LEGE Nr. 286
din 6 iulie 2006
pentru modificarea si
completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 621 din 18 iulie 2006
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. I. - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul
general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea
administraţiei publice locale.
(2) In sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de
mai jos au următoarele semnificaţii:
a) activităţi de
administraţie social-comunitară - acţiunile prin
care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu
asociaţiile de proprietari de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
b) aglomerări urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de
parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), şi oraşe,
împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă;
c) asociaţii de dezvoltare
intercomunitară - structurile de cooperare cu
personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de
unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte
de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor
servicii publice;
d) autorităţi deliberative
- consiliul local,
consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile
locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
e) autorităţi executive - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului
Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean;
f) consilii locale - consilii
comunale, orăşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor;
g) organisme
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau
judeţean - denumirea generică ce include:
1. instituţii publice şi servicii publice înfiinţate
şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumite în continuare instituţii şi servicii publice
de interes local sau judeţean;
2. societăţi comerciale şi regii autonome înfiinţate
sau reorganizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumite în
continuare societăţi comerciale şi regii autonome de interes local sau
judeţean ;
3. asociaţii de dezvoltare intercomunitară;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori
privat, care acordă servicii sociale în condiţiile prevăzute de lege;
5. asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca
fiind de utilitate publică, în condiţiile legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilităţi
publice locale sau judeţene;
h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale
municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti
sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se
fac prin lege;
i) unităţi
administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi
judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii;
j) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de
parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ-teritoriale
aflate în zona imediată."
2. Alineatul (1) al
articolului 2 va avea următorul cuprins:
„Art. 2. - (1) Administraţia publică în unităţile
administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul
principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,
legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de
interes deosebit."
3. Alineatul (2) al
articolului 4 va avea următorul cuprins:
„(2) Autonomia locală priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor
care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului,
după caz."
4. Alineatul (1) al
articolului 5 va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe
partajate şi competenţe delegate."
5. Alineatul (1) al
articolului 6 va avea următorul cuprins:
„Art. 6. - (1) Raporturile dintre autorităţile
administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile
administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile
autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în
rezolvarea problemelor întregului judeţ."
6. Articolul 7 va avea
următorul cuprins:
„Art. 7. - Descentralizarea competenţelor către
autorităţile administraţiei publice locale se face cu respectarea principiilor
şi regulilor prevăzute de legea-cadru a descentralizării."
7. La articolul 8 se
introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Structurile asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale sunt:
a) Asociaţia Comunelor din România;
b) Asociaţia Oraşelor din România;
c) Asociaţia Municipiilor din România;
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din
România;
e) alte forme asociative de interes general,
constituite potrivit legii."
8. Articolul 9 va avea
următorul cuprins:
„Art. 9. - (1) In cadrul politicii economice naţionale,
comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la resurse financiare
proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le
administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi
atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autorităţile
administraţiei publice locale trebuie să fie corelate cu competenţele şi cu
atribuţiile prevăzute de lege."
9. Articolul 10 va avea
următorul cuprins:
„Art. 10. - Autorităţile administraţiei publice locale
administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de
bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor
şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale."
10. Articolul 11 va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. - (1) Două sau mai multe unităţi
administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor
autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în
condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu
personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei
legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările ulterioare.
(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se
constituie, în condiţiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte
de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele
metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al
consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca
scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes
comun. Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în
condiţiile legii.
(3) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul
ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să
coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din
străinătate, în condiţiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau
consiliilor judeţene, după caz.
(4) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor
comune, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaţii
naţionale si internaţionale, în condiţiile legii."
11. După articolul 11 se
introduc două noi articole, articolele 111 şi 112,
cu următorul cuprins:
„Art. 111. - (1)
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din
bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din
alte surse, în condiţiile legii.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităţilor
administrativ-teritoriale prin programe naţionale de dezvoltare. Aceste
programe sunt finanţate anual prin bugetul de stat şi sunt prevăzute distinct
în cadrul bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile
legii privind finanţele publice locale.
(3) Consiliile judeţene pot iniţia şi derula programe
judeţene de dezvoltare, finanţate din bugetul local al judeţului şi prevăzute
distinct în cadrul acestuia.
Art. 112. - (1)
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de
administraţie compus din reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale
componente, desemnaţi de consiliul local sau de consiliul judeţean, la
propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, precum
şi la propunerea consilierilor locali sau judeţeni, după caz.
(2) Consiliul de administraţie este condus de un
preşedinte ales cu votul majorităţii membrilor săi.
(3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul
de administraţie poate înfiinţa un aparat tehnic, finanţat din resursele
asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.
(4) Organizarea şi modul de funcţionare a consiliului
de administraţie şi a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiinţare
şi statutul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile
consiliilor locale, respectiv judeţene asociate."
12. Articolul 12 va avea
următorul cuprins:
„Art. 12. - Unităţile administrativ-teritoriale pot
încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri,
la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională,
în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, după caz, în
condiţiile legii."
13. Articolul 13 va avea
următorul cuprins:
„Art. 13. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale
limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele înţelegeri de cooperare
transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile legii.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari,
respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, transmit Ministerului Afacerilor
Externe, spre avizare conformă, proiectele de înţelegeri de cooperare pe care
acestea intenţionează să le încheie cu unităţile administrativ-teritoriale din
alte ţări, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale
sau judeţene, după caz.
(3) Prin înţelegerile de cooperare transfrontalieră
pot fi create şi pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit
dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul
prezentei legi, competenţe administrativ-teritoriale.
(4) Unităţile administrativ-teritoriale care au
încheiat înţelegeri de cooperare transfrontalieră au dreptul să participe în
alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita competenţelor
ce le revin, potrivit legii."
14. Alineatele (1), (2) şi
(4) ale articolului 14 vor avea următorul cuprins:
„Art. 14. - (1) Iniţiativa unităţilor
administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi
administrativ-teritoriale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie
internaţională a unităţilor administrativ-teritoriale va fi comunicată
Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Proiectele de înţelegeri de cooperare pe care unităţile
administrativ-teritoriale intenţionează să le încheie cu unităţi
administrativ-teritoriale din alte ţări vor fi transmise spre avizare
Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv preşedinţii
consiliilor judeţene, înainte de supunerea lor spre adoptare de către
consiliile locale sau consiliile judeţene, după caz.
(4) Responsabilitatea privind înţelegerile de cooperare
încheiate de unităţile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate
acestora."
15. Articolul 15 va avea
următorul cuprins:
„Art. 15. - Consiliile locale şi consiliile judeţene
pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în
interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea,
funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi
de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii."
16. Articolul 17 va avea
următorul cuprins:
„Art. 17. - In unităţile
administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei
publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi
serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia,
şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei
legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte."
17. Alineatul (1) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
„Art. 18. - (1) Comunele, oraşele, municipiile şi
judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia
locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei
publice locale."
18. Articolul 19 va avea
următorul cuprins:
„Art. 19. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale
sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi
patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare
ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile
teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile
administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce
decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului
public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau
juridice, în condiţiile legii.
(2) In justiţie, unităţile administrativ-teritoriale
sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului
judeţean.
(3) Primarul, respectiv preşedintele consiliului
judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă
durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii
administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice
locale respective, în justiţie.
(4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să
beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii
instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie
este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al
primarului, respectiv al consiliului judeţean.
(5) Despăgubirile primite de unităţile
administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de instanţele de
judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care
trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor
pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt asigurate de la
bugetul local."
19. Articolul 20 va avea
următorul cuprins:
„Art. 20. - Delimitarea teritorială a comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a
limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai
după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile
administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează
potrivit legii."
20. Articolul 21 va avea
următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Autorităţile administraţiei publice
prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt
consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi
primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca
autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din
comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii."
21. Articolul 22 va avea
următorul cuprins:
„Art. 22. - In fiecare judeţ se constituie un consiliu
judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea
activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este
ales în condiţiile legii privind alegerile locale."
22. Articolul 25 va avea
următorul cuprins:
„Art. 25. - In scopul asigurării autonomiei locale,
autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să
perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în condiţiile legii."
23. Articolul 28 va avea
următorul cuprins:
„Art. 28. - Consiliile locale sunt compuse din
consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale."
24. Articolul 29 va avea
următorul cuprins:
„Art. 29. - (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu
local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau
municipiului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile, după cum urmează:
Numărul locuitorilor comunei, oraşului sau ai municipiului
|
Numărul consilierilor
|
- până la 3.000
|
9
|
- între 3.001 şi 5.000
|
11
|
- între 5.001 şi 10.000
|
13
|
- între 10.001 şi 20.000
|
15
|
- între 20.001 şi 50.000
|
17
|
- între 50.001 şi 100.000
|
19
|
- între 100.001 şi 200.000
|
21
|
- între 200.001 şi 300.000
|
23
|
- între 300.001 şi 400.000
|
25
|
- peste 400.000
|
27
|
(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este
compus din 31 de consilieri locali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte în funcţie de numărul
locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1)."
25. După articolul 29 se
introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:
„Art. 291. - (1)
Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se
află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de
preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în
termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile
legii.
(2) Cererea introdusă potrivit alin. (1) se judecă în
şedinţă publică, fără citarea părţilor.
(3) Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în
termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre executorie.
(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă
căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase, instanţa
pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau
de recurs, după caz.
(5) Invalidarea mandatului intervine în cazul în care
se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea
consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii.
(6) Pentru validarea
mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură.
Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării,
fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau
alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri."
26. Articolul 31 va avea
următorul cuprins:
„Art. 31. - (1) Constituirea consiliilor locale se face
în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea
consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către prefect, în
maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare, în condiţiile art. 291. La şedinţa de constituire
participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz,
candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar.
(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă
participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. In
cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza,
în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a
doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă
convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) In situaţia în care consiliul local nu se poate
reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor
locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor
locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări.
Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data
şedinţei, pe baza procesului-verbal al şedinţei, întocmit de secretarul
unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţă în maximum
3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu
recurs la instanţa competentă. In cazul în care locurile declarate vacante,
potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii înscrişi pe
listele de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri
parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
(4) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de
cel mai în vârstă consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri
locali, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei.
(5) Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de
constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a
intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care au
făcut imposibilă prezenţa acestora."
27. Articolele 32 şi 33 se
abrogă.
28. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 34 vor
va avea următorul cuprins:
„Art. 34. - (1) Consilierii locali ale căror mandate au
fost validate depun în faţa consiliului local următorul jurământ în limba
română: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă,
tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor
comunei (oraşului, municipiului, judeţului)... . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!»
(2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul
sunt consideraţi demisionaţi de drept."
29. Articolul 35 va avea
următorul cuprins:
„Art. 35. - In cazul în care consilierul local declarat
ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se
supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic,
a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la
validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris
apartenenţa la partid. In cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi
completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se
reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru
completare, în termen de 90 de zile."
30. Articolul 36 va
avea următorul cuprins:
„Art. 36. - (1) După validare, în şedinţa de
constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut
la art. 34.
(2) Consiliul local se declară legal constituit dacă
majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea
consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii
consilierilor locali validaţi."
31. Articolul 37 va avea
următorul cuprins:
„Art. 37. - (1) După declararea ca legal constituit,
consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul
deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de
şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele
consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1)
poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din
numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie."
32. Articolul 38 va avea
următorul cuprins:
„Art. 38. - (1) Consiliul local are iniţiativă şi
hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu
excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale
administraţiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită
următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea
aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi
de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public
şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor
furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională
pe plan intern şi extern.
(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2)
lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau
municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea
primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de
specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de
interes local;
c) exercită, în numele unităţii
administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare
participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în
condiţiile legii.
(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2)
lit. b), consiliul local:
a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local,
virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea
şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică
locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unităţii
administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale,
în condiţiile legii;
d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile
tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în
condiţiile legii;
e) aprobă strategiile privind
dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile
necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în
procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi
apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2)
lit. c), consiliul local:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului,
după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile
legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz,
în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii,
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii,
denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes
public local.
(6) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2)
lit. d), consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în
condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes local privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor
persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi
rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică:
alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică,
iluminat public şi transport public local, după caz;
15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar
şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;
17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative
aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul comunităţii
locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor
facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea
cultelor religioase;
d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar,
viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de
utilitate publică de interes local;
e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile
pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în
proprietatea sau în administrarea sa;
f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de
la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de
utilitate publică de interes local.
(7) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2)
lit. e), consiliul local:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau
asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes
public local;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea
comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din
alte ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea
cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum
şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice
române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei,
oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest
regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
(9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii
stabilite prin lege."
33. După articolul 38 se
introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins:
„Art. 381. - Persoanele
împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în
societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare
intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate
prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se
configuraţia politică de la ultimele alegeri locale."
34. Alineatele (2), (3) şi
(4) ale articolului 40 vor avea următorul cuprins:
„(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe
extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul
membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris,
prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin
5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de
şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la
dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
(4) In caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în
alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată."
35. Articolul 41 va avea
următorul cuprins:
„Art. 41. - (1) Şedinţele
consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor
locali în funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este
obligatorie. Cazurile în care absenţa este motivată se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul
local care absentează nemotivat de două ori consecutiv este sancţionat, în
condiţiile regulamentului de organizare si funcţionare a consiliului
local."
36. Articolul 42 va avea
următorul cuprins:
„Art. 42. - Şedinţele
consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales în condiţiile
prevăzute la art. 37."
37. Articolul 43 va avea
următorul cuprins:
„Art. 43. - (1) Şedinţele consiliului local sunt
publice.
(2) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba
română. In consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei
minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la
şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. In aceste cazuri se va
asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. In toate cazurile,
documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.
(3) Dezbaterile din şedinţele consiliului local,
precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se
consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul
unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul
unităţii administrativ-teritoriale, îşi asumă, prin semnătură,
responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
(5) La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune
spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei,
să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a
opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.
(6) Procesul-verbal şi documentele care au fost
dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special al şedinţei respective,
care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de
secretar, după aprobarea procesului-verbal.
(7) In termen de 3 zile de la terminarea şedinţei,
secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează ia sediul primăriei şi,
după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a
procesului-verbal al şedinţei."
38. Articolul 44 va avea
următorul cuprins:
„Art. 44. - (1) Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de
consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 40, a cerut
întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru
probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu
votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de
hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului
sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 45.
(2) In cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile
prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali
pentru şedinţa respectivă."
39. Articolul 45 va avea
următorul cuprins:
„Art. 45. - (1) Proiectele de hotărâri înscrise pe
ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt
însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de
specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la
înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a
consiliului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2) şi (4).
(2) Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt
întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se
consideră implicit favorabile."
40. Alineatul (2) al
articolului 46 va avea următorul cuprins:
„(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor
locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului
local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în
condiţiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe
locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de
dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea
urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu
alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine."
41. La articolul 46, după
alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Hotărârile
privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al
consilierilor locali în funcţie."
42. Alineatele (3), (4) şi
(5) ale articolului 46 vor avea următorul cuprins:
„(3) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două
şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile,
activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la
adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării
legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să
fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane
vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege.
Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului local.
(5) Proiectele de hotărâri
pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni.
Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului
unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de
specialitate al primarului."
43. Alineatul (1) al
articolului 47 va avea următorul cuprins:
„Art. 47. - (1) Nu poate lua parte la deliberare şi la
adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ,
soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local."
44. Articolul 48 va avea
următorul cuprins:
„Art. 48. - Hotărârile consiliului local se semnează de
preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 37, şi se
contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. In cazul în care
preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului
local se semnează de 3-5 consilieri locali."
45. Alineatele (1) şi (2)
ale articolului 49 vor avea următorul cuprins:
„Art. 49. - (1) Secretarul unităţii
administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care
consideră că aceasta este ilegală. In acest caz, va depune în scris şi va
expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în
procesul-verbal al şedinţei.
(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va
comunica hotărârile consiliului local primarului şi prefectului de îndată, dar
nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării."
46. Alineatele (1)
-(6) ale articolului 52 vor avea următorul cuprins:
„Art. 52. - (1) In exercitarea mandatului, consilierii
locali sunt în serviciul colectivităţii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul
secretarului şi al aparatului propriu de specialitate, să pună la dispoziţie
consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile
lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii locali sunt obligaţi ca, în
îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să
acorde audienţe.
(4) Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul
sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut
public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la şedinţele consiliului local
şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie
stabilită în condiţiile legii.
(6) Consilierii locali au dreptul la decontarea
cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în
condiţiile legii."
47. Articolul 54 va avea
următorul cuprins:
„Art. 54. - La lucrările consiliului local pot asista
şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului
judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi
ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi persoanele interesate, invitate de
primar."
48. Alineatul (1) al
articolului 55 va avea următorul cuprins:
„Art. 55. - (1) Locuitorii satelor care nu au
consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la şedinţele de
consiliu de un delegat sătesc."
49. Alineatele (2) şi (6)
ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:
„(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai
consilierii locali.
(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor
de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma
alegerilor locale."
50. Articolul 57 se abrogă.
51. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
„Art. 58. - (1) Consiliul local
se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de
drept:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de
două luni consecutive;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare
consecutive nicio hotărâre;
c) în situaţia în care
numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate
completa prin supleanţi.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa
de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1).
Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea
consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică
prefectului.
(3) Consiliul local poate fi
dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin
25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale
unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului
prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul local.
(5) Referendumul local este organizat, în condiţiile
legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un
reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului
local şi al consiliului judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei
jurisdicţie se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretarul
comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la
urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de
vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au
pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii
noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile
se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi
irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea
consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu local,
primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, potrivit
competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
(9) Consiliile locale pot organiza, din proprie
iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte formate din
consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă
determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de
desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor
locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice."
52. Titlul secţiunii a 5-a
va avea următorul cuprins: „Suspendarea
mandatului de consilier local"
53. Articolul 59 va avea
următorul cuprins:
„Art. 59. - (1) Mandatul de consilier
local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa
de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea durează până
la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se
comunică de îndată consilierului local.
(3) In cazul în care consilierul local al cărui mandat
a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în
condiţiile legii."
54. Articolul 61 va avea
următorul cuprins:
„Art. 61. - (1) Comunele, oraşele şi municipiile au
câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un
primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
(2) Viceprimarul este
subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate
delega atribuţiile sale.
(3) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.
(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate
face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii
consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din
numărul consilierilor locali în funcţie.
(5) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul
primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii
corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă
baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină
în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de
sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(6) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi
în specialitatea studiilor absolvite.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul
îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia
aferentă acestui statut."
55. Articolul 63 va avea
următorul cuprins:
„Art. 63. - Validarea mandatului primarului se face
potrivit prevederilor art. 291 alin. (1)-(5), care se aplică în mod corespunzător."
56. Alineatele (1) şi (2)
ale articolului 64 se abrogă.
57. Alineatul (4) al articolului 64 va avea
următorul cuprins:
„(4) In caz de invalidare a alegerii primarului,
Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data
alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data
invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive si irevocabile a
hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii."
58. Articolul 66 va avea
următorul cuprins:
„Art. 66. - (1) Primarul
îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.
(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum
şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local;
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului,
precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(3) Pentru punerea în aplicare
a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin.
(2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este
structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele
funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
(5) Primarul conduce serviciile publice locale."
59. Alineatul (1) al
articolului 67 va avea următorul cuprins:
„Art. 67. - (1) Primarul
reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi
publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în
justiţie."
60. Articolul 68 va avea
următorul cuprins:
„Art. 68. - (1) Primarul îndeplineşte următoarele
categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant
al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul
local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate
cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) In temeiul alin. (1) lit. a), primarul
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi
asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind
organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru,
un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte
rapoarte şi informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea
economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le
supune aprobării consiliului local.
(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. c), primarul:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul
bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre
aprobare consiliului local;
c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru
contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele
unităţii administrativ-teritoriale;
d) verifică, prin compartimentele de specialitate,
corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial,
atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de
interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin
intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate
publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz,
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) ia măsuri pentru organizarea executării şi
executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 38 alin.
(6) lit. a)-d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii,
evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice
de interes local prevăzute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d), precum şi a
bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea,
modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor
de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de
specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute
de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea
prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în
competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile
necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de
integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor
pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor
sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor
şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat
potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea
primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având
anexat contractul de management."
61. Alineatul (2) al
articolului 69 va avea următorul cuprins:
„(2) In această calitate, primarul poate solicita
prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă
sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul
de specialitate."
62. Articolul 70 va avea
următorul cuprins:
„Art. 70. - Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de
autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii
administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de
specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii."
63. După articolul 70 se
introduc două noi articole, articolele 701 şi 702, cu următorul cuprins:
„Art. 701. - (1)
Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate,
un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor
reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate,
cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
a) maximum 3 persoane la oraşe
şi municipii;
b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este numit şi
eliberat din funcţie de către primar.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară
activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată,
încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.
(4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se
stabilesc prin dispoziţie a primarului.
Art. 702. - (1) Primarul general al
municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate
înfiinţa în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului
general, compartiment distinct care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de
specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenţi de cabinet, 8 consilieri
personali, 2 secretari personali şi 2 curieri personali.
(2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului
primarului general al municipiului Bucureşti se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanţa
Guvernului nr. 3/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul
2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru
personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului
salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr.
154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar
şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate
publică."
64. Alineatele (1), (2),
(4) şi (6) ale articolului 72 vor avea următorul cuprins:
„Art. 72. - (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se
exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul
primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate
naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului încetează de drept în
condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii:
a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării
funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea
activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat,
mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(4) Ordinul prefectului poate
fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10
zile de la comunicare.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcţia de
primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se
organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut
la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile
alin. (5)."
65. Alineatele (1), (2) şi
(4) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
„Art. 73. - (1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca
obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii
prevăzute la art. 58 alin. (3) -(7).
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului
se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de
locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către
acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării
atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită
ca reprezentant al statului.
(4) Organizarea referendumului trebuie să fie
solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest
procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale
comunei, oraşului sau municipiului."
66. Articolele 74, 75 şi 76
se abrogă.
67. Articolul 77 va avea următorul cuprins:
„Art. 77. - (1) Mandatul primarului se suspendă de
drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării
preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului,
care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Ordinul de suspendare se comunică de îndată
primarului.
(3) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei
prevăzute la alin. (1).
(4) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit
nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor
salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi viceprimarului."
68. Articolele 78, 79 şi 81
se abrogă.
69. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
„Art. 82. - (1) In caz de vacanţă a funcţiei de primar,
precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt
conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după
caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al
majorităţii consilierilor locali în funcţie.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul
local poate delega prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local
care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
(3) In situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie,
în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un
consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele
ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.
(4) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia
de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar,
prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar.
Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern,
la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de
zile de la vacantarea funcţiei de primar."
70. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:
„Instituţiile, serviciile publice de interes
local şi aparatul de specialitate al primarului"
71. La capitolul IV secţiunea
1, articolele 83, 84, 85 şi 86 se abrogă.
72. Articolul 87 va avea următorul cuprins:
„Art. 87. - Consiliile locale pot înfiinţa şi organiza
instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de
activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare
de care dispun."
73. Articolul 88 va avea
următorul cuprins:
„Art. 88. - (1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor
şi serviciilor publice de interes
local se fac de conducătorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului
din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile
legii."
74. Articolul 89 va avea
următorul cuprins:
„Art. 89. - Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate
al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii."
75. Alineatul (2) al
articolului 90 va avea următorul cuprins:
„(2) In unităţile administrativ-teritoriale în care
cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din
numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice
locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului
local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor
primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă."
76. Articolul 91 va avea
următorul cuprins:
„Art. 91. - Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie
o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei,
oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului
local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale
colectivităţii locale."
77. Alineatul (1) al
articolului 97 va avea următorul cuprins:
„Art. 97. - (1) Primarii şi viceprimarii sectoarelor
municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile prevăzute de dispoziţiile
prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi
îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege pentru aceştia, cu excepţia celor
referitoare la consultarea populaţiei prin referendum, organizat pentru
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit, şi la măsurile prevăzute
de lege pentru desfăşurarea adunărilor publice, care se exercită numai de
primarul general al municipiului Bucureşti."
78. Articolul 98 va avea
următorul cuprins:
„Art. 98. - Secretarilor sectoarelor municipiului
Bucureşti şi secretarului general al municipiului Bucureşti le sunt aplicabile
în mod corespunzător prevederile cap. VI4."
79. Articolul 101 va avea
următorul cuprins:
„Art. 101. - (1) Consiliul judeţean este autoritatea
administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea
activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este compus din consilieri
judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în
condiţiile legii."
80. Partea introductivă a
articolului 102 va avea următorul cuprins:
„Art. 102. - Numărul membrilor fiecărui consiliu
judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul
locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data
de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile, după cum urmează:".
81. După articolul 102 se
introduce un nou articol, articolul 1021, cu următorul cuprins:
„Art. 1021. - Pentru
validarea mandatelor consilierilor judeţeni se aplică în mod corespunzător
procedura prevăzută la art. 291, instanţa competentă fiind tribunalul."
82. Articolul 104 va avea
următorul cuprins:
„Art. 104. - (1) Consiliul judeţean îndeplineşte
următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea
aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi
serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi
regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a
judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului
judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice
din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. a), consiliul judeţean:
a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, un
preşedinte şi 2 vicepreşedinţi;
b) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii,
servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi
reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de
organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
d) exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi
obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale
sau regii autonome, în condiţiile legii;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea,
modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor
de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice de interes judeţean.
(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. b), consiliul judeţean:
a) aprobă, la propunerea
preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de
credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului
judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea
de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele
judeţului, în condiţiile legii;
c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile
legii;
d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare
economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile
necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale
ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi
amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală
a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte
modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei
publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
f) aprobă documentaţiile
tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în
limitele şi în condiţiile legii.
(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. c), consiliul judeţean:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a
serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;
c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de
obiective de interes judeţean.
(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. d), consiliul judeţean:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în
condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes judeţean privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor
persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi
rezervaţiilor naturale;
11. evidenţa persoanelor;
12. podurile şi drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publică de
interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea
cultelor religioase;
c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în
competenţa sa prin lege;
d) acordă consultanţă în domenii specifice, în
condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea
acestora.
(6) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. e), consiliul judeţean:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau
asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din
societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea
judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau
asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din
străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale
autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune."
83. După articolul 104 se
introduce un nou articol, articolul 1041, cu următorul cuprins:
„Art. 1041. -
Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii
administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes
judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de
cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean,
în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile
locale."
84. Alineatul 1 al
articolului 106 va avea următorul cuprins:
„Art. 106. - (1) Consiliul judeţean se întruneşte în
şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului
judeţean."
85. Articolul 107 va avea
următorul cuprins:
„Art. 107. - (1) Şedinţele
consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor
judeţeni în funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor judeţeni la şedinţă este
obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este determinată de
motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare
a consiliului judeţean. In situaţia în care un consilier judeţean absentează de
două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile
regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean."
86. Alineatul (2) al
articolului 108 va avea următorul cuprins:
„(2) In cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte
şi vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118, şedinţa va fi condusă de
celălalt vicepreşedinte sau de un consilier judeţean, ales cu votul majorităţii
consilierilor judeţeni prezenţi."
87. Alineatele (11) şi (2) ale articolului 109 vor avea următorul cuprins:
„(11) Proiectele de
hotărâri pot fi propuse de consilieri judeţeni, de preşedintele consiliului
judeţean, de vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetăţeni. Redactarea
proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului
unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de
specialitate al consiliului judeţean.
(2) Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa
acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se
contrasemnează de secretarul judeţului."
88. Articolul 110 va avea
următorul cuprins:
„Art. 110. - Dispoziţiile art.
43 - 47, 49-54 şi ale art. 56 se aplică în mod corespunzător."
89. Articolul 111 va avea
următorul cuprins:
„Art. 111. - (1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept
în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. a)-c) sau prin referendum judeţean.
(2) Secretarul judeţului sau orice altă persoană
interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la
cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se
pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea instanţei
este definitivă şi se comunică prefectului.
(3) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin
referendum judeţean, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează
ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20% din
numărul cetăţenilor cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale ale
unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului
prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul judeţean.
(5) Referendumul judeţean
este organizat, în condiţiile legii, de o comisie compusă din prefect, un
reprezentant al consiliului judeţean desemnat prin hotărâre a consiliului
judeţean şi un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat
de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la
urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeţean
încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii
noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea prefectului.
Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea
definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat
dizolvarea consiliului judeţean sau, după caz, de la validarea rezultatului
referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu judeţean,
problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de secretarul
judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul
Administraţiei şi Internelor."
90. Articolul 112 va avea
următorul cuprins:
„Art. 112. - Mandatul de consilier judeţean se suspendă
în condiţiile art. 59."
91. La capitolul VI, titlul secţiunii a 4-a va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 4-a
Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului
judeţean"
92. Articolul 113 va avea următorul cuprins:
„Art. 113. - (1) Consiliul judeţean alege dintre
membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul
secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
(3) Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a
vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii
consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin o treime din numărul
acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor
consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului
consiliului judeţean.
(4) Pe durata mandatului, preşedintele şi
vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică
formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte,
respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de
calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în
raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului
judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri
prevăzute de lege.
(5) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi
în specialitatea studiilor absolvite."
93. Alineatul (3) al
articolului 114 va avea următorul cuprins:
„(3) Aparatul de specialitate al consiliului judeţean
este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul aparatului de
specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate în funcţie, în
condiţiile legii."
94. Articolul 115 va avea
următorul cuprins:
„Art. 115. - (1) Preşedintele consiliului judeţean
răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului
judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de
specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului
judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
(2) Preşedintele consiliului judeţean asigură
respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a
decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a
hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative."
95. Articolul 116 va avea
următorul cuprins:
„Art. 116. - (1) Preşedintele consiliului judeţean
îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de
atribuţii:
a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de
specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de
interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
judeţean;
b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
c) atribuţii privind bugetul
propriu al judeţului;
d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale şi serviciile publice;
e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date
de consiliul judeţean.
(2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. a), preşedintele consiliului judeţean:
a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului
judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama,
statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de
specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
judeţean;
b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea,
modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor
de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de
specialitate al consiliului judeţean.
(3) In exercitarea atribuţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:
a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune
măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;
b) prezintă consiliului judeţean, anual sau la
cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a
hotărârilor consiliului judeţean;
c) propune consiliului judeţean numirea,
sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz,
a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor
şi serviciilor publice de interes judeţean.
(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. c), preşedintele consiliului judeţean:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul
de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului
judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare
şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea
acestora la termen;
d) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean,
negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare
în numele judeţului.
(5) In exercitarea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), preşedintele consiliului judeţean:
a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate
al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară
desfăşurate în comune şi oraşe;
b) poate acorda, fără plată,
prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă
tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la
cererea expresă a acestora.
(6) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. e), preşedintele consiliului judeţean:
a) coordonează realizarea serviciilor publice şi de
utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de
specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;
b) ia măsuri pentru organizarea executării şi
executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 104 alin.
(5) lit. a)-d);
c) ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia
şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de interes
judeţean, prevăzute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din
patrimoniul public şi privat al judeţului;
d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în
competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean;
e) coordonează şi controlează organismele prestatoare
de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean înfiinţate de
consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
f) coordonează şi controlează realizarea
activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.
(7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega
vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin. (6)."
96. După articolul 116 se introduce un nou articol, articolul 1161, cu următorul cuprins:
„Art. 1161. - (1)
Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de
posturi aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
(2) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui
este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.
(3) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui
consiliului judeţean îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract
individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe
durata mandatului preşedintelui consiliului judeţean.
(4) Atribuţiile personalului compartimentului
prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui consiliului
judeţean."
97. Alineatul (1) al
articolului 118 va avea următorul cuprins:
„Art. 118. - (1) In cazul suspendării preşedintelui,
atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat
de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni
în funcţie."
98. Articolul 119 va avea
următorul cuprins:
„Art. 119. - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii
consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.
(2) Prevederile art. 72 şi 77 se aplică în mod
corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean."
99. Articolul 120 se
abrogă.
100. După capitolul VI1 se introduc patru noi capitole, capitolele VI2-VI5,
cu următorul cuprins:
„CAPITOLUL VI2
Administratorul public
Art. 1204. - (1) La
nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local
înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de
posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a
administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi
atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe
bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza
unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor
publice de interes local.
(4) Primarul poate delega către administratorul
public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 1205. - (1) La
nivelul judeţelor, preşedintele consiliului judeţean poate propune consiliului
judeţean înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului
maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a
administratorului public se fac de preşedintele consiliului judeţean, pe baza
unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul
judeţean. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza
unui contract de management, încheiat în acest sens cu
preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes judeţean.
(4) Preşedintele consiliului judeţean poate delega
către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 1206. - (1)
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot decide desemnarea unui
administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac
obiectul asocierii.
(2) Recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a
administratorului public al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară se fac
pe baza unei proceduri specifice de către consiliile de administraţie ale
acestora şi sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale şi consiliilor
judeţene respective.
CAPITOLUL VI3
Actele autorităţilor administraţiei publice locale
şi comunicarea acestora
Art. 1207. - (1)
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:
a) primarul emite dispoziţii;
b) consiliul local adoptă hotărâri;
c) consiliul judeţean adoptă hotărâri.
(2) Dispoziţiile primarului se comunică în mod
obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea
lor.
(3) Hotărârile consiliului local se comunică în mod
obligatoriu:
a) primarului localităţii;
b) prefectului judeţului.
(4) Hotărârile consiliului judeţean se comunică în
mod obligatoriu prefectului judeţului.
(5) Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei
publice locale şi cu prefectul judeţului se efectuează prin intermediul
secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(6) Actele autorităţilor administraţiei publice locale
se vor aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului unităţii
administrativ-teritoriale.
(7) Dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului
local şi hotărârile consiliului judeţean sunt supuse controlului de legalitate
al prefectului, în condiţiile legii care îi reglementează activitatea.
CAPITOLUL VI4
Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale
Art. 1208. - (1)
Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul
local. Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al
subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public
de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se
bucură de stabilitate în funcţie.
(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu
poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.
(3) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu
poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul,
respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub
sancţiunea eliberării din funcţie.
(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar
ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu
prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.
Art. 1209. -
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile
legii, următoarele atribuţii:
a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului
şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local,
respectiv ale consiliului judeţean;
b) participă la şedinţele
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind
relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi
preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi
prefect;
d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a
hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a
hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului
judeţean;
e) asigură transparenţa şi comunicarea către
autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute
la lit. c), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public;
f) asigură procedurile de convocare a consiliului
local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de
secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului
local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale
acestuia;
h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări
date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele
consiliului judeţean, după caz.
CAPITOLUL VI5
Contravenţii şi sancţiuni
Art. 12010. - (1)
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000
lei următoarele fapte:
a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;
b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a
hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului judeţean;
c) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea
finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii administrativ-teritoriale de
către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa
lor;
d) neprezentarea de către primar sau preşedintele
consiliului judeţean a rapoartelor prevăzute de lege,
din culpa lor;
e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de
către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea acestora de
reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor
se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al
Guvernului pe plan local.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se completează în
mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
101. Alineatul (3) al
articolului 123 va avea următorul cuprins:
„(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate
numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu
votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz, în
funcţie."
102. La articolul 123 se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Schimbul de imobile din
domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile
legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local."
103. La articolul 125 se
introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în
cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea unui teren aflat
în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt
ridicate construcţii, constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de
un drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor. Preţul
de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul
local sau judeţean, după caz.
(4) Proprietarii construcţiilor
prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra deciziei
consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în
termen de 15 zile de la primirea notificării."
104. Articolul 128 va avea
următorul cuprins:
„Art. 128. - Lucrările de
construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor,
oraşelor, municipiilor sau judeţelor, se execută numai pe baza unor
documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul
local ori de consiliul judeţean şi numai pe baza unei licitaţii publice, în
limitele şi în condiţiile prevăzute de lege."
105. Articolul 129 va avea
următorul cuprins:
„Art. 129. - Documentaţiile de urbanism şi amenajare a
teritoriului privind comuna, oraşul, municipiul şi judeţul se elaborează, se
aprobă şi se finanţează în conformitate cu prevederile legii."
106. La capitolul VIII,
secţiunea a 2-a se abrogă.
107. Articolele 149-153 se abrogă.
108. Alineatul (1) al articolului 154 va avea
următorul cuprins:
„Art. 154. - (1) Consilierii
locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene,
secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil
sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în
condiţiile legii."'
109. Articolul 156 va avea
următorul cuprins:
„Art. 156. - Prevederile art. 61 alin. (4) şi ale art.
113 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor
şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile
autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008."
110. După articolul 156 se
introduc două noi articole, articolele 1561 şi 1562, cu următorul cuprins:
„Art. 1561. -
Prevederile art. 17, art. 40 alin. (7) şi ale art. 90 alin. (2)-(4) sunt
aplicabile şi în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a
prezentei legi, ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale scade
sub procentul prevăzut la art. 17.
Art. 1562. - Denumirea aparat propriu de
specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor
actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de
specialitate. Denumirea aparat propriu de
specialitate al consiliului local se înlocuieşte,
în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii
descentralizate ale ministerelor se înlocuieşte,
în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale."
111. Alineatul (2) al
articolului 157 va avea următorul cuprins:
„(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Legea administraţiei
publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 79 din 18
aprilie 1996, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) şi art. 18
alin. (2) teza II din Legea
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 912
din 7 octombrie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte
dispoziţii contrare."
Art. II. - (1) Secretarii
comunelor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii
superioare îşi pot păstra funcţia publică cu obligaţia ca, în termen de 3 ani
de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să absolve o formă de
învăţământ superior de lungă durată în specialitatea ştiinţe juridice sau
administraţie publică, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
(2) Până la data de 31 decembrie 2006, sub sancţiunea
încetării raportului de muncă, aceştia vor prezenta documente care dovedesc
situaţia lor şcolară, care să le permită îndeplinirea în termen a obligaţiei
prevăzute mai sus.
Art. III. - Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 204
din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu
cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR
BOGDAN
OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU