) alertarea şi/sau alarmarea
unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;
b) informarea personalului de conducere asupra
situaţiei create;
c) deplasarea la locul intervenţiei;
d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea
mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;
e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei
şi darea ordinului de intervenţie;
g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor,
animalelor şi bunurilor;
h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului
de intervenţie la situaţia concretă;
i) manevra de forţe;
j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/
dezastrului;
k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/
dezastrului;
l) regruparea forţelor şi a
mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a
condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a
raportului de intervenţie;
o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul
acţiunii în locul de dislocare permanentă;
p) restabilirea capacităţii de intervenţie;
q) informarea inspectorului
general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior;
r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de
prevenire/optimizare necesare.
SECŢIUNEA a 3-a
Faze de urgenţă a acţiunilor
Art. 35. - In funcţie de locul, natura, amploarea şi de
evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii
de urgenţă sunt organizate astfel:
a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în
raionul/obiectivul afectat;
b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile
inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe
unităţi limitrofe;
d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative,
dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
SECŢIUNEA a 4-a
Acţiunile de protecţie-intervenţie
Art. 36. - Forţele de intervenţie specializate
acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor
şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea
sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă
necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic,
precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a
operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa
publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile
şi în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea şi/sau
eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror
integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei:
staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente
serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă,
clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de
urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi
distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte
categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă
de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru
situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte
substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru
învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă
specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
SECŢIUNEA a 5-a
Instruirea
Art. 37. - (1) Pregătirea
forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor
abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele
judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi aprobate de
comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
(2) Prefecţii, primarii şi conducerile operatorilor
economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de
către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a
modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a
riscurilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Realizarea circuitului informaţional-decizional
şi de cooperare
Art. 38. - Sistemul informaţional-decizional cuprinde
ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării,
înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării,
notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către
factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de
urgenţă.
Art. 39. - Informarea secretariatelor tehnice
permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare
asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei
acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se
realizează prin rapoarte operative.
Art. 40. - Primarii, comitetele judeţene/al
municipiului Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum
şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de
risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a
datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării
acţiunilor preventive şi de intervenţie.
CAPITOLUL V
Resurse umane, materiale şi financiare
Art. 41. - (1) Alocarea resurselor materiale şi
financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a
riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile
de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene/al municipiului
Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
(2) Consiliile judeţene/Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii,
fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare
necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile
administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
Art. 42. - In funcţie de categoriile de riscuri
identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/ manifestare, de amploarea
şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace
necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:
a) inspecţii de prevenire;
b) servicii profesioniste/voluntare/private
pentru situaţii de urgenţă;
c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi
descarcerare;
d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de
căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;
e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie,
SALVAMONT, scafandri profesionişti etc;
f) grupe de sprijin.
Art. 43. - Pe lângă tipurile de forţe precizate la art.
42, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei,
jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare,
unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţile
specializate/ detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru
asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice, organizaţiile
neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile
sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor
şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice
descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în
planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie,
formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în
situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi
specifice.
Art. 44. - Forţele auxiliare se stabilesc din rândul
populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele
instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform
sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la
operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare
specifice, elaborate potrivit legii.
CAPITOLUL VI
Logistica acţiunilor
Art. 45. - (1) Sistemul forţelor şi mijloacelor de
intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin
planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile,
instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în
acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
(2) Forţele şi mijloacele de intervenţie se
organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform
sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Art. 46. - Logistica acţiunilor de pregătire teoretică
şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se
asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în
domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse
necesare.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 47. - La PAAR se ataşează următoarele documente:
a) lista autorităţilor şi factorilor care au
responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea
administrativ-teritoriala, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face
parte integrantă din prezenta metodologie;
b) atribuţiile autorităţilor şi responsabililor
cuprinşi în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte
integrantă din prezenta metodologie;
c) componenţa nominală a
structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu
precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor,
funcţiei,adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a
responsabilităţilor şi misiunilor;
d) riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine
care pot afecta zona de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale;
e) hărţi de risc;
f) măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării
riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a
consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;
g) sisteme existente de preavertizare/avertizare a
atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării;
h) tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de
teren, accident tehnologic etc);
i) planuri şi proceduri de intervenţie;
j) schema fluxului informaţional-decizional;
k) locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi
dotarea acestora;
l) planificarea
exerciţiilor/aplicaţii lor conform reglementărilor tehnice specifice;
m) rapoarte lunare de informare şi analiză către
prefect;
n) protocoale de colaborare cu instituţii similare din
ţările cu care există graniţe comune, în cazul producerii unor situaţii de
urgenţă;
o) situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi
materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din
disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă
ierarhic superior etc;
p) reguli de comportare în
cazul producerii unei situaţii de urgenţă.
ANEXA Nr. 1*) la metodologie
Lista autorităţilor şi factorilor care au
responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul/localitatea X
- Model -
Nr. crt.
|
Denumire
autoritate
|
Coordonate
autoritate
|
Persoană(e)
de contact
|
Atribuţii
în PAAR, conform fişei nr.
|
1
|
Primar
|
str. x, nr.y; tel/fax/mobil;
|
Popescu Ion 1 Primar: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil
|
Fişa nr.
|
Popescu Ion 2 Viceprimar: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil
|
Fişa nr.
|
…
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
20
|
Spital Y
|
str. x, nr.y; tel/fax/mobil;
|
Popescu Ion 25 Director: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil
|
Fişa nr.
|
…
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
25
|
Şcoala Z
|
str. x, nr.y; tel/fax/mobil;
|
Popescu Ion 33 Director: tel/fax/mobil;
Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil
|
Fişa nr.
|
…
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
……………….
|
NOTĂ: Autorităţile şi
factorii cu responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea
administrativ teritorială sunt, după caz:
a) autorităţile publice locale (primar,
consilii locale/consilii judeţene, servicii publice
deconcentrate/descentralizate);
b) staţii (puncte) de măsurători a parametrilor
meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc.
c) institute de cercetări ştiinţifice;
d) organizaţii nonguvernamentale (Crucea Roşie,
SALVAMONT, etc)
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 2*) la metodologie
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor
cuprinşi în PAAR
- Model-
AUTORITATEA: (denumire în clar)
|
Fişa nr.___________
|
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
|
|
a.-monitorizarea
permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici,
etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
|
se precizează ce parametri se măsoară,
cu ce periodicitate, ce autoritate(ăţi) se informează asupra atingerii
valorilor critice; eventual în anexă se stabileşte structura raportului de
informare
|
b.-controlul preventiv al autorităţilor
pe domenii de competenţă;
|
ce operatori economici/instituţii
controlează, în ce domeniu de competenţă; pe cine informează asupra
concluziilor; eventual periodicitatea controlului
|
c.-informare preventivă a
populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii
administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
|
în ce domeniu de competenţă;
periodicitate
|
d.-exerciţii şi aplicaţii;
|
cu cine, în ce domeniu de competenţă;
periodicitate
|
II.-RESURSE NECESARE
|
|
a.-monitorizarea
permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici,
etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
|
aparatură/echipamente de măsură/control
necesare; loc de amplasare
|
b.-controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de
competenţă;
|
materiale/echipamente necesare
|
c.-informare preventivă a
populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii
administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
|
materiale informative/documentare,
rapoarte, planuri de urgenţă, pliante, mass-media, filme, conferinţe,
simpozioane, afişe, campanii informative, Porţile deschise....
|
d.-exerciţii şi aplicaţii;
|
materiale/echipamente necesare; loc de desfăşurare
|
III.-INTERVENŢIE
|
|
a.-alarmare
|
ce activităţi întreprinde; cu ce
mijloace; timp de intrare în acţiune
|
b.-acţiuni de
căutare/salvare/descarcerare
|
ce activităţi întreprinde; cu ce
mijloace; timp de intrare în acţiune
|
c.-asistenţă medicală
|
ce activităţi întreprinde; cu ce
mijloace; timp de intrare în acţiune
|
d.-acţiuni de îndepărtare a
manifestării pericolului produs
|
ce activităţi întreprinde; cu ce
mijloace; timp de intrare în acţiune
|
e.-acţiuni de limitare a consecinţelor
unui pericol
|
ce activităţi întreprinde; cu ce
mijloace; timp de intrare în acţiune
|
|
|
|
Notă: se completează doar rubricile corespunzătoare
competenţelor
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 2
STRUCTURA-CADRU
a Planului de analiză
şi acoperire a riscurilor
Capitolul I -
Dispoziţii generale
Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective
Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi
acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinţă
2.2. Structuri organizatorice implicate
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi
autorităţilor cu atribuţii în domeniu
Capitolul II -
Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale
Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief
Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice
Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică
Secţiunea a 4-a. Populaţie
Secţiunea a 5-a. Căi de transport
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică
Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale
Secţiunea a 8-a. Specific regional/local
Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale
Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice
Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale
Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri
Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut
Capitolul IV - Acoperirea riscurilor
Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de
protecţie-intervenţie
Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor
Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor
Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie
Secţiunea a 5-a. Instruirea
Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional
şi de cooperare
Capitolul V - Resurse
umane, materiale şi financiare
Capitolul VI -
Logistica acţiunilor
Anexe