ORDIN   Nr. 103 din 15 octombrie 2008

pentru aprobarea Regulamentului privind investigarea si punerea in siguranta provizorie a constructiilor din patrimoniul Ministerului Apararii in cazul producerii unui dezastru

ACT EMIS DE: MINISTERUL APARARII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 736 din 30 octombrie 2008

Pentru aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării şi ale art. 23 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006,

ministrul apărării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind investigarea şi punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor din patrimoniul Ministerului Apărării în cazul producerii unui dezastru, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Meleşcanu

ANEXĂ

REGULAMENT

privind investigarea şi punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor din patrimoniul Ministerului Apărării în cazul producerii unui dezastru

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte responsabilităţile privind investigarea şi punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor din patrimoniul Ministerului Apărării, după producerea unui seism de mare intensitate şi/sau a unei inundaţii ori alunecări de teren, care produc în mediul construit prăbuşiri generale sau locale, avarii ori degradări semnificative pe arii întinse, denumite în continuare dezastre/calamităţi.

Art. 2. - Investigarea are ca scop evaluarea stării tehnice a construcţiei imediat după producerea unui dezastru, în vederea luării deciziei privind utilizarea în continuare cu/fără restricţii sau de evacuare a acestora, cu aplicarea de placarde specifice fiecărei categorii de încadrare.

Art. 3. - Punerea în siguranţă provizorie cuprinde reparaţii/intervenţii locale de urgenţă, efectuate în perioada imediată de după un dezastru, care au drept scop asigurarea accesului, asigurarea unei exploatări limitate şi/sau prevenirea prăbuşirilor locale ale elementelor evaluate ca fiind nesigure.

Art. 4. - (1) Personalul afectat şi bunurile din construcţiile/instalaţiile/amenajările care, după producerea unui dezastru prezintă degradări vizibile şi indicii de prăbuşire totală/parţială iminentă se evacuează, în conformitate cu planul de evacuare al unităţii/formaţiunii militare.

(2) Activităţile, măsurile şi acţiunile pe care structurile le întreprind după dezastru se declanşează din proprie iniţiativă şi se raportează ierarhic ministrului apărării.

Art. 5. - Direcţia domenii şi infrastructuri este structura de specialitate şi autoritatea în domeniu pentru managementul proprietăţii imobiliare în Ministerul Apărării, care asigură implementarea prevederilor prezentului regulament.

CAPITOLUL II

Măsuri preventive şi pregătitoare

Art. 6. - Pentru prevenirea şi limitarea, în măsura posibilului, a efectelor unui seism de mare intensitate şi/sau unei alunecări de teren ori inundaţii de mare amploare, se întreprind măsuri preventive şi măsuri pregătitoare de către structurile abilitate ale Ministerului Apărării.

Art. 7. - (1) Măsurile preventive constau în urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor prin:

a) urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi instalaţiilor în scopul depistării defectelor/degradărilor care pot conduce la diminuarea caracteristicilor iniţiale;

b) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii determinate de uzura normală;

c) executarea lucrărilor de refacere care se realizează prin remedieri, reparări sau consolidări, pe bază de proiect tehnic.

(2) Măsurile pregătitoare pentru intervenţie după dezastru constau în:

a) culegerea, cu anticipaţie, de informaţii cât mai detaliate privind numărul, localizarea şi mai ales tipul structurilor, al terenului de fundare şi starea tehnică a clădirilor, a căror operare/funcţionare imediat după dezastru este vitală pentru Ministerul Apărării;

b) realizarea unei baze de date şi actualizarea ei permanentă cu informaţii privind gradul de utilizare în siguranţă a construcţiilor inspectate/evaluate tehnic anticipat, precum şi gradul de risc seismic al celor expertizate tehnic;

c) stabilirea concepţiei/fazelor/etapelor de realizare a acţiunilor pe specific de situaţie/construcţie/instalaţie/amenajare;

d) elaborarea de scenarii de dezastre, planuri şi proceduri specifice de intervenţie;

e) instruirea şi verificarea periodică, prin exerciţii şi aplicaţii practice, a inginerilor/subinginerilor şi tehnicienilor specializaţi în domeniu;

f) asigurarea logistică pentru activităţile de intervenţii imediate/de urgenţă, care au drept scop investigarea stării tehnice a construcţiilor avariate şi/sau punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor afectate.

CAPITOLUL III

Organizarea sistemului de intervenţie

Art. 8. - La investigarea imediată şi punerea în siguranţă provizorie sunt prioritare clădirile cu destinaţii speciale şi/sau construcţiile inginereşti a căror operare/funcţionare după dezastru este vitală pentru Ministerul Apărării, şi anume:

a) obiectivele speciale şi clădirile de importanţă vitală pentru conducerea Ministerului Apărării;

b) clădirile spitalelor şi alte construcţii care adăpostesc servicii sanitare;

c) construcţiile care adăpostesc comunicaţii strategice;

d) clădirile în care funcţionează structuri cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă;

e) atelierele/garajele/remizele care adăpostesc vehiculele serviciilor de urgenţă;

f) staţiile/punctele de producere a energiei care asigură utilităţile şi serviciile pentru clădirile prevăzute mai sus;

g) clădirile în care funcţionează instituţii militare de învăţământ.

Art. 9. - Direcţia domenii şi infrastructuri asigură managementul sistemului de intervenţie din punctul de vedere tehnic, de specialitate, al organizării şi coordonării la nivel central şi zonal, a activităţilor de investigare imediată şi de punere în siguranţă provizorie, menite să asigure utilizarea construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor Ministerului Apărării în condiţii de siguranţă, până la consolidarea acestora.

Art. 10. - Managementul acţiunilor şi măsurilor de intervenţie imediată, precum şi de recuperare şi reabilitare provizorie a construcţiilor afectate constă, în principal, în:

a) elaborarea cadrului normativ pentru pregătirea şi antrenarea personalului tehnic specializat din timp pentru intervenţie, înainte de declanşarea fenomenelor cauzatoare de dezastre;

b) coordonarea investigării în regim de urgenţă, imediat după producerea dezastrului, pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor;

c) coordonarea intervenţiilor pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate.

Art. 11. - In domeniul reglementat, Direcţia domenii şi infrastructuri are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) elaborează reglementări şi planuri ale acţiunilor/activităţilor prealabile, pregătitoare, precum şi ale celor de după dezastru;

b) coordonează implementarea planurilor şi măsurilor organizatorice/pregătitoare şi monitorizează îndeplinirea/ realizarea atribuţiilor şi activităţilor în teritoriu de către structurile abilitate ale Ministerului Apărării, conform responsabilităţilor stabilite pentru acestea prin prezentul regulament;

c) colectează, înregistrează şi centralizează în evidenţa statistică proprie informaţiile actualizate referitoare la fondul construit, precum şi datele personale ale specialiştilor desemnaţi pentru activităţile specifice domeniului reglementat;

d) coordonează constituirea şi instruirea echipelor de specialişti în domeniu, pe zone teritoriale, potrivit pregătirii profesionale de bază, în conformitate cu reglementările în vigoare;

e) coordonează efectuarea instructajelor şi exerciţiilor specifice de simulare, cu specialiştii desemnaţi;

f) coordonează activităţile/acţiunile după dezastru de evaluare a stării tehnice a construcţiilor şi centralizează informaţiile din teritoriu;

g) coordonează activităţile/acţiunile de intervenţie rapidă de după dezastru, pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor;

h) asigură expertizarea tehnică de calitate a construcţiilor/ instalaţiilor/amenajărilor;

i) monitorizează acţiunile/măsurile/activităţile prealabile, pregătitoare, precum şi pe cele de după dezastru/calamitate.

Art. 12. -Indeplinirea măsurilor/activităţilor şi/sau acţiunilor în teritoriu se efectuează prin:

a) administratorii imobilelor/cazărmilor;

b) microstructurile de domenii şi infrastructuri din compunerea/ subordinea structurilor centrale, categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similar;

c) centrele de domenii şi infrastructuri, pentru unităţile structurilor centrale care nu au în compunere/subordine microstructuri de domenii şi infrastructuri;

d) Centrul de studii şi proiectare construcţii militare;

e) Centrul de intervenţie în situaţii de urgenţă;

f) unităţile de geniu din compunerea categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similare, prin forţe şi mijloace proprii şi/sau cu cele primite în sprijin de la alte structuri.

Art. 13. -Administratorul de imobil/cazarmă are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) urmăreşte comportarea în timp a clădirilor/instalaţiilor, în scopul depistării în timp util a degradărilor şi efectuării intervenţiilor necesare;

b) întreprinde măsuri şi acţiuni pentru menţinerea caracteristicilor iniţiale ale construcţiilor/instalaţiilor, prin lucrări de întreţinere/reparaţii/consolidări, după caz;

c) întreprinde măsuri şi acţiuni pentru asigurarea din timp a stocurilor pentru inspecţiile şi evaluările tehnice rapide după dezastru, precum şi a materialelor pentru intervenţia la clădiri şi răspunde de utilizarea judicioasă a resurselor asigurate;

d) execută inspecţia după dezastru şi participă la evaluarea tehnică rapidă;

e) anunţă de urgenţă Centrul de domenii şi infrastructuri şi microstructura de domenii şi infrastructuri din compunerea/subordinea structurii centrale, statului major al categoriilor de forţe ale armatei, comandamentului de armă/similar despre necesitatea evaluării stării tehnice a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor după dezastru;

f) întrerupe alimentarea cu energie electrică, închide vanele conductelor de gaze naturale şi/sau combustibil lichid şi intervine de primă urgenţă, provizoriu, pentru asigurarea funcţionării acestora în caz de necesitate.

Art. 14. - Compartimentele de domenii şi infrastructuri din compunerea/subordinea structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similare au atribuţii şi responsabilităţi pentru organizarea, pregătirea şi planificarea acţiunilor şi activităţilor înainte şi după dezastru, după cum urmează:

a) identifică din timp clădirile/instalaţiile/amenajările a căror operare/funcţionare este vitală după dezastru şi/sau care prezintă risc seismic ridicat;

b) identifică şi inventariază din timp tipul structurilor de rezistenţă, starea tehnică efectivă şi caracteristicile terenului de fundare;

c) identifică personalul cu pregătire tehnică de specialitate în domeniu, asigură instruirea acestuia în baza reglementărilor, planurilor şi procedurilor specifice şi grupează specialiştii pe echipe, potrivit pregătirii profesionale şi misiunilor pe care le primesc;

d) acordă asistenţă tehnică administratorilor de imobile/cazărmi pentru asigurarea condiţiilor/bazei materiale, constând în reglementări/proceduri/planuri de acţiune specifice, formulare de inspecţie şi de evaluare tehnică rapidă, prevăzute în anexele la prezentul regulament, echipamentul de protecţie şi birotica pentru inspecţiile în teren şi pentru îndeplinirea activităţilor specifice înainte şi după dezastru, precum şi pentru asigurarea din timp a stocurilor de materiale pentru intervenţia la construcţii;

e) solicită anticipat obţinerea autorizaţiilor de acces în obiectivele speciale sau care adăpostesc activităţi/informaţii clasificate, pentru personalul tehnic selecţionat;

f) execută evaluarea tehnică rapidă după dezastru a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor din cazărmile aflate în administrare, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8;

g) coordonează şi participă în mod direct la acţiunile şi activităţile specifice de după dezastru din cazărmile proprii şi în cele utilizate de structurile subordonate;

h) centralizează şi transmit la Direcţia domenii şi infrastructuri datele pentru expertizarea tehnică a construcţiilor/instalaţiilor/ amenajărilor, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8;

i) înregistrează, transmit şi actualizează toate informaţiile din zona de responsabilitate, în baza proprie de date, şi le transmit la Direcţia domenii şi infrastructuri, pentru înscrierea în evidenţa centralizată.

Art. 15. - (1) Centrele de domenii şi infrastructuri asigură asistenţa tehnică, organizarea, coordonarea, verificarea şi controlul în imobilele/cazărmile din teritoriu privind îndeplinirea de către structurile nominalizate în prezentul regulament a măsurilor şi acţiunilor specifice, pentru:

a) urmărirea comportării în timp a construcţiilor/instalaţiilor/ amenajărilor şi executarea lucrărilor de întreţinere/reparaţii pentru mentenanţa acestora, în cazărmile/imobilele unităţilor subordonate structurilor centrale arondate;

b) verificarea concordanţei informaţiilor primite şi înregistrate în baza de date proprie cu realitatea din teren privind tipurile de structuri de rezistenţă, caracteristicile terenului de fundare şi starea tehnică a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor, a căror funcţionare după dezastru este vitală pentru Ministerul Apărării;

c) verificarea nivelului de instruire a personalului identificat şi a existenţei reglementărilor, planurilor, procedurilor şi a materialelor necesare la nivelul imobilului/cazărmii, după caz.

(2) Pentru unităţile structurilor centrale care nu au în compunere/subordine compartimente de domenii şi infrastructuri, centrele de domenii şi infrastructuri au următoarele atribuţii şi responsabilităţi în domeniul reglementat:

a) identifică din timp clădirile/instalaţiile a căror operare/ funcţionare este vitală după dezastru şi/sau care prezintă risc seismic ridicat;

b) inventariază clădirile, tipul structurilor de rezistenţă, starea tehnică efectivă şi caracteristicile terenului de fundare;

c) identifică personalul cu pregătire tehnică de specialitate în domeniu, asigură instruirea acestuia în baza reglementărilor, planurilor şi procedurilor specifice, grupează specialiştii pe echipe, potrivit pregătirii profesionale şi misiunilor pe care le vor primi;

d) acordă asistenţă tehnică administratorilor de imobile/ cazărmi pentru asigurarea condiţiilor/bazei materiale, constând în reglementări/proceduri/planuri de acţiune specifice, formulare de inspecţie şi de evaluare rapidă, prevăzute în anexele la prezentul regulament, echipamentul de protecţie şi birotica pentru inspecţiile în teren şi pentru îndeplinirea activităţilor specifice înainte şi după dezastru, precum şi pentru asigurarea din timp a stocurilor de materiale pentru intervenţia la construcţii;

e) solicită anticipat obţinerea autorizaţiilor de acces în obiectivele speciale sau care adăpostesc activităţi/informaţii clasificate, pentru personalul tehnic selecţionat;

f) execută evaluarea tehnică rapidă după dezastru a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor din cazărmile aflate în administrare, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8;

g) coordonează şi participă în mod direct la acţiuni şi activităţi specifice după dezastru;

h) înregistrează şi actualizează toate informaţiile din zona de responsabilitate, în baza proprie de date, şi le transmit la Direcţia domenii şi infrastructuri, pentru înscrierea în evidenţa centralizată.

(3) Centrele de domenii şi infrastructuri centralizează şi transmit la Direcţia domenii şi infrastructuri datele pentru expertizarea tehnică a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor din zona de responsabilitate, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8.

Art. 16. - Centrul de studii şi proiectare construcţii militare are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) participă, în perioada imediat următoare producerii unui dezastru, la inspectarea/evaluarea stării fizice a obiectivelor speciale, a căror funcţionare este vitală pentru Ministerul Apărării;

b) asigură evaluarea tehnică rapidă prin echipe de ingineri constructori cu experienţă în proiectare;

c) execută schiţe şi calcule sumare de rezistenţă, de regulă la faţa locului, care stau la baza lucrărilor de intervenţie rapidă după dezastru, pentru punerea în siguranţă provizorie a obiectivelor speciale avariate.

Art. 17. - Centrul de intervenţie în situaţii de urgenţă şi unităţile de geniu din compunerea categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similar au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) verifică şi, dacă este cazul, întrerup alimentarea cu energie electrică, închid vanele conductelor de gaze naturale şi/sau combustibil lichid şi apă, apoi intervin pentru asigurarea funcţionării provizorii a acestora în caz de necesitate;

b) realizează lucrări de sprijiniri provizorii ale construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor;

c) realizează lucrări provizorii de stabilizare a mişcării terenului prin baterea de piloţi, ridicarea de ziduri de sprijin provizorii şi altele asemănătoare.

Art. 18. - (1) Structurile cu atribuţii în investigarea de urgenţă şi punerea în siguranţă provizorie după dezastru a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor a căror operare/ funcţionare este vitală după dezastru întocmesc sau, după caz, completează planul de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(2) Forţele şi mijloacele destinate pentru intervenţia la aceste construcţii/instalaţii/amenajări se stabilesc din timp, iar asigurarea, pregătirea şi verificarea lor se execută în cadrul programului de instruire.

Art. 19. - Din compunerea grupelor operative ce se constituie după dezastru la nivelul structurilor cu atribuţii în investigarea de urgenţă şi punerea în siguranţă provizorie după dezastru a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor cu funcţiuni vitale face parte cel puţin un ofiţer din specialitatea construcţii sau un civil cu studii superioare de lungă/scurtă durată, în specialitatea construcţii.

CAPITOLUL IV

Investigarea după dezastru a stării tehnice a construcţiilor

Art. 20. - (1) Investigarea după dezastru a stării tehnice a construcţiilor are drept scop să stabilească dacă:

a) acestea pot fi utilizate în condiţii de siguranţă;

b) sunt necesare investigaţii mai amănunţite;

c) trebuie luate măsuri de punere imediată în siguranţă provizorie;

d) trebuie să fie demolate pentru a nu periclita viaţa oamenilor sau vecinătăţile.

(2) Este interzis accesul persoanelor în clădiri cu structuri nesigure.

Art. 21. - Etapele de investigare a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sunt următoarele:

a) inspecţia după dezastru, activitate ce se execută în condiţii de urgenţă de către administratorul imobilului/cazărmii, împreună cu personalul din unitate/garnizoană cu pregătire tehnică în domeniu, cu scopul de a stabili, prin mijloace extrem de simple, gradul de siguranţă în utilizare cu sau fără restricţii, pe care îl prezintă clădirile/instalaţiile, precum şi cu scopul de a determina pe cele care necesită o investigare mai amănunţită;

b) evaluarea tehnică rapidă, activitate ce se execută de către personalul din microstructurile de domenii şi infrastructuri din compunerea/subordinea structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similare, centrelor de domenii şi infrastructuri şi Centrul de studii şi proiectare construcţii militare, cu pregătire tehnică şi experienţă în domeniu, şi constă într-o investigaţie mai detaliată, ca urmare a inspecţiei după dezastru, cu scopul de a se stabili construcţiile/instalaţiile care necesită sau nu luarea unor măsuri tehnice de punere în siguranţă provizorie, pentru a putea fi utilizate ori dacă trebuie abandonate/evacuate;

c) expertiza tehnică, activitate care se efectuează de către specialişti atestaţi de ministerul de resort în domeniul construcţiilor.

Art. 22. - (1) In cadrul inspecţiei după dezastru se face evaluarea aproximativă/grosieră a degradărilor structurale şi nestructurale, puternice şi uşor observabile, precum şi a alunecărilor de teren care afectează şi/sau pun în pericol siguranţa construcţiilor.

(2) In urma inspecţiei după dezastru, construcţiile/instalaţiile se clasifică pe categorii, astfel:

a) construcţii aparent sigure, care pot fi utilizate în continuare fără restricţii;

b) construcţii evident nesigure, care nu pot fi utilizate în continuare şi pentru care se dispune abandonarea/evacuarea;

c) construcţii care necesită o investigare mai amănunţită pentru că, datorită stării tehnice, nu se încadrează în cele două categorii definite mai sus.

(3) Etapele inspecţiei după dezastru sunt următoarele:

a) examinarea în întregime a exteriorului clădirii, prin vizualizarea de la distanţă a întregului perimetru al construcţiei/instalaţiei/amenajării;

b) examinarea terenului din jurul clădirii, pentru depistarea unor umflături ale pământului şi/sau a unor fenomene care să indice tasări şi/sau alunecări de teren;

c) examinarea în întregime a structurii din exteriorul clădirii, pe întregul perimetru al construcţiei/instalaţiei/amenajării;

d) inspectarea în interiorul clădirii, în cazul în care structura este sigură, dar nu poate fi cercetată suficient de bine din exterior sau când există suspiciuni ori sesizări/informaţii privind avarii/deteriorări puternice ale elementelor nestructurale din interior, ca: pereţi despărţitori prăbuşiţi, tencuiala tavanelor căzută, degradări ce nu pot fi vizualizate din exterior;

e) evaluarea generală a stării clădirii/instalaţiei efectuată pe baza celor 6 criterii înscrise în Formularul pentru inspecţia după dezastru, conform anexei nr. 1, şi marcarea construcţiei cu placarda corespunzătoare rezultatului analizei.

(4) Clădirile/instalaţiile pentru care există dubii privind siguranţa în exploatare sunt recomandate pentru efectuarea unei evaluări tehnice rapide, marcând construcţia cu placarda corespunzătoare.

(5) Caracterizarea/definirea stării construcţiei, precum şi criteriile de bază ale inspecţiei după dezastru sunt:

a) clădire nesigură, atunci când clădirea este parţial prăbuşită sau deplasată de pe fundaţii, unul dintre etaje prezintă înclinări semnificative faţă de verticală ori când se constată degradări severe evidente ale elementelor structurale principale, dislocări ale pereţilor sau alte semnalmente care pun în evidenţă degradări periculoase, la apariţia unor crăpături mari ale terenului, deplasări evidente ori alunecări ale terenului şi când se constată prezenţa altor pericole ca: scurgere de lichide toxice, inflamabile, explozive, spargerea/fisurarea conductei de gaze, ruperea cablurilor electrice şi altele asemenea;

b) clădire cu zone nesigure, atunci când sunt pericole evidente de prăbuşire a unor parapete, coşuri, calcane, elemente ornamentale.

(6) In funcţie de rezultatul analizei efectuate pe baza criteriilor enumerate se marchează construcţia/instalaţia/amenajarea cu placarda inscripţionată corespunzător concluziei, astfel:

a) placarda verde inscripţionată conform anexei nr. 2: „CLĂDIRE INSPECTATĂ- POATE FI FOLOSITĂ FĂRĂ RESTRICŢII";

b) placarda galbenă inscripţionată conform anexei nr. 3: „CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT";

c) placarda albastră inscripţionată conform anexei nr. 4: „CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE";'

d) placarda roşie inscripţionată conform anexei nr. 5: „CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ".

(7) Placardele se aplică, la exterior, într-un loc vizibil, în apropierea fiecărei/fiecărui intrări/acces în/din clădire/zonă, iar semnificaţia inscripţiilor, cu restricţiile ce le comportă, sunt aduse la cunoştinţa întregului personal, luându-se următoarele măsuri:

a) construcţiile marcate cu placarde „CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ", precum şi spaţiile considerate „ZONE NESIGURE" sunt evacuate, accesul personalului nemaifiind permis în clădirea sau zona respectivă;

b) în clădirile marcate cu placarde „CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT", accesul este permis numai pentru cazuri/situaţii stringente, cu timp limitat de şedere în interior şi măsuri prealabile, care să asigure evacuarea rapidă în caz de urgenţă.

Art. 23. - (1) Evaluarea tehnică rapidă după dezastru se efectuează în urma inspecţiei după dezastru, pentru aprecierea gradului de siguranţă a clădirilor marcate cu placarda „CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT", precum şi pentru clarificarea aspectelor rezultate în urma inspecţiei după dezastru.

(2) Obiectivul principal al evaluării tehnice rapide este determinarea nivelului de siguranţă, a existenţei pericolului prăbuşirii structurii şi/sau unor elemente nestructurale, putându-se astfel confirma sau recomanda reîncadrarea clădirii/instalaţiei/amenajării în una dintre categoriile precizate.

(3) Criteriile generale pentru evaluarea stării clădirilor afectate de dezastru, comune diferitelor tipuri de structuri de rezistenţă, atât din punctul de vedere al materialelor, cât şi al importanţei şi demersurilor, sunt:

a) degradarea în ansamblu, pusă în evidenţă de pereţi puternic fisuraţi, etaje cu deplasări laterale mari, clădiri înclinate, fundaţii fracturate, iar constatarea existenţei unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE NESIGURA - INTRAREA INTERZISĂ" sau, după caz, „CLĂDIRE PRĂBUŞITĂ (RUINĂ)";

b) evaluarea capacităţii structurii de a prelua încărcări verticale, adică greutatea proprie şi celelalte încărcări permanente şi utile, are în vedere cedarea, fie şi numai locală, a elementelor structurale ce preiau încărcările verticale, ca: stâlpi vizibil înclinaţi, flambaţi ori cu degradări puternice la capete, separarea planşeelor sau a elementelor acoperişului de pereţi ori alte elemente verticale portante, fisurarea pereţilor portanţi, a stâlpilor sau grinzilor, precum şi orice alte degradări sau cedări ale elementelor principale ce preiau încărcări verticale, iar constatarea existenţei unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ";

c) identificarea şi apoi evaluarea sistemului structural ce preia şi transmite terenului acţiunile orizontale au în vedere degradări precum: pereţi portanţi puternic fisuraţi, existenţa unor articulaţii plastice la capetele stâlpilor, expulzarea puternică a betonului de acoperire a armăturilor, contravântuiri cedate, planşee puternic degradate şi altele asemenea, iar constatarea existenţei unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE NESIGURA- INTRAREA INTERZISĂ";

d) constatarea unei înclinări mai mari de 1,5% a unuia sau a mai multor etaje la clădirile înalte, degradare care generează sub greutatea etajelor superioare momente încovoietoare suplimentare în stâlpii şi grinzile de sub etajul înclinat, precum şi constatarea unei înclinări remanente mai mari de 1,5%o conduc la interzicerea accesului în clădire şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE NESIGURĂ- INTRAREA INTERZISĂ";

e) starea elementelor nestructurale, precum parapetele, închiderile exterioare, ornamentele, firmele, nervurile în consolă, pereţii despărţitori, tavanele suspendate şi orice alte elemente interioare sau exterioare clădirii, ce se pot prăbuşi din cauza forţelor statice ori a unei replici a seismului iniţial, precum şi constatarea existenţei unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduc la interzicerea accesului în acele spaţii şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE";

f) degradarea fundaţiilor şi terenului din imediata vecinătate a clădirii, respectiv alunecări de teren, apariţia unor crăpături sau orice alte modificări semnificative pe verticală sau pe orizontală ale formei iniţiale a acestuia, ce pot genera tasarea/degradarea/ruperea fundaţiilor şi/sau suprastructurii clădirilor/instalaţiilor/amenajărilor, precum şi constatarea unuia sau a cumulului mai multor defecte ca: existenţa de fisuri noi în fundaţii, tasări mai mari de 3-4 cm, crăpături de 5-10 cm între clădire şi terenul adiacent, care indică dislocarea infrastructurii clădirii şi a pereţilor, planşeelor sau acoperişului, fracturate, conduc la interzicerea accesului în clădire şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE NESIGURĂ- INTRAREA INTERZISĂ";

g) alte pericole cum ar fi: conducte de combustibil lichid sau gazos deteriorate, cabluri de alimentare cu energie electrică rupte, rezervoare/recipiente de depozitare ori conducte de distribuţie de substanţe chimice/toxice/explozive deteriorate, echipamente răsturnate sau deplasate, coşuri de fum fisurate ori înclinate, ansambluri de ancoraje, elemente de prindere/ghidaj, cabine de ascensoare deteriorate şi altele asemenea conduc la interzicerea accesului în zonele/spaţiile respective şi la marcarea clădirii cu placarda „CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE".

(4) Evaluarea tehnică rapidă a stării clădirii/instalaţiei prin bifarea în mod corespunzător a căsuţelor în Formularul pentru evaluarea tehnică rapidă, conform anexei nr. 6, conduce la clasificarea şi marcarea clădirii cu placarda corespunzătoare, conform precizărilor prezentului regulament, cu semnificaţiile şi restricţiile specifice.

CAPITOLUL V

Intervenţia de urgenţă pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor şi instalaţiilor afectate

Art. 24. - (1) Intervenţia de urgenţă după dezastru are ca scop:

a) prevenirea prăbuşirilor locale ale elementelor din zonele evaluate ca fiind nesigure;

b) asigurarea accesului şi/sau a unei folosiri limitate a construcţiilor/instalaţiilor/amenajărilor avariate de cutremur şi sau alunecări de teren.

(2) Acţiunile de intervenţie de urgenţă după dezastru constau în executarea de lucrări de reparaţii provizorii, care nu înlocuiesc măsurile definitive ulterioare şi se grupează astfel:

a) sprijinirea provizorie a elementelor avariate;

b) repararea locală, de urgenţă;

c) demolarea parţială sau totală a clădirii în situaţia în care o prăbuşire necontrolată a acesteia ar afecta o construcţie/ instalaţie/amenajare, a cărei funcţionare este vitală.

(3) Soluţiile-cadru şi exemplele descrise în prezentul regulament sunt cele mai frecvente în practică, dar nu sunt limitative.

(4) Soluţiile tehnice şi acţiunile de intervenţie de urgenţă după dezastru trebuie concepute şi executate astfel încât să nu stânjenească realizarea ulterioară a măsurilor definitive de intervenţie.

Art. 25. - (1) Incărcările verticale ale elementelor de susţinere avariate se preiau de sprijiniri provizorii, care constituie acţiuni de primă intervenţie ce se execută conform unor schiţe întocmite, având ca bază calculele sumare efectuate la faţa locului, executate cu lemn rotund, respectiv cu bile din lemn, având diametre între 12-20 cm, sau, în cazul când există în inventar, cu popi metalici extensibili ori cu eşafodaje metalice.

(2) La executarea sprijinirilor trebuie avute în vedere o serie de reguli, după cum urmează:

a) punerea sub sarcină a sprijinirilor să se facă întotdeauna prin împănare cu două pene, astfel încât, prin suprapunere, să se realizeze două feţe paralele fără a se forţa împănarea, iar pentru a nu ceda elementele structurii, aceasta se face cu pene din lemn de esenţă tare, ca: stejar sau fag, de la parter spre etajele superioare;

b) reacţiunea transmisă de popi terenului trebuie să se repartizeze pe o suprafaţă corespunzătoare, prin utilizarea de traverse din lemn de esenţă tare, de obicei traverse de cale ferată;

c) popii trebuie solidarizaţi între ei prin contravântuiri din scânduri, dispuse astfel încât să închidă împreună cu popii triunghiuri nedeformabile, şi sistemul astfel format să aibă rigiditate mare la deplasări laterale şi să împiedice tendinţa de flambaj individual al popilor înalţi;

d) popii nu trebuie să se reazeme pe elementele structurale orizontale, reacţiunea lor trebuind să fie transmisă vertical, pe aceeaşi axă, până la teren;

e) greutatea etajelor superioare trebuie preluată treptat de către sprijinire şi nu brusc, la un singur nivel, continuând sprijinirea, după caz, pe încă două nivele deasupra etajului deteriorat;

f) sprijinirea trebuie proporţionată potrivit sarcinii care îi revine.

Art. 26. - (1) Repararea locală de urgenţă se face prin lucrări de intervenţie care nu respectă reglementările în vigoare privind procedurile de iniţiere, evaluare, decizie de intervenţie, proiectare şi avizare, datorită necesităţii de a fi executate în cel mai scurt timp posibil.

(2) Remedierea degradărilor pereţilor structurali din zidărie se face prin:

a) asigurarea împotriva dislocării/desfacerii pereţilor prin executarea de tiranţi metalici şi/sau prin centuri de beton armat;

b) consolidarea pereţilor plini, puternic crăpaţi, prin placare cu beton armat, preferabil torcretat pe ambele feţe, cu legături între ele;

c) tencuirea cu mortar de ciment aplicat peste o plasă de bare de oţel-beton şi/sau injectarea cu mortar de ciment a pereţilor cu fisuri mai puţin extinse.

(3) Repararea elementelor cadrelor din beton armat se face prin:

a) cămăşuirea stâlpului/grinzii cu beton armat;

b) prevederea unor sprijiniri metalice capabile să preia încărcările verticale;

c) cămăşuirea metalică a stâlpului cu profile laminate, respectiv corniere, solidarizate cu plăcuţe sau zăbreluţe, şi injectarea cu răşini epoxidice a spaţiului dintre profile şi beton.

(4) Repararea sistemelor cu pereţi structurali din beton armat se face prin:

a) placarea cu beton armat a pereţilor plini pe o faţă sau ambele feţe;

b) restabilirea rezistenţei şi rigidităţii riglelor de cuplare ale pereţilor cu goluri, prin desfacerea betonului, completarea cu armături longitudinale, etrieri şi rebetonare;

c) repararea structurilor metalice şi a celor combinate cu beton armat este recomandabil să fie efectuată după evaluarea de către un expert tehnic autorizat;

d) repararea structurilor din lemn este recomandabil să fie efectuată după evaluarea de către un expert tehnic cu experienţă în domeniu.

CAPITOLUL VI

Resurse folosite pentru investigare şi intervenţie după dezastru

Art. 27. - Acţiunile de investigare după dezastru şi de punere în siguranţă provizorie a construcţiilor/instalaţiilor afectate sunt activităţi ce trebuie desfăşurate în regim de maximă urgenţă, pe arii largi de răspândire, motiv pentru care sunt necesare pregătirea şi asigurarea din timp a resurselor umane, materiale şi, nu în ultimul rând, a resurselor informaţionale.

Art. 28. - (1) Investigarea stării tehnice a construcţiilor se realizează de către personal tehnic calificat în domeniul construcţiilor şi/sau instalaţiilor aferente construcţiilor.

(2) Numărul mare de construcţii aflate pe arii extinse necesită implicarea tuturor cadrelor tehnice, angajaţi permanenţi ai Ministerului Apărării, cu un nivel de pregătire corespunzător şi experienţă în domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în diferite compartimente şi structuri, respectiv:

a) administratorii de imobile/cazărmi;

b) personalul de specialitate în domeniu din unitate/ garnizoană;

c) personalul de specialitate din compartimentele de domenii şi infrastructuri din compunerea/subordinea structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similare;

d) personalul de specialitate din cadrul centrelor de domenii şi infrastructuri, Centrului de studii şi proiectare construcţii militare şi Centrului de intervenţie în situaţii de urgenţă;

e) unităţile de geniu din compunerea categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armă/similare;

f) personalul cu pregătire tehnică în domeniu, identificat în cadrul altor structuri.

(3) Personalul tehnic se înregistrează în evidenţa centralizată a Direcţiei domenii şi infrastructuri, conform datelor primite, pe echipe constituite şi pe zone de responsabilitate, pentru investigarea după dezastru.

(4) Personalului tehnic militar şi civil desemnat, instruit pentru activităţi de după dezastru, i se includ în fişa postului ca atribuţii de serviciu sarcinile ce îi revin, precum şi obligaţia de a participa la instruirea periodică.

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 28 alin. (1), în zonele care nu pot fi acoperite cu personal tehnic angajat permanent al Ministerului Apărării se identifică persoane autorizate în domeniu pentru încheierea de contracte/convenţii de prestări servicii/colaborare, după caz, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Art. 29. - (1) Investigarea imediată şi intervenţia de urgenţă la construcţii/instalaţii după dezastru se asigură logistic, prin achiziţionarea anticipată a materialelor necesare de către structurile utilizatoare ale imobilelor/cazărmilor, prin includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare pentru:

a) un număr suficient de placarde şi suporturi de fixare/montare rezistente la intemperii, de dimensiuni şi culori corespunzătoare modelelor prevăzute în anexele la prezentul regulament;

b) un număr suficient de formulare pentru inspecţii şi evaluări, conform modelelor din anexele la prezentul regulament;

c) legitimaţiile/ecusoanele de acces;

d) rulete de 5-25 m, lanterne cu acumulatori reîncărcabili, bandă adezivă, bandă pentru marcarea interzicerii accesului, markere permanente şi blocnotesuri pentru personalul nominalizat să desfăşoare activităţi în teren;

e) echipament de protecţie pentru personalul nominalizat să desfăşoare activităţi în teren, respectiv bocanci, căşti de protecţie, pelerine de ploaie, mănuşi, cizme de cauciuc, măşti contra gazelor, măşti contra prafului, ochelari de protecţie şi altele asemenea;

f) bile de lemn având diametre cuprinse între 12 şi 20 cm;

g) scânduri/dulapi din lemn de răşinoase cu lăţimi cuprinse între 15 şi 40 cm, grosime de 2,4 - 4,8 cm;

h) popi metalici extensibili;

i) eşafodaje metalice;

j) traverse din lemn;

k) dulapi din lemn de esenţă tare;

l) cricuri hidraulice;

m) scoabe, cuie, buloane, sârmă groasă;

n) scări extensibile;

o) schele metalice;

p) alte materiale, scule şi unelte rezultate din tehnologia şi procedurile de execuţie a lucrărilor de intervenţie rapidă după dezastru.

(2) Estimarea stocurilor de materiale necesare se bazează pe:

a) evaluările privind numărul de clădiri de importanţă vitală vulnerabile expertizate şi considerate în clase de risc deosebit;

b) evaluările prealabile în cadrul urmăririi în timp a stării tehnice a clădirilor/instalaţiilor cu funcţiuni vitale;

c) evaluarea numărului de intervenţii care pot fi executate într-un interval de timp de 2-3 săptămâni.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 30. - Şeful Direcţiei domenii şi infrastructuri este împuternicit să emită precizări tehnice în aplicarea prevederilor prezentului regulament.

Art. 31. -Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

- Model -

FORMULAR PENTRU INSPECŢIA DUPĂ DEZASTRU

Inspecţia a fost efectuată de: ............................................................................................................

                                                            (numele şi prenumele/unitatea militară/structura)

Data..........................  Ora.............................. Semnătura....................................

Aria inspectată: |_| Exterior

                        |_| Exterior şi interior

Descrierea construcţiei:

Adresa .............................. ............................................ Utilizator: U.M........................... COMANDANT............................ nr. tel./fax.................................... Administrator: U.M.................. COMANDANT........................... nr. tel./fax................................... CAZARMA nr........................... pavilion............regim de înălţime (număr si tip de nivele).............. Aria construită Ac = ........ m2, Aria desfăşurată Ad =........ m2

Tipul construcţiei Zidărie portantă fără elemente de beton armat Zidărie portantă întărită cu nuclee, centuri etc. Cadre din beton armat Pereţi structurali din beton armat Stâlpi şi grinzi proiectate pentru încărcări gravitaţionale Schelet metalic Planşee din lemn Planşee din beton Planşee mixte Şarpantă din.................... Terasă |_| circulabilă |_| necirculabilă

Destinaţia construcţiei Locuinţă colectivă Locuinţă individuală Clădire administrativă Clădire învăţământ Clădire cu funcţiuni de decizie Clădire servicii sanitare Clădiri culturale (muzee, biblioteci, săli spectacole) Depozit produse toxice, inflamabile, explozive Rezervoare/recipiente cu substanţe inflamabile Rezervoare şi staţii de pompare apă Construcţii energetice şi de distribuţie gaze naturale, gaze medicinale etc. Garaje/remize Construcţii pentru tehnica militară Săli de sport, bazine acoperite

Evaluarea construcţiei:

Inspectează construcţia conform listei de mai jos şi marchează căsuţele din coloanele corespunzătoare.

Efecte constatate	Nu	Minore	Moderate	Severe
Colaps, colaps parţial
Cedare fundaţii
Construcţia sau unul dintre etaje înclinate
Degradări elemente portante verticale: pereţi/stâlpi
Degradări elemente portante orizontale: plăci/nervuri/grinzi
Degradări scări (podeşte, rampe, grinzi etc.)
Parapete, coşuri, atice sau alte elemente nestructurale în pericol de cădere
Alunecări/căderi/prăbuşiri/umflături etc. ale terenului
Pierderi de lichide din rezervoare

Alte fenomene constatate:

a) ........................................................................................................................................................................ .....................................................

b) ........................................................................................................................................................................ .....................................................

c) ........................................................................................................................................................................ .....................................................

Marcarea construcţiei

• Se alege una dintre variantele de marcare a construcţiei pe baza analizei evaluării efectuate. Efecte grave constatate, ce pun în pericol construcţia în ansamblul său, reprezintă o justificare pentru marcarea cu „CONSTRUCŢIE NESIGURĂ". Efecte grave locale şi efecte moderate permit marcarea cu „ACCES LIMITAT".

• Zonele ce prezintă pericol de cedare, prăbuşire, răsturnare a elementelor nestructurale, ornamentale sau ale construcţiei vecine (lipite/alăturate) se vor marca cu „ZONĂ NESIGURĂ". De asemenea, se vor marca cu „ZONĂ NESIGURĂ" zonele construcţiilor care adăpostesc materiale inflamabile, toxice, explozive şi altele care, din diverse motive, nu se pot inspecta după dezastru.

• Se plasează la intrarea principală placarda „CONSTRUCŢIE INSPECTATĂ" la clădirile care aparent prezintă siguranţă în exploatare.

Placardele inscripţionate cu „ACCES LIMITAT" sau „CONSTRUCŢIE NESIGURĂ" se plasează la toate intrările.

CONSTRUCŢIE INSPECTATĂ

(placarda verde)

ZONĂ NESIGURĂ

(placarda albastră)

ACCES LIMITAT

(placarda galbenă)

CONSTRUCŢIE NESIGURA

(placarda roşie)

Se marchează casetele de mai jos pentru acţiunile ulterioare ce sunt considerate a fi necesare:

Se împrejmuiesc următoarele zone nesigure din/în jurul construcţiei şi se marchează cu „ZONĂ NESIGURA":

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

Se recomandă efectuarea unei evaluări tehnice rapide pentru:

- structură;

- terenul de fundare;

- alte aspecte.

Recomandări/Comentarii ..........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

ANEXA Nr. 2*) la regulament

- Model -

PLACARDA VERDE INSCRIPŢIONATĂ

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 3*) la regulament

- Model -

PLACARDĂ GALBENĂ INSCRIPŢIONATĂ

*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 4*) la regulament

- Model -

PLACARDA ALBASTRĂ INSCRIPŢIONATĂ

*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 5*) la regulament

- Model -

PLACARDĂ ROŞIE INSCRIPŢIONATĂ

*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 6 la regulament

- Model -

FORMULAR PENTRU EVALUAREA TEHNICĂ RAPIDĂ

Evaluarea a fost efectuată de: ..........................................................................................................

                                                                (numele şi prenumele/unitatea militară/structura)

Data..........................  Ora.............................. Semnătura....................................

Marcarea finală:                          CLĂDIRE INSPECTATA                               CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE

(după evaluare)                                             CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT                   CLĂDIRE NESIGURĂ

Descrierea construcţiei:

Adresa ................................................ Utilizator: U.M................................. COMANDANT................................ nr. tel./fax........................................... Administrator: U.M......................... COMANDANT............................... nr. tel./fax.......................................... CAZARMA nr................................. pavilion............regim de înălţime (număr si tip de nivele)............... Aria construită Ac = .......... m2, Aria desfăşurată Ad =........ m2

Tipul construcţiei Zidărie portantă fără elemente de beton armat Zidărie portantă întărită cu nuclee, centuri etc. Cadre din beton armat Pereţi structurali din beton armat Stâlpi şi grinzi proiectate pentru încărcări gravitaţionale Schelet metalic Planşee din lemn Planşee din beton Planşee mixte Şarpantă din.................... Terasă |_| circulabilă |_| necirculabilă

Destinaţia construcţiei Locuinţă colectivă Locuinţă individuală Clădire administrativă Clădire învăţământ Clădire cu funcţiuni de decizie Clădire servicii sanitare Clădiri culturale (muzee, biblioteci, săli spectacole) Depozit produse toxice, inflamabile, explozive Rezervoare/recipiente cu substanţe inflamabile Rezervoare şi staţii de pompare apă Construcţii energetice şi de distribuţie gaze naturale, gaze medicinale etc. Garaje/remize Construcţii pentru tehnica militară Săli de sport, bazine acoperite

Evaluarea construcţiei

Efectuează evaluarea construcţiei conform listei de mai jos şi marchează căsuţele din coloanele corespunzătoare.

Aspecte generale	DA		NU
Colaps, colaps parţial
Clădirea sau unul dintre etaje înclinate
Alte deficienţe majore
Degradări structurale	Nu	Minore	Moderate	Severe
Fundaţii deplasate
Degradări elemente portante verticale: pereţi/stâlpi
Degradări elemente portante orizontale: plăci/nervuri/grinzi
Pereţi structurali, contravântuiri verticale
Imbinări elemente prefabricate
Degradări şarpante
Alte deficienţe la structură:
Degradări elemente nestructurale
Pericol cădere parapete/ornamente/placaje/ferestre
Degradări la tavane/pereţi compartimentare
Deficienţe la ascensoare
Degradări ale instalaţiilor (scurgeri de gaze/lichide)
Alte deficienţe
Pericole (degradări) geotehnice	Minore	Moderate	Severe
Alunecări de teren
Crăpături, umflături
Alte aspecte

Comentarii generale: ........................................................................................................................................................................ .........................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

Schiţa construcţiei cu precizarea elementelor, porţiunilor degradate:

• Se precizează, prin marcare în căsuţa corespunzătoare, marcarea interioară a clădirii:

CLĂDIRE INSPECTATĂ                               CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE

CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT                   CLĂDIRE NESIGURĂ

• Efectele grave care au condus la modificarea marcării: ............................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

Acţiuni viitoare (se marchează o singură casetă corespunzătoare propunerii)

A. Se vorîmprejmui şi marca cu „CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE" următoarele zone:

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

B. Se recomandă efectuarea unei expertize tehnice pentru (se precizează: teren, structuri, instalaţii etc):

........................................................................................................................................................................ ........................................................

Recomandări/Comentarii: ........................................................................................................................................................................ .................

........................................................................................................................................................................ ........................................................

........................................................................................................................................................................ ........................................................