ORDIN Nr. 125
din 2 iunie 2006
pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind certificarea animalelor si a produselor de origine
animala
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 518 din 15 iunie 2006
Văzând Referatul de aprobare nr. 800 din 15 mai 2006,
întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din
Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a
unităţilor din subordinea acesteia,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind
certificarea animalelor şi a produselor de origine animală, prevăzută în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.
367/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la
certificarea animalelor şi a produselor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 10 iunie 2003.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin
referirile făcute la ordinul menţionat la alin. (1) se vor considera ca fiind
referiri la prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 96/93/CE privind certificarea animalelor şi
produselor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L 13 din 16 ianuarie 1997, p. 97.
Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare
la data aderării României la Uniunea Europeană.
p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Constantin Lupescu
ANEXĂ
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ
privind certificarea
animalelor si a produselor de origine animală
Art. 1. - Prezenta normă sanitară veterinară stabileşte
reguli ce urmează să fie aplicate la emiterea certificatelor solicitate de
legislaţia veterinară în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 2. - (1) In scopurile prezentei norme sanitare
veterinare:
a) legislaţie veterinară înseamnă lista de acte legislative din anexa A la Directiva
Consiliului 89/662/CEE şi anexele A şi B la Directiva Consiliului 90/425/CEE;
b) inspector care certifică înseamnă medicul veterinar oficial
sau, în cazurile prevăzute de legislaţia veterinară, orice altă persoană
autorizată de autoritatea competentă pentru semnarea certificatelor solicitate
de legislaţia menţionată.
(2) Suplimentar definiţiilor prevăzute la alin. (1),
cele menţionate la art. 2 din directivele 89/662/CEE şi 90/425/CEE se aplică mutatis mutandis.
Art. 3. - (1) Inspectorii care certifică trebuie să
cunoască bine legislaţia sanitară veterinară privind animalele şi produsele de
origine animală pe care urmează să le certifice şi, în general, să fie
informaţi despre regulile care trebuie respectate pentru întocmirea şi emiterea
certificatelor şi, dacă este necesar, asupra naturii şi extinderii cerinţelor
cuprinse în certificat privind testele sau examinările care trebuie efectuate
înainte de certificare.
(2) Inspectorii care certifică nu trebuie să
certifice date despre care nu au cunoştinţe personale sau care nu pot fi
certificate de către aceştia.
(3) Inspectorii care certifică nu trebuie să semneze
certificate necompletate, incomplete sau certificate referitoare la animalele
ori la produsele pe care nu le-au inspectat sau care au trecut de controlul
lor; dacă un certificat este semnat pe baza unui alt certificat sau
atestat,inspectorul care certifică trebuie să fie în posesia
documentului respectiv înainte de a semna.
(4) Nicio prevedere a prezentului articol nu trebuie
să împiedice medicul veterinar oficial să certifice date care:
a) au fost certificate în baza
alin. (1) şi (3) de către o altă persoană autorizată în acest sens de
autoritatea competentă şi care acţionează sub controlul unui medic veterinar
oficial, cu condiţia să verifice exactitatea datelor; sau
b) au fost obţinute, în contextul unor programe de
monitorizare, prin referinţă la unele planuri de asigurare a calităţii
recunoscute oficial sau prin intermediul unui sistem de supraveghere epidemiologica,
în cazul în care acesta este autorizat în baza legislaţiei veterinare.
(5) Reguli detaliate pentru
implementarea prezentului articol pot fi adoptate în concordanţă cu cerinţele
Uniunii Europene.
Art. 4. - (1) Autorităţile competente iau toate măsurile
necesare pentru asigurarea integrităţii certificării. Inspectorii desemnaţi de
către acestea trebuie:
a) să aibă un statut care să le asigure
imparţialitatea, să nu aibă interes comercial direct privind animalele sau
produsele certificate de aceştia ori privind exploataţiile sau unităţile din
care acestea provin;
b) să fie pe deplin conştienţi de importanţa
conţinutului fiecărui certificat pe care îl semnează.
(2) Certificatele trebuie să fie întocmite în cel
puţin una dintre limbile înţelese de inspectorul care certifică şi în cel puţin
una dintre limbile oficiale ale ţării de destinaţie, astfel cum prevede
legislaţia comunitară.
(3) Fiecare autoritate competentă trebuie să se
asigure că poate realiza o corelare între certificate şi inspectorul care
efectuează certificarea şi că este disponibilă o copie a fiecărui certificat pe
o perioadă determinată de acesta.
Art. 5. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor va introduce măsuri de verificare şi control
necesare pentru a preveni emiterea unor certificate false sau care pot induce
în eroare, precum şi producerea frauduloasă ori folosirea datelor din
certificatele emise în scopul producerii de efecte nedorite, conform
legislaţiei veterinare.
(2) Fără a aduce atingere oricăror proceduri legale
sau penalităţi, autoritatea veterinară competentă va efectua investigaţii sau
controale şi va lua măsuri adecvate pentru a sancţiona orice situaţie de fals
ori neconformitate a certificării, care va fi adusă în atenţia acesteia. Aceste
măsuri pot include suspendarea temporară a inspectorului care certifică în
exercitarea îndatoririlor ce îi revin până la finalizarea investigaţiei.
(3) In special, dacă în timpul investigaţiilor se
constată că:
a) inspectorul care certifică a emis cu bună-ştiinţă
un certificat fraudulos, autoritatea competentă trebuie să ia măsurile necesare
pentru a se asigura, în măsura posibilităţilor, că persoana respectivă nu poate
repeta frauda;
b) o persoană sau un beneficiar a făcut uz în mod
fraudulos ori a modificat un certificat oficial, autoritatea veterinară trebuie
să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura, în măsura posibilităţilor,
că persoana sau beneficiarul nu va mai putea repeta frauda. Aceste măsuri pot
include refuzul ulterior de a emite certificate oficiale persoanei sau
beneficiarului în cauză.
Art. 6. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să adopte legi, reguli şi prevederi
administrative necesare pentru conformitatea cu prezenta normă sanitară
veterinară. Aceasta trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre acest
fapt.
(2) In cazul în care Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor adoptă măsurile menţionate la alin.
(1), acestea trebuie să conţină o referire la prezenta normă sanitară
veterinară sau trebuie să fie însoţite de o astfel de referinţă cu ocazia
publicării oficiale a acestora; modalităţile de referinţă se vor stabili de
către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor va comunica Comisiei Europene textul prevederilor
principale ale legilor interne care se adoptă în domeniul reglementat de
prezenta normă sanitară veterinară.