LEGE Nr. 264
din 19 iulie 2007
pentru modificarea si
completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 503 din 27 iulie 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. I. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 17, după
alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Locuinţele pentru medicii rezidenţi construite de
Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe terenurile aflate în domeniul public al
statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice sunt administrate
direct de Ministerul Sănătăţii Publice sau de autorităţile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti în numele Ministerului Sănătăţii Publice.
Activitatea extrabugetară ocazionată de administrare se reglementează prin
norme aprobate prin hotărâre a Guvernului."
2. La articolul 40, după
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Medicamentele,
serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare,
produsele tehnico-medicale, consumabilele şi alte materiale specifice cuprinse
în rezerva pentru situaţii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie
rezerva Ministerului Sănătăţii Publice."
3. La articolul 52, litera
a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) implementează şi derulează programele naţionale de
sănătate, conform strategiei aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;".
4. La articolul 93,
alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Cheltuielile ocazionate de activităţile
desfăşurate în camera de gardă din cadrul spitalelor
sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat."
5. La articolul 93, după
alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată
în camera de gardă din cadrul spitalelor în trimestrul
I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat.
Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului
2007 se regularizează pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz
rezolvat."
6. Articolul 111 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 111. - (1) Conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti
este formată din:
a) manager general, care poate fi medic, economist sau
jurist cu studii în management;
b) un comitet director format
din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul
tehnic şi asistentul-şef.
(2) Funcţiile specifice comitetului director se ocupă
prin concurs, organizat de managerul general.
(3) Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de
conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a
serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti se numeşte prin
act administrativ al autorităţii de sănătate publică.
(4) Managerul general şi membrii comitetului director
nu pot beneficia de sponsorizări şi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru
participare la conferinţe, congrese şi alte tipuri de manifestări, de către
firmele care comercializează produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori
firmele care reprezintă interesele acestora, firmele de aparatură medicală,
precum şi firmele care comercializează ambulanţe şi alte vehicule de
intervenţie sau reprezentanţii acestora. In situaţii speciale, bine
justificate, se pot obţine excepţii doar cu aprobarea ministrului sănătăţii
publice.
(5) Coordonarea activităţii compartimentului de
urgenţă se realizează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti de un
medic specialist sau primar în medicină de urgenţă, anestezie-terapie intensivă
ori cu atestat în domeniul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească. La
nivelul substaţiilor, în lipsa unui medic, compartimentul de urgenţă poate fi
coordonat de un asistent medical.
(6) Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenţă
la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în
medicină de familie, medicină generală, pediatrie ori medicină internă.
(7) Coordonarea activităţii de transport sanitar
neasistat se realizează de către un asistent medical.
(8) Funcţia de manager general se va ocupa prin
concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii
publice. Managerul general încheie cu autoritatea de sănătate publică un
contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conţinutul căruia
sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă, cât şi clauzele
contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor. Contractul
de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3
luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare
a funcţiei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii
obligaţiilor prevăzute în acesta.
(9) Contractul individual de muncă al persoanelor care
ocupă funcţia de manager general în cadrul serviciului de ambulanţă judeţean,
respectiv al municipiului Bucureşti, se suspendă de drept pe perioada
exercitării mandatului. Pe perioada executării contractului de management,
managerul general beneficiază de un salariu de bază şi de alte drepturi
salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de
asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de
stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor prevăzute de lege.
(10) In termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor încheia cu
managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani,
în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă,
cât şi clauzele contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile
părţilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea
mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se
organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul
neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta.
(11) Contractul individual de muncă al persoanelor care
fac parte din comitetul director se suspendă de drept pe perioada exercitării
mandatului. Pe perioada executării contractului de administrare, membrii
comitetului director beneficiază de un salariu de bază şi de alte drepturi
salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de
asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de
stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor prevăzute de lege.
(12) Personalul de specialitate medico-sanitar care
ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director şi are contractul
individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul
serviciului de ambulanţă respectiv. Activitatea medicală se desfăşoară în
cadrul funcţiei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileşte de
comun acord cu managerul general.
(13) Conţinutul contractului de management şi al
contractului de administrare, pentru managerul general şi, respectiv, pentru
membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului
sănătăţii publice.
(14) Salarizarea personalului de conducere şi a
personalului de execuţie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al
municipiului Bucureşti se stabileşte potrivit legii.
(15) Funcţia de manager general este incompatibilă cu:
a) exercitarea unor funcţii în cadrul unei autorităţi
executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului, precum şi
cu deţinerea de orice alte funcţii salarizate;
b) deţinerea mai multor funcţii de manager salarizate
sau nesalarizate;
c) deţinerea unei funcţii de conducere salarizate în
cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din
România, Colegiului Farmaciştilor din România, Ordinului Asistenţilor Medicali
şi Moaşelor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al
organizaţiilor sindicale de profil.
(16) Constituie conflict de interese deţinerea de părţi
sociale sau de acţiuni de către membrii comitetului director personal ori de
către rudele şi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi
comerciale sau organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale
cu serviciul de ambulanţă respectiv.
(17) Managerul general şi membrii comitetului director
au obligaţia de a depune o declaraţie de interese, precum şi de a semna o declaraţie
cu privire la incompatibilităţile prevăzute la alin. (15), în termen de 15 zile
de la numirea în funcţie, la Ministerul Sănătăţii Publice. Aceste declaraţii
vor fi actualizate ori de câte ori intervin schimbări care trebuie înscrise în
ele. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii
modificării sau încetării funcţiilor ori activităţilor. Declaraţiile se vor
afişa pe site-ul serviciului de ambulanţă respectiv. Modelul declaraţiei de
interese şi cel al declaraţiei referitoare la incompatibilităţi se aprobă prin
ordin al ministrului sănătăţii publice."
7. La articolul 174, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Structura organizatorică, reorganizarea,
restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice
se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice, la propunerea
managerului spitalului, prin autorităţile de sănătate publică sau la iniţiativa
Ministerului Sănătăţii Publice şi a serviciilor deconcentrate ale acestuia, în
funcţie de indicatorii anuali de eficienţă. Dacă propunerile solicitate
determină modificări în structura fizică a clădirilor în care funcţionează
spitalele publice, care să implice fonduri financiare din partea autorităţilor
administraţiei publice locale, este necesar avizul consiliului judeţean sau
local, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti în situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit
un răspuns în termen de 30 de zile, se consideră că propunerile sunt acceptate."
8. La articolul 174, după
alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Structura
organizatorică a unităţilor sanitare publice cu paturi din subordinea
Ministerului Sănătăţii Publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii
publice, la propunerea managerului, sau la iniţiativa Ministerului Sănătăţii
Publice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Structura
organizatorică a unităţilor sanitare din subordinea ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie se stabileşte prin ordin al
ministrului, respectiv prin decizie a conducătorului instituţiei, cu avizul
Ministerului Sănătăţii Publice."
9. La articolul 178,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Contractul de management poate înceta înainte de
termen, în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă
stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice. La încetarea mandatului,
contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, maximum de
două ori, până la ocuparea postului prin concurs. Ministrul sănătăţii publice
numeşte prin ordin un manager interimar până la ocuparea prin concurs a
postului de manager."
10. La articolul 178, după
alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu
următorul cuprins:
„(5) Contractul individual de muncă al persoanelor care
ocupă funcţia de manager în aceeaşi unitate sanitară se suspendă de drept pe
perioada exercitării mandatului.
(6) Pe perioada executării contractului de management,
managerul persoană fizică beneficiază de un salariu de bază şi de alte drepturi
salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de
asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de
stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor prevăzute de lege."
11. La articolul 179, după
alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de
conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor publice,
conducerea interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii
Publice se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii publice, iar pentru
ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, prin act administrativ
al instituţiilor respective."
12. La articolul 180 alineatul (1), litera a) se
modifica şi va avea următorul cuprins:
,,a) exercitarea oricăror alte
funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate inclusiv în cadrul unei
autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, cu excepţia funcţiilor sau
activităţilor în domeniul didactic şi de studiu profesional, al cercetării
ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice;".
13. La articolul 183, după
alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul
cuprins:
„(5) In termen de 30 de zile de la ocuparea postului
prin concurs, membrii comitetului director vor încheia
cu managerul spitalului public un contract de administrare pe o perioadă de
maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de
performanţă, cât şi normele legale care reglementează drepturile şi obligaţiile
părţilor. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului
pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează
concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate înceta
înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta.
(6) Contractul individual de muncă al persoanelor care
ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director în aceeaşi unitate
sanitară se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.
(7) Pe perioada executării
contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un
salariu de bază şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor
legale în vigoare, precum şi de asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor
prevăzute de lege.
(8) Modelul contractului de administrare se aprobă prin
ordin al ministrului sănătăţii publice sau prin act administrativ al
conducătorilor ministerelor ori instituţiilor cu reţea sanitară proprie."
14. După articolul 183 se
introduc trei noi articole, articolele 1831-1833, cu următorul
cuprins:
„Art. 1831. - (1)
Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă funcţii de conducere
specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat
poate desfăşura activitate medicală în unitatea sanitară respectivă. Programul
de lucru se stabileşte de comun acord cu managerul spitalului.
(2) Personalul de specialitate medico-sanitar prevăzut
la alin. (1) desfăşoară activitate medicală în cadrul funcţiei de conducere
ocupate.
(3) Membrii comitetului director, şefii de secţie,
şefii de laboratoare sau şefii de servicii medicale nu mai pot desfăşura nicio
altă funcţie de conducere prin cumul de funcţii.
Art. 1832. -In
situaţia în care Ministerul Sănătăţii Publice, care a încheiat contractul de
management, constată disfuncţionalităţi în organizarea şi funcţionarea
spitalului public, managerul este obligat să respecte cu stricteţe măsurile
impuse de către ministrul sănătăţii publice.
Art. 1833. -
Contractul de management şi, respectiv, contractul de administrare încetează în
următoarele situaţii:
a) la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
b) la revocarea din funcţie a managerului, în cazul
nerealizării indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public,
prevăzuţi în ordinul ministrului sănătăţii publice, timp de minimum un an, din
motive imputabile acestuia, şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca
urmare a neîndeplinirii obligaţiilor managerului;
c) prin acordul de voinţă al părţilor semnatare;
d) la apariţia unei situaţii de incompatibilitate sau
conflict de interese prevăzute de lege;
e) în cazul nerespectării termenului de înlăturare a
motivelor de incompatibilitate ori de conflict de
interese;
f) la decesul sau punerea sub interdicţie
judecătorească a managerului;
g) în cazul insolvenţei, falimentului persoanei
juridice, manager al spitalului;
h) la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de
lege;
i) în cazul în care se constată
abateri de la legislaţia în vigoare care pot constitui un risc iminent pentru
sănătatea pacienţilor sau a salariaţilor;
j) în cazul neacceptării de către oricare dintre
membrii comitetului director a oricărei forme de control efectuate de
instituţiile abilitate în condiţiile legii;
k) în cazul refuzului colaborării cu organele de
control desemnate de instituţiile abilitate în condiţiile legii;
l) în cazul în care se constată
abateri de la legislaţia în vigoare constatate de organele de control şi
instituţiile abilitate în condiţiile legii."
15. La articolul 184,
alineatele (4) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(4) La numirea în funcţie, şefii de secţie, de
laborator sau de serviciu vor încheia cu spitalul public, reprezentat de
managerul acestuia, un contract de administrare cu o durată de 3 ani, în
cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatori specifici de performanţă. Contractul
de administrare poate fi prelungit şi poate înceta înainte
de termen, în principal, în cazul neîndeplinirii
indicatorilor specifici de performanţă. Pe perioada existenţei contractului de
administrare, eventualul contract individual de muncă se suspendă. Conţinutul
contractului şi metodologia de încheiere a acestuia se vor stabili prin ordin
al ministrului sănătăţii publice. Dacă şeful de secţie selectat prin concurs se
află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este
obligat să le înlăture în termen de maximum 30 de zile sub sancţiunea rezilierii
unilaterale a contractului de administrare.
(10) Medicii, indiferent de sex, care împlinesc vârsta
de 65 de ani după dobândirea funcţiei de conducere, care fac parte din
comitetul director al spitalului public sau exercită funcţia de şef de secţie,
şef de laborator ori şef de serviciu medical, vor fi pensionaţi conform legii.
Medicii în vârstă de 65 de ani nu pot participa la concurs şi nu pot fi numiţi
în niciuna dintre funcţiile de conducere, care fac parte din comitetul director
al spitalului public sau şef de secţie, şef de laborator ori şef de serviciu
medical."
16. La articolul 190, după
alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Finanţarea
Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă Elias se asigură după cum urmează:
a) de la bugetul de stat,
pentru activităţile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), prin transferuri din
bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Academiei Române;
b) pentru activitatea didactică şi de cercetare
fundamentală se alocă fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Academiei
Române şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
c) pentru compartimentul de primire urgenţe se alocă
sume de la bugetul de stat prin bugetul Academiei Române."
17. La articolul 190, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Bugetele locale participă la finanţarea unor
cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii,
investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări
cu echipamente medicale, a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau
local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele
locale."
18. La articolul 211, după
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Asiguraţii au
dreptul la pachetul de bază de servicii medicale de la data începerii plăţii
contribuţiei la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate de casele de
asigurări de sănătate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în
condiţiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creanţele
bugetare."
19. La articolul 217,
alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe
baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării
Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiului Medicilor Dentişti din
România, denumit în continuare CMDR, Colegiului Farmaciştilor din România, denumit în continuare CFR, Ordinului Asistenţilor Medicali şi
Moaşelor din România, denumit în continuare OAMMR, Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor, denumit în
continuare OBBC, precum
şi a organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative din domeniul medical,
până la data de 30 septembrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul
se avizează de Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. In cazul nefinalizării elaborării contractului-cadru în termenul
prevăzut, se prelungeşte prin hotărâre a Guvernului aplicabilitatea contractului-cadru din anul în curs.
(5) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a
contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR, CMDR, OAMMR, OBBC, precum şi a
organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative din domeniul medical, până
la data de 15 noiembrie a anului în curs pentru anul următor, care se aprobă
prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui CNAS."
20. La articolul 259,
alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(7) Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu
pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de
asigurat:
a) să achite contribuţia legală lunară pe ultimele 6
luni, dacă nu au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie
privind obligaţiile fiscale, calculată la salariul minim brut pe ţară în
vigoare la data plăţii, calculându-se majorări de întârziere;
b) să achite pe întreaga perioadă a termenelor de
prescripţie privind obligaţiile fiscale contribuţia legală lunară calculată
asupra veniturilor impozabile realizate, precum şi obligaţiile fiscale
accesorii de plată prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul
de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
dacă au realizat venituri impozabile pe toată această perioadă;
c) să achite atât contribuţia legală lunară şi
obligaţiile fiscale accesorii prevăzute la lit. b) pentru perioada în care au
realizat venituri impozabile, cât şi contribuţia legală lunară, precum şi majorările
de întârziere prevăzute la lit. a) sau, după caz, obligaţiile fiscale
accesorii, pentru perioada în care nu au fost realizate venituri impozabile pe
o perioadă mai mare de 6 luni. Această prevedere se aplică situaţiilor în care
în cadrul termenelor de prescripţie fiscală există atât perioade în care s-au
realizat venituri impozabile, cât şi perioade în care nu s-au realizat astfel
de venituri. In cazul în care perioada în care nu s-au realizat venituri
impozabile este mai mică de 6 luni, se achită contribuţia legală lunară
proporţional cu perioada respectivă, inclusiv majorările de întârziere şi
obligaţiile fiscale accesorii, după caz.
(8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (7) termenele
de prescripţie privind obligaţiile fiscale se calculează începând cu data
primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, la notificarea caselor de
asigurări de sănătate sau la solicitarea persoanelor în vederea dobândirii
calităţii de asigurat, după caz."
21. Articolul 268 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 268. - (1) Pe lângă CNAS
şi casele de asigurări de sănătate funcţionează comisii de experţi pentru
implementarea programelor naţionale de sănătate, finanţate din fond, precum şi
alte activităţi stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS.
(2) Membrii comisiilor de experţi
prevăzute la alin. (1) beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din
indemnizaţia preşedintelui CNAS, respectiv din salariul funcţiei de
preşedinte-director general al casei de asigurări de sănătate, care se acordă
proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe. Indemnizaţiile şi
cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de experţi
sunt suportate de CNAS, respectiv de casa de asigurări de sănătate la nivelul
căreia funcţionează comisia. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi
atribuţiile comisiilor de experţi se stabilesc prin ordin al preşedintelui
CNAS."
22. La articolul 321,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 321. - (1) Cardul european se eliberează
asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care acesta este
asigurat. De la 1 ianuarie 2008 costul cardului european de asigurări de sănătate se suportă din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate."
23. Articolul 338 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 338. -In bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate vor fi alocate sume pentru cardul naţional,
astfel încât acesta să poată fi implementat la 1 ianuarie 2008."
24. Articolul 385 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 385. - (1) Medicii se
pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.
(2) La cerere, medicii se pot pensiona anticipat, la
vârstele prevăzute în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
dacă îndeplinesc condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute în lege pentru
pensia anticipată sau pentru pensia anticipată parţială.
(3) In unităţile sanitare publice, medicii membri
titulari sau membri corespondenţi ai Academiei Române şi ai Academiei de
Ştiinţe Medicale, profesorii universitari şi cercetătorii ştiinţifici gradul I, doctorii în ştiinţe medicale, care
desfăşoară activităţi medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală
până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri
titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, pot fi
menţinuţi în activitate conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr.
264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu
modificările ulterioare. De acelaşi drept pot beneficia şi medicii, membri
titulari şi membri corespondenţi ai Academiei Române.
(4) Medicii care au depăşit limita de vârstă prevăzută
la alin. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private.
Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului
anual al Colegiului Medicilor din România, eliberat pe baza certificatului de
sănătate şi a asigurării de răspundere civilă, pentru greşeli în activitatea
profesională, încheiată pentru anul respectiv.
(5) In cazul unităţilor sanitare publice care
înregistrează deficit de personal medical, precum şi al unităţilor sanitare
publice aflate în zone defavorizate, medicii îşi pot continua activitatea peste
vârsta de pensionare prevăzută de lege, până la ocuparea posturilor prin
concurs, la propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti, cu avizul Colegiului Medicilor din România şi cu
aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice.
(6) Medicii deţinuţi sau
internaţi din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin.
(1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere
de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite
în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi
menţinuţi, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual
de sănătate, până la vârsta de 70 de ani. Aceste prevederi se aplică şi
medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi să îşi întrerupă studiile
o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa cu întârziere, ori celor care au fost
împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională.
(7) Medicii care au împlinit vârsta de pensionare
prevăzută la alin. (1) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul
Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu
reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de
sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi
al oricărei alte unităţi sanitare publice.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), medicii
de familie care au domiciliul în mediul rural şi care îşi exercită profesia în
localitatea de reşedinţă sau în localităţi din mediul rural limitrofe îşi pot continua activitatea, după
împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de
Ministerul Sănătăţii Publice şi de Colegiul Medicilor din România, pe baza
certificatului de sănătate."
25. La articolul 411, după
litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
,,h) să beneficieze, în mod gratuit, de asistenţă
medicală, medicamente şi proteze, începând cu 1 ianuarie 2008, în condiţiile
respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările
sociale de sănătate, atât medicii în activitate sau pensionari, cât şi soţul
sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora."
26. Articolul 484 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 484. - (1) Medicii dentişti, indiferent de sex,
se pensionează la vârsta de 65 de ani.
(2) In unităţile sanitare publice, medicii dentişti
membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, profesori universitari,
cercetători ştiinţifici gradul I, doctori în ştiinţe medicale care desfăşoară activităţi
medico-dentare pot continua, la cerere, activitatea până la împlinirea vârstei
de 70 de ani. Peste această vârstă medicii dentişti, membri titulari şi membri
corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, pot fi menţinuţi în activitate
conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind
organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările
ulterioare. De acelaşi drept pot beneficia şi medicii dentişti, membri titulari
şi membri corespondenţi ai Academiei Române.
(3) Medicii dentişti prevăzuţi la alin. (1) pot cere
pensionarea dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia de
asigurări sociale de stat.
(4) Medicii dentişti deţinuţi sau internaţi din motive
politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) din
Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi
menţinuţi, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual
de sănătate, până la vârsta de 70 de ani. Aceste prevederi se aplică şi
medicilor dentişti care, din motive politice, au fost obligaţi să îşi întrerupă
studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa cu întârziere, ori celor care
au fost împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională.
(5) In cazul unităţilor sanitare publice care
înregistrează deficit de personal medico-dentar, precum şi al unităţilor
sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii dentişti îşi pot continua
activitatea peste vârsta de pensionare prevăzută de lege, până la ocuparea
posturilor prin concurs, la propunerea autorităţilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Colegiului Medicilor Dentişti
din România şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice.
(6) Medicii dentişti care au împlinit vârsta de
pensionare prevăzută la alin. (1) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul
Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor si instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al
autorităţilor de sănătate publică, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
al caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti,
precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare
publice."
27. La articolul 507, după
litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
,,h) să beneficieze, în mod gratuit, de asistenţă
medicală, medicamente şi proteze, începând cu 1 ianuarie 2008, în condiţiile
respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările
sociale de sănătate, atât medicii dentişti în activitate sau pensionari, cât şi
soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora."
28. Articolul 565 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 565. - (1) Farmaciştii,
indiferent de sex, se pensionează la vârsta de 65 de ani.
(2) In unităţile sanitare publice farmaciştii membri
titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, profesori universitari,
cercetători ştiinţifici gradul I, doctori în ştiinţe farmaceutice care desfăşoară activităţi
farmaceutice pot continua, la cerere, activitatea până la împlinirea vârstei de
70 de ani.
(3) Farmaciştii prevăzuţi la alin. (1) pot cere
pensionarea dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia de
asigurări sociale de stat.
(4) In cazul unităţilor sanitare publice care
înregistrează deficit de farmacişti, precum şi al unităţilor sanitare publice
aflate în zone defavorizate, farmaciştii îşi pot continua activitatea peste vârsta
de pensionare prevăzută de lege, până la ocuparea posturilor prin concurs, la
propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti, cu avizul Colegiului Farmaciştilor din România şi cu aprobarea
Ministerului Sănătăţii Publice, pe baza certificatului de sănătate.
(5) Farmaciştii care au împlinit vârsta de pensionare
prevăzută la alin. (1) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul
Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu
reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de
sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi
al oricărei alte unităţi sanitare publice."
29. La articolul 684, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Directorul general este numit prin ordin al
ministrului sănătăţii publice, pentru o perioadă de 3 ani, prin concurs
organizat de Consiliul de administraţie, potrivit condiţiilor stabilite în
regulamentul de organizare şi funcţionare. Până la ocuparea prin concurs a
funcţiei de director general, se numeşte, prin ordin al ministrului sănătăţii
publice, un director general interimar."
Art. II. - Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU