LEGE   Nr. 17 din 13 decembrie 1984

Legea Planului national unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste Romania pe anul 1985

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 91 din 21 decembrie 1984

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    Art. 1
    Se adopta Planul national unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste Romania pe anul 1985.
    Principalii indicatori ai dezvoltarii economico-sociale a Republicii Socialiste Romania sint:
                       - in procente, calculate pe baza
                         preturilor la 31.X.1984 -
_________________________________________________________
Nr.          Indicatorul                   Crestere fata
crt.                                        de anul 1984
_________________________________________________________
 1.  Produsul social                             7,0
 2.  Venitul national                           10,0
 3.  Productia industriala
     - valoarea productiei marfa                 7,5
     - valoarea productiei nete                 13,5
 4.  Productia agricola
     - valoarea productiei globale            6,0 - 6,8
     - valoarea productiei nete               9,0 - 10,0
 5.  Investitii totale in economie               8,3
 6.  Volumul comertului exterior                15,0
 7.  Productivitatea muncii in industria
     republicana (calculata pe baza
     valorii productiei marfa)                  14,7
 8.  Reducerea cheltuielilor la 1.000
     lei productie marfa in industria
     republicana                                 6,7
 9.  Retributia medie reala (crestere
     fata de 1980)                               8,0
10.  Veniturile reale ale taranimii,
     provenite din munca in cooperativele
     agricole de productie si
     gospodariile personale pe o persoana
     activa (crestere fata de anul 1980)        12,2
11.  Desfacerile de marfuri cu amanuntul      1,0 - 1,5
12.  Prestarile de servicii pentru
     populatie                                  15,0
_________________________________________________________

    Art. 2
    La principalele produse industriale se vor realiza urmatoarele niveluri:

    Energie electrica                mil. kWh       76.660
    Carbune net                      mii tone       64.300
    Titei extras                     mii tone       12.600
    Gaz metan utilizabil, inclusiv
    gaze libere                      mil. mc.       32.850
    Otel                             mii tone       16.000
    Mijloace de automatizare
    electrotehnice si electronice
    si tehnica de calcul
    electronica                      mil. lei       10.200
    Produse de mecanica fina,
    optica, echipamente si elemente
    hidraulice si pneumatice         mil. lei       14.080
    Masini-unelte pentru aschierea
    metalelor                        mil. lei       11.180
    Masini si utilaje tehnologice
    pentru industrie                 mii tone        1.046
                                     mil. lei       51.900
    Tractoare                        bucati         95.000
    Autoturisme de oras              bucati        190.000
    Nave maritime pentru
    transportat marfuri, tehnice
    si speciale                      mii tdw
                                     echiv.          1.270
    Ingrasaminte chimice             mii tone
                                     echiv. 100%
                                     S.A.            3.920
    Produse macromoleculare de baza  mii tone
                                     echiv. 100%       806
    Cauciuc sintetic                 mii tone          211
    Anvelope                         mii buc.        7.610
    Fibre si fire artificiale si
    sintetice                        mii tone          372
    Ciment                           mii tone
                                     echiv. 80%
                                     clinker        16.500
    Mobilier din lemn                mil. lei       21.500
    Masini si aparate electrice de
    uz casnic                        mil. lei        2.450
    Medicamente pentru uz uman       mil. lei        5.200
    Tesaturi                         mil. mp         1.378
    Confectii textile                mil. lei       47.000
    Produse tricotate                mil. lei       18.995
    Incaltaminte                     mil. perechi      132
    Carne taiata - total             mii tone       ??????
    Peste                            mii tone          440
    Lapte si produse din lapte       mii hl.        29.000
    Ulei comestibil                  mii tone          540
    Zahar                            mii tone          950
    Bere                             mii hl.        13.000

    Art. 3
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca angajamentele asumate de oamenii muncii pentru dezvoltarea mai rapida a industriei si agriculturii, raportate Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Roman, sa fie corelate intr-un program suplimentar, a carui realizare va fi urmarita distinct in executie, pe judete, ministere, centrale si unitati, asigurindu-se conditii corespunzatoare pentru infaptuirea lor.
    Art. 4
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele si celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie si Ministerul Finantelor sa asigure:
    a) indeplinirea si depasirea sarcinilor la productia marfa prin realizarea ritmica a produselor fizice si imbunatatirea continua a structurilor sortimentale si nivelului tehnic si calitativ al productiei, urmarind realizarea de produse cu parametri tehnico-functionali si economici ridicati, care valorifica superior resursele de materii prime, materiale, combustibili si energie si sint competitive pe piata externa;
    b) indeplinirea de catre toate unitatile din economie a obligatiilor ce le revin in cadrul diviziunii sociale a muncii, potrivit prevederilor planului national unic, in concordanta cu cerintele de ansamblu ale dezvoltarii economico-sociale; pe toate treptele organizatorice din economie se va asigura respectarea disciplinei de plan, intarirea controlului asupra productiei, de la contractare, pregatire tehnologica, lansare in fabricatie, asigurarea aprovizionarii si fortei de munca, pina la realizarea produselor si expedierea lor la export si intern, cu respectarea riguroasa a normelor de consum de materii prime, materiale, combustibili si energie, stabilite potrivit legii;
    c) folosirea la maximum a potentialului productiv al intreprinderilor, prin cresterea gradului de utilizare al masinilor, utilajelor, instalatiilor si suprafetelor construite; asigurarea la timp a aprovizionarii tehnico-materiale a intreprinderilor, in structura sortimentala necesara realizarii productiei pentru intern si export; desfacerea ritmica a productiei; ridicarea calificarii cadrelor si intarirea disciplinei in munca;
    d) functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor, masinilor si utilajelor prin respectarea riguroasa a programelor de intretinere, revizii si reparatii; asigurarea materialelor, pieselor de schimb si subansamblelor necesare si folosirea eficienta a acestora; reconditionarea in mai mare masura a reperelor, pieselor si subansamblelor uzate, realizarea, odata cu reparatiile capitale, a imbunatatirii parametrilor tehnico-functionali si modernizarii masinilor, utilajelor si instalatiilor;
    e) utilizarea cu prioritate a resurselor interne si limitarea la strictul necesar a importurilor; reducerea cheltuielilor materiale si gospodarirea rationala a resurselor de materii prime si energiei, reintroducerea in circuitul economic a materialelor refolosibile si extinderea folosirii pieselor si subansamblelor reconditionate rezultate din procesele de productie si consum;
    f) aplicarea ferma a programelor de integrare si specializare in productie, in conformitate cu prevederile planului national unic; corelarea corespunzatoare a industriei orizontale in vederea intensificarii fabricatiei de piese si subansamble, precum si a asigurarii stocurilor pentru continuitatea productiei; realizarea integrala a prevederilor din programele de cooperare intre intreprinderi, centrale, ministere si judete, in scopul satisfacerii cerintelor productiei si exportului si respectarii stricte a prevederilor contractuale;
    g) modernizarea si diversificarea, in continuare, a productiei bunurilor de consum pe clase de calitate; extinderea productiei realizate de industria mica, pe baza prelucrarii unor materii prime locale, a unor resurse agricole si subproduse industriale, precum si prin cooperarea cu industria republicana.
    Consiliul de Ministri, ministerele si celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi vor asigura aplicarea ferma a prevederilor pentru anul 1985 din programele speciale pina in anul 1990 privind imbunatatirea nivelului tehnic si calitativ al produselor, reducerea consumurilor de materii prime, de combustibili si energie si valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor si cresterea mai accentuata a productivitatii muncii si perfectionarea organizarii si normarii muncii.
    Vor fi aplicate masuri ferme pentru imbunatatirea activitatii de planificare, cresterea rolului centralelor, ca titulare de plan, si intarirea raspunderii ce le revin acestora in desfasurarea activitatii de planificare si urmarirea executiei planului.
    Art. 5
    Planificarea productiei fizice, repartizarea, contractarea si livrarea materiilor prime, materialelor, combustibililor si energiei, a tuturor produselor, precum si folosirea acestora in intreaga economie nationala, se efectueaza numai pe baza normelor de consum si de refolosire aprobate, potrivit legii, cu respectarea nomenclatoarelor de materiale si produse tipizate si in stricta conformitate cu caracteristicile tehnico-calitative si cu celelalte prevederi din standarde.
    Art. 6
    In anul 1985 in agricultura, a doua ramura de baza a economiei nationale, se prevad - in conditii climatice normale - a se realiza urmatoarele niveluri de productie la principalele produse agricole:
__________________________________________________
                                 U.M.       1985
__________________________________________________
 Cereale pentru boabe - total  mii tone    29.650
    din care:
    - griu - secara            mii tone     9.880
    - porumb - sorg            mii tone    16.220
    - orz - orzoaica           mii tone     3.200
 Sfecla de zahar               mii tone    10.830
 Floarea-soarelui si rapita    mii tone     1.285
 In pentru ulei                mii tone       106
 Soia                          mii tone       870
 Fasole                        mii tone       330
 In si cinepa pentru fibra     mii tone     1.010
 Cartofi de toamna             mii tone     6.545
 Legume de cimp                mii tone     7.500
 Fructe                        mii tone     2.800
 Struguri                      mii tone     2.220
 Carne in viu                  mii tone     3.071
 Lapte de vaca si bivolita     mii hl      60.900
 Lina                          tone        58.630
 Oua                           mil. buc.    7.800
__________________________________________________

    Art. 7
    Suprafata arabila in cultura va fi de cel putin 10.010 mii ha; in culturi duble vor fi insamintate 2.000 mii ha cu porumb boabe, floarea-soarelui, soia, in si cinepa pentru fibra, sfecla de zahar, fasole, cartofi, legume si plante de nutret.
    Suprafata agricola irigata in cultura va fi de 3.221 mii ha, din care arabila 3.067 mii ha.
    Art. 8
    Efectivele de animale vor ajunge, la sfirsitul anului 1985, la urmatoarele niveluri:
______________________________________________
                              U.M.        1985
______________________________________________
 Bovine                    mii capete    9.000
    din care:
    - vaci si bivolite     mii capete    2.900
    - juninci gestante     mii capete      600
 Porcine                   mii capete   15.000
    din care:
    - scroafe              mii capete    1.185
 Ovine si caprine          mii capete   23.000
 Pasari ouatoare           mii capete   64.000
______________________________________________

    Art. 9
    In anul 1985, baza materiala a agriculturii se va dezvolta astfel:
    a) agricultura va fi dotata cu 15.400 tractoare agricole, precum si cu 5.000 combine de recoltat cereale, masini de recoltat cartofi, alte masini si utilaje agricole;
    b) se vor amenaja pentru irigatii 400 mii ha;
    e) se vor executa lucrari de desecari pe o suprafata de 275 mii ha, lucrari de combatere a eroziunii solului pe o suprafata de 146,6 mii ha si lucrari agropedoameliorative (amendari, scarificari, afinare adinca) pe o suprafata de 2.290.8 mii ha;
    d) se vor insaminta cu plante furajere 1.000 mii ha pajisti naturale;
    e) agricultura va primi 2.403 mii tone ingrasaminte chimice cu azot, fosfor si potasiu si 67 mii tone pesticide, in substanta activa; se vor aplica 36 mil. tone ingrasaminte naturale.
    Art. 10
    In vederea realizarii productiei agricole prevazute in plan, Consiliul de Ministri va lua masuri ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, organele agricole judetene si consiliile unice agroindustriale de stat si cooperatiste sa asigure:
    a) infaptuirea ferma a prevederilor pentru anul 1985 din Programul national pentru asigurarea unor productii agricole sigure si stabile, folosind la intreaga capacitate si cu maxima eficienta baza tehnico-materiala si mijloacele alocate in acest scop prin planul national unic;
    b) folosirea completa si intensiva a pamintului, cresterea suprafetei agricole si indeosebi a celei arabile prin efectuarea de lucrari hidroameliorative, continuarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, mai buna organizare si sistematizare a teritoriului si punerea in valoare a unor terenuri neagricole existente in toate judetele; respectarea stricta a termenelor aprobate pentru recuperarea si redarea in circuitul agricol a suprafetelor scoase pentru lucrari de investitii si orice alte activitati; utilizarea deplina si la randamentele prevazute in plan a suprafetelor amenajate pentru irigatii, organizarea unor sole de dimensiuni optime in cadrul asolamentelor;
    c) respectarea riguroasa a structurii culturilor si a suprafetelor destinate acestora pe baza prevederilor de plan, precum si a perioadelor optime de insamintare si a densitatilor la hectar potrivit legii; stabilirea din timp a suprafetelor pentru culturile intensive de mare productivitate, asigurarea bazei tehnico-materiale si a tuturor conditiilor pentru realizarea de productii record, in conformitate cu programele aprobate pentru fiecare judet;
    d) sporirea continua a potentialului productiv al intregului fond funciar prin respectarea masurilor stabilite privind protectia, ameliorarea, conservarea si buna gospodarire a acestuia, respectarea tuturor verigilor tehnologice ale fiecarei culturi, generalizarea mai rapida in productie a experientei valoroase a institutelor si statiunilor de cercetari agricole, executarea integrala a lucrarilor agropedoameliorative;
    e) generalizarea soiurilor si hibrizilor cu potential productiv ridicat si insusiri calitative superioare; asigurarea din productia interna a necesarului de saminta si material saditor din soiuri si hibrizi de calitate pentru toate culturile, adaptate la conditiile pedoclimatice din fiecare zona, precum si realizarea unor cantitati suplimentare pentru export, corespunzator Programului de producere a semintelor si materialului saditor, aprobat;
    f) perfectionarea, in continuare, a activitatii de producere, depozitare si valorificare a legumelor, cartofilor si fructelor pentru satisfacerea in conditii mai bune a nevoilor populatiei in tot cursul anului, a cerintelor industriei si exportului;
    g) executarea lucrarilor de intretinere a plantatiilor vitipomicole, modernizarea si crearea de noi plantatii in sistem intensiv si superintensiv, in vederea realizarii unei productii sporite de struguri si fructe;
    h) efectuarea la timp, in conditii de calitate superioara, a lucrarilor agricole, administrarea eficienta si rationala a ingrasamintelor chimice, naturale si a mijloacelor chimice de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor; extinderea mecanizarii muncilor agricole: utilizarea rationala a intregului parc de tractoare si masini agricole, folosindu-se agregate complexe de masini care executa mai multe operatii, in scopul reducerii consumului de combustibili; echiparea tractoarelor cu doua remorci in activitatea de transporturi;
    i) sporirea efectivelor de animale si a productiilor medii si totale de produse animaliere, prin imbunatatirea selectiei si ameliorarea materialului biologic, precum si prin cresterea indicilor de natalitate si diminuarea mortalitatii; folosirea deplina a capacitatilor complexelor de tip industrial si a fermelor de crestere a animalelor; asigurarea dezvoltarii cresterii iepurilor de casa, apiculturii, sericiculturii si a pisciculturii; extinderea pescuitului oceanic in zone cu o mai mare productivitate si cu specii mai valoroase;
    j) dezvoltarea productiei de furaje prin cultivarea si folosirea integrala a suprafetelor destinate plantelor de nutret si culturilor duble si sporirea productiilor medii la hectar: extinderea lucrarilor ameliorative pe pasunile si pe finetele naturale, inclusiv pe cele din perimetrul forestier, precum si din padurile pasunabile; insamintarea si suprainsamintarea pasunilor si finetelor de la munte si din paduri, extinderea culturilor duble, in principal pe suprafetele irigate, folosirea in mai mare masura a furajelor grosiere si produselor secundare, sporindu-se valoarea lor nutritiva;
    k) recoltarea in perioadele optime a culturilor agricole, transportarea, depozitarea si pastrarea produselor agricole in conditii corespunzatoare, in vederea diminuarii pierderilor si asigurarii calitatii acestora;
    l) cresterea eficientei economice in toate unitatile agricole de stat si cooperatiste si din industria alimentara, mai buna gospodarire a fondurilor materiale si banesti, reducerea cheltuielilor, diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili si energie.
    Art. 11
    In anul 1985 se va pune in circuitul economic un volum de 24.200 mii m.c. masa lemnoasa, din care 22.041 mii m.c. produse principale si secundare (rarituri) din fondul forestier; din operatiuni si actiuni de igienizare a padurilor si din taieri de ingrijire-curatiri se va valorifica un volum de 2.159 mii m.c. materiale lemnoase.
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca Ministerul Silviculturii, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si alti detinatori de fond forestier sa asigure infaptuirea integrala si la un nivel calitativ superior a prevederilor Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier, urmarind in mod deosebit:
    a) realizarea regenerarii padurilor pe 56,8 mii ha astfel:
    18 mii ha cale naturala, promovindu-se intr-o masura mai mare speciile autohtone valoroase (molid, brad, fag, stejar);
    38,8 mii ha prin reimpaduriri si impaduriri, avindu-se in vedere inlocuirea arboretelor slab productive cu specii repede crescatoare si de valoare economica ridicata pe o suprafata de 16,5 mii hectare si crearea de culturi speciale pentru producerea lemnului pentru celuloza pe 7,5 mii ha; ponderea speciilor de rasinoase va reprezenta 51,3 la suta din volumul total al reimpaduririlor si impaduririlor in fondul forestier; se vor ameliora prin impaduriri 2,3 mii ha terenuri degradate din afara fondului forestier, improprii pentru agricultura;
    b) respectarea stricta a prevederilor legale privind redarea in termene cit mai scurte in circuitul productiv a tuturor terenurilor cedate din fondul forestier pentru realizarea unor obiective de investitii; limitarea maxima a scoaterii de terenuri pentru alte folosinte;
    c) respectarea cu strictete a regulilor tehnice de exploatare a padurilor si efectuarea tuturor lucrarilor de ingrijire si igiena, valorificindu-se integral toate produsele lemnoase rezultate din aceste activitati;
    d) organizarea scoaterii si utilizarii integrale a arborilor cazuti, rupti, doboriti de vint sau de zapada, uscati sau atacati de insecte; curatirea in intregime a parchetelor de crengi si alte materiale lemnoase;
    e) cresterea productiei si valorificarea superioara a fructelor de padure, ciupercilor, mierii de albine, gogosilor de matase si plantelor medicinale din flora spontana, precum si a vinatului, pestelui si a altor produse ale padurii.
    Art. 12
    In anul 1985, pentru economia apelor se vor da in exploatare noi lacuri de acumulare cu folosinta complexa reprezentind un volum de 104 mil. m.c., regularizari de albii pe o lungime a cursurilor de apa de 232 km, indiguiri pe 252 km pentru apararea de inundatii a centrelor populate, obiectivelor economice, precum si a unei suprafete de teren agricol pe 35 mii hectare.
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele, celelalte organe centrale, centralele, intreprinderile, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator si Consiliul National al Apelor, sa aplice masurile cuprinse in programele privind protectia mediului inconjurator si amenajarea bazinelor hidrografice, asigurind:
    a) incadrarea lucrarilor hidrotehnice in schemele cadru de valorificare integrala, amenajarea complexa si folosirea rationala a apelor din bazinele hidrografice respective, in corelatie cu lucrarile de sistematizare teritoriala.
    b) folosirea rationala a resurselor pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, irigatii, producerea de energie electrica, navigatie, piscicultura si alte scopuri; cresterea gradului de recirculare a apelor industriale si reducerea la minimum a pierderilor, prevenirea degradarii fondului funciar, protectia faunei, a padurilor si vegetatiei din rezervatii si locuri de agrement;
    c) punerea in functiune si exploatarea corespunzatoare a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor reziduale pentru a pastra calitatea apei si evitarea poluarii, reducerea consumurilor si recircularea apei industriale; recuperarea substantelor utile din apele uzate si folosirea namolurilor reziduale.
    Art. 13
    Volumul total al transporturilor de marfuri va fi, in anul 1985, de 2.111 mil. tone.
    Baza materiala a transporturilor de folosinta generala va spori prin dotarea cu 60 locomotive Diesel si electrice, 2.675 vagoane de marfa cale normala in echivalent 4 osii, nave fluviale nepropulsate cu capacitate de 140 mii tone, 25 remorchere si impingatoare fluviale, 652 mii tdw nave maritime.
    Art. 14
    Volumul activitatii de posta si telecomunicatii in anul 1985 va creste cu 8,2 la suta fata de anul 1984, pe baza utilizarii intensive a mijloacelor din dotare si a extinderii tehnicii noi de teletransmisie; va creste nivelul calitatii si al operativitatii prestatiilor catre populatie al tuturor sectoarelor de posta si telecomunicatii.
    Art. 15
    Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe si Comitetul de Stat al Planificarii, impreuna cu ministerele si centralele - titulare de plan -, vor lua masuri pentru:
    a) satisfacerea cu promptitudine a transporturilor necesare economiei, reducerea distantelor si a parcursurilor fara incarcatura, sporirea tonajului de marfuri pe fiecare mijloc de transport, generalizarea utilizarii remorcilor la transporturile auto, rationalizarea fluxurilor de transport si a consumurilor de combustibil si energie, precum si trecerea de la calea ferata si auto la fluviu a marfurilor care se pot transporta pe Dunare si pe Canalul Dunare - Marea Neagra;
    b) extinderea proceselor moderne de transport, in principal a paletizarii si containerizarii, a mecanizarii operatiilor de incarcare, descarcare, reducerea duratelor de transport, precum si a stationarii peste termenele normate, a mijloacelor de transport in statii, intreprinderi industriale si porturi;
    c) folosirea cu prioritate si la intreaga capacitate a flotei proprii in operatiile de comert exterior, asigurindu-se aprovizionarea ritmica a navelor cu combustibil in porturile romanesti si evitarea transporturilor fara incarcatura;
    d) cresterea eficientei in exploatare si a indicilor de utilizare, reducerea imobilizarilor in reparatii prin imbunatatirea proceselor tehnologice in intreprinderile de reparatii, extinderea productiei si reconditionarilor de piese de schimb si sporirea duratelor de functionare a mijloacelor de transport intre doua reparatii;
    e) cresterea productivitatii muncii, reducerea substantiala a cheltuielilor de transport si economisirea stricta a carburantilor si energiei in activitatea de transporturi si telecomunicatii.
    Art. 16
    In anul 1985, volumul total al investitiilor in economia nationala va fi de 273 miliarde lei.
    Pe principalele ramuri ale economiei nationale vor fi alocate urmatoarele volume de investitii:
_______________________________________________________
 Ramura                                   milioane lei
_______________________________________________________
 Industrie                                  146.300
 Agricultura, silvicultura si economia
 apelor                                      50.100
 Constructii si transporturi                 38.300
 Circulatia marfurilor si turism              5.600
 Cercetare stiintifica, invatamint,
 cultura, ocrotirea sanatatii si alte
 cheltuieli social-culturale                  2.400
 Locuinte si gospodaria comunala             25.800
 Alte investitii                              4.500
_______________________________________________________

    In cursul anului 1985 se vor pune in functiune 250 capacitati de productie importante, industriale si agrozootehnice.
    Mijloacele financiare, materiale si forta de munca vor fi concentrate pentru grabirea punerii in functiune a obiectivelor de investitii in curs de executie. Lucrari noi vor putea fi incepute numai dupa aprobarea documentatiei tehnico-economice si de executie.
    Investitiile vor fi destinate in principal pentru sporirea bazei energetice si de materii prime, realizarea programului de dezvoltare intensiva, modernizarea si ridicarea nivelului tehnic al industriei, a programului de irigatii si imbunatatiri funciare in agricultura, precum si a celui de mecanizare a agriculturii, transporturilor si altor sectoare de activitate, infaptuirea programelor aprobate de imbunatatire a nivelului tehnic si calitativ al produselor, reducerea consumurilor de materii prime, combustibili si energie, valorificarea superioara a resurselor recuperabile si refolosibile, asimilarea de noi produse, cresterea productivitatii muncii si sporirea competitivitatii produselor romanesti pe piata externa.
    Investitiile vor fi acordate cu prioritate pentru lucrari de modernizari si reutilari ale capacitatilor existente prin care sa se asigure o mai buna profilare, integrare si specializare a productiei, cresterea eficientei economice.
    Art. 17
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca toti titularii de investitii, centralele si ministerele furnizoare de utilaje, cele care au in subordine unitati de constructii-montaj, impreuna cu Consiliul de coordonare a activitatii de investitii, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Ministerul Constructiilor Industriale, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, Inspectoratul General de Stat pentru Investitii-Constructii si bancile finantatoare, sa actioneze pentru:
    a) respectarea cu strictete a prevederilor privind etapizarea lucrarilor de punere in functiune a noilor obiective tinind seama de duratele de executie normate, pe tipuri de capacitati;
    b) executarea lucrarilor de constructii-montaj si asigurarea livrarii utilajelor in concordanta cu prevederile din graficele de esalonare a investitiilor; respectarea perioadelor de probe mecanice si tehnologice prevazute si asigurarea fortei de munca calificate necesare efectuarii acestor probe in conditii optime; organizarea corespunzatoare a participarii personalului muncitor de specialitate din unitatile beneficiare la executarea lucrarilor de montaj al utilajelor si la efectuarea probelor;
    c) accelerarea ritmului de pregatire a documentatiilor pentru obiectivele de investitii, prin utilizarea deplina a capacitatilor institutelor centrale de cercetare si altor unitati de cercetare si inginerie tehnologica si de proiectare a lucrarilor de constructii si instalatii; extinderea utilizarii proiectelor tip si refolosibile; organizarea pe santiere a colectivelor de proiectanti care sa asigure permanent asistenta tehnica si sa contribuie la grabirea ritmului de executie a lucrarilor;
    d) adoptarea, in cadrul documentatiilor de investitii, a celor mai eficiente solutii tehnologice si constructive sa conduca la incadrarea in cotele de materiale de constructii, de energie si combustibili alocate si la cresterea eficientei investitiilor; fundamentarea necesarului de materiale pentru fiecare obiectiv pe baza de norme fizice; limitarea volumului si suprafetei constructiilor industriale si agrozootehnice potrivit necesitatilor strict determinate de procesele tehnologice;
    e) desfasurarea sustinuta a activitatii pe toate santierele de constructii-montaj; extinderea mecanizarii si industrializarii lucrarilor de constructii-montaj si a tehnologiilor moderne de executie, urmarindu-se folosirea eficienta a fortei de munca, a utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport; intensificarea colaborarii intre beneficiarii de investitii, unitatile de proiectare, de constructii-montaj si furnizorii de utilaje;
    f) reducerea, in continuare, a costurilor lucrarilor prin aplicarea celor mai eficiente solutii tehnologice si constructive, extinderea folosirii proiectelor tip, diminuarea ponderii lucrarilor de constructii-montaj, dimensionarea stricta a constructiilor potrivit cerintelor proceselor tehnologice, utilizarea la maximum a suprafetelor construite, reducerea consumului materialelor de constructii si utilizarea pe scara mai larga a prefabricatelor, inlocuitorilor si a materialelor locale, sporirea eficientei fiecarui leu investit sau cheltuit.
    Art. 18
    Consiliul de Ministri va asigura ca ministerele, centralele, intreprinderile si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sa ia masuri pentru realizarea eficientei fondurilor fixe prevazuta in plan, prin incarcarea deplina a capacitatilor si suprafetelor de productie, respectarea indicilor planificati de utilizare a masinilor, utilajelor si instalatiilor, reducerea cheltuielilor de fabricatie, efectuarea corespunzatoare a reviziilor si reparatiilor, darea in functiune la termen a noilor obiective de investitii.
    Art. 19
    In anul 1985, in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si introducerii progresului tehnic, planul cuprinde 3.500 obiective principale care vor contribui la valorificarea superioara a materiilor prime, ridicarea nivelului tehnic si calitativ al productiei si reducerea consumurilor materiale si energetice, extinderea mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie, cresterea mai rapida a productivitatii muncii, a eficientei generale a productiei.
    Se vor asimila noi produse si materiale astfel ca in ramurile prelucratoare ale industriei republicane productia marfa sa fie realizata, in anul 1985, in proportie de 45 la suta pe seama produselor noi si modernizate, introduse in fabricatie in actualul cincinal.
    Art. 20
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele, centralele si intreprinderile, impreuna cu institutele centrale si academiile de profil, unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, sub coordonarea unitara a Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, in colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, sa asigure:
    a) cresterea aportului cercetarii stiintifice la asigurarea bazei proprii de materii prime prin extinderea investigatiilor de cercetare geologica pentru descoperirea si punerea in valoare de noi substante minerale si resurse energetice; sporirea eficientei lucrarilor de prospectiuni si explorari, prin efectuarea selectiva a acestora si concentrarea fortelor tehnice si mijloacelor materiale in zonele de perspectiva imediata; scurtarea perioadei de trecere de la faza de cercetare la punerea in productie a rezervelor descoperite; perfectionarea tehnologiilor de extractie si preparare a substantelor minerale in industria extractiva, pentru accentuarea valorificarii potentialului de rezerve, inclusiv a celor situate la mare adincime sau cu continuturi utile scazute;
    b) intensificarea prospectiunilor pentru sporirea fondului national de rezerve geologice in domeniul hidrocarburilor, carbunilor, sisturilor bituminoase s.a.;
    c) valorificarea surselor noi de energie, combustibili si carburanti sintetici, precum si a tuturor categoriilor de resurse energetice recuperabile rezultate din procesele de productie si consum; reducerea consumurilor specifice de energie si combustibili in toate sectoarele de activitate; realizarea de echipamente si materiale specifice programelor de valorificare a noilor surse de energie si a resurselor de energie recuperabile si refolosibile;
    d) perfectionarea si elaborarea de tehnologii noi privind prelucrarea materiilor prime, crearea de materiale cu caracteristici superioare pe cale sintetica, de noi metale si materiale pentru industria constructiilor de masini si, indeosebi, pentru industria electronica si microelectronica; crearea de noi masini si utilaje cu caracteristici superioare, care sa conduca la reducerea consumurilor materiale, la ridicarea nivelului tehnic si calitativ al produselor, la realizarea de noi motoare cu consum redus de carburanti; realizarea de programe noi de automatizare, electronizare si robotizare a proceselor de productie, in special de linii complexe de automatizare pentru sectoarele unde se cere un efort deosebit si sint conditii mai grele de munca; realizarea statiilor pilot si instalatiilor experimentale, precum si folosirea eficienta a standurilor de proba necesare obiectivelor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si introducere a progresului tehnic;
    e) extinderea si devansarea, fata de termenele prevazute in plan, a actiunilor de asimilare, modernizare si innoire a productiei; crearea si insusirea in fabricatie de noi materiale cu caracteristici superioare, noi masini si utilaje de inalta productivitate, cu consumuri energetice si materiale minime, competitive pe piata externa;
    f) crearea de noi soiuri de seminte si plante mai productive, rezistente la ger si seceta, cu o durata mai scurta de maturizare, de noi rase de animale cu un potential mai productiv si o capacitate mai mare de asimilare a hranei, precum si de noi tehnologii de furajare a animalelor;
    g) scurtarea duratei de introducere in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice si ingineriei tehnologice;
    h) cresterea contributiei cercetarii stiintifice si ingineriei tehnologice la organizarea si programarea pe baze stiintifice a productiei, optimizarea activitatilor de intretinere si reparatii ale masinilor, utilajelor si instalatiilor, extinderea mecanizarii si automatizarii productiei, cresterea productivitatii muncii, reducerea costurilor si cresterea eficientei economice in toate domeniile;
    i) perfectionarea activitatilor de tipizare, standardizare si de normare tehnica a consumurilor materiale si energetice in vederea cresterii nivelului tehnic si calitativ al productiei, cresterii performantelor constructiv-functionale si a fiabilitatii produselor, sporirea eficientei intregii activitati economice;
    j) dezvoltarea mai puternica a colaborarii intre stiinta, invatamint si productie in vederea realizarii in cele mai bune conditii a programelor de dezvoltare economico-sociala, de solutionare si finalizare a obiectivelor de cercetare, dezvoltare tehnologica si progres tehnic la un nivel superior de eficienta in productia materiala, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de cercetare si cresterea productivitatii in aceasta activitate, reflectata in scurtarea mai accentuata a duratei ciclurilor cercetare - proiectare - productie;
    k) amplificarea cercetarii fundamentale, care sa dea o noua perspectiva intregii activitati de cunoastere a structurii materiei, a tainelor naturii si ale vietii;
    l) dezvoltarea productiei din unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica si a productiei cu aportul acestor unitati, in scopul satisfacerii in masura sporita a economiei cu produse si materiale de inalta tehnicitate, reducerii mai accentuate a importurilor, precum si cresterii exportului.
    Art. 21
    In vederea asigurarii bazei materiale a planului, cu precadere din resurse proprii, Consiliul de Ministri va lua masuri ca intreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si bancile, sa actioneze pentru:
    a) folosirea intr-o mai mare masura a resurselor de materii prime si materiale din productia interna, inclusiv a stocurilor supranormative;
    b) reducerea mai accentuata a consumurilor de energie si combustibili in toate domeniile de activitate prin cresterea randamentelor energetice, in special in ramurile mari consumatoare de energie electrica si combustibili, in care scop se va actiona pentru modernizarea instalatiilor, imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie si a tuturor categoriilor de echipamente energetice cu consumuri ridicate, precum si prin utilizarea la maximum a resurselor energetice refolosibile;
    c) limitarea stricta a consumurilor de hidrocarburi lichide si inlocuirea acestora cu lignit si alte resurse energetice mai putin valoroase; reducerea pierderilor tehnologice si extinderea recuperarii caldurii, extinderea utilizarii gazelor de sonda, gazului metan, metanolului si biogazului la mijloacele de transport din economie;
    d) asigurarea incadrarii riguroase in normele si normativele de consum si de stoc de materii prime, materiale, combustibili si energie, imbunatatirea coeficientului de utilizare, folosirea in productie a unor materiale inlocuitoare, reducerea pierderilor materiale in operatiile de manipulare, depozitare si transportul produselor; imbunatatirea continua a normelor si normativelor de consum pe baza progresului tehnic si aplicarii noilor tehnologii;
    e) sporirea participarii materialelor refolosibile la acoperirea necesarului de materii prime al economiei nationale prin intensificarea recuperarii acestora ca atare, sau prin prelucrari simple sau reconditionari a materialelor obtinute din procesele de productie si consum, in special metale si aliaje, piese de schimb, produse chimice, cauciuc, textile, lemn, hirtie, sticla, uleiuri minerale, precum si a materialelor, pieselor si subansamblelor rezultate din scoaterea din functiune a unor fonduri fixe. Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe impreuna cu ministerele si centralele vor urmari ca livrarea materiilor prime si materialelor noi sa se faca numai in masura indeplinirii, de catre unitatile beneficiare, a sarcinilor de predare a materialelor refolosibile stabilite prin plan;
    f) gospodarirea si folosirea intensiva a ambalajelor, asigurarea reconditionarii si restituirii integrale a acestora, a paletelor si containerelor, in vederea refolosirii lor;
    g) intensificarea masurilor de asimilare a produselor noi prevazute in programele speciale;
    h) perfectionarea procesului de aprovizionare in vederea asigurarii ritmice a intreprinderilor cu materii prime, materiale si alte produse prevazute in plan; respectarea stricta a contractelor economice incheiate.
    Art. 22
    Productivitatea muncii pe o persoana va creste in anul 1985 astfel:
    a) in industria republicana,
       calculata pe baza productiei marfa      14,7 la suta
    b) in activitatea de constructii-montaj,
       calculata pe baza productiei de
       constructii-montaj                      13,4 la suta
    Art. 23
    Numarul de personal muncitor pe total economie va fi in anul 1985 de 7635 mii persoane.
    Prin invatamintul profesional si liceal de specialitate vor fi pregatiti 300 mii muncitori calificati, care vor intra in productie in anul 1985, punindu-se un accent deosebit pe perfectionarea invatamintului profesional si de maistri, imbunatatirea programelor de invatamint.
    Art. 24
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele si celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi, Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificarii, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Ministerul Educatiei si Invatamintului sa asigure infaptuirea integrala a prevederilor pe anul 1985 din Programul privind cresterea mai accentuata a productivitatii muncii si perfectionarea organizarii si normarii muncii, in care scop se va actiona pentru:
    a) extinderea progresului tehnic pe seama asimilarii de noi produse, introducerea masinilor si liniilor automate complexe, perfectionarea tehnologiilor de fabricatie, cresterea gradului de mecanizare si automatizare a proceselor de productie; o atentie deosebita se va acorda mecanizarii si automatizarii proceselor de productie cu consumuri mari de manopera si conditii grele de munca, in turnatorii, foraje, tratamente termice, in metalurgie, chimie, mijloace si sisteme de transport, industria usoara, precum si in alte ramuri ale industriei si economiei;
    b) perfectionarea organizarii productiei si a muncii in intreprinderi, sectii si ateliere, imbunatatirea fluxurilor tehnologice si a normelor de munca in toate ramurile, corespunzator dotarii tehnice, stabilirea productivitatii muncii fizice si a consumurilor de manopera pentru fiecare produs sau lucrare, reducerea personalului indirect productiv, intarirea ordinii si disciplinei la fiecare loc de munca, cresterea spiritului de raspundere si a participarii intregului personal muncitor la gospodarirea judicioasa si eficienta a intreprinderilor;
    c) infaptuirea prevederilor programelor de recrutare, pregatire si perfectionare profesionala a fortei de munca, asigurindu-se cu prioritate personalul muncitor necesar tuturor sectoarelor productive, indeosebi in domeniul minier si petrolier, precum si imbunatatirea pregatirii fortei de munca din agricultura.
    Art. 25
    In anul 1985, cheltuielile de 1.000 lei productie sau venituri brute se vor reduce cu:
    - in industria republicana                56,? lei
    - in agricultura de stat                  78,? lei
    - in activitatea de constructii-montaj
      (antrepriza)                            10,0 lei
    - in activitatea de transport             11,0 lei
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi, Ministerul Finantelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat pentru Preturi, Consiliul Financiar Bancar sa indeplineasca programul de reducere a costurilor si a cheltuielilor materiale de productie, precum si realizarea veniturilor din bugetele de venituri si cheltuieli in strinsa corelare cu planul national unic si bugetul de stat. In acest scop, se va actiona pentru respectarea stricta a prevederilor noului mecanism economico-financiar; se vor lua masuri ca fiecare unitate economica sa aplice cu fermitate principiile autoconducerii muncitoresti si autogestiunii economico-financiare pentru realizarea unui regim sever de economii in toate sectoarele de activitate si sa asigure, in cadrul bugetului propriu de venituri si cheltuieli, acoperirea cheltuielilor din resurse proprii si obtinerea unui beneficiu maxim pentru fiecare leu cheltuit.
    Art. 26
    Volumul comertului exterior, in anul 1985, va creste cu 15 la suta fata de anul 1984.
    Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele, celelalte organe centrale si locale, centralele si intreprinderile, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Banca Romana de Comert Exterior, sa asigure:
    a) intensificarea prospectarii pietei externe si incheierea contractelor cu partenerii externi pentru intregul volum de export si import, in conditii de eficienta ridicata; diversificarea formelor de comercializare si de largire a pietelor de desfacere;
    b) realizarea fondului de marfa prevazut la export, prin lansarea din timp in fabricatie a produselor, in structura sortimentala si la nivelul tehnic si calitativ prevazut in contractele incheiate cu partenerii externi; adaptarea operativa a productiei la cerintele pietei externe, urmarind cresterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare; sporirea continua a aportului valutar al produselor ce se livreaza la export;
    c) folosirea cu maximum de eficienta a fondurilor valutare pentru import alocate fiecarui minister, centrala si intreprindere, prin reducerea consumurilor specifice, utilizarea in masura cit mai mare a resurselor interne si asimilarea de noi produse si materiale; derularea importurilor, in executie, se va face in strinsa corelare cu realizarea exporturilor si incasarilor valutare;
    d) diversificarea formelor de comercializare si largirea pietelor de desfacere, realizarea de operatiuni legate de export-import, in special in domeniul constructiilor de masini, majorarea livrarilor de proiecte, documentatii, tehnologii si asistenta tehnica in strainatate;
    e) realizarea integrala a tuturor actiunilor de cooperare economica si tehnica internationala; intensificarea tratativelor cu partenerii externi si initierea de noi actiuni in vederea extinderii si ridicarii eficientei cooperarii si colaborarii economice internationale; cresterea rentabilitatii societatilor mixte;
    f) asigurarea fortei de munca si a dotarilor necesare executarii la timp si in conditii competitive a lucrarilor de constructii-montaj in strainatate si a exportului de proiecte, documentatii si asistenta tehnica.
    Art. 27
    Nivelurile prevazute in plan la productia industriala, agricola, valorificarea materiilor prime, recuperarea materialelor refolosibile, productivitatea muncii, eficienta fondurilor fixe sint minime, iar cele privind costurile de productie, cheltuielile materiale, consumurile materiale, investitiile, normele si normativele de consum, inclusiv cele rezultate din tipizarea tehnologiilor, liniilor de fabricatie, instalatiilor si produselor sint maxime.
    Nivelurile prevazute pentru export sint minime, iar cele pentru import sint maxime. Importurile se vor efectua numai dupa o analiza temeinica a necesitatii si eficientei acestora, asigurindu-se echilibrul planificat al balantei comerciale pe ansamblu si pe fiecare minister si centrala.
    Art. 28
    In anul 1985 venitul national va creste cu 10 la suta fata de anul 1984, asigurind resursele necesare pentru fondul national de dezvoltare economico-sociala si pentru imbunatatirea, in continuare, a nivelului de trai material si spiritual al populatiei.
    Art. 29
    Volumul total al desfacerilor de marfuri cu amanuntul prin comertul socialist, in anul 1985, va fi de 273,5 miliarde lei, iar al prestarilor de servicii pentru populatie, de 42,3 miliarde lei.
    Pentru satisfacerea in conditii mai bune a solicitarilor populatiei, Consiliul de Ministri va asigura ca Consiliul de coordonare a productiei bunurilor de larg consum, Consiliul pentru coordonarea si indrumarea activitatii de aprovizionare si prestare de servicii catre populatie, Ministerul Comertului Interior, Comitetul de Stat al Planificarii, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu ceilalti titulari de plan, producatori de bunuri de consum, sa ia masuri pentru:
    a) infaptuirea integrala a prevederilor Programului privind aplicarea masurilor de autoconducere si autoaprovizionare teritoriala si a Programului unic de crestere a productiei agricole in gospodariile membrilor cooperatori si in gospodariile producatorilor particulari pentru asigurarea populatiei cu produse agricole, precum si a Programului de alimentatie stiintifica a populatiei in vederea asigurarii unei bune aprovizionari a populatiei cu produse agroalimentare si bunuri industriale de consum;
    b) cresterea productiei agricole vegetale si animale in toate unitatile de stat si cooperatiste, realizarea intrarilor la fondul de stat la nivelul stabilit pentru fiecare judet si valorificarea in mai mare masura a resurselor din gospodariile populatiei;
    c) livrarea integrala si ritmica catre populatie a marfurilor prevazute in plan in conditii de calitate si intr-o structura sortimentala diversificata, pentru satisfacerea cerintelor diferitelor categorii de consumatori;
    d) dezvoltarea alimentatiei publice; cresterea si diversificarea productiei si desfacerii de preparate si semipreparate culinare in vederea usurarii muncii in gospodariile populatiei; imbunatatirea aprovizionarii cantinelor, alimentatiei publice si celorlalte consumuri colective prin dezvoltarea productiei de carne, lapte si produse din lapte, oua, legume, cartofi si fructe in gospodariile anexe ale unitatilor economice si social-culturale, pentru acoperirea in mai mare masura a necesarului din aceste resurse;
    e) intensificarea desfacerilor de marfuri nealimentare in mediul rural, concomitent cu sporirea cantitatilor de produse agricole preluate la fondul de stat prin contractari si achizitii de la populatie;
    f) repartizarea judicioasa pe teritoriu a fondului de marfa destinat aprovizionarii populatiei, acordindu-se prioritate oraselor mari, centrelor muncitoresti si statiunilor balneoclimaterice;
    g) perfectionarea si dezvoltarea, in continuare, a activitatii de prestari de servicii, largirea gamei si retelei serviciilor prestate populatiei, imbunatatirea calitatii acestora in concordanta cu cerintele populatiei, folosirea eficienta a capacitatilor existente si a fortei de munca locale;
    h) reducerea cheltuielilor de circulatie prin utilizarea la maximum a bazei tehnico-materiale de care dispun unitatile comerciale, reducerea cheltuielilor de transport si depozitare si incadrarea in stocurile de marfuri planificate.
    Art. 30
    Fondul de retribuire a personalului muncitor va fi de 298,8 miliarde lei, asigurindu-se o crestere a retributiei reale cu circa 8 la suta fata de anul 1980. Veniturile reale ale taranimii, provenite din munca in cooperativele agricole de productie si din gospodariile personale, calculate pe o persoana activa, vor creste, in anul 1985 fata de anul 1980, cu 12,2 la suta. Majorarea veniturilor si stabilitatea preturilor vor asigura cresterea prevazuta a nivelului de trai al poporului, sporirea in continuare a puterii de cumparare a leului.
    Intreprinderile, centralele, ministerele si celelalte organe centrale si locale vor lua masuri pentru aplicarea ferma a principiilor noului sistem de retribuire a muncii si de repartitie a veniturilor oamenilor muncii, pentru legarea strinsa a veniturilor fiecarui om al muncii de munca depusa si de rezultatele concrete ale activitatii desfasurate, aplicarea acordului global, ca forma principala de retribuire a muncii in toate unitatile economice din industrie, agricultura, constructii-montaj, transporturi, cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, proiectare si din alte sectoare.
    Art. 31
    Vor fi luate masuri pentru imbunatatirea in continuare a ocrotirii sanatatii si asistentei sociale, punindu-se un accent deosebit pe prevenirea si apararea sanatatii poporului si pe cresterea natalitatii, precum si pentru perfectionarea invatamintului, dezvoltarea culturii, educatiei fizice si sportului. Se va actiona cu fermitate pentru folosirea la maximum a bazei materiale din aceste sectoare de activitate si pentru gospodarirea cu eficienta sporita a fondurilor prevazute pentru finantarea actiunilor social-culturale.
    Art. 32
    Se va actiona cu fermitate pentru amplasarea rationala a fortelor de productie pe intreg teritoriul tarii in conformitate cu Programul directiva de dezvoltare economico-sociala in profil teritorial, pentru infaptuirea obiectivelor Programului national de sistematizare a teritoriului si localitatilor urbane si rurale. Se vor lua masuri pentru valorificarea deplina a resurselor existente pentru fiecare judet si zona a tarii, imbinarea armonioasa a activitatilor de productie industriala, agricola si a celorlalte activitati economico-sociale; se va asigura utilizarea cit mai eficienta a terenurilor, restringerea la strictul necesar a perimetrelor construibile si a suprafetelor ocupate de constructii, regruparea gospodariilor dispersate, lichidarea plantatiilor izolate de vii si pomi amplasate in zone agricole, sistematizarea retelei electrice, de transporturi si telecomunicatii. Se vor accentua actiunile de sistematizare rurala prin concentrarea in comune mari a satelor si gospodariilor izolate, urmind ca noile locuinte sa fie construite cu 2 - 4 niveluri, cu o arhitectura bazata pe traditii locale, dindu-se posibilitatea ca din terenurile atribuite fiecarei gospodarii sa ramina o suprafata cit mai mare pentru gradinarit si alte culturi agricole.
    Art. 33
    In anul 1985 se vor da in folosinta 140 mii locuinte. Se vor lua masuri in vederea stimularii constructiei de locuinte proprietate personala din comune, cu sprijinul statului in credite, materiale si executie si prin atribuirea de terenuri pentru constructie si cultivare de legume.
    Art. 34
    Consiliul de Ministri, organ suprem al administratiei de stat, va analiza periodic modul in care se realizeaza planul national unic, exercitind un control riguros asupra executarii sarcinilor stabilite. Totodata, va actiona cu fermitate pentru valorificarea optima a potentialului economic al tarii, gospodarirea cu randament maxim a patrimoniului national, intarirea ordinii si disciplinei in toate sectoarele de activitate. In acest scop, va lua masuri ca ministerele si celelalte organe centrale, consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sa realizeze integral prevederile de plan pe anul 1985. In acelasi timp se va actiona pentru imbunatatirea activitatii de planificare pe toate treptele organizatorice din economie in executia si urmarirea realizarii productiei fizice si exportului, punerilor in functiune si atingerii parametrilor proiectati la noile capacitati, cresterii productivitatii muncii si reducerii costurilor de fabricatie, sporirii eficientei si rentabilitatii in toate domeniile de activitate.
    Art. 35
    Indicatorii planului national unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste Romania pe anul 1985 vor fi desfasurati pe titulari de plan prin decret al Consiliului de Stat.
    Art. 36
    Se aproba executia Planului national unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste Romania pe anul 1983 adoptat prin Legea nr. 7/1982 potrivit Comunicatului Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale a Romaniei, Consiliului de Ministri, Comitetului de Stat al Planificarii si Directiei Centrale de Statistica cu privire la indeplinirea planului national unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste Romania pe anul 1983, publicat in Buletinul Oficial, Partea a III-a, nr. 6 din 30 ianuarie 1984.

    Aceasta lege a fost adoptata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 13 decembrie 1984.

                               Presedintele
                         Marii Adunari Nationale,
                              NICOLAE GIOSAN