E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Vreau reclama pe legex.ro!
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
A fost modificat de:
Articolul 37 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 38 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 39 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 40 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 41 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 42 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 43 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 72 din actul Legea 7 1996
Articolul 78 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 79 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 1 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 2 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 3 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 4 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 5 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 6 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 7 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 8 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 9 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 10 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 11 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 12 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 13 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 14 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 15 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 16 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 17 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 18 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 19 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 20 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 21 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 22 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 23 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 24 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 25 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 26 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 27 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 28 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 29 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 30 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 31 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 32 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 33 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 34 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 35 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 36 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 51 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 52 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 53 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 54 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 55 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 56 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 57 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 58 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 59 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 60 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 61 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 62 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 63 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 64 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 65 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 66 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 67 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 68 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 69 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 70 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 71 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 72 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 73 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 74 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 75 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 76 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 77 din actul Legea 59 1974 abrogat de articolul 102 din actul Legea 18 1991
Articolul 44 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 45 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 46 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 47 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 48 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 49 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 50 din actul Legea 59 1974 abrogat de Decretul-lege 9 1989
Articolul 44 din actul Legea 59 1974 in legatura cu Decretul 112 1984
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Produse Tradiţionale Sibiu
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 59 din 29 octombrie 1974

cu privire la fondul funciar

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 138 din  5 noiembrie 1974




    NOTA ASUPRA EDITIEI
    Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, adoptata de Marea Adunare Nationala la 29 octombrie 1974 si publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 138 din 5 noiembrie 1974, a fost modificata si completata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 258/1982, publicat in B. Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.
    Editia de fata reproduce acest text.

    Pamantul, mijlocul hotarator de productie in agricultura si silvicultura, reprezinta un bun national de care este strans legata cresterea avutiei nationale si bunastarea intregului popor.
    Aprovizionarea populatiei, in continua crestere, cu produse agroalimentare si a industriei prelucratoare cu materii prime, dezvoltarea in ritm ascendent a industriei, cresterea gradului de urbanizare a localitatilor, cer ca intreg pamantul tarii, limitat ca intindere si de neinlocuit, sa fie valorificat integral, cu randament sporit si cu eficienta cat mai ridicata.
    In acest scop, trebuie asigurate toate masurile pentru gospodarirea cat mai buna si extinderea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, pentru a se mentine si spori fertilitatea solului.
    Totodata, trebuie asigurate masuri care sa inlature orice risipa sau degradare de terenuri ce dauneaza atat productiei agricole si silvice, cat si intregii economii nationale. De asemenea, trebuie sa se reglementeze in mod strict folosirea terenurilor agricole si silvice pentru nevoile de dezvoltare ale altor activitati economice si sociale, urmarindu-se inlaturarea diminuarii suprafetei necesare realizarii productiei agricole si silvice.

    In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, indiferent de destinatie sau in proprietatea cui se afla, constituie fondul funciar unic din Republica Socialista Romania, avutie nationala care trebuie folosita, protejata si ameliorata, in concordanta cu interesele intregului popor.
    Folosirea completa, protejarea si ameliorarea fondului funciar sunt o indatorire primordiala a organelor puterii si administratiei de stat, a detinatorilor de terenuri, cu orice titlu, precum si a tuturor cetatenilor patriei noastre.
    Art. 2
    Valorificarea deplina si cu eficienta sporita a tuturor terenurilor se realizeaza in mod coordonat si intr-o conceptie unitara, pe baza programului de protectie si imbunatatire a capacitatii de productie a solului, precum si prin aplicarea stricta a celorlalte masuri privind prevenirea si combaterea surselor de degradare sau folosire nerationala a fondului funciar al tarii.
    Prin planurile cincinale si anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii se va stabili repartizarea judicioasa a fondului funciar pe destinatii si categorii de folosinta, pentru agricultura, silvicultura, piscicultura, gospodarirea apelor, precum si pentru alte activitati economico-sociale.
    Art. 3
    Dupa destinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar unic se impart in: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri destinate localitatilor, precum si terenuri cu destinatii speciale.
    a) Terenuri cu destinatie agricola sunt: cele folosite pentru productia vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole si pomicole, pasunile, finetele, serele, solariile si rasadnitele -, cele cu vegetatie forestiera altele decat cele cuprinse in amenajamentele silvice, servind pentru protectia terenurilor agricole, terenurile cu pajisti impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, drumuri de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare, care servesc nevoilor productiei agricole, terenurile agricole aflate temporar sub ape prin inundatii, precum si orice alte terenuri care, neavand alte folosinte, pot fi valorificate pentru productia agricola.
    b) Terenuri cu destinatie forestiera sunt: terenurile acoperite cu paduri, terenurile care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare forestiera, precum si alte terenuri, afectate impaduririi, determinate prin amenajamentele silvice, care se vor definitiva impreuna cu ceilalti detinatori de terenuri interesati.
    c) Terenuri aflate permanent sub ape sunt: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor si baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelurile maxime de retentie si fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.
    d) Terenuri destinate localitatilor sunt cele cuprinse in perimetrul construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate constructii de locuit, curti, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, constructii agrozootehnice, piete si retele stradale, precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii si amenajari de ordin tehnic edilitar.
    e) Terenuri cu destinatii speciale sunt cele folosite pentru: caile de comunicatii rutiere si feroviare, constructiile navale si aeriene, cu cladirile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice si termice, transportul energiei electrice si telecomunicatii, exploatarile miniere si petroliere, cariere de orice fel, rezervatiile si monumentele naturii, nevoile de aparare, precum si pentru alte destinatii asemanatoare.

    CAP. 2
    Protectia si ameliorarea solului

    Art. 4
    Protectia si ameliorarea solului constituie parte integranta din activitatea generala de dezvoltare economica si sociala a tarii. Acestea se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de: eroziune, alunecari, inundatii, inmlastinare, saraturare, poluare, cat si a altor procese de degradare pe cale naturala sau cauzate de activitati economice si sociale si au ca scop mentinerea si imbunatatirea fertilitatii si a potentialului productiv al tuturor terenurilor tarii.
    Art. 5
    Lucrarile de protectie si ameliorare a solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte intocmite de organizatii de proiectare de specialitate, in corelare cu cele de organizatie si sistematizare a teritoriului; ele se aplica si se executa de catre detinatorii de teren sau, prin grija acestora, de catre unitatile specializate in executia unor asemenea lucrari. Proiectarea si executarea acestor lucrari se fac pe zone naturale, unitati agricole si categorii de folosinta.
    Art. 6
    Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale si a nevoilor de aparare, documentatiile tehnice se vor elabora in comun de partile interesate. Prin documentatii se vor stabili, de asemenea, contributia partilor si ordinea de executie a lucrarilor.
    Art. 7
    Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.
    Art. 8
    Cei care proiecteaza, executa, exploateaza sau intretin lucrarile de amenajare, protectie si ameliorare a terenurilor, sunt obligati sa ia toate masurile necesare, astfel ca aceste lucrari sa nu degradeze sau sa afecteze negativ, imediat sau in timp, conditiile de fertilitate sau de exploatare a terenurilor invecinate.
    Art. 9
    Terenurile care prin degradare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, vor fi constituite in perimetre de ameliorare.
    Art. 10
    Persoanele fizice care detin terenuri degradate in perimetrele de ameliorare se vor putea constitui in asociatii, in cadrul comunelor, pentru executarea lucrarilor de amenajare si ameliorare. In acest scop se vor folosi in primul rand mijloacele proprii din gospodariile populatiei si aportul in munca, pentru executarea lucrarilor ce se vor stabili de consiliile populare impreuna cu organele agricole de specialitate.
    Art. 11
    Raspunderea pentru executarea, intretinerea si paza lucrarilor de protectie si ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor si organizatiilor de stat, cooperatiste si obstesti, altor persoane juridice, precum si persoanelor fizice, care au in proprietate sau folosinta aceste terenuri.

    CAP. 3
    Folosirea terenurilor pentru productia agricola vegetala

    Art. 12
    Este interzisa micsorarea suprafetei agricole.
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa ia masuri ca toti detinatorii de terenuri sa mentina, sa protejeze si sa intreprinda actiuni de crestere a suprafetei agricole.
    Art. 13
    Detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa lucreze si sa cultive intreaga suprafata de teren pe care o detin, cu respectarea regulilor agrotehnice, sa ia masurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrari de imbunatatiri funciare, de amendare si de fertilizare, precum si sa efectueze lucrarile de prevenire si combatere a oricaror alti factori defavorabili productiei agricole.
    Unitatile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea pentru productia agricola a terenurilor pe care le detin peste strictul necesar desfasurarii normale a proceselor de productie specifice, vor preda aceste terenuri in folosinta spre cultivare, fara plata, organizatiilor agricole socialiste.
    Terenurile de orice fel apartinand persoanelor care, avand domiciliul in Republica Socialista Romania, parasesc definitiv tara, trec fara plata in proprietatea statului.
    Prevederile alineatului precedent se aplica si in cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au parasit definitiv Republica Socialista Romania inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si in cazul terenurilor mostenite de persoanele care nu au domiciliul in Republica Socialista Romania.
    Art. 14
    Pentru sporirea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, detinatorii de terenuri sunt obligati sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite inca, cum sunt: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protectie sau productie forestiera, drumurile agricole si potecile inutile, capetele parcelelor si tarlalelor de pe langa drumuri, terenurile libere din curti, ca si cele dintre constructii de orice fel, terenurile virane din perimetrul construibil al localitatilor, cele din jurul stalpilor de telecomunicatii, de transport si distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul cailor de comunicatii, precum si alte terenuri asemanatoare.
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale, pe comune si unitati agricole sursele de terenuri ce urmeaza a fi transformate in arabil, pentru asigurarea suprafetei planificate a fi cultivate.
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele executive ale consiliilor populare judetene sunt obligate sa ia masurile necesare pentru ca toate suprafetele libere din perimetrele construibile ale localitatilor sa fie cultivate pe baza planurilor intocmite in acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare.
    Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de asemenea, obligatia sa ia masuri pentru cultivarea in parcuri si spatii verzi a arborilor si arbustilor, care sa valorifice economic spatiile respective.
    Art. 15
    Amplasarea obiectivelor industriale agrozootehnice si social-culturale se face in perimetrul construibil al localitatilor, cu respectarea prevederilor de sistematizare si a altor conditii stabilite de lege.
    Amplasarea acestor obiective se va face in primul rand pe terenuri neproductive sau improprii productiei agricole, care vor fi indicate de unitatile si organele agricole.
    Este interzisa amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate pentru irigatii, precum si pe cele plantate cu pomi fructiferi si vita de vie.
    Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie sa afecteze, sub nici o forma, desfasurarea normala a activitatii pe terenurile agricole si forestiere invecinate cu acestea.
    Art. 16
    In mod exceptional, terenurile destinate productiei vegetale, agricole si forestiere sau alte terenuri situate in afara perimetrului construibil al localitatilor, precum si atunci cand pentru acelasi obiectiv sunt necesare terenuri situate atat in perimetrul construibil, cat si in afara acestuia ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, in alte scopuri decat productia vegetala, agricola sau forestiera, se va putea face numai pe baza aprobarii prealabile obtinute prin decret prezidential.
    Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al localitatilor, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite, definitiv sau temporar, in alte scopuri decat productia agricola vegetala sau forestiera numai pe baza aprobarilor prealabile date, dupa caz, prin ordin al ministrului agriculturii si industriei alimentare sau, respectiv, al ministrului economiei forestiere si materialelor de constructii *).
    Art. 17
    Beneficiarii care au obtinut aprobarea de amplasare a unor obiective de investitii sau de productie pe terenuri agricole vor recupera, prin unitati proprii sau unitati specializate, o suprafata echivalenta cu cea ocupata definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. In aceste cazuri, adunarea generala a cooperativelor agricole de productie, conducerile unitatilor agricole de stat, precum si organul agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, au obligatia sa prevada in acordurile si, respectiv, avizele pe care le emit, terenurile ce urmeaza a fi recuperate, raspunzand impreuna cu beneficiarii de investitii de realizarea actiunii de recuperare.
------------------------
    *) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 320/1982, publicat in B. Of. nr. 80 din 14 septembrie 1982, a fost infiintat Ministerul Silviculturii.
    Potrivit art. 54 din decretul sus-mentionat prevederile din legi, decrete si alte acte normative, referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si materialelor de constructii, se aplica in mod corespunzator Ministerului Silviculturii, potrivit obiectului sau de activitate.

    Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tarziu pana la data stabilita in actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitiva din productia agricola a acestor suprafete, astfel ca sa nu scada suprafata agricola si indeosebi cea arabila.
    Art. 18
    In aprobarile pentru scoaterea din productia agricola a terenurilor necesare lucrarilor de imbunatatiri funciare se vor preciza atat terenurile ce se recupereaza, potrivit prevederilor art. 17, cat si cele care se pun in valoare la categorii superioare de folosinta sau care se redau productiei agricole in cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrari, precum si termenul de realizare a lor.
    In actiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura si silvicultura se vor include si suprafetele din albiile cursurilor de ape abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrarilor de regularizare.
    Art. 19
    Beneficiarii obiectivelor de investitii sau de productie amplasate pe terenuri agricole sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului fertil si a altor straturi de profunzime bogate in elemente fertilizante de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa le depoziteze si a le niveleze pe terenuri]e neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole, in vederea punerii in valoare si ameliorarii acestora.
    Art. 20
    Terenurile agricole si forestiere, carora urmeaza sa le fie schimbata destinatia, in mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrarilor de prospectiuni si explorari geologice, geofizice si hidrotehnice, foraje de orice fel, precum si la lucrarile legate de acestea, se aproba estimativ, pe zone si judete, la inceputul anului, de organele prevazute la art. 16. In limita suprafetelor aprobate, delimitarea acestora si a termenului de folosirea lor temporara, se face, dupa caz, de organele agricole sau silvice judetene sau al municipiului Bucuresti.
    Art. 21
    Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si sistematiza de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii, a digurilor si canalelor de irigatii si de desecari, in asa fel incat sa nu se degradeze culturile si sa nu se stanjeneasca executia lucrarilor agricole.
    Ocuparea terenurilor in astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor agricole judetene sau al municipiului Bucuresti, precum si cu acordul posesorilor de teren. Amplasarea in alte conditii decat cele de la alin. 1 se face cu aprobarile prevazute la art. 16.
    Art. 22
    Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute in art. 21, care au un caracter urgent si care se executa intr-o perioada de timp de pana la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de terenuri.
    In cazul in care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti.
    Art. 23
    Beneficiarii obiectivelor de investitii sau da productie sunt obligati sa ia masuri, inca din faza de elaborare a documentatiei tehnice, pentru a restrange terenurile la strictul necesar, incadrandu-se in indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenurilor prevazute in anexa nr. 1, care constituie limite minime.
    Pe baza rezultatelor si a cercetarilor tehnologice si a criteriilor stabilite prin anexa nr. 1, ministerele si celelalte organe centrale si locale, titulare ale planului de investitii, periodic, vor lua masuri pentru cresterea gradului de ocupare a terenului si imbunatatirea normativelor privind terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice si sociale, in sensul ocuparii de catre acestea a unor suprafete din ce in ce mai mici.
    Art. 24
    Beneficiarii lucrarilor de investitii sau de productie, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime - argila, caolin, carbuni, pietris -, sonde parasite si altele, sunt obligati sa ia masurile necesare de nivelare si de amenajare a lor, dandu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica.
    Beneficiarilor lucrarilor prevazute in alin. 1 nu li se va aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri, daca nu s-au conformat dispozitiilor din acel alineat.
    Art. 25
    Daca prin amplasarea lucrarilor de investitii sau de productie se afecteaza folosinta sau procesul de productie si la alte terenuri agricole decat cele pentru care s-a obtinut aprobarea scoaterii din productia agricola vegetala, beneficiarii acestor lucrari sunt obligati sa execute cu mijloace proprii lucrarile de refacere si amenajare necesare continuarii, in aceleasi conditii, a procesului de productie agricola pe terenurile afectate.
    Art. 26
    Unitatile socialiste care beneficiaza de terenuri scoase temporar din productia agricola vegetala sunt obligate sa redea cu mijloace proprii aceste terenuri productiei agricole, in termenul aprobat si in conditii de productie care sa asigure randamente la nivelul celor avute initial la preluare.
    Neredarea terenurilor in productia agricola vegetala, in termenul aprobat si in conditii corespunzatoare de exploatare, atrage, pe langa aplicarea sanctiunilor legale, si pierderea dreptului de a obtine noi aprobari de amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole.
    Art. 27
    Schimbarea folosintei terenurilor arabile in alta categorie de folosinta agricola este interzisa. In cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru completarea masivelor viticole si pomicole, din zonele consacrate, se aproba prin decret prezidential, cu conditia recuperarii anticipate a unei suprafete arabile echivalente.
    Schimbarea celorlalte categorii de folosinta a terenurilor agricole in alta categorie de folosinta agricola se face in baza aprobarii prealabile date de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate in posesia unitatilor socialiste si a altor persoane juridice, si de organele agricole judetene sau al municipiului Bucuresti pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice.

    CAP. 4
    Sistematizarea si organizarea teritoriului agricol

    Art. 28
    Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar si a cresterii productiei agricole in concordanta cu nevoile economiei nationale si tinand seama de conditiile naturale si economico-sociale, se vor elabora studii de sistematizare si proiecte de organizare a teritoriului agricol.
    Art. 29
    Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se intocmesc pe judete, pe zone naturale sau economice, in corelare cu actiunile de sistematizare generala a teritoriului, si vor rezolva urmatoarele probleme de ansamblu:
    a) corelarea dezvoltarii agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din teritoriu si cu programul de dezvoltare a localitatilor rurale si urbane;
    b) gruparea terenurilor pe destinatii si detinatori, precum si schimbul intre acestea, in vederea folosirii cu eficienta ridicata a fondului funciar;
    c) realizarea unei legaturi directe dintre zonele teritoriale si zonele de productie agricola, precum si concretizarea posibilitatilor de cooperare si asociere intre unitatile agricole, pentru valorificarea superioara a tuturor suprafetelor de teren cuprinse in lucrarile de sistematizare si de organizare a teritoriului;
    d) stabilirea necesitatilor de dotare si echipare tehnica a teritoriului pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicata.
    Art. 30
    Proiectele de organizare a teritoriului se intocmesc pe unitati agricole si vor asigura gruparea terenurilor acestora, in cadrul unor perimetre economice si in trupuri compacte, mecanizabile, comasate in jurul centrelor de productie si in jurul localitatilor, asigurandu-se astfel folosirea cu eficienta maxima, in productia agricola, a intregii suprafete de terenuri, inclusiv a celor dintre constructii, precum si restrangerea la strictul necesar a retelei drumurilor de exploatare agricola.
    Art. 31
    Studiile de sistematizare a teritoriului agricol si proiectele de organizare a teritoriului unitatilor agricole socialiste se elaboreaza de catre organizatiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare sau ale organelor agricole judetene.
    Art. 32
    In scopul exploatarii agricole eficiente a terenurilor se pot efectua comasari si schimburi de terenuri intre diferiti detinatori, care se aproba, dupa cum urmeaza:
    a) de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cand schimbul de terenuri se face intre cooperativele agricole de productie si persoanele fizice, precum si intre persoane fizice;
    b) de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare in toate celelalte cazuri, cu exceptia terenurilor proprietate de stat situate in perimetrul construibil al localitatilor, aflate in administrarea unitatilor administrativ - teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    In toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul detinatorilor, precum si avizul organului ierarhic superior al unitatilor detinatoare de terenuri.
    Daca partile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevazute la lit. a) si b) vor decide, tinand seama de interesele statului si cele obstesti.
    In cadrul actiunii de comasare, schimbarea destinatiei si a categoriei de folosinta a terenurilor se face potrivit prevederilor legale.
    Art. 33
    Schimbul de terenuri agricole se face in suprafete egale sau prin echivalenta, atunci cand terenurile supuse schimbului difera in privinta fertilitatii sau a categoriei de folosinta.
    In cazul in care pe terenurile ce se schimba in vederea comasarii si sistematizarii unitatilor agricole, se gasesc obiective de investitii, acestea se evalueaza la valoarea lor reala, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte parti diferenta de valoare primita fata de bunurile date in schimb.
    Art. 34
    Prin schimbul efectuat in cadrul lucrarilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
    Actele de schimb incheiate in cadrul lucrarilor de comasare si schimb, precum si toate operatiile in legatura cu acestea, sunt scutite de orice taxa.
    Art. 35
    Punerea in posesie a noilor posesori se face numai dupa aprobarea schimbului de terenuri in termen de cel mult 30 de zile de la data aprobarii, daca partile nu au convenit alte termene.
    Punerea in posesie se face de catre delegatul oficiului judetean de cadastru si organizarea teritoriului, in prezenta partilor interesate.
    Art. 36
    Cand schimburile de terenuri intre unitatile administrativ-teritoriale determina modificari ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a hotarelor unitatilor in cauza se da de comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti pe al carui teritoriu au loc schimburile.
    Daca rectificarea afecteaza hotarele judetelor sau al municipiului Bucuresti, fara sa afecteze insa apartenenta localitatilor la judetele in cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Ministri.

    CAP. 5
    Cadastrul funciar

    Art. 37
    Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generala si obligatorie a intregului fond funciar din Republica Socialista Romania, indiferent de posesori si destinatia terenurilor; se intocmeste si se tine de oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului, pe comune, orase si municipii.
    Art. 38
    Prin cadastru funciar general se realizeaza:
    a) masurarea terenurilor, a suprafetelor ocupate de constructii si intocmirea hartilor, planurilor si registrelor cadastrale;
    b) stabilirea destinatiei si inscrierea categoriei de folosinta a terenurilor, aprecierea potentialului de productie al acestora si punerea in evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii;
    c) inscrierea posesorilor si a titlului pe baza caruia poseda, precum si a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau constructiilor, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii acestora fata de terti.
    Art. 39
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare organizeaza, indruma si controleaza introducerea si tinerea la zi a cadastrului funciar general pe intreaga tara, pe baza caruia intocmeste anual balanta fondului funciar general si coordoneaza, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din intreaga tara.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti - prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului - raspund de organizarea, indrumarea si executia lucrarilor de cadastru funciar general si tinerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile si constructiile situate in perimetrul unitatilor administrativ-teritoriale respective.
    In acest scop, posesorii de terenuri si constructii sunt obligati sa comunice oficiului judetean de cadastru si organizarea teritoriului, orice schimbare efectuata, fata de ultimele date inscrise in documentele cadastrale, in termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor.
    Art. 40
    In documentele cadastrului funciar general se inscriu, potrivit cu normele legale privind drepturile de proprietate, terenurile si constructiile care constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor organizatii obstesti, proprietate personala si proprietate particulara.
    Identificarea posesorilor si a drepturilor reale asupra terenurilor si constructiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.
    Art. 41
    Dupa intocmirea lucrarilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei comune, oras sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular va afisa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor identificati, punind totodata la dispozitia acestora si a celorlalte persoane interesate, documentatia cadastrala intocmita, pentru consultare.
    Contestatiile cu privire la exactitatea datelor inscrise in registrele si planurile cadastrale pot fi prezentate in scris in termen de 60 de zile de la afisarea listelor.
    Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor analiza si rezolva contestatiile in termen de 30 de zile de la depunerea acestora.
    Cei nemultumiti de modul cum au fost solutionate contestatiile pot face plangeri la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla situat terenul sau constructia in cauza.
    In urma definitivarii tuturor documentelor cadastrului funciar general, referitoare la teritoriul unei comune, oras sau municipiu, comitetul executiv al consiliului popular judetean respectiv, sau al municipiului Bucuresti, vor emite decizia de punere in aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu.
    Art. 42
    Documentele principale ce se elaboreaza prin lucrarile de cadastru funciar general sunt: dosarul lucrarilor de hotarnicie, hartile si planurile cadastrale, precum si registrele si fisele cadastrale.
    Ca date cu privire la posesor, destinatie, categoria de folosinta, suprafata si caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele inscrise in cadastrul funciar general.
    Art. 43
    In functie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei nationale, care detin terenuri sau constructii, ministerele sau alte organe centrale isi pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute in cadastrul funciar general.

    CAP. 6
    Circulatia terenurilor agricole

    Art. 44
    Dobandirea de terenuri agricole se poate face numai prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobandirea prin acte juridice a acestor terenuri.
    Art. 45
    In scopul asigurarii cultivarii rationale a pamantului, cei care dobandesc terenuri agricole, prin mostenire legala, sunt obligati sa asigure continuarea muncii agricole pe acele terenuri si sa aiba sau sa-si insuseasca cunostinte agricole corespunzatoare.
    In cazul in care nici unul dintre mostenitori nu intruneste cerintele alineatului precedent, terenurile trec in folosinta organizatiilor socialiste desemnate de comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti. Folosinta terenurilor poate fi restituita mostenitorilor la cererea acestora, in timp de 2 ani, de aceleasi organe, daca acestea constata ca ei indeplinesc conditiile prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii minori, termenul de 2 ani se calculeaza de la data cand ei devin majori.
    La implinirea termenului de 2 ani terenul trece in proprietatea statului.
    Art. 46
    Preluarea terenului agricol mostenit, precum si imparteala intre mostenitori, se autoriza de catre:
    a) comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al localitatilor, pe baza avizelor organelor agricole judetene sau al municipiului Bucuresti, dupa caz;
    b) comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale, pentru terenurile situate in perimetrul construibil al localitatilor.
    Imparteala terenurilor agricole convenita intre mostenitori se face numai prin inscris autentic.
    Art. 47
    Orice instrainare, dobandire sau imparteala facuta cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 44-46 este nula de drept.
    Nulitatea poate fi invocata de procuror, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, precum si de orice persoana interesata si se constata prin hotarare judecatoreasca.
    Art. 48
    Modul si conditiile de eliberare a autorizatiilor de preluare sau imparteala a terenurilor agricole se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare urmarindu-se ca, prin imparteala, terenurile agricole sa nu fie parcelate excesiv si sa nu se creeze posibilitati de exploatare a fortei de munca in agricultura.
    Art. 49
    Organele competente nu vor autentifica actele de imparteala daca partile nu prezinta autorizatia prevazuta de lege.
    Art. 50
    Autorizatia de preluare sau imparteala, eliberata in conditiile art. 46, este valabila timp de 6 luni de la data eliberarii, cu posibilitatea prelungirii ei de catre emitent, cu inca 6 luni.

    CAP. 7
    Masuri financiare pentru protejarea fondului funciar

    A. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
    Art. 51
    Unitatile economice de stat, cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti, sunt obligate sa plateasca o taxa anuala pentru terenurile proprietate de stat folosite de ele in alte scopuri decat productia agricola vegetala sau silvica, conform anexei nr. 2.
    In categoria terenurilor prevazute in prezentul articol se cuprind suprafetele construite si neconstruite, aflate in administrarea directa sau in folosinta unitatilor economice destinate activitatii lor economice, inclusiv cele utilizate pentru drumuri si cai ferate, precum si suprafetele folosite pentru sedii administrative, cluburi, crese, camine, cantine, locuinte, stranduri, terenuri si sali de sport, parcuri si alte terenuri cu destinatii asemanatoare.
    Art. 52
    Plata taxei pentru folosirea terenurilor se efectueaza de catre unitatile economice care functioneaza pe principiul gestiunii economice si folosesc terenuri proprietate de stat supuse platii acestei taxe.
    Art. 53
    Consiliul de Ministri poate acorda, in cazuri justificate, reduceri sau scutiri de la plata taxei pentru folosirea terenurilor, reglementata prin prezenta lege.
    B. Tarifele de deviz pentru folosirea terenurilor agricole si forestiere in alte scopuri decat productia agricola vegetala sau forestiera
    Art. 54
    Pentru folosirea terenurilor agricole, in mod definitiv sau temporar, in alte scopuri decat productia agricola vegetala, unitatile socialiste beneficiare vor include in valoarea de deviz a lucrarilor de investitii sau de productie, ce urmeaza a se executa, sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevazute in anexa nr. 3.
    Tarifele de deviz sunt diferentiate in functie de categoria de folosinta si calitatea terenului agricol. Clasificarea terenurilor agricole este cea prevazuta in anexa nr. 4.
    Art. 55
    Unitatile socialiste beneficiare ale lucrarilor de investitii sau de productie, efectuate in alte scopuri decat cele forestiere, pentru a caror executare sunt necesare terenuri ce se scot din productia forestiera, definitiv sau temporar, vor include in valoarea de deviz a acestor lucrari sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevazute in anexa nr. 5.
    Art. 56
    Tarifele de deviz reprezinta taxele de protectie, precum si sumele cuvenite detinatorilor de terenuri agricole sau forestiere, cu titlu de despagubire.
    C. Modul de utilizare a mijloacelor banesti realizate prin aplicarea unor masuri financiare pentru protejarea fondului funciar
    Art. 57
    In vederea recuperarii prin compensare a suprafetelor de teren ce se scot definitiv din productia agricola vegetala, cat si pentru amenajarea si ameliorarea unor terenuri agricole cu productivitate redusa, se constituie un fond special din sumele reprezentand taxele de protectie ce se platesc pentru folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola vegetala, calculate in conditiile anexei nr. 3.
    Taxele de protectie se vireaza, de cei care le datoreaza, la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara intr-un cont special denumit: "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar" deschis la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.
    In caz de necesitate, prin bugetul de stat se poate aproba ca fondul special sa fie completat cu o parte din sumele provenite din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, corespunzator nevoilor de realizare a programelor aprobate de Consiliul de Ministri privind recuperarea, ameliorarea si amenajarea unor terenuri pentru agricultura.
    Art. 58
    Pentru punerea in productia agricola de noi terenuri si pentru ameliorarea celor slab productive, se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor si Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, sa avizeze in cursul anului, pe masura constituirii fondului special, introducerea in planul de investitii al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ca pozitie distincta, lucrarile si baza tehnico-materiala necesara.
    Art. 59
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va defalca anual, pe judete, volumele de lucrari ce urmeaza a fi executate potrivit prevederilor art. 57, asigurand din contul special fondurile necesare. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor repartiza aceste fonduri si volumele de lucrari pe unitati agricole de stat si cooperatiste, detinatoare de terenuri neproductive si slab productive ce urmeaza a fi ameliorate in regie sau prin unitati specializate.
    In situatii deosebite, pentru lucrari mari, de interes general, statul va putea asigura gratuit executarea mecanizata a lucrarilor terasiere, materialele de constructii, materialul saditor, semintele, precum si proiectarea si asistenta tehnica, la executia lucrarilor pe terenuri degradate detinute de persoanele fizice in perimetrele de ameliorare, care se vor finanta din fondul constituit potrivit art. 57.
    Art. 60
    Sumele ramase neutilizate la finele anului, din fondul special, se reporteaza si raman la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.
    Art. 61*)
    Beneficiarii de investitii sau de productie care recupereaza terenuri pentru productia agricola in compensarea celor dezafectate vor vira in contul special "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar", deschis la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, diferenta intre tarifele de deviz si sumele aprobate prin devizul lucrarii de recuperare in circuitul agricol al terenurilor.
    Daca cheltuielile de recuperare sunt mai mari decat taxele de protectie, diferenta va fi suportata de catre beneficiarul lucrarilor de investitii sau de productie; sumele necesare in acest scop se vor prevedea in devizul general al lucrarii.
    Art. 62
    Unitatile cooperatiste din agricultura nu datoreaza, pentru lucrarile de pe terenurile proprii, taxele de protectie prevazute in prezenta lege.
    Cooperativele agricole de productie vor folosi sumele obtinute din exproprierea sau darea in folosinta temporara a terenurilor proprietatea lor, pentru a recupera aceste terenuri, dupa caz, prin compensare, prin atragerea in cultura, a altor suprafete de terenuri neproductive, cat si pentru ameliorarea celor slab productive.
    Art. 63
    Sumele rezultate din aplicarea tarifelor prevazute in anexa nr. 5, pentru folosirea terenurilor forestiere in alte scopuri decat productia forestiera si pentru defrisarea de paduri, se varsa de catre unitatea socialista beneficiara a lucrarii de investitii sau de productie, la bugetul de stat.
-----------------------
    *) Art. 61 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 258/1982, publicat in B. Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.

    CAP. 8
    Indrumarea si controlul activitatii privind fondul funciar

    Art. 64
    Coordonarea si controlul cu privire la folosirea potrivit destinatiei, a tuturor terenurilor ce alcatuiesc fondul funciar unic al Republicii Socialiste Romania, se exercita de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
    Administrarea si folosirea terenurilor se fac de catre detinatorii acestora, potrivit destinatiei lor, in conformitate cu legile speciale, ale caror prevederi se intregesc cu cele din prezenta lege.
    Art. 65
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti exercita, pe plan local, atributiile prevazute la articolul precedent, prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului. Aceste oficii raspund si fata de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare de modul in care isi indeplinesc aceste atributii.
    Art. 66
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa controleze si sa asigure luarea masurilor necesare de catre unitatile agricole de productie, de toti lucratorii din agricultura, membrii cooperatori si taranii cu gospodarii personale si individuale, pentru punerea in valoare in totalitate si cu randament sporit a terenurilor ce le detin.
    Conducatorii de unitati agricole, precum si specialistii din agricultura, raspund de folosirea rationala, protectia si ameliorarea intregii suprafete de teren a unitatilor in care acestia isi desfasoara activitatea.
    Art. 67
    In cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se va infiinta Consiliul fondului funciar, ca organ colectiv de lucru. Din acest organ vor face parte specialisti de inalta calificare si cu indelungata activitate in domeniul gospodaririi pamantului, din unitati de productie, proiectare, cercetare, invatamant, precum si din organe centrale detinatoare de teren.

    CAP. 9
    Sanctiuni

    Art. 68
    Incalcarea prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
    Art. 69
    Degradarea terenurilor agricole, distrugerea sau degradarea lucrarilor de imbunatatiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor si finetelor, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni si se pedepsesc potrivit art. 217, 218 si 231 din Codul penal, dupa caz.
    Ocuparea terenurilor agricole, micsorarea suprafetei agricole si schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor agricole, fara aprobare, primita in conditiile legii, savarsita in mod repetat, constituie infractiune, cand prima abatere a fost sanctionata contraventional si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an, sau cu amenda penala.
    Art. 70
    Contraventiile la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, precum si persoanele competente sa le constate si sa aplice sanctiuni contraventionale, se stabilesc prin hotarare a Consiliului de Ministri. Sanctiunile contraventionale se aplica si persoanelor juridice.
    Amenzile aplicate unitatilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de savarsirea contraventiei.
    Art. 71
    In cazul in care posesorul unui teren agricol incalca prevederile art. 13 alin. 1 si a fost sanctionat contraventional si continua sa contravina acelorasi dispozitii si in anul urmator, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, la propunerea comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare ale localitatilor unde se afla terenurile, vor atribui, in folosinta, aceste terenuri unitatilor agricole socialiste care pot asigura punerea lor in productie, fara despagubiri pentru posesori.
    La cererea fostilor posesori li se vor putea restitui aceste terenuri de organele care au dispus preluarea, daca acestea constata ca sunt asigurate conditiile necesare pentru cultivarea lor, conform legii.
    Art. 72
    Nerespectarea normelor legale privind calculul si plata taxei de folosire a terenurilor proprietate de stat se sanctioneaza contraventional potrivit prevederilor legale privind disciplina financiara, impozitele, taxele si primele de asigurare.

    CAP. 10
    Dispozitii finale si tranzitorii

    Art. 73
    Regimul juridic al terenurilor, altele decat cele agricole, ce alcatuiesc diferite parti ale fondului funciar, este cel prevazut in legi speciale, ale caror prevederi se intregesc cu dispozitiile cuprinse in prezenta lege.
    Regimul circulatiei terenurilor proprietatea unitatilor socialiste este reglementat prin prevederile legale speciale.
    Art. 74
    Anexele mentionate in prezenta lege fac parte integranta din aceasta.
    Art. 75
    Organizarea sistemului de publicitate imobiliara prin cadastrul funciar, potrivit art. 38 lit. c), precum si procedura de inscriere a posesorilor de terenuri si constructii si a drepturilor reale constituite asupra acestora in vederea evidentei si opozabilitatii drepturilor fata de terti, se va stabili prin lege speciala.
    Art. 76
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in termen de 6 luni de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania a prezentei legi, vor lua urmatoarele masuri:
    a) identificarea terenurilor neproductive sau degradate care urmeaza a fi puse la dispozitie, la cerere, de organele agricole, ca amplasamente pentru diferite obiective de investitii sau de productie, precum si a celor care pot fi recuperate pentru agricultura;
    b) inventarierea tuturor terenurilor din incintele unitatilor industriale, agrozootehnice, social-culturale si alte unitati, in vederea stabilirii suprafetelor care urmeaza a fi folosite in productia agricola.
    Art. 77
    Prevederile privind plata taxei de folosire pentru terenurile proprietate de stat intra in vigoare odata cu reasezarea preturilor de productie si de livrare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/1971 cu privire la regimul preturilor si tarifelor.
    In sectoarele de activitati in care preturile de productie si de livrare reasezate au intrat in vigoare inainte de 31 decembrie 1974, prevederile prezentei legi privind plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se aplica de la 1 ianuarie 1975.
    Pentru unitatile economice care desfasoara activitati ce nu fac obiectul reasezarilor preturilor de productie si de livrare, termenele de intrare in vigoare a prevederilor referitoare la plata taxei se stabilesc de Consiliul de Ministri.
    Art. 78
    De la data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentei legi cu privire la plata taxei de folosirea terenurilor pentru unitatile care au obligatia platii acestora, nu li se mai aplica prevederile referitoare la impozitul pe terenurile situate in orase, cuprinse in Decretul nr. 18/1952*) privind stabilirea impozitelor si taxelor locale.
    Art. 79
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 151 din 10 iunie 1950 pentru comasarea si circulatia bunurilor agricole; Decretul nr. 281 din 15 iulie 1955 privind instituirea regimului de evidenta funciara; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1240 din 2 iulie 1955 privind organizarea evidentei funciare pe detinatori si mod de folosinta a terenurilor; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 625 din 26 aprilie 1956 privind unele masuri de atribuire si folosire a terenurilor agricole pentru lucrari de constructii; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1318 din 31 octombrie 1956 privind reglementarea categoriilor de folosinta a terenurilor agricole; art. 2 alin. 1 din Legea nr. 3 din 28 decembrie 1962, republicata in temeiul art. III din Decretul nr. 45/1969; Legea nr. 12 din 14 mai 1968 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1539 din 17 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola vegetala; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 853 din 24 aprilie 1969 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru terenurile ce se scot din fondul forestier si pentru defrisarea de paduri in vederea executarii unor lucrari de investitii sau de productie; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 220 din 15 martie 1973 pentru aprobarea normelor sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investitii productive si neproductive, precum si de productie, cat si orice alte dispozitii contrare.
----------------------------
    *) Decretul nr 18/1952 a fost abrogat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 425/1981, publicat in B. Of. nr. 118 din 31 decembrie 1981.

    ANEXA 1

               INDICI SINTETICI
cuprinzand gradul de ocupare a terenurilor cu obiective de investitii si de productie
-----------------------------------------------------------------------------
                                                                  Gradul
                                                                  de ocupare
 Nr.    Ministerul          Denumirea categoriei de obiective     a terenului
 crt.                                                                  - % -
-----------------------------------------------------------------------------
 0          1                               2                            3
-----------------------------------------------------------------------------
1. Ministerul Economiei Forestiere   a) Fabrici pentru industria
 si Materialelor de Constructii *)   lemnului:
                                     - fabrici de cherestea            84-89
                                     - fabrici de placaje              85-89
                                     - fabrici de P.F.L.               83-92
                                     - fabrici de P.A.L.               87-89
                                     - fabrici de mobila               85-90
                                     - fabrici de hartie, celuloza
                                       sau confectii                   86-90
                                     - fabrici de panel                85-87
                                     b) Industria materialelor de
                                     constructii:
                                     - fabrici de ciment si var        85-87
                                     - fabrici de azbociment             87
                                     - fabrici de ceramica bruta         93
                                     - fabrici de materiale izolatoare 83-87
                                     - fabrici de prelucrare a maselor
                                       plastice pentru constructii     83-87
                                     - fabrici de beton celular
                                       autoclavizat                      88
                                     - fabrici de prefabricate         82-88
                                     - fabrici de tuburi din b.p.        94
-----------------------
    *) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1982, publicat in B. Of. nr. 84 din 20 septembrie 1982, a fost organizat Ministerul Industrializarii Lemnului si Materialelor de Constructii.
    Potrivit art. 67 din decretul sus mentionat prevederile din legi, decrete si alte acte normative referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii se aplica in mod corespunzator acestui minister, potrivit obiectului sau de activitate.

                                     - industria produselor de
                                        balastiera                       88
                                     - uzine de utilaje si piese de
                                       schimb                            93
                                     - fabrici de ceramica fina          91
 2. Ministerul Industriei            - Utilaje tehnologice             83-85
    Constructiilor de Masini si      - constructii de agregate si
    Ministerul Industriei              utilaje mecanice                87-88
    de Masini-unelte, Electrotehnica
    si Electronica                   - constructii navale                88
                                     - constructii metalice si
                                       cazangerie                       84-85
                                     - mecanica fina                    89-90
                                     - autovehicule-masini agricole     89-90
                                     - produse metalice                 89-90
                                     - material rulant si accesorii     89-90
                                     - electrotehnice                   90-91
                                     - electronica                      90-91
                                     - baze de aprovizionare si
                                       desfacere                        80-90
 3. Ministerul Constructiilor        - Baze de productie                  90
    Industriale                      - ateliere de prefabricate           85
                                     - statii de sortare                  87
                                     - ateliere de utilaje, piese de
                                       schimb de confectii si
                                       tamplarie metalica                 90
                                     - statii de intretinere si reparatii 90
                                     - tabere de cazare                  78-82
 4. Ministerul Industriei            - Uzine siderurgice                  78
    Metalurgice                      - fabrici de produse refractare      80
                                     - baze de prelucrare a deseurilor
                                       metalice                           85
                                     - baze de aprovizionare si desfacere 85
                                     - uzine metalurgice extractive si
                                       de prelucrare a metalelor
                                       neferoase                          80
 5. Ministerul Transporturilor si    - Statii de intretinere auto         92
    Telecomunicatiilor               - autogari                           92
                                     - statii intermediare de c.f.        86
                                     - statii tehnice de c.f.             86
                                     - triaje de cale ferata              95
                                     - depouri de locomotive              70
                                     - puncte de echipare locomotive,
                                       ateliere, ST, L, MAC, SUC          77
                                     - grupa tehnica de vagoane calatori,
                                       reviziile de vagoane               75
                                     - statii de spalare vagoane,
                                       ateliere de zona                   77
                                     - dezvoltarea uzinelor mecanice de
                                       material rulant si a uzinelor de
                                       impregnat existente                84
 6. Ministerul Minelor               - incinte miniere pentru carbuni,
                                       neferoase si metalifere          72-80
                                     - incinte preparare                77-85
                                     - halda, iaz de decantare, statii
                                       de captare, tratare a apei,
                                       epurare, rezervoare etc.        90-100
                                     - depozite de suprafata,
                                       funiculare, trasee de benzi
                                       transportoare, cariere            100
 7. Ministerul Petrolului            - Instalatii pentru forajul
                                       sondelor                         77-93
                                     - instalatii pentru punerea in
                                       productie a sondelor de mare
                                       adancime                         80-87
                                     - parcuri de separatoare pentru
                                       titei, gaze si apa               66-72
                                     - depozite de titei si statii de
                                       tratare                          58-63
                                     - instalatii de degazolinare       64-72
                                     - statii de uscare a gazelor       50-58
                                     - statii de compresoare            60-70
                                     - instalatii pentru epurarea
                                       apelor reziduale                 70-77
                                     - statii pentru injectarea apei
                                       in zacamant                      80-83
                                     - distribuitoare de injectii       75-81
                                     - baterii de cazane                57-77
                                     - posturi de transformare          82-90
 8. Ministerul Geologiei             - Lucrari de seismometrie           100
                                     - lucrari de electrometrie          100
                                     - foraje cu sondeze                85-89
                                     - foraje cu sonde                  85-90
                                     - galerii                          70-80
                                     - puturi                           73-87
                                     - incinte de acces                 33-41
                                     - depozite de materiale explozive    17
                                     - conducte de transport             100
                                     - grupuri social-administrative    68-70
 9. Ministerul Industriei Chimice    - Instalatii de fibre polinitril
                                       acrilice, de fire si fibre
                                       poliesterice si poliamide        84-87
                                     - fabrici de medicamente           80-81
                                     - uzine de lacuri, vopsele,
                                       rasini, cerneluri, anvelope si
                                       prelucrarea maselor plastice     84-90
                                     - fabrici de sinteze organice      78-90
                                     - industria chimiei anorganice
                                       si a ingrasamintelor (uzine si
                                       combinate de ingrasaminte de
                                       azot, fosfor, potasiu,
                                       soda etc.)                       75-98
                                     - industria chimica, organica de
                                       baza si petrochimica (piroliza,
                                       acrilonitril, grup CIAN,
                                       polietilena, oxid de etilena si
                                       glicoli, etil, benzen, stirex,
                                       polimeri si copolimeri,
                                       prometrin, complex cauciuc
                                       poliizoprenic, produse
                                       clorosodice, electroliza,
                                       instalatie tiocoli etc.)         80-87
                                     - rafinarii carburanti             80-95
                                     - carburanti si prelucrare         80-95
                                     - depozite                         85-89
                                     - statii de imbuteliere gaze       70-83
                                     - statii PECO                        89
                                     - constructii metalice             75-85
 10. Ministerul Energiei Electrice   - Centrale termoelectrice si
                                       termoficare                      80-85
                                     - centrale hidroelectrice          82-86
                                     - organizare de santier            80-85
 11. Ministerul Industriei Usoare    - Fabrici de tricotaje si
                                       confectii                          87
                                     - fabrici de sticla si
                                       ceramica fina                      90
                                     - tabacarii                          83
                                     - fabrici de incaltaminte si
                                       marochinarie, inclusiv cauciuc     87
                                     - filaturi, tesatorii si finisaje    92
                                     - fabrici de articole casnice si
                                       bunuri de consum                   92
                                     - sectii mase plastice               85
 12. Ministerul Agriculturii si      a) Industria alimentara:
    Industriei Alimentare            - fabrici de zahar 4.000 tone
                                       sfecla/24 ha                       88
                                     - fabrici de ulei 400 tone
                                       seminte floarea-soarelui           90
                                     - fabrici de ulei prelucrare
                                       boabe soia 180 tone/24 ha          90
                                     - fabrici de bere 200.000-400.000 hl
                                       bere/an cu sau fara sectie malt    90
                                     - fabrici de amidon din cartofi
                                       cu sectie glucoza                  92
                                     - fabrici de amidon din porumb cu
                                       sectie glucoza                     94
                                     - fabrici de drojdie de panificatie  92
                                     - fabrici de produse zaharoase
                                       4.000 tone/an                      99
                                     - abatoare 9.000-25.000 tone/an
                                       cu sectie de preparate din carne   94
                                     - abatoare pasari 3.500-7.000
                                       tone/an in 2 schimburi             94
                                     - antrepozite frigorifere
                                       10.000-30.000 m.c raciti           90
                                     - fabrici de conserve si
                                       semiconserve de peste              95
                                     - fabrici de produse lactate
                                       50.000 l lapte/zi                  92
                                     - fabrici de produse lactate
                                       100.000 l lapte/zi                 90
                                     - fabrici de produse lactate
                                       160.000 l lapte/zi                 94
                                     - fabrici de branzeturi 1.000
                                       tone/an                            90
                                     - uscatorii de tutun 125-230 tone/an 90
                                     - fabrici de lapte praf 3.000
                                       tone/an                            92
                                     - complexe de morarit si panificatie
                                       (moara, fabrica de paine, fabrica
                                       de paste si biscuiti etc.)         90
                                     - mori de grau 120-240 tone/24 h     90
                                     - mori de porumb 35 tone/24 h        90
                                     - fabrici de paine 40-80 tone/24 h   90
                                     - fabrici de paine 20 tone/24 h      92
                                     - fabrici de biscuiti 10-30
                                       tone/24 h                          90
                                     - fabrici de paste fainoase
                                       10-30 tone/24 h                    90
                                     b) Unitati agricole si zootehnice:
                                     - silozuri pentru cereale            90
                                     - fabrici de nutreturi combinate     96
                                     - ferme vaci lapte 518 locuri si
                                       904 locuri in stabulatie libera    96
                                     - ferme vitele 1.644 locuri          96
                                     - ferme testare tauri                96
                                     - ingrasatorii tineret taurin
                                        8.256 locuri si 9.132 locuri      96
                                     - ferme 3.048.000 pui carne,
                                       structuri din beton si ferme
                                       din lemn cu tirant                 95
                                     - ferme 3.048.000 pui carne,
                                       structuri din lemn                 95
                                     - ferme 3.048.000 pui carne,
                                       structuri din beton armat          95
                                     - ferme 139.500 gaini ouatoare,
                                       structuri din beton si ferme din
                                       lemn cu tirant                     98
                                     - ferme 139.500 gaini ouatoare,
                                       structuri din lemn                 98
                                     - ferme 121.000 gaini ouatoare,
                                       structuri din beton armat          98
                                     - ferme avicole 108.000 gaini
                                       reproductie rase grele, structuri
                                       din beton si ferme din lemn cu
                                       tirant                             95
                                     - ferme avicole 108.000 gaini
                                       reproductie rase grele, structuri
                                       din beton armat                    95
                                     - intreprinderi pentru prelucrare
                                       in - canepa 2.200 tone/an          95
                                     c) Unitati hortiviticole:
                                     - complexe sere 10 ha                95
                                     - statii sortare (depozit tampon)
                                       fructe si fabrici de gheata 15
                                       tone/24 h                          95
                                     - depozite universale de 5.000 tone
                                       legume-fructe                      95
                                     - depozite specializate (fructe,
                                       cartofi etc.) 3.000 tone           95
                                     - centre de depozitare, conditionat
                                       si imbuteliat rachiuri, 200-500
                                       vagoane                            95
                                     - complexe vinificare 500-1.000
                                       vagoane                            95
                                     - ciupercarii tip industrial de
                                       1 ha - 500 tone/an in 5 cicluri a
                                       100 tone/ciclu                     95
                                     - fabrici de conserve pentru
                                       legume-fructe de 2.500-23.000 tone 95
                                     d) Imbunatatiri funciare
                                     - sedii de sisteme                   90
                                     - cantoane                           92
 13. Ucecom                          - Ateliere mixte                     85
                                     - ateliere mixte + auto              85
                                     - ateliere tamplarie, tapiterie      85
                                     - ateliere tabacarie                 85
                                     - ateliere auto                      85
 14. Uniunea Centrala a              - Magazine universale cu alimentatie
     Cooperativelor de Productie,      publica, cu sau fara prestari de
     Achizitii si Desfacere a          servicii                           85
     Marfurilor                      - complexe (unitati) pentru
                                       alimentatie publica si cazare      80
                                     - spatii de depozitare marfuri       85
                                     - brutarii                           85
--------------------------------------------------------------------------------
    Pentru celelalte ministere si organe centrale, precum si pentru alte obiective decat cele prevazute in prezenta anexa, ministerele si celelalte organe centrale interesate vor elabora norme specifice de ocupare a terenurilor, care se vor aproba prin ordin comun de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Inspectoratul General de Stat pentru Investitii - Constructii, pana la data de 30 iunie 1982.
    In toate cazurile, in vederea restrangerii folosirii terenurilor in alte scopuri decat productia agricola vegetala si folosirii lor cat mai eficiente, ministerele, celelalte organe centrale si locale, beneficiarii lucrarilor de investitii de orice fel, organizatiile de proiectari, institutele de studii si cercetari, precum si comisia centrala si comisiile locale de sistematizare, vor lua urmatoarele masuri:
    a) alegerea terenurilor pentru variantele de amplasare a obiectivelor de investitii si de productie sa se faca de beneficiarii de investitii in faza preliminara de studii, impreuna cu organele agricole judetene sau al municipiului Bucuresti;
    b) reducerea continua a suprafetelor de teren necesare pentru amplasarea obiectivelor de investitii si de productie prin:
    - comasarea si concentrarea lucrarilor de constructii de toate tipurile, cautarea mijloacelor si metodelor de edificare a constructiilor pe mai multe niveluri si alte cai de reducere a spatiilor construite si utilizarea mai intensiva a spatiilor tehnologice si a incintelor existente sau propuse in viitor;
    - comasarea retelelor de instalatii si restrangerea drumurilor, platformelor si a tuturor constructiilor auxiliare;
    - reducerea platformelor si suprafetelor de depozitare prin restrangerea indicilor de imobilizare a materiei prime si utilajelor;
    - amplasarea lucrarilor de organizare de santier, de regula pe terenurile libere din interiorul localitatilor, pe terenuri neproductive si pe baza studiilor de sistematizare de zona, si folosirea cu prioritate a unor lucrari definitive sau a utilitatilor investitiei de baza, ca lucrari de organizare, pentru reducerea la strictul necesar a terenurilor ocupate de organizarea de santier, cat si pentru evitarea ocuparii de terenuri de cultura;
    - prevederea racordurilor de cale ferata numai pe baza unei analize temeinice tehnico-economice care sa justifice oportunitatea lor;
    - extragerea integrala a materiei prime din carierele existente de argila, nisip si altele asemenea, interzicindu-se a se face solicitari de noi terenuri inainte de epuizarea tuturor rezervelor din carierele existente.

    ANEXA 2

             TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT
    1. Taxa pentru terenurile situate in incinta unitatilor economice
    A. Pentru terenurile situate in perimetrul construibil al localitatilor se percepe o taxa anuala diferentiata pe categorii de localitati si pe zone in cadrul localitatilor, dupa cum urmeaza:

                                                       - lei/metru patrat -
-----------------------------------------------------------------------------
                              Localitati urbane
     Zona in    --------------------------------------------  Localitati
     cadrul                        Categoria                   rurale
    localitatii --------------------------------------------
                   I        II        III          IV
-----------------------------------------------------------------------------
      A         15,00      10,00      4,00        2,00            2,00
      B          8,00       5,50      2,25        1,50            1,50
      C          4,50       3,00      1,50         -               -
      D          3,00       2,00       -           -               -
-----------------------------------------------------------------------------
    Pentru terenurile situate in localitatile componente ale municipiilor si oraselor, in comunele suburbane si satele componente ale acestora, precum si in satele ce apartin oraselor, se aplica taxa minima corespunzatoare categoriei din care face parte acea localitate urbana.
    Incadrarea localitatilor urbane in categoriile de mai sus se face in functie de importanta lor economica si sociala, dupa cum urmeaza:
    1. municipiul Bucuresti se incadreaza in categoria I de localitati;
    2. municipiile resedinta de judet, precum si municipiul Hunedoara, se incadreaza in categoria II de localitati, cu exceptia municipiilor Alba Iulia, Botosani, Deva, Focsani, Piatra-neamt, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Tulcea, care se incadreaza in categoria III de localitati;
    3. restul localitatilor urbane fac parte din categoriile a III-a sau a IV-a. Incadrarea acestora in categoriile a III-a si a IV-a de localitati se face de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
    Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie si alte elemente care sa asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor.
    Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor efectua incadrarea localitatilor urbane in categoriile a III-a sau a IV-a si, respectiv, a terenurilor pe zone in cadrul localitatilor, in termen de 90 de zile de la data prezentei legi.
    Pe masura dezvoltarii economice si sociale a localitatilor, comitetele executive ale consiliilor populare judetene vor reexamina incadrarea localitatilor din categoriile a III-a si a IV-a, in vederea trecerii lor intr-o categorie superioara.
    Trecerea localitatilor din categoria a IV-a la categoria a III-a se face de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
    Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.
    Modificarile prevazute la cele doua alineate precedente se pot face anual pana la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului urmator.
    Schimbarea incadrarii localitatilor de la categoriile a III-a sau a IV-a la categoria a II-a se aproba prin decret prezidential.
    In cazul in care o localitate rurala trece in categoria celor urbane, taxa pentru folosirea terenurilor corespunzatoare noii incadrari se aplica incepand cu data de 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta modificare.
    B. Pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al localitatilor se percepe o taxa anuala, prin aplicarea taxei minime prevazute la lit. A, corespunzatoare categoriei de localitati de care apartin aceste terenuri, majorate in functie de zona de fertilitate, duca cum urmeaza:
                      Zona de fertilitate
-----------------------------------------------------------------------------
          I          II             III            IV                  V
-----------------------------------------------------------------------------
        250%        200%            150%          100%                50%
------------------------------------------------------------------------------
    Incadrarea localitatilor in zonele de fertilitate este cea prevazuta de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activitati agricole.

    II. Taxa pentru terenurile situate in afara incintei unitatilor economice
    Pentru terenurile situate in afara incintei unitatilor economice se percepe o taxa anuala diferentiata pe obiective, dupa cum urmeaza:
-----------------------------------------------------------------------------
                      Obiectivul                              Taxa
-----------------------------------------------------------------------------
                          1                                    2
-----------------------------------------------------------------------------
 A. Pentru linii ferate, statii de cale ferata,
depouri, rampe, triaje, precum si alte asemenea
obiective de exploatare feroviara, se datoreaza
o taxa forfetara, astfel:
    - linii ferate normale ...................             2000 lei/km
    - linii ferate inguste ...................             1000 lei/km
    Aceasta taxa se datoreaza pentru toate
 terenurile ocupate de obiectivele prevazute
 la lit. A, indiferent daca sunt situate in
 incinta sau in afara incintei unitatilor de
 transport.
 B. Drumuri ................................              1000 lei/km
 C. Aeroporturi, porturi maritime si fluviale             0,50 lei/mp
 D. Birouri, locuinte, crese, camine, cantine,
 cluburi, spitale, parcuri, terenuri de sport si
 alte obiective social-culturale ..............           0,50-1 leu/mp
    In cadrul acestor limite taxa se stabileste
 de comitetele executive ale consiliilor populare
 judetene si al municipiului Bucuresti pe
 localitati; in caz de necesitate, taxa poate
 fi diferentiata in functie de caracterul
 obiectivelor amplasate pe terenurile respective.
-----------------------------------------------------------------------------
    III. Situatii speciale
    Unitatile agricole de stat - de productie si de cercetare -, statiunile pentru mecanizarea agriculturii, unitatile silvice, intreprinderile de exploatare si intretinere a lucrarilor de imbunatatiri funciare si gospodarirea apelor datoreaza numai taxa prevazuta pentru obiectivele de la pct. II lit. D si taxa prevazuta la pct. I lit. A si B, pentru suprafetele aferente obiectivelor industriale de prelucrare a materiilor prime agricole sau silvice.
------------------------
    *) Unitatile economice care nu valorifica pentru productia agricola terenurile libere situate in incinta lor sau in afara acesteia vor plati, pentru suprafata acestor terenuri, taxa anuala stabilita potrivit prezentei anexe, majorata cu 500% . Sumele reprezentand majorarea taxei vor fi recuperate de la persoanele din vina carora terenurile nu au fost valorificate pentru productia agricola.

    IV. Scutiri
    Taxa anuala pentru folosirea terenurilor de stat nu se datoreaza pentru:
    A. terenurile proprietate de stat date in folosinta gratuita cooperativelor agricole de productie si asociatiilor cooperatiste agricole;
    B. terenurile improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului.
    Incadrarea terenurilor in categoriile prevazute la alineatul precedent se face potrivit normelor ce se vor elabora de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii *).
    V. Plata taxei
    Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se determina pe baza situatiei existente la 1 ianuarie al fiecarui an.
---------------------------
    *) Anexa nr. 2 punctul III "Situatii speciale" este reprodusa astfel cum a fost completata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 258/1982, publicat in B. Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.
    *) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 320/1982, publicat in B. Of. nr. 80 din 14 septembrie 1982, a fost infiintat si organizat Ministerul Silviculturii.
    Potrivit art. 54 din decretul sus-mentionat, prevederile din legi, decrete si alte acte normative, referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii se aplica in mod corespunzator Ministerului Silviculturii, potrivit obiectului sau de activitate.

    Plata taxei se face la bugetele locale, in patru rate trimestriale egale, pana in ziua de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.

    ANEXA 3

                 TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea terenurilor agricole, definitiv sau temporar, in alte scopuri decat productia agricola vegetala
    A. Tarife de deviz
pentru folosirea definitiva a terenurilor agricole in alte scopuri
    Terenuri arabile si pajisti naturale
    Clasa I                                                 300.000 lei/ha
    Clasa a II-a                                            250.000 lei/ha
    Clasa a III-a                                           150.000 lei/ha
    Clasa a IV-a                                             75.000 lei/ha
    Clasa a V-a                                              50.000 lei/ha
    Terenuri pentru legume                                  400.000 lei/ha
    Vii nobile si indigene
    Clasa A                                                 400.000 lei/ha
    Clasa B                                                 300.000 lei/ha
    Clasa C                                                 250.000 lei/ha
    Vii hibride
    Clasa A                                                 300.000 lei/ha
    Clasa B                                                 250.000 lei/ha
    Clasa C                                                 150.000 lei/ha
    Livezi de pomi, arbusti fructiferi
    Clasa A                                                 400.000 lei/ha
    Clasa B                                                 300.000 lei/ha
    Clasa C                                                 200.000 lei/ha
    Tarifele de mai sus reprezinta taxa de protectie a terenurilor agricole in cazul terenurilor obtinute de la unitatile de stat, iar in cazul terenurilor obtinute prin expropriere, aceste tarife reprezinta atat taxa de protectie, cat si despagubirile pentru exproprierea terenurilor respective.
    B. Tarife de deviz
pentru folosirea temporara a terenurilor agricole in alte scopuri
    1. Terenuri arabile si pajisti naturale
    Clasa de calitate                                        lei/ha anual
                                                            --------------
    Clasa I                                                      30.000
    Clasa a II-a                                                 25.000
    Clasa a III-a                                                15.000
    Clasa a IV-a                                                  8.000
    Clasa a V-a                                                   4.000
    2. In cazul pajistilor naturale, la tarifele de deviz se adauga valoarea materialelor si a celorlalte cheltuieli necesare regenerarii pajistilor dupa expirarea termenului de folosire a lor temporara.
    3. Din valorile prevazute la pct. 1, proprietarului de teren i se platesc urmatoarele sume:
    Clasa de calitate                                        lei/ha anual
                                                            --------------
    Clasa I                                                       4.500
    Clasa a II-a                                                  3.750
    Clasa a III-a                                                 3.000
    Clasa a IV-a                                                  1.750
    Clasa a V-a                                                   1.000

    C. Tarife de deviz
privind valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole
    I. Plantatii de vii altoite si indigene
-----------------------------------------------------------------------------
                                     Numarul de butuci la hectar
    Varsta plantatiei    ----------------------------------------------------
 si tipul de sustinere        pana la 4.500     5.000      6.000  peste 6.000
-----------------------------------------------------------------------------
  Vie anul I             lei     36 000         39.000     44.000    49.000
  Vie anul II
  - fara sustinere       lei     45.000         49 000     55.000    61.000
  - cu araci             lei     58.000         64.000     73.000    81.000
  - cu spalier lemn      lei     70.000         75 000     83.000    89 000
  - cu spalier beton     lei     75.000         80.000     88.000    94.000
  Vie anul III
  - cu araci             lei     70.000         77.000     87.000    95.000
  - cu spalier lemn      lei     85.000         92.000    102.000   109.000
  - cu spalier beton     lei     90.000         97.000    107.000   114.000
  Vie pe rod
  - cu araci            lei      83.000         90.000    101.000   109.000
  - cu spalier lemn     lei      95.000        102.000    113.000   120.000
  - cu spalier beton    lei     100.000        107.000    118.000   125.000
-----------------------------------------------------------------------------
    II. Plantatii de vie hibrida
-----------------------------------------------------------------------------
    Numarul de butuci la hectar
-----------------------------------------------------------------------------
          pana la
          4.000           5.000                6.000             peste 6.000
-----------------------------------------------------------------------------
    Lei   9.750          12.000               12.750                15.000
-----------------------------------------------------------------------------
    III. Plantatii de pomi
-----------------------------------------------------------------------------
          Varsta                             Numarul de pomi la hectar
 Specie   plan-  ------------------------------------------------------------
          tatiei  200   300   400   500   650  850  1.250  1.600  2.000  4.000-
                                                                         6.000
--------------------------------------------------------------------------------
 Mar   An I   lei                     38.000 40.000 45.000 50.000 55.000  85.000
 Par      II  lei                     50.000 52.000 60.000 68.000 75.000 107.000
          III lei                     63.000 65.000 75.000 88.000 95.000 132.000
--------------------------------------------------------------------------------
       pe rod lei
         34.000 36.000 42.000 50.000 67.000 70.000 80.000 95.000 100.000 140.000
--------------------------------------------------------------------------------
 Piersic  An I lei     25.000 28.000 31.000 33.000 36.000
            II lei     33.000 37.000 41.000 43.000 47.000
           III lei     40.000 45.000 50.000 53.000 58.000
--------------------------------------------------------------------------------
 pe rod        lei     42.000 48.000 52.000 55.000 60.000
--------------------------------------------------------------------------------
 Sistem din
 de su- beton  lei                          15.000 15.000 18.000  18.000  20.000
 tinere  din   lei                          12.000 12.000 15.000  15.000  17.000
         lemn
--------------------------------------------------------------------------------
 Prun  An I lei 25.000 26.000 27.000 28.000
 Visin   II lei 32.000 34.000 35.000 36.000
 Cires  III lei 39.000 42.000 43.000 45.000
 Cais    IV lei 46.000 50.000 53.000 55.000
          V lei 53.000 58.000 60.000 63.000
--------------------------------------------------------------------------------
pe rod      lei 55.000 60.000 63.000 65.000
--------------------------------------------------------------------------------
 Coacaz An I lei                                                          85.000
 Zmeur    II lei                                                          97.000
--------------------------------------------------------------------------------
     pe rod  lei                                                         110.000
--------------------------------------------------------------------------------
    Din sumele rezultate din calculul de mai sus se va scadea valoarea materialelor care se pot recupera (araci, sarma, spalieri etc.).
---------------------------
    NOTA:
    1. In cazul terenurilor agricole expropriate, despagubirile cuvenite proprietarilor sunt cele stabilite potrivit normelor legale privind evaluarea terenurilor si plantatiilor ce se preiau cu plata in proprietatea statului prin expropriere.
    2. Pentru terenurile ce se ocupa definitiv sau temporar cu lucrari de imbunatatiri funciare, indiguiri, regularizarea cursurilor de apa si obiectivele meteorologice nu se datoreaza taxele de protectie, ci numai despagubirile ce se cuvin detinatorilor potrivit legii.
    Tarifele de deviz vor fi avute in vedere numai la stabilirea variantei optime si la compararea lucrarii cu altele similare.
    3. Proiectarea lucrarilor de recuperare se face de catre unitatile specializate ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, la comanda beneficiarului de investitii.
    4. Unitatile socialiste beneficiare care nu fac recuperarea terenurilor vor varsa in contul "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar" sumele calculate potrivit tarifelor de deviz, dupa cum urmeaza:
    - pentru terenurile apartinand cooperativelor agricole de productie, altor organizatii obstesti si persoanelor fizice, care se ocupa definitiv sau temporar, vor varsa diferenta dintre tarifele de deviz si valoarea de expropriere, respectiv de folosire temporara a terenurilor ce se cuvin detinatorilor;
    - pentru terenurile proprietate de stat, care se ocupa definitiv sau temporar, vor varsa integral tariful de deviz.
    5. Unitatile socialiste beneficiare vor mai plati - dupa caz - detinatorilor de terenuri:
    - valoarea productiei calculata pe baza productiei medii planificate la hectar in unitatea respectiva in acel an, pentru unitatile agricole socialiste, sau a productiei medii planificate, pe comuna, in anul respectiv, pentru terenurile detinute de persoanele fizice, in cazul cand ocuparea terenului se face inainte de recoltarea productiei;
    - valoarea de inlocuire a investitiilor, altele decat plantatiile vitipomicole si arbustii fructiferi;
    - valoarea de inlocuire a plantatiilor pomiviticole si a arbustilor fructiferi pentru unitatile agricole de stat;
    - valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole si a arbustilor fructiferi pentru folosirea temporara a terenurilor apartinand unitatilor agricole cooperatiste.
    6. Plantatiile vitipomicole in anul I-III nu se defriseaza decat in mod exceptional, in situatii cu totul deosebite, cand amplasarea obiectivelor de investitii nu se poate realiza pe alte terenuri.

    ANEXA 4

    Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate si de productie
    1. Terenurile arabile si pajistile, in functie de insusirea esentiala pe care o au, se clasifica in cinci clase de calitate, dupa cum urmeaza:
    Clasa I         terenuri de calitate foarte buna
    Clasa a II-a    terenuri de calitate buna
    Clasa a III-a   terenuri de calitate mijlocie
    Clasa a IV-a    terenuri de calitate slaba
    Clasa a V-a     terenuri de calitate foarte slaba.
    Terenurile total neproductive situate in perimetre agricole, reprezentate prin: stincarii, grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri zburatoare, ripe, ravene, torenti, saraturi cu crusta, mocirle si smircuri, gropi de imprumut, deponii, steril etc., se incadreaza intr-o clasa aparte:
    Clasa a VI-a: terenuri neproductive.
    2. Viile si livezile se clasifica in trei clase de productie:
    Clasa A productii bune si foarte bune
    Clasa B productii satisfacatoare
    Clasa C productii slabe si foarte slabe.
    Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este autorizat sa elaboreze criterii de incadrare a terenurilor in clasele de calitate si de productie prevazute mai sus, tinandu-se seama de natura si proprietatile solului, gradul de fertilitate, relief si expozitie, posibilitati de mecanizare a lucrarilor agricole, nivelul pinzei de apa freatica, conditii climatice, gradul de intensificare a exploatarii agricole, procesele de degradare si alte asemenea criterii care sa reflecte cat mai temeinic incadrarea terenurilor in aceste clase de calitate. Stabilirea categoriei de folosinta, a clasei de calitate, a tipului si starii de productie a plantatiei de vie, pomi si arbusti fructiferi si a valorii productiei agricole nerecoltate se face de organul judetean sau al municipiului Bucuresti.

    ANEXA 5

                  TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva sau temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat productia forestiera si pentru defrisarea de paduri *)
    A. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere
    I. Teren forestier din zona padurilor de quercinee, sleauri de campie si de deal, precum si in arborete, de diverse esente tari si diverse esente moi, tratate in regimul de codru sau cring:
    Clasa de productie           I              45.000 lei/ha
     "         "                II              40.000 lei/ha
     "         "               III              35.000 lei/ha
     "         "                IV              25.000 lei/ha
     "         "                 V              15.000 lei/ha
    II. Teren forestier din zona padurilor de fag si amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase si rasinoase:
    Clasa de productie           I              40.000 lei/ha
      "         "               II              35.000 lei/ha
      "         "              III              30.000 lei/ha
      "         "               IV              20.000 lei/ha
      "         "                V              15.000 lei/ha
    Clasa de productie este cea indicata in amenajament, cu exceptia arboretelor degradate la care aceasta se stabileste in functie de clasa de productie a unui arboret de productivitate normala, situat in conditii stationale identice.
-----------------------
    *) A se vedea si precizarile din nota de la sfarsitul prezentei anexe.

    B. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporara a terenurilor forestiere
--------------------------------------------------------------------------------
      Clasa de productie                               lei/ha/an
--------------------------------------------------------------------------------
       Clasa I                                          15.000
       Clasa a II-a                                     12.500
       Clasa a III-a                                    10.000
       Clasa a IV-a                                      5 000
       Clasa a V-a                                       2.500

    C. TARIFE DE DEVIZ
pentru defrisari din paduri inainte de a ajunge la varsta normala de taiere
    1. Arboretele de quercinee, sleauri de campie si deal, arborete de diverse esente tari si de diverse esente moi, tratate in regimul de codru sau cring:

                                     Varsta (ani)     Valoarea (lei/ha)
                                ---------------------------------------------
      pana la                               5                 15.000
                                         6- 20                20.000
                                        21- 40                36.000
                                        41- 60                32.500
                                        61- 80                28.000
                                        81-100                24.000
                                     peste 100                10.000

    2. Arborele de fag, amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase si rasinoase pure:
                                     Varsta (ani)   Valoarea (lei/ha)
                               ------------------------------------------------
      pana la                                 5                9 000
                                          6- 20               12.000
                                         21- 40               32.000
                                         41- 60               28.000
                                         61- 80               26.000
                                         81-100               22.000
                                      peste 100               10.000
-----------------------------
    NOTA:
    1. La tarifele de deviz de la lit. A si B se adauga, dupa caz:
    - valoarea despagubirilor pentru defrisarea arboretelor de pe terenul forestier ce se transmite definitiv sau temporar, inainte de a ajunge la varsta normala de taiere, precum si cheltuielile determinate de exploatarea in conditii speciale a unor arborete din aceste paduri;
    - valoarea de inlocuire a investitiilor existente pe terenul respectiv, daca aceste vor fi dezafectate;
    - valoarea productiei din alte culturi decat cele forestiere, calculata pe baza productiei medii planificate in acel an pentru unitatea respectiva;
    - cheltuielile necesare continuarii normale a procesului de productie forestier, pe terenurile forestiere, altele decat cele pentru care s-a obtinut aprobarea defrisarii sau scoaterea din productia forestiera, in cazul cand prin amplasarea obiectivelor de investitii se afecteaza procesul de productie pe astfel de terenuri. Din sumele calculate potrivit tarifelor de deviz prevazute la lit. A, B si C nu se varsa la bugetul de stat;
    - valoarea productiei nerecoltate din culturi in pepiniere si a altor culturi decat cele forestiere pe terenurile ce se scot din productia forestiera, care se plateste de beneficiarii investitiei unitatii in administrarea careia se afla terenul;
    - cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea in conditii speciale a unor arboreti din padurile ce se defriseaza, ce se platesc unitatii socialiste care va executa exploatarea;
    - sumele reprezentand valoarea cu care defrisarile sau terenurile din productia forestiera, proprietatea consiliilor populare, cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste, au fost incluse in valoarea de deviz a lucrarilor proprii de investitii.
    2. Sunt scutite de taxele si tarifele de deviz:
    - unitatile silvice detinatoare de terenuri ocupate de constructii si instalatii ce se executa in silvicultura in vederea cresterii productiei si valorii padurilor, precum si pentru recoltarea si valorificarea produselor acestora;
      terenurile ce se ocupa cu lucrari de imbunatatiri funciare care au influenta favorabila si asupra terenurilor forestiere, sau cand se transfera in compensatie terenuri din productia agricola in cea forestiera. Fac exceptie cazurile cand aceste terenuri sunt ocupate cu paduri neajunse la varsta normala de taiere, care se defriseaza si pentru care se calculeaza tarifele de deviz respective.




COMENTARII la Legea 59/1974

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 59 din 1974
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Legea 241 2013
    Buna ziua, Acest lucru este de a informa publicul în general că suntem în prezent sa dea împrumut la o rată scăzută a dobânzii de 3%. Daca sunteti interesati in aplicarea pentru un împrumut, să completați cererea de mai jos. Pentru mai multe detalii contactati-ne acum prin: +2348073676763 sau email: anitaloanfirm@hotmail.com INFORMAȚII IMPRUMUTAT NECESARE Nume: Țară: sex: Varsta: Telefon: Suma necesară: Ocupația: Durata de împrumut: Cu respect. Mrs.Isa Anita
ANONIM a comentat Hotărârea 416 2014
    ce preturi naspa
ANONIM a comentat Ordin 117 2010
    -nu face diferenta clara intre deseuri metalice si materiale metalice pentru care ANPM stabileste autorizatii de mediu diferite.Astfel fiind,operatorii care gestioneaza deseuri metalice sunt asimilati cu operatorii care recupereaza deseuri metalice din aceste materiale metalice ori nemetalice cum sunt,deseurile radiologice:filme radiologice si solutii din care se recupereaza argintul- activitati ce nu sunt cautate de functionarii cu atributii de control in puncte de lucru autorizate cu autorizatie integrata de APM CI SUNT CAUTATE IN PUNCTE DE LUCRU NEAUTORIZATE UNDE NU EXISTA.MOTIV PENTRU CARE,RESTURILE DIN PROCESELE DE RECUPERARE A ARGINTULUI DIN FILME ORI SOLUTII SUNT DEVERSATE IN CANALIZARE.
ANONIM a comentat Decretul 111 1951
    Decretul 111 din 1951 este considerat abuziv sau nu?
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Aici este o oportunitate pentru oricine care este în probleme financiare și cei care sunt în nevoie de un împrumut pentru orice motiv, vom oferi împrumuturi la o rată foarte rezonabil de 2%, oferim toate tipurile de credite pentru persoane fizice și companii, angajat sau șomer, toți cei care sunt în nevoie de asistență financiară sunt binevenite. Mulți suferă și au nevoie de ajutor pentru a îmbunătăți standardul lor de viață, mulți sunt șomeri și au nevoie de ajutor financiar pentru a începe o afacere, mulți au nevoie de asistență financiară pentru a șterge facturile și datoriile lor. Nu conteaza ce tip de împrumut care aveți nevoie și pentru orice motiv contactati-ne astăzi, aceasta este o oportunitate de aur la ușa ta pas, contactati-ne astăzi, prin e-mail ca davidpetersonloanfirm@outlook.com și de a lua împrumut de azi. Daca sunteti interesati intr-o împrumut, atunci pur și simplu să ne contactați prin e-mail nostru de mai jos. Nume: David Peterson E-mail: davidpetersonloanfirm@outlook.com
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Aici este o oportunitate pentru oricine care este în probleme financiare și cei care sunt în nevoie de un împrumut pentru orice motiv, vom oferi împrumuturi la o rată foarte rezonabil de 2%, oferim toate tipurile de credite pentru persoane fizice și companii, angajat sau șomer, toți cei care sunt în nevoie de asistență financiară sunt binevenite. Mulți suferă și au nevoie de ajutor pentru a îmbunătăți standardul lor de viață, mulți sunt șomeri și au nevoie de ajutor financiar pentru a începe o afacere, mulți au nevoie de asistență financiară pentru a șterge facturile și datoriile lor. Nu conteaza ce tip de împrumut care aveți nevoie și pentru orice motiv contactati-ne astăzi, aceasta este o oportunitate de aur la ușa ta pas, contactati-ne astăzi, prin e-mail ca davidpetersonloanfirm@outlook.com și de a lua împrumut de azi. Daca sunteti interesati intr-o împrumut, atunci pur și simplu să ne contactați prin e-mail nostru de mai jos. Nume: David Peterson E-mail: davidpetersonloanfirm@outlook.com
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua, Sunteți în căutarea pentru un împrumut de afaceri, credit de nevoi personale, împrumut acasă, etc ..? Va oferim personale și de afaceri de împrumut la orice individ interesat la dobândă 2% de la 1 la 30 de ani. Nume: Data nașterii: Sex: Stare civilă: Adresa: Oraș: Țară: telefon: Suma de împrumut: Durata de împrumut: Venitul lunar net. Contactati-ne: creditsolutionhome@outlook.com
ANONIM a comentat Legea 3 1977
    legea a fost f.buna,dar dupa 1989 pensionandu-ma in anul 1991, s-au repectat prevederile de calcul,dar din martie 1991 prin trecerea la milioane nu s-au respectat prevederile art.7 din lege privin IMPRESCRIPTIA si prin legi neconstitutionale si aplicate retroactiv,legea 19/2000, s-au diminuat sumele din decizia de pensionare cu 1 la 100000 rezultand o pensie de 0,26 roni(tot lei) din 2619 lei in decizie, in prezent,aug.2014,primesc numai 50%,adic a 1335 lei,..Milu Bajenaru Valentin,Brasov
ANONIM a comentat Ordin 73 2014
    As dori un raspuns competent la urmatoarea situatie cu care ne confruntam de luni de zile fara nici un rezultat in afara debransarii de la electrica si ramanerii astfel si fara apa de consum curent . Fiica mea a divortat si a facut partaj imobiliar din mai 2009, drept pentru care s-a prezentat la sediul enel oras Pantelimon pentru schimbare titular contract, vechiul contract fiind pe numele fostului sot. Deoarece acesta nu a fost de acord si beneficiaza de ,,cunostinte ''la Enel si primarie, nu s-a putut face aceasta modificare. Precizez ca in urma partajului, din cele 2 proprietati vecine, una i-a revenit mie, iar una lui , ambele imobile fiind bransate inca de la constructia lor prin plata costurilor ca sot si sotie la vremea respectiva. Fiind primii care am facut bransamentul,ulterior pe acest bransament s-au mai bransat alte 5 imobile. Fostul sot nu a fost de acord ca ea sa ramana bransata pe vechiul bransament, iar Enel Pantelimon a facut un proiect de bransare din capatul celalalt al strazii, cu costuri exorbitante , depeste 125 milioanelei. Cum pot rezolva legal acest lucru ,deoarece el intre timp a reziliat contractul pentru imobilul meu si am fost debransata chiar a doua zi de la contorul meu . Enel refuza rebransarea decat in conditiile puse de el , cand eu am facut cerere doar de schimbare titular contract cum se face de regula in situatii de divort si partaj. Precizez ca ea a platit mereu consumul prin banca chiar daca nu e titular de contract, in baza contorului detinut la imobil . Datorita abuzurilor fostului sot care uzeaza de relatii la primaria Pantelimon si la toti furnizorii de utilitati din localitate, au fost taiate toate utilitatile si cu mari costuri mi-am facut contractele si bransamente gaze , chiar daca imobilul avea utilitati inca din 2006. Cum pot demonstra ca astfel se face o discriminare ,iar lipsa de curent electric produce pagube imense, fiind singura casa unde poate locui ? De o alta rebransare nici nu poate fi vorba deoarece nu detin banii necesari si nici nu-i vad rostul atata timp cat bransarea s-a facut cu banii nostri in 1996 ca sot si sotie ,iar pentru rebransare la gaze am imprumutat banii sa platesc cca 60 milioane lei , deoarece aici nu aveam contor separat, si s-a facut in mai bine de 5luni . Astept sa-mi dati un sfat pe mail deoarece suntem disperati ca nu se poate rezolva decat cu aceste costuri propuse prin proiect. Putem demonstra cu acte si raspunsurile primite de la toate forurile,ENEL inclusiv de la ANRE , care a gasit ca solutia data de Enel Pantelimon jud Ilfov aste singura legala si ca trebuie sa platesc peste 125 milioane lei pentru a avea current electric si apa de consum . Datorita acestei situatii, in casa si curte nu mai poate locui nici macar un caine , iar cei care fac legea doar pentru ei jubileaza. Ne punem mari sperante in rezolvarea legala a acestei situatii, am citit toate legile in acest domeniu , nu am gasit o explicatie anume ,si nici chiar debransarea nu s-a facut dupa 21 zile cum este legal, ci doar dupa o zi , ca sa ne arate cine este mai puternic. Asteptam cu mare nerabdare o solutie in aceste abuzuri facute doar pentru capriciile fostului sot care ne-a demonstrat ca pana acum el face ce doreste doar ca sa ne hartuiasca si sa ne ameninte cu diverse , inclusiv cu arme. Cu multumiri pentru raspunsul care speram sa-l primim cat mai curand,
ANONIM a comentat Decretul 153 1970
    pai cum sa nu existe comentariu??? -Unde e atitudinea cetateneasca???Cand umbla in tara fel si fel de gasti de "infractori",interlopi !!!!!cum ar fi in P.Neamt niste jigodii de cica minori care fura,ataca si-n plina zi pe bietii oameni,femei neajutorate etc,iar interlopii isi fac de cap;degeaba exista atatea "politii":politie locala,jandarmerie,politie judet,SRI,etc Luati atitudine fratilor!!!!!!!!!!Faceti odata ceva!!!!!!!!!!!Sa se vada ceva !!!!Nu asteptati numai recompense.Ca nici cetateanu nu poate lua atitudine daca aceste structuri nu ia initiativa!!!Nici primaria nu misca nimic!!!
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu