Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Initiativa legislativa Nr.47 din 16.01.2014

Proiect de lege privind revizuirea Constituției României
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. din 10 februarie 2014



SmartCity1

INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII NR. 189/1999EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 10 decembrie 2013 -Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a Pactului Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul oligarhic actual, cu cei 23 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie în care se află în prezent.Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români ucişi în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui, în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure libertatea, bunăstarea şi fericirea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile.Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut astăzi pensii şi salarii, precum şi venituri bugetare de 4 ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost astăzi printre cele mai ridicate din Europa şi din lume.Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au confiscat revolta populară a românilor, au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României.Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanţi şi de străini la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă.Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii.Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului, un stat controlat de mafia politică şi financiară creată, la rândul ei, prin hoţia numită privatizare.Deşi, în Constituţia României, la art. 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat, aparţine poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, ce a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei.Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puţin; arche = putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare.Principii fundamentaleScoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobare poporului român.La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale:1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii de uz şi de interes public pentru toţi cetăţenii săi.2. Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională.3. Statul este constituit din mai multe componente, numite autorităţi ale statului, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Se propune ca statul român să fie constituit din 9 componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică.4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să acţioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al Doilea Război Mondial.5. În România funcţionează o economie democratică, în care majoritatea capitalului se află în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor.Românii, stăpâni pe capitalul şi pe teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţăriiCea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor.Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productivProiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al ţării, în principal prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit prin această împroprietărire este unul triplu: a) constituirea unei surse sigure şi permanente pentru investiţii productive în sectorul privat al economiei naţionale; b) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi prin aşa-zisa privatizare; c) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului.Statul român va fi obligat să recupereze întregul capital pe care şi l-a însuşit prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut prin legile privatizării. Capitalul vândut ilegal va fi confiscat. Capitalul vândut legal va fi răscumpărat. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul recuperat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării.Statul este administrator al proprietăţii publiceÎn goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri subevaluate.Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării sau a comunităţilor locale. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului.Statul nu este nici comerciant, nici negustorStatul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţionat, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public.Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului românProiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică sau cu caracter de monopol.Fondul Naţional de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionariStatul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea nr. 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi.Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul cetăţenesc de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului Naţional de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii.Mai multe fonduri naţionale destinate reconstrucţiei ţăriiStatul român va trebui să creeze şi un Fond Naţional de Asigurări de Sănătate şi un Fond Naţional de Şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului Naţional de Pensii Publice, vor fi depozitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi vor fi folosite pentru acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru construirea de capacităţi de producţie şi crearea de locuri de muncă.Se propune şi crearea unui Fond Naţional de Mediu, care va fi alimentat cu sumele plătite ca amenzi de către poluatori şi va finanţa proiectele de refacere a mediului, precum şi a Fondului Naţional pentru Inovare, care va fi alimentat din redevenţele încasate pentru fabricarea şi comercializarea produselor şi tehnologiilor create prin proiectele finanţate de Fond.Proiectul propune şi crearea unui Fond Naţional Valutar de Rulment, constituit din numerar în valută, la dispoziţia Guvernului României, care să poată fi utilizat în caz de război, de mobilizare, de asediu sau de urgenţă. Această propunere se corelează cu aceea referitoare la constituirea rezervei internaţionale a României numai din aur, prin renunţarea la rezerva oficială valutară, vulnerabilă, având în vedere starea actuală şi previzibilă a sistemului financiar internaţional.Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilorProiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării.Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor, a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa.Credite numai în lei, pentru investiţii productiveProiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţarăAvând în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise „valori mobiliare“, adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de „criză financiară“, o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie, şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur, păstrat în ţară. Se propune trecerea rezervelor internaţionale ale României din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe.Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturiProiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgenţă.În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi „băieţii deştepţi“ pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea cetăţenilor.O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în statÎn prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această „coabitare“ a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească.Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nicio putere nu mai numeşte „reprezentanţi“ ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere, autoritate legislativă) şi pe Preşedintele României (autoritate executivă) şi pe toţi conducătorii celorlalte autorităţi ale statului: judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică. Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Autoritatea Mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult.România, continuatoare a statului naţional şi unitar constituit în 1918Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că România este continuatoarea statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român Proiectul legislativ propus exprimă dreptul şi angajamentul poporului român de a milita şi a acţiona paşnic pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.România este deja regionalizată, conform cerinţelor UEProiectul propus consfinţeşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de „regionalizare“ a României.Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia românăProiectul de revizuire consfinţeşte dreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut sau le deţin, precum şi a prenumelor părinţilor.Partide politice, fără finanţare de la buget, fără criterii etniceSe propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.Două zile naţionale: pe 9 Mai, Ziua Independenţei şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Imnul naţional: „Trei culori“Se propune ca România să aibă două zile naţionale: 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri; Imnul naţional al României să fie „Trei culori“, cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu, iar stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.Crimele împotriva poporului român, imprescriptibileProiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.Informaţia publică, sub controlul poporuluiAvând în vedre rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace mass-media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune crearea Autorităţii Mediatice, care va funcţiona sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Preşedintele Autorităţii Mediatice va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României.Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din mass-media. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care cetăţenii au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze cu succes în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor.Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii.Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoarePentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat.Vot la urne, dar şi prin corespondenţăÎn vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca participarea la vot să se facă şi prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară.Maximum două mandate, pentru toate funcţiile electiveCu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăseşte partidul în cauză.Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici.Căsătorie numai între bărbat şi femeieŢinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie, care au împlinit vârsta de 18 ani.Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentariProiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.Expertiza profesională, prezentă în toate structurile statuluiSe propune ca în toate autorităţile statului să funcţioneze consilii consultative, constituite din experţi în domeniile respective, aleşi de organizaţiile profesionale şi de asociaţiile comunitare, validaţi de preşedinţii autorităţilor în cauză. Mandatul membrilor acestor consilii este de 6 ani, astfel încât să se asigure continuitatea aplicării expertizei lor în elaborarea politicilor publice.Aceeaşi expertiză va fi prezentă şi în consiliile de supraveghere ale fondurilor naţionale create potrivit prevederilor constituţionaleO reală democraţie participativăControlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate autorităţile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat de popor prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi, mai mult, toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese.Pentru supravegherea modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc obligaţiile legale şi angajamentele electorale se propune constituirea Asociaţiilor Comunitare, ca organisme ale exercitării democraţiei directe. Toţi cetăţenii cu drept de vot vor fi membri ai Asociaţiei Comunitare din localitatea în care trăiesc. Asociaţiile Comunitare îşi constituie uniuni judeţene şi Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, în care va funcţiona Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.Proiectul de constituţie a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat organic care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. De aceea, modelul s-a structurat pe o modelare matematică a sustenabilităţii, ce permite proiectarea de programe şi de soluţii de ieşire din criză pe un cadru instituţional eficient şi uman. Principalele principii luate în considerare în modelarea sistemului constituţional au fost:

principiul conservării şi promovării valorilor naţionale;

principiul conservării şi eficientizării statului;

principiul conservării echilibrelor funcţionale prin managementului crizelor;

principiul promovării unei economii sustenabile şi al asigurării calităţii;

principiul egalităţii şanselor şi al respectării drepturilor fundamentale;

principiul selecţiilor pozitive în administrarea ţării pe criteriile competenţei, responsabilităţii, calităţii în muncă şi al implicării sociale;

principiul competiţiei pozitive în managementul naţional;

principiul economisirii şi optimizării resurselor prin respectul valoric şi eliminarea redundanţelor şi a risipei;

principiul respectului faţă de: natură, cultură, proprietate, produsul unei munci bine făcute;

principiul optimizării efortului şi al inovării sustenabile;

principiul suveranităţii şi independenţei;

principiul cooperării cu terţe state pe programe de interes comun.Vectorii constituţionali ce consolidează ansamblul structural sunt:

sector financiar, administrarea eficientă în timp real;

sector judecătoresc, împiedicarea crizelor şi dezastrelor naturale, economice, sociale;

mass-media, promovarea inovării tehnologice şi a rezultatelor deosebite;

legislativul, proiectarea sistemului ce asigură protejarea resurselor naturale şi regenerabile;

managementul crizelor, promovarea tehnologiilor inovative cu feedback la mediu;

executivul, retehnologizarea şi reprofesionalizarea la nivel naţional;

supraveghere bancară, controlul averilor, portofolii de soluţii organizatorice şi unităţi specializate public-private;

responsabilitatea informaţiilor transmise, sprijinirea prin venture capital a programelor inovative şi testarea efectelor colaterale;

avansarea de către experţi de propuneri de proiecte discutate public, trecerea la tehnologii neinvazive şi sustenabile;

parteneriate public private-reţele profesionale, recuperarea mediului cu ajutor tehnologic;

structuri de acţiune ale societăţii civile, introducerea tehnologiilor sustenabile şi retehnologizarea la nivel naţional;

fonduri de buffer, programe de alertă şi intervenţie şi derulare a programelor de dezvoltare.Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi radical funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi îl va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării. Membrii Comitetului de iniţiativă: Marian ANTONESCU, Stelică BÎRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Dumitru MANEA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU

LEGE privind revizuirea Constituţiei României Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul IConstituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel: 1. Înainte de titlul I se introduce un preambul, cu următorul cuprins: PREAMBUL Noi, poporul român, Conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, bunăstarea şi fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene, ştiind că singura cale prin care putem stăpâni şi apăra libertatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână pentru totdeauna în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor, înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: credinţa, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul, munca, spiritul de iniţiativă şi de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranţa, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară, neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României. 2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic.(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional.(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul; munca, spiritul de iniţiativă şi de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranţa, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară, neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare. (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc.
(5) România este stat de drept, în care respectarea
Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului. 3. După articolul 1 se introduce un nou articol, 1.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Uniunea Europeană“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) România este stat membru al Uniunii Europene.(2) România aplică prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări ale Uniunii, stabilite în conformitate cu prevederile tratatelor constitutive.(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aprobă de poporul român, prin referendum.(4) Poporul român poate hotărî, prin referendum, retragerea României din Uniunea Europeană, în cazul în care consideră că reglementările sau acţiunile Uniunii Europene contravin intereselor sale, cu respectarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii. 4. Articolul 2 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte. După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei. (1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat autorităţilor statului şi autorităţilor locale va fi sancţionat de popor, prin referendum, potrivit Constituţiei. 5. După articolul 2 se introduce un nou articol, 2.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Referendumul“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, prin referendum organizat potrivit Constituţiei şi legii.
(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, la cererea primarului, a voievodului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, municipiului sau judeţului respectiv.(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot sau, din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în
Constituţie.
(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit
Constituţiei, în termen de 45 de zile de la data înregistrării iniţiativelor la această autoritate sau la termenele prevăzute în Constituţie.
(5) Referendumul, organizat potrivit
Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă şi cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt înscrişi pe listele electorale suplimentare. La referendum, opţiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în aşa fel încât votanţii înscrişi pe listele electorale să poată alege exprimându-şi opţiunea prin «DA» sau «NU».
(6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autorităţile statului şi autorităţile locale.(7) O lege sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum. 6. Articolul 3 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional. 7. După articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.(2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional. 8. După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene.(2) Atribuţiile, denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată prin referendum naţional. 9. Articolul 5 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional. După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859, până la sfârşitul anului în care se publică lista. (1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de îndată, fără taxe. (1.3) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânesc de după 1944 nu pot primi cetăţenia română, dacă participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă. 10. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceeaşi limbă maternă.(4) Fiecare cetăţean al României are dreptul să-şi afirme etnia şi religia, prin declararea acestora la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (4).(6) Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copiii îşi exercită drepturile prin intermediul părinţilor, în condiţiile legii. 11. Articolul 7 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Românii din afara graniţelor statului“. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, teritorii care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român. 12. Articolul 8 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Partidele politice“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, principiile democraţiei şi statului de drept.(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei pe căi democratice.(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituţiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societăţii.(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase.(7) Este interzisă funcţionarea partidelor politice care acţionează împotriva intereselor naţionale.(8) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.(9) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.(10) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceeaşi pentru toţi membrii unui partid.(11) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri al acestora.(12) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegeri. 13. Articolul 10 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(2) România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire sau colonizare. 14. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete.(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare
Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei.
(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern.(5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seamă de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul român este parte.(6) Tratatele internaţionale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii. 15. Articolul 12 se modifică astfel: Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:(2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie.(3) Imnul naţional al României este «Trei culori», cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu.(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi. 16. Articolul 13 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română.(3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi cetăţenii României.(4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetăţenii care aparţin aceleiaşi etnii.(5) Orice cetăţean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalţi cetăţeni români să folosească limba română. 17. Articolul 14 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional. 18. Articolul 15 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional. După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:(3) Este înlăturată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944 de persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi condamnarea infracţiunilor.(4) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile.(5) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist sau ulterior, precum şi protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt delicte imprescriptibile.(6) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin
Constituţie. 19. Articolul 16 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Funcţiile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) Cetăţenii Uniunii Europene rezidenţi în România care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale. După alineatul (4) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(5) Nu pot ocupa funcţii publice persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate.(6) Persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii. 20. Articolul 17 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(2) În cazul în care o persoană, pe lângă cetăţenia română, mai are şi o altă cetăţenie care îi creează obligaţii faţă de un alt stat contrare intereselor României, ea trebuie să aleagă cetăţenia care îi convine. 21. Articolul 19 se modifică astfel: Alineatul (2) se abrogă. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(5) Statul român este obligat să întreprindă toate demersurile necesare pentru a obţine extrădarea cetăţenilor români găsiţi vinovaţi pentru orice delicte şi pentru repatrierea integrală a valorilor scoase ilegal în afara ţării. 22. Articolul 20 se abrogă. 23. Articolul 21 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un timp optim şi previzibil. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite. 24. Articolul 22 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în niciun mod, nici chiar în condiţiile articolului 53. 25. Articolul 23 se modifică astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii, în cursul procesului penal. 26. Articolul 24 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării. După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(3) În tot cursul procesului trebuie respectat principiul egalităţii armelor între părţi.(4) Tehnicile speciale de investigaţie, precum interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, ambientale sau de orice altă natură ori utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, pot fi folosite în tot cursul cercetării penale şi al procesului penal, pe o durată determinată, numai cu autorizarea instanţei de judecată şi sub stricta supraveghere a acesteia. 27. Articolul 26 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către autorităţile publice sau de către orice persoane fizice şi juridice, române sau străine. Cetăţenii au dreptul să monitorizeze activitatea organelor statului, în totală transparenţă. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu pot invoca protecţia datelor cu caracter personal în situaţia necesităţii apărării unui interes public al comunităţii. 28. Articolul 27 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga, potrivit legii, pe bază de mandat explicit şi cu penalităţi severe în caz de abuz, pentru următoarele situaţii:a)executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; b)înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c)apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice; d)prevenirea răspândirii unei epidemii. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Percheziţia se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege. 29. Articolul 29 se modifică astfel: Alineatele (1), (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrare convingerilor sale. Nicio lege nu poate introduce limitări ale acestui drept. Delictele de opinie, neînsoţite de acţiuni antisociale, nu pot fi penalizate, în nicio împrejurare......... ................ ................ ................ ................ ........ ......... (4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice acţiuni de învrăjbire religioasă.(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat. Ele se bucură de sprijinul statului, prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate. 30. Articolul 30 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi opiniilor care prezintă interes pentru opinia publică sunt interzise şi se sancţionează, potrivit legii. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor de încălcare a legii, a cazurilor în care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică. După alineatul (8) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc. - care nu a acordat dreptul la replică, potrivit legii, este sancţionat cu suspendarea şi poate pierde licenţa, respectiv autorizaţia de funcţionare. 31. Articolul 31 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (2.1) Orice persoană este obligată să facă public, din oficiu, toate bunurile, lucrările sau serviciile achiziţionate din fonduri sau resurse publice, inclusiv procedura urmată şi costurile pentru fiecare achiziţie. (2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să ofere spaţii şi timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit legii. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (3.1) Nicio excepţie nu va putea fi opusă dreptului de acces la o informaţie de interes public. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Mijloacele de comunicare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a publicului. Dezinformarea şi manipularea publicului se pedepsesc conform legii. Alineatul (5) va avea următorul cuprins: (5) Serviciile publice de presă, de radio şi de televiziune trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice exercitarea dreptului la antenă. Organizarea şi funcţionarea acestor servicii se stabilesc prin lege. 32. Articolul 32 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Învăţământul de toate gradele trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane, maximizarea potenţialului individual, formarea de profesionişti de înaltă calificare, dezvoltarea creativităţii, a gândirii analitice, a capacităţilor inovative, întărirea respectului faţă de munca bine făcută, a respectului faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei poporului român. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Dreptul persoanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (4.1) Învăţământul de stat este ideologic neutru, potrivit legii. La alineatul (5) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: Statul stabileşte standarde de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora. După alineatul (6) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (6.1) Libertatea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice sunt garantate. (6.2) Statul asigură educaţia juridică, economică, tehnică, ecologică, muzicală, morală şi sportivă, pe tot parcursul procesului de învăţământ, începând cu învăţământul general obligatoriu, continuând cu învăţământul liceal şi cel profesional, până la terminarea învăţământului superior. După alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins:(8) Statul acordă ajutor social şi alte subvenţii de la bugetul public naţional numai persoanelor care au absolvit cel puţin gimnaziul şi au obţinut o calificare profesională încheiată cu diplomă de absolvire.(9) Statul asigură şcolarizarea şi calificarea profesională în locurile de detenţie pentru persoanele condamnate în urma unor infracţiuni. Pentru aceste persoane, finalizarea calificării profesionale începute în timpul detenţiei este obligatorie.(10) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate, unde există un număr minim de elevi, stabilit prin lege.(11) Statul este obligat să recupereze cheltuielile pe care lea făcut cu şcolarizarea persoanelor care părăsesc ţara înainte de a profesa cel puţin 5 ani în domeniile pentru care au fost educate. (12) Statul ia măsuri ca şi în învăţământ performanţa să fie stimulată, prin retribuirea personalului didactic în funcţie de rezultate muncii prestate. 33. Articolul 33 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Îmbogăţirea şi rafinarea culturală a românilor este un scop de societate. (1.2) Este interzisă, sub sancţiune penală, degradarea conştiinţelor prin intoxicare informaţională şi supunere la condiţii de viaţă degenerative. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. 34. Articolul 34 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă este garantat. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat. După alineatul (3) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:(4) Pacienţii au dreptul de a-şi alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitară căreia i se adresează.(5) Este interzisă aderarea României la acorduri internaţionale care permit comercializarea de seminţe şi produse alimentare modificate genetic, dacă se creează, astfel, dependenţă economică faţă de producătorii acestora.(6) Statul român este obligat să asigure dezvoltarea unei industrii naţionale farmaceutice competitive, capabilă să furnizeze cetăţenilor medicamente ieftine şi de calitate.(7) Statul încurajează şi acordă drept de liberă practică alternativelor medicale validate pe plan internaţional. 35. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Statul recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane la un mediu natural sănătos şi ecologic funcţional, prin:a)asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi educaţional, care să garanteze exercitarea acestui drept; b)protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea mediului natural, conservarea naturii vii şi a celorlalte resurse naturale; c)păstrarea peisajului natural şi cultural, cu valoare de conservare; d)tragerea la răspundere a persoanelor fizice şi juridice pentru daunele pricinuite mediului natural. (2) Statul este obligat să acţioneze la nivel internaţional pentru conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător şi a biodiversităţii prin crearea şi întreţinerea de arii protejate.(3) Statul este obligat să asigure educaţia şi instruirea populaţiei în spiritul respectării şi protejării mediului înconjurător.(4) Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a proteja mediul înconjurător.(5) Cetăţenii au drept de acces la natură. Statul este obligat să asigure conservarea în regim de proprietate publică a unui spaţiu natural suficient de mare, de care să se poată bucura, gratuit, cetăţenii ţării. (6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor.(7) Măsurile pentru protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător fac parte din Programul naţional de dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României. 36. Articolul 36 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdicţie din raţiuni medicale şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:(3) Votul se exercită la urne, prin sisteme informatice protejate sau prin corespondenţă, potrivit legii.(4) În componenţa birourilor electorale constituite, potrivit legii, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumului, la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de secţie de votare intră şi câte un reprezentant al asociaţiilor comunitare, desemnat de organele de conducere ale acestora.(5) Statul este obligat să asigure educaţia juridică permanentă a cetăţenilor, prin cunoaşterea prevederilor Constituţiei, a organizării şi funcţionării statului şi autorităţilor locale, a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor legislaţiei electorale. Această educaţie se face atât pe parcursul învăţământului de toate gradele, cât şi printr-o emisiune permanentă, zilnică, la postul public naţional de televiziune, ca şi prin celelalte componente ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, potrivit legii. 37. Articolul 37 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatele (3) şi (5). Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, preşedinte al Autorităţii Mediatice, preşedinte al Autorităţii Financiare, preşedinte al Autorităţii Electorale, preşedinte al Autorităţii Statistice, preşedinte al Autorităţii Morale, preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice, Avocatul Poporului, preşedinte al Curţii de Conturi, preşedinte al Curţii Constituţionale, preşedinte al Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii. După alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins:(3) Nicio persoană nu poate îndeplini aceeaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic, care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă, pierde mandatul, de îndată, potrivit legii.(5) Este interzisă condiţionarea participării la alegeri de plata de către candidaţi a unor sume de bani sau constituirea de depozite bancare.(6) Este interzisă introducerea de praguri electorale pentru validarea alegerilor în funcţii elective.(7) Este interzisă condiţionarea candidaturilor pentru funcţii publice elective de prezentarea unor liste de susţinători. 38. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cetăţenii români au dreptul de a alege şi a fi aleşi în Parlamentul European, în condiţiile legii şi cu respectarea dispoziţiilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. 39. După articolul 38 se introduce un nou articol, 38.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor din România în Parlamentul European“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente, conform legii. 40. După articolul 38.1 se introduce un nou articol, 38.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European“. Cuprinsul articolului va fi: (1) Candidaţii la funcţia de membru din România în Parlamentul European trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă pregătire superioară; b)să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 37 alineatul (1); c)să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani; d)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; e)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; f)să fie propuşi de partide politice legal înregistrate în România sau să candideze ca independenţi; g)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de membru din România în Parlamentul European, dacă vor fi aleşi. (2) Programul legislativ constituie contractul electoral al candidatului. Programul trebuie să precizeze proiectele de legi pe care candidatul se angajează să le susţină în Parlamentul European în interesul cetăţenilor României. El va fi semnat de candidatul la funcţia de membru din România în Parlamentul European, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor din colegiul în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală şi la Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. 41. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Dreptul cetăţenilor de a se întruni, paşnic, pe domeniul public al localităţilor, în adunări publice, mitinguri, demonstraţii, procesiuni, proteste, sau orice alte întruniri, este garantat.(2) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice ale cetăţenilor.(3) Locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice sunt stabilite prin lege. În baza prevederilor legii, primăriile sunt obligate să afişeze, la sediile lor, lista cu locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice.(4) Organizatorii adunărilor publice au obligaţia să anunţe primăriile, cu cel puţin 3 zile înainte, locul şi intervalul de timp în care se vor desfăşura aceste adunări.(5) Nicio lege şi nicio persoană nu poate interzice desfăşurarea unei adunări publice dacă aceasta urmează să se desfăşoare pe un loc neinterzis de lege şi fără să se suprapună cu o altă adunare, anunţată anterior. (6) Este interzisă, sub sancţiune penală, instigarea unei părţi a populaţiei împotriva altei părţi care protestează paşnic pe domeniul public.(7) Este interzisă utilizarea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice ale cetăţenilor pe domeniul public.(8) Statul este obligat să stimuleze şi să sprijine spiritul civic al cetăţenilor, exprimarea publică a opiniilor legate de problemele societăţii şi participarea activă a acestora la deciziile publice. 42. Articolul 40 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Libertatea de asociere“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere este garantată.(2) Partidele sau organizaţiile ale căror scopuri ori activităţi concrete sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, definite prin Constituţie, ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice, în perioada mandatului, Preşedintele României, preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, preşedintele Autorităţii Mediatice, preşedintele Autorităţii Financiare, preşedintele Autorităţii Electorale, preşedintele Autorităţii Statistice, preşedintele Autorităţii Morale, preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, preşedintele şi membrii Curţii de Conturi, preşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, preşedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, magistraţii, cadrele militare în activitate, poliţiştii şi celelalte categorii de funcţionari publici. În timpul mandatului, aceste persoane nu pot susţine niciun partid politic.(4) Nicio lege sau alt act normativ nu poate îngrădi ori condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).(5) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. Caracterul este secret atunci când obiectivele reale ale asociaţiei nu sunt declarate în statut şi când proiectele asociaţiei cu impact social negativ sunt ascunse. (6) Sunt interzise asociaţiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor asupra restului populaţiei. 43. Articolul 41 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Statul este obligat să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (2.1) Statul este obligat să adopte legi care să împiedice încheierea de raporturi de muncă abuzive faţă de angajaţi. Alineatul (5) va avea următorul cuprins: (5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al contractelor şi acordurilor colective sunt garantate. Nerespectarea normelor de calitate sau de bună conlucrare cu echipele de lucru determină anularea drepturilor acordate de contractul colectiv de muncă. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(6) Salariaţii au dreptul la egalitate de tratament şi la respectarea demnităţii lor în muncă. 44. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Munca forţată este interzisă, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alineatul (2).(2) Munca forţată, prestată în condiţii acceptabile biologic şi moral, este permisă în următoarele situaţii:a)activităţi pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă; b)munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată; c)prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege. (3) Munca voluntară sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor datorii către stat ori autorităţi publice locale nu constituie muncă forţată. 45. Articolul 43 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Legea stabileşte categoriile de personal, situaţiile, condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate. 46. Articolul 44 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Dreptul de proprietate“. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Dreptul de proprietate, constituit legal şi legitim, precum şi creanţele asupra statutului, constituite legal şi legitim, sunt garantate. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Proprietatea este publică sau privată. Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Alineatul (6) va avea următorul cuprins: (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii, cu luarea în considerare a preţurilor practicate pe piaţă. Alineatul (8) va avea următorul cuprins: (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Alineatul (9) va avea următorul cuprins: (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor. După alineatul (9) se introduc nouă noi alineate, cu următorul cuprins: (10) Proprietatea publică aparţine poporului român sau comunităţilor locale şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.(11) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.(12) Fac obiectul proprietăţii publice şi bunurile create prin munca voluntară, neremunerată, a membrilor asociaţiilor comunitare, precum şi bunurile achiziţionate din fondurile asociaţiilor comunitare. Aceste bunuri aparţin comunităţilor locale şi sunt administrate de autorităţile locale.(13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în folosinţă sau în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.(14)
Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale este şi rămâne în întregime abrogată, ca şi toate actele normative adoptate în aplicarea ei. Statul român este obligat să recupereze întregul capital trecut din proprietate publică în proprietate privată prin aplicarea prevederilor acestei legi. (15) La cumpărarea terenurilor situate în extravilan, au drept de preemţiune, în ordine: coproprietarii; vecinii persoane fizice care deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate în extravilan; alţi proprietari de terenuri situate în extravilanul localităţii care deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate în extravilan; alte persoane fizice care deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate în extravilan; statul român.(16) Terenurile cumpărate de statul român intră în fondul funciar aflat în proprietatea publică şi în administrarea statului. Terenurile aflate în proprietate publică situate în extravilan pot fi date în arendă sau concesionate numai vecinilor persoane fizice care deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren situat în extravilan şi care se obligă să exploateze terenul luat în arendă sau în concesiune prin forţe proprii, precum şi cooperativelor agricole care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul localităţii în care sunt situate terenurile date în arendă ori în concesiune de statul român, care se obligă să exploateze terenurile luate în arendă sau în concesiune prin forţe proprii.(17) Terenurile agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de 3 ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de 3 ani consecutivi, precum şi cele care au fost supuse intoxicării chimice sunt expropriate şi trecute în proprietate publică.(18) Terenurile silvice pentru care nu s-au plătit impozite timp de 3 ani consecutivi, precum şi cele defrişate ilegal sunt expropriate şi trecute în proprietate publică. 47. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, ce nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în persoane juridice, autorizate, potrivit legii.(2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la autorităţile executive ale statului sau locale.(3) Persoanele fizice şi juridice nu pot fi obligate să plătească taxe pentru autorizarea desfăşurării de activităţi economice în România.(4) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.(5) Autorităţile executive ale statului şi cele locale supraveghează modul în care persoanele fizice şi juridice respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.(5) Statul român este obligat ca, prin sistemul de distribuire şi redistribuire a venitului naţional, să asigure tuturor cetăţenilor ţării şansa de a deveni proprietari de capital, de a crea şi administra întreprinderi mici, mijlocii şi mari, care să valorifice eficient resursele naturale ale ţării şi să producă bunuri şi servicii de înaltă calitate şi competitivitate. 48. După articolul 46 se introduce un nou articol, 46.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Dreptul la locuinţă“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Statul român sprijină cetăţenii săi să dobândească şi săşi exercite dreptul de proprietate privată asupra unei locuinţe.(2) Locuinţa este constituită din construcţia în care cetăţeanul, împreună cu familia sa, îşi are domiciliul permanent, la care se adaugă anexele gospodăreşti şi terenul aferent.(3) Locuinţa nu poate fi gajată şi nu poate face obiectul executării silite pentru plata datoriilor contractate de proprietarul ei. 49. Articolul 48 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani. 50. Articolul 49 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Protecţia minorilor“. Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: (1) Minorii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.(2) Statul acordă alocaţii pentru minori şi ajutoare pentru îngrijirea minorului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a minorilor se stabilesc prin lege. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi în raporturi de muncă. 51. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins: Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor şi de incluziune, de prevenire şi de tratament, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor. Statul ia măsuri pentru a nu se comite abuzuri în stabilirea calităţii de persoană cu handicap. 52. Articolul 51 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Dacă se constată justeţea plângerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi în situaţie similară, indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei. La alineatul (4) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii. 53. Articolul 52 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Statul răspunde patrimonial, integral şi nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor sau funcţionarilor care au săvârşit erorile judiciare şi administrative. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (3.1) Statul este obligat să se îndrepte, de îndată, în regres către autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii. 54. Articolul 54 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine, care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României, este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii. 55. Articolul 55 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România împotriva oricărei forme de agresiune, inclusiv împotriva agresiunilor economice şi propagandistice. Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii. După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:(4) Cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani sunt membri ai miliţiilor populare, organizate şi instruite potrivit legii, pentru respingerea agresiunilor militare împotriva statului român şi pentru eliminarea consecinţelor dezastrelor.(5) Îndatoririle militare ale cetăţenilor României privesc numai apărarea României şi a ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună.(6) Statul român trebuie să-şi continue tradiţia sa de stat neagresor, să militeze ca principiile omeniei, dreptăţii şi echităţii, convenite între cetăţenii săi, să fie aplicate şi în relaţiile dintre state. 56. Articolul 56 se completează astfel: După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(4) Nimeni nu poate fi obligat să plătească impozit pe venit înainte ca venitul să fie realizat.(5) Legile şi hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, precum şi cele care modifică, completează sau anulează legi şi hotărâri referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum. 57. Articolul 58 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul şi alegerea“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu funcţionarii publici.(2) Prevederile articolelor 62.1, 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Avocatului Poporului.(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege. 58. Articolul 59 se completează astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, precum şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.(3) Lipsa de reacţie a organelor Procuraturii la sesizările Avocatului Poporului se pedepseşte, potrivit legii. 59. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Raportul anual“. Articolul va avea următorul cuprins: Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual se publică, până cel mai târziu la data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României. 60. Denumirea titlului III se modifică astfel: Denumirea va fi: „Autorităţile statului“. 61. Denumirea capitolului I din titlul III se modifică astfel: Denumirea va fi: „Autoritatea Legislativă“. 62. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie.
(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil.(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor. 63. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.(2) Numărul parlamentarilor este de maximum 300 de persoane. 64. După articolul 62 se introduce un nou articol, 62.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Candidaţii la funcţia de parlamentar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă pregătire superioară; b)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi cetăţeni de moralitate desăvârşită; c)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; d)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de parlamentar, dacă vor fi aleşi. (2) Programul legislativ constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de parlamentar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului din colegiul în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală şi la Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. 65. Articolul 63 se modifică astfel: Alineatele (1)-(4) vor avea următorul cuprins: (1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Camerei, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării Camerei.(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această perioadă nu poate fi revizuită
Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. 66. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin lege. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul de stat.(2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Reprezentanţilor.(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În componenţa fiecărei comisii a Camerei Reprezentanţilor intră şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare.(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor. 67. Articolul 65 se abrogă. 68. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie şi se termină la 31 iulie. A doua sesiune începe la 1 septembrie şi se termină la 15 decembrie.(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor. (3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia. 69. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor. 70. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.(2) Voturile parlamentarilor, la fiecare lege sau hotărâre, adoptată de Camera Reprezentanţilor, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul Oficial al României. 71. Denumirea secţiunii a 2-a se modifică astfel: Denumirea secţiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor“. 72. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului. (2) Parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care au fost aleşi. Parlamentarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii. 73. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege. (2) Calitatea de parlamentar încetează:a)la data întrunirii legale a Camerei nou-alese; b)în caz de demisie sau de demitere; b)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c)în caz de deces. 74. Articolul 71 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului European. Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: „(2.1) Parlamentarii nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte fapte de corupţie îşi pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. Alineatul (3) se abrogă. 75. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Răspunderea parlamentarilor“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. (2) Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat votul, în ciuda faptului că legile respective nu au făcut parte din Programul Legislativ aprobat de popor.(3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) este imprescriptibilă.(3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 76. După articolul 72 se introduce un nou articol, 72.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Demiterea parlamentarilor“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c)în caz de incompatibilitate; d)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; e)a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanente a Camerei Reprezentanţilor din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului Camerei Reprezentanţilor. 77. Articolul 73 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Litera a) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: a)sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti, Autorităţii Mediatice, Autorităţii Financiare, Autorităţii Electorale, Autorităţii Statistice, Autorităţii Morale, Autorităţii Ştiinţifice, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Securitate, Consiliului Legislativ, Serviciului Român de Informaţii; Litera c) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: c)statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; Litera e) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: e)organizarea Guvernului; Litera l) din alineatul (3) se abrogă. Litera r) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: r)statutul etniilor din România; 78. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.(2) Au dreptul de iniţiativă legislativă şi preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, preşedintele Autorităţii Mediatice, preşedintele Autorităţii Financiare, preşedintele Autorităţii Electorale, preşedintele Autorităţii Statistice, preşedintele Autorităţii Morale, preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Român de Informaţii. (3) Titularii dreptului de iniţiativa legislativă prezintă propunerile lor legislative Camerei Reprezentanţilor.(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 de zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile. (5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiată de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 de zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate. 79. Articolul 75 se abrogă. 80. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei.(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.(3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit legii. 81. Articolul 77 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii. 82. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Legile se publică pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.(2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial al României este gratuit şi nu poate fi îngrădit. 83. Articolul 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Consiliul Legislativ este instituţie publică autonomă, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Avizele Consiliului Legislativ se referă la respectarea principiilor de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă stabilite prin lege.(2) Consiliul Legislativ colaborează cu iniţiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă.(3) Consiliul Legislativ ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. (4) Consiliul Legislativ este condus de un preşedinte, ales de popor.(5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Consiliului Legislativ.(6) Dacă funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ devine vacantă ori dacă preşedintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.(7) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege. 84. Denumirea capitolului II din titlul III se modifică astfel: Denumirea va fi: „Autoritatea Executivă“. 85. În capitolul II al titlului III se introduce secţiunea 1, cu denumirea „Preşedintele României“. 86. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Preşedintele României conduce Autoritatea Executivă a statului român, în limitele stabilite de Constituţie.
(2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul democraţiei, al suveranităţii şi independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.(3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului.(4) Preşedintele României veghează la respectarea
Constituţiei şi la buna funcţionare a tuturor autorităţilor statului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi popor. 87. Articolul 81 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe propria răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi; b)să aibă pregătire superioară; c)să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e)să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României; f)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales; g)să prezinte electoratului Programul naţional de dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales; h)să prezinte electoratului structura Guvernului şi lista membrilor Guvernului, precum şi lista candidaţilor pentru funcţiile de prefect, cu care se angajează să realizeze Programul legislativ şi Programul naţional de dezvoltare a României.(1.2) Programul naţional de dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, va include, obligatoriu, şi dinamica anuală a următorilor indicatori economici şi sociali: a)produsul intern brut; b)valoarea şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional; c)valoarea investiţiilor productive; d)numărul locurilor de muncă; e)indicele preţurilor de consum; f)salariul minim şi salariul mediu pe economie; g)pensia medie plătită de Fondul naţional de pensii publice; h)numărul locuitorilor ţării; i)indicele natalităţii; j)datoria externă; k)datoria publică.(1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1) literele f) şi g) constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la funcţia de Preşedinte al României, vor fi tipărite şi puse la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală, Autoritatea Statistică, Autoritatea Ştiinţifică şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. (1.4) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte. 88. Articolul 82 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Reprezentanţilor următorul jurământ:Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! 89. Articolul 83 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. 90. Articolul 84 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate. 91. Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Atribuţiile Preşedintelui României“. Articolul va avea următorul cuprins:(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:a)numeşte şi revocă pe prim–ministru şi pe membrii Guvernului României; b)prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea sa, în alte situaţii; c)semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare poporului; d)acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; e)acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România; f)este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate; g)declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Camerei Reprezentanţilor, în cel mult 24 de ore de la declarare; h)în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii; i)instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Camerei Reprezentanţilor încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia; j)adresează poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; k)dizolvă Camera Reprezentanţilor, în cazul în care aceasta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 de zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului sau de cetăţeni; l)conferă decoraţii şi titluri de onoare, instituite potrivit legii; m)acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, în condiţiile prevăzute de lege; n)numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; o)acordă graţierea individuală, cu condiţia ca actul de graţiere să fie justificat temeinic şi cu răspunderea de rigoare, potrivit legii. 92. Articolul 86 se abrogă. 93. Articolul 87 se abrogă. 94. Articolul 88 se abrogă. 95. Articolul 89 se abrogă. 96. Articolul 90 se abrogă. 97. Articolul 91 se abrogă. 98. Articolul 92 se abrogă. 99. Articolul 93 se abrogă. 100. Articolul 94 se abrogă. 101. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României este suspendat din funcţie de către Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui. Pe perioada suspendării, se suspendă şi imunitatea prevăzută la articolul 84 alineatul (2).(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 de zile de la data validării rezultatului referendumului. 102. Articolul 96 se modifică astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: (1) Camera Reprezentanţilor, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru trădare.(2) Propunerea de punere sub acuzare este iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(6) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.(7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 de zile de la data validării rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui României sunt demişi din funcţie. 103. După articolul 96 se introduce un nou articol, 96.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Demiterea Preşedintelui“. Articolul va avea următorul cuprins: Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot. 104. Articolul 97 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) În termen de 60 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Autoritatea Electorală va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte. 105. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Dacă funcţia de Preşedinte al României devine vacantă ori dacă Preşedintele României este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.(2) Atribuţiile prevăzute la articolul 2.1 alineatul (3), articolul 74 alineatul (1) şi articolul 85 literele a), j) şi k) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale. 106. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins: Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte prin care încalcă prevederile
Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98, interimatul fiind asigurat de un parlamentar, desemnat de Camera Reprezentanţilor. 107. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă. 108. Articolul 101 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Salariul şi celelalte drepturi“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Salariul şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.(2) Salariul Preşedintelui României este de cel mult 50 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie.(3) Niciun funcţionar public nu poate avea un salariu mai mare decât cel al Preşedintelui României. 109. Capitolul III din titlul III devine secţiunea a 2-a în capitolul II din titlul III. 110. Articolul 102 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate cu mandatul încredinţat de Preşedintele României. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege. 111. Articolul 103 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi „Numirea membrilor Guvernului“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Membrii Guvernului sunt numiţi, pe funcţii, de către Preşedintele României, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de moralitate.(2) Candidaţii la funcţia de membru al Guvernului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe propria răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi demnităţile deţinute în statul român sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi; b)să aibă pregătire superioară; c)să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e)să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de membru al Guvernului; f)să prezinte electoratului o declaraţie prin care se angajează să acţioneze pentru realizarea Programului legislativ şi a Programului naţional de dezvoltare a României, asumate de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României şi de Guvernul din care urmează să facă parte. 112. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins: Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei altei funcţii publice sau private. 113. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin.(2) Prim-ministrul prezintă Preşedintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Preşedinte.(3) Dacă prim-ministrul se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern.(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. 114. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi a Programului naţional de dezvoltare a României, aprobat de popor. Hotărârile Guvernului nu pot adăuga la lege sau modifica spiritul ei.(2) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministrul, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate. 115. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.(4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. 116. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale.(2) Guvernul este demis dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.(3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. 117. Capitolul IV din titlul III devine secţiunea a 3-a în capitolul II din titlul III. Denumirea secţiunii a 3-a va fi: „Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă“. 118. Articolul 111 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie. 119. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor. (2) Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. 120. Articolul 113 se abrogă. 121. Articolul 114 se abrogă. 122. Articolul 115 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Alineatul (5) va avea următorul cuprins:(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camera Reprezentanţilor, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere. 123. Capitolul V din titlul III devine secţiunea a 4-a în capitolul II din titlul III. Denumirea secţiunii a 4-a va fi „Administraţia publică centrală“. Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din titlul III. 124. Articolul 116 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii. 125. Articolul 117 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduc şapte noi alineate, cu următorul cuprins: (1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate: a)educaţie; b)sănătate; c)cultură; d)muncă şi protecţie socială; e)economie; f)finanţe publice; g)agricultură; h)dezvoltare regională; i)mediu; j)transporturi şi comunicaţii; k)apărare naţională; l)afaceri interne; m)afaceri externe.(1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României. (1.3) În cadrul fiecărui minister funcţionează un Consiliu tehnico-ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort. (1.4) Consiliul tehnico-ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României. (1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului tehnico-ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul coordonat de minister. (1.6) Mandatul membrilor Consiliului tehnico-ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României. (1.7) Consiliul tehnico-ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului tehnico-ştiinţific se publică pe siteul ministerului şi în Monitorul Oficial al României. Alineatul (3) se abrogă. 126. După articolul 117 se introduce un nou articol, astfel: Denumirea articolului va fi: „Personalul“. Articolul va avea următorul cuprins: Articolul 117.1(1) Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii.(2) Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea sau sancţionarea personalului angajat al autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic. 127. Articolul 118 se modifică astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Este interzisă participarea armatei române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional sau a graniţelor ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor.(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege. 128. După articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Siguranţa naţională“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 118.1(1) Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie.
(2) În condiţiile realităţilor socioeconomice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt:a)decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor; b)aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate; c)combinarea celor două fenomene, precizate la literele a) şi b). (3) Măsurile luate pentru apărarea siguranţei naţionale nu pot justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care nu încalcă legile ţării. Este interzis să se execute foc sau alte acţiuni de molestare fizică sau de intimidare asupra manifestanţilor paşnici.(4) Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare.(5) Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit
Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.
(6) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, de îndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit
Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.
(7) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte potrivit legii.(8) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate informaţiile pe care le deţine referitoare la fosta securitate comunistă şi la vânzarea de către statul român a activelor reale şi financiare dobândite abuziv prin
Legea nr. 15/1990.
(9) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afară de cele prevăzute de
Constituţie şi nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisă folosirea informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituţie.
(10) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor.(11) Prevederile articolelor 62.1, 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii.(12) Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.(13) Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.(14) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege.(15) Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii. 129. Articolul 119 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi „Consiliul Naţional de Securitate“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Consiliul Naţional de Securitate este organ decizional al autorităţilor statului român, care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se iau cu votul majorităţii a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La şedinţele Consiliului Naţional de Securitate participă, fără drept de vot, şi miniştri sau alţi funcţionari publici în responsabilitatea cărora intră problemele supuse atenţiei Consiliului.(3) Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, preşedintele Autorităţii Mediatice, preşedintele Autorităţii Financiare, preşedintele Autorităţii Electorale, preşedintele Autorităţii Statistice, preşedintele Autorităţii Morale, preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, directorul Serviciului Român de Informaţii.(4) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege. 130. După articolul 119 se introduce un nou articol, 119.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Prefectul“. Articolul va avea următorul cuprins: (1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.(2) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru care candidează, ca promotori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor realităţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează de cel puţin 10 ani.(3) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(4) Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată.(5) Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. (6) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege. (7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi voievozii judeţelor, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.(8) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local, al voievodului sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii. 131. Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine titlul III.1 al
Constituţiei, cu denumirea „Autorităţile locale“. 132. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea „Autoritatea Judecătorească“. 133. Articolul 120 se abrogă. 134. Articolul 121 se abrogă. 135. Articolul 122 se abrogă. 136. Articolul 123 se abrogă. 137. Denumirea secţiunii 1 din capitolul III va fi: „Înfăptuirea justiţiei“. 138. Articolul 124 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul şi organizarea“. Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Autoritatea Judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele împlinirii umane, al binelui social şi al dreptăţii, cu respectarea adevărului şi a legii. După alineatul (2) se introduc zece noi alineate, cu următorul cuprins: (2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor, barouri ale avocaţilor şi birouri notariale, potrivit legii. (2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un preşedinte, ales de popor. (2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei, calităţii şi corectitudinii justiţiei. (2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii, la propunerea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti. (2.5) Prevederile articolelor 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti. (2.6) Candidaţii la funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia lor pe propria răspundere din care să rezulte dacă au cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român sau în alt stat de către părinţii şi bunicii lor; b)să aibă pregătire superioară juridică; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e)să prezinte electoratului activitatea lor profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti; f)să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, dacă vor fi aleşi.(2.6) Documentul prevăzut la alineatul (2.6) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. (2.7) Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul preşedintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti. (2.8) Dacă funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. (2.9) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Autorităţii Judecătoreşti emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României. (2.10) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege. Alineatul (3) se abrogă. 139. Articolul 125 se modifică şi se completează astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a judecătorilor se stabilesc prin lege. (2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege. 140. Articolul 126 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Curţile cu Juraţi şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra în compunerea acestei instanţe numai judecători cu o vechime de cel puţin 15 ani la instanţele inferioare După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (4.1) Organizarea şi funcţionarea Curţilor cu Juraţi se stabilesc prin lege. Alineatul (5) va avea următorul cuprins: (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. După aliniatul (6) se adaugă trei noi alineate, cu următorul cuprins:(7) În cazul în care victima unui abuz administrativ obţine despăgubiri în urma unui contencios administrativ, statul este obligat să se îndrepte în regres împotriva funcţionarului vinovat, pentru recuperarea pagubelor.(8) Judecătorii sunt obligaţi să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părţile în proces.(9) Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator instanţelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sancţionează potrivit legii. 141. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Şedinţele de judecată sunt publice.(2) Discuţiile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video.(3) Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetăţean cu drept de vot.(4) Probele dosarului vor putea fi folosite, oricând, în analiza prestaţiei judecătorilor şi procurorilor.(5) Conţinutul dosarelor va fi pus la dispoziţia publicului, pe internet.(6) Este interzisă distrugerea dosarelor judecate, pe o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială va decide care dosare vor fi conservate în continuare.(7) Printr-un sistem de rotaţie şi sondaj, stabilit potrivit legii, postul public naţional de televiziune va transmite, în direct, procese de la instanţele de judecată. 142. Articolul 128 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii. 143. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins: Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura au dreptul să exercite căile de atac, fără excepţie, în condiţiile legii. 144. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins: Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor, care se organizează potrivit legii 145. Denumirea secţiunii a 2-a din capitolul III va fi: „Procuratura“. 146. Articolul 131 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul Procuraturii“. Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:(1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii.(2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege. (3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale. Îşi vor putea desfăşura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o vechime de cel puţin 15 ani în parchetele de pe lângă instanţele de judecată inferioare. 147. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. (2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii.(3) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a procurorilor se stabilesc prin lege.(4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor sau de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege. 148. După secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 3-a, astfel: Denumirea secţiunii va fi: „Avocatura“. Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins: Rolul avocatului Articolul 132.1(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii.(2) Avocaţii sunt constituiţi în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, potrivit legii.(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri de avocaţi în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise.(4) Cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii. Părţile în proces au dreptul să refuze avocaţii traşi la sorţi de maximum 5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este eliminat din barou.(5) Orice parte în proces are dreptul să se apere singură.Statutul avocaţilor Articolul 132.2 (1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a avocaţilor se stabilesc prin lege.(3) Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.(4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. (5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(6) Statutul avocaţilor se aprobă prin lege. 149. După secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 4-a, astfel: Denumirea secţiunii va fi: „Notariatul de stat“. Secţiunea a 4-a va avea următorul cuprins: Rolul notarului Articolul 132.3 (1) Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public oferit gratuit de către statul român cetăţenilor săi.(2) Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii.(3) Notarii sunt constituiţi în birouri notariale, care funcţionează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor din România şi a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale şi curţile de apel, potrivit legii.(4) Funcţia de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor din România.(5) Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Naţională a Notarilor din România şi de Camerele Notarilor, sunt interzise.Statutul notarilor Articolul 132.4 (1) Notarii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a notarilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a notarilor se stabilesc prin lege.(3) Candidaţii la funcţia de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.(4) Notarii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. (5) Funcţia de notar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(6) Statutul notarilor se aprobă prin lege. 150. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.(2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este alcătuit din 33 de membri, din care:a)24 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor şi sunt validaţi de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din patru secţii, una pentru judecători, una pentru procurori, una pentru avocaţi şi una pentru notari; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocaţi, cea de a patra din 5 notari; b)5 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, validaţi de preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; c)preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România. (3) Preşedintele Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) şi este validat de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti.(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este de 4 ani.(5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se iau prin vot deschis şi se publică pe site-ul Consiliului şi în Monitorul Oficial al României. 151. Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. (2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor.(3) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România nu au drept de vot.(4) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autorităţii Judecătoreşti format dintr-un număr mai mare de judecători. (5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se publică pe site-ul Consiliului Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României. 152. După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul IV, cu următorul cuprins: Capitolul IVAutoritatea Mediatică Rolul Autorităţii Mediatice Articolul 134.1 (1) Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale.(2) Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranităţii naţionale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislaţia ţării în acest domeniu.(3) Toate mijloacele de comunicare în masă - agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune - sunt obligate să îşi construiască un site oficial, în care să publice structura acţionariatului şi bilanţul contabil la data de 31 decembrie a fiecărui an, auditat, potrivit legii, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor. Aceste date sunt publicate şi în Monitorul Oficial al României.(4) Este interzisă folosirea produselor media furnizate de mijloacele de comunicare pentru dezinformarea şi manipularea cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale.(5) Posturile de televiziune ale căror programe includ emisiuni destinate prezentării programelor politice şi a celor electorale sunt obligate să prezinte programele tuturor partidelor politice, înregistrate, potrivit legii, precum şi programele tuturor candidaţilor în alegeri, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.(6) Posturile de televiziune care organizează dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice, a autorităţilor statului sau a autorităţilor locale sunt obligate ca la aceste dezbateri să invite reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, în funcţie de numărul membrilor, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii.(7) Postul naţional public de televiziune este obligat să organizeze dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice legal înregistrate, a autorităţilor statului şi a autorităţilor locale, la care invită reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, în funcţie de numărul membrilor, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii.(8) În cadrul Autorităţii Mediatice funcţionează Consiliul Mediatic Naţional, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Mediatice.(9) Consiliul Mediatic Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Mediatice.(10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Mediatic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare în masă.(11) Mandatul membrilor Consiliului Mediatic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Mediatice.(12) Consiliul Mediatic Naţional avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României.(13) Autoritatea Mediatică este condusă de un preşedinte, ales de popor.(14) Prevederile articolelor 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Mediatice.(15) Candidaţii la funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte dacă au cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român sau în alt stat de către părinţii şi bunicii lor; b)să aibă pregătire superioară; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e)să prezinte electoratului activitatea lor profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice; f)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de preşedinte al Autorităţii Mediatice, dacă vor fi aleşi. (16) Documentul prevăzut la alineatul (15) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale.(17) Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul preşedintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al Autorităţii Mediatice.(18) Dacă funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice devine vacantă ori dacă preşedintele Autorităţii Mediatice este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.(19) Preşedintele Autorităţii Mediatice numeşte în funcţie personalul Autorităţii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.(20) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Autorităţii Mediatice emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României.(21) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Mediatice se stabilesc prin lege.Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune Articolul 134.2(1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor.(3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune.(4) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune se stabilesc prin lege. 153. După capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cu următorul cuprins: Capitolul VAutoritatea Financiară Rolul Autorităţii Financiare Articolul 134.3(1) Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării.(2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii.(3) Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetăţeni pentru participarea lor la crearea produsului intern brut al ţării, precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit.(4) Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea desfăşurată de Banca Naţională a României, de bănci şi alte instituţii de credit, de instituţiile pieţei de capital financiar, ale pieţei de asigurări şi reasigurări, precum şi ale sistemelor de pensii.(5) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.(6) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor.(7) Folosirea de informaţii confidenţiale, precum şi orice formă de speculă, de înşelare a cetăţenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc sau financiar, de asigurări ori de pensii, în vederea obţinerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepsesc cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor.(8) Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi sau de creditare decât în moneda naţională, leul.(9) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii şi a depozitelor clienţilor lor.(10) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiţii productive.(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor.(12) Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an. Împrumutătorii nu pot pretinde de la împrumutaţi nicio altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflaţiei, de dobânda aferentă şi de majorări şi penalităţi de întârziere.(13) Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu rata inflaţiei.(14) Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public naţional pentru acoperirea pierderilor băncilor şi instituţiilor de credit cu capital privat.(15) Persoanele fizice şi juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persoane fizice şi juridice străine.(16) Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea şi oferta de valută de pe piaţa valutară, organizată potrivit legii. Este interzisă manipularea sub orice formă a cursurilor valutare.(17) Proprietarii mijloacelor fixe utilizate în economia României sunt obligaţi să calculeze şi să constituie fondul de amortizare prin utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este folosit exclusiv pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Încălcarea acestei dispoziţii se sancţionează cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor.(18) În cadrul Autorităţii Financiare funcţionează Consiliul Financiar Naţional, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Financiare.(19) Consiliul Financiar Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Financiare.(20) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Financiar Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării.(21) Mandatul membrilor Consiliului Financiar Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Financiare.(22) Consiliul Financiar Naţional avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Financiar Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Financiare şi în Monitorul Oficial al României.(23) Autoritatea Financiară este condusă de un preşedinte, ales de popor.(24) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Financiare.(25) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Financiare se stabilesc prin lege.Banca Naţională a României Articolul 134.4(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.(2) Banca Naţională a României are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum şi supravegherea pieţei valutare şi calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică.(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.(4) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României.(5) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât produsul intern brut.(6) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.(9) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii rezervei internaţionale a ţării constituite din aur.(10) Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.(11) Banca Naţională a României este condusă de un guvernator, ales de popor.(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi guvernatorului Băncii Naţionale a României.(13) În cadrul Băncii Naţionale a României funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Băncii Naţionale a României.(14) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Financiare.(15) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării.(16) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Financiare.(17) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile guvernatorului Băncii Naţionale a României. Avizele Consiliul de Supraveghere se publică pe site-ul Băncii Naţionale a României şi în Monitorul Oficial al României.(18) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege. 154. După capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul cuprins: Capitolul VIAutoritatea Electorală Articolul 134.5(1) Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranităţii poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanţilor săi în autorităţile statului şi în autorităţile locale, precum şi în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor şi hotărârilor sau îşi exprimă voinţa în probleme de interes naţional sau local.(2) Autoritatea Electorală aplică legislaţia referitoare la alegeri şi referendumuri.(3) Autoritatea Electorală pregăteşte, organizează şi asigură desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, potrivit legii.(4) Este interzisă orice formă de reclamă electorală în timpul şi în afara campaniilor electorale, cu excepţia broşurilor şi pliantelor în care sunt tipărite contractele electorale ale candidaţilor. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii.(5) Este interzisă orice formă de mită electorală. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. Se adaugă sancţiunile prevăzute de lege pentru dare şi luare de mită.(5) Este interzisă orice formă de manipulare a voinţei electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. Se adaugă sancţiunile prevăzute de lege pentru manipulare şi înşelăciune.(6) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii Electorale, ca şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor sunt prevăzute în bugetul Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat.(7) În cadrul Autorităţii Electorale funcţionează Consiliul Electoral Naţional, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Electorale.(8) Consiliul Electoral Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul juridic, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Electorale.(9) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Electoral Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul electoral al ţării. (10) Mandatul membrilor Consiliului Electoral Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Electorale.(11) Consiliul Electoral Naţional avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Electoral Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Electorale şi în Monitorul Oficial al României.(12) Autoritatea Electorală este condusă de un preşedinte, ales de popor.(13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Electorale.(14) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale se stabilesc prin lege 155. După capitolul VI se introduce un nou capitol, capitolul VII, cu următorul cuprins: Capitolul VIIAutoritatea Statistică Articolul 134.6 (1) Autoritatea Statistică este garantul asigurării poporului şi statului român cu datele statistice necesare cunoaşterii situaţiei şi evoluţiei economiei şi societăţii româneşti, în vederea fundamentării planurilor de dezvoltare durabilă a ţării şi a localităţilor ei. (2) Autoritatea Statistică aplică legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale ştiinţei statisticii, cu reglementările Uniunii Europene privind statisticile comunitare şi cu Codul de practici ale statisticii europene.(5) Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizaţi indicatorii economici şi sociali înscrişi în programele naţionale de dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de preşedinte al României şi de preşedinţii celorlalte autorităţi ale statului. Opiniile Autorităţii Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, până la data de 30 iunie a anului următor celui la care se oferă opinia. (6) În cadrul Autorităţii Statistice funcţionează Consiliul Statistic Naţional, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Statistice.(7) Consiliul Statistic Naţional este constituit din 7 experţi în statistică, din care 3 sunt propuşi de Societatea Română de Statistică şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Statistice.(8) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Statistic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul statistic al ţării. (9) Mandatul membrilor Consiliului Statistic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Statistice.(10) Consiliul Statistic Naţional avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Statistice. Avizele Consiliul Statistic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Statistice şi în Monitorul Oficial al României.(11) Autoritatea Statistică este condusă de un preşedinte, ales de popor.(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Statistice.(13) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Statistice se stabilesc prin lege. 156. După capitolul VII se introduce un nou capitol, capitolul VIII, cu următorul cuprins: Capitolul VIIIAutoritatea Morală Articolul 134.7 (1) Autoritatea Morală este garantul asigurării integrităţii morale în exercitarea funcţiilor publice.(2) Autoritatea Morală aplică legislaţia referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită funcţii publice.(3) Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale şi angajamentele asumate în campaniile electorale şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele acestei monitorizări. (4) Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit angajamentele asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă.(5) Autoritatea Morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese sau care nu pot justifica averile dobândite înainte ori în timpul exercitării mandatului.(6) Autoritatea Morală acordă asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor.(7) În cadrul Autorităţii Morale funcţionează Consiliul Naţional de Integritate, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Morale.(8) Consiliul Statistic Naţional de Integritate este constituit din 7 experţi în domeniul dreptului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Statistice.(9) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească moralitatea în sistemul politic al ţării.(10) Mandatul membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Morale.(11) Consiliul Naţional de Integritate avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Morale. Avizele Consiliului Naţional de Integritate se publică pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României. (12) Autoritatea Morală este condusă de un preşedinte ales de popor.(13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Morale.(14) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Morale se stabilesc prin lege. 157. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu următorul cuprins: Capitolul IXAutoritatea Ştiinţifică Articolul 134.8 (1) Autoritatea Ştiinţifică este garantul întemeierii dezvoltării economice şi sociale a României pe cuceririle ştiinţei.(2) Autoritatea Ştiinţifică coordonează întreaga activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale României, finanţate de la bugetul naţional.(3) Autoritatea Ştiinţifică coordonează activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură finanţate de la bugetul naţional.(4) Autoritatea Ştiinţifică elaborează Strategia de dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani. Strategia de dezvoltare a României este actualizată în fiecare an şi este publicată pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui an.(5) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii asupra modului în care programele naţionale de dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de preşedinte al României şi de preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului se încadrează în Strategia de dezvoltare a României. Opiniile Autorităţii Ştiinţifice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei pentru alegerea preşedintelui României şi a preşedinţilor celorlalte autorităţi ale statului.(6) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul iniţiativelor legislative prezentate spre aprobare Camerei Reprezentanţilor asupra Strategiei de dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, (7) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanţate de la bugetul public naţional asupra Strategiei de dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii,(8) În cadrul Autorităţii Ştiinţifice funcţionează Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, ca organ consultativ al preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice.(9) Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este constituit din 7 de experţi în domeniul cercetării ştiinţifice, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din institutele, centrele şi unităţile de cercetare aflate sub coordonarea Autorităţii Ştiinţifice, din universităţile acreditate de statul român, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Ştiinţifice.(10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească nivelul cercetării ştiinţifice şi contribuţia acesteia la dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti.(11) Mandatul membrilor Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice.(12) Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. Avizele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare se publică pe site-ul Autorităţii Ştiinţifice şi în Monitorul Oficial al României.(13) Autoritatea Ştiinţifică este condusă de un preşedinte ales de popor.(14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice.(15) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Ştiinţifice se stabilesc prin lege. 158. După titlul III se introduce un nou titlu, titlul III.1, astfel: Denumirea titlului va fi: „Autorităţile locale“. Titlul va avea următorul cuprins: Capitolul 1Principii de bază Articolul 134.9 (1) În localităţile şi judeţele ţării se constituie autorităţi locale care se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetăţenilor asupra autorităţilor locale, al separaţiei şi echilibrului acestor autorităţi, al respectării Constituţiei şi legilor ţării.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.(3) Autorităţile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autorităţile locale în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.(4) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.(5) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în judeţe sunt consiliile judeţene alese şi voievozii aleşi, în condiţiile legii.(6) Personalul din aparatul autorităţilor locale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii. Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea sau sancţionarea personalului autorităţilor publice locale pe criterii politice sau cu sprijin politic. Capitolul 2Autorităţile comunale şi orăşeneşti Secţiunea 1Consiliul local Rolul şi competenţa Articolul 134.10(1) Consiliul local este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.(2) Consiliul local nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil.(3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum local, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul local, cu respectarea prevederilor
Constituţiei şi ale legii.Alegerea consiliului local Articolul 134.11 (1) Membrii consiliului local sunt denumiţi consilieri locali şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.(2) Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe localităţi.(3) Numărul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii.(4) Alegerile pentru consiliul local se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării consiliului.Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local Articolul 134.12 (1) Candidaţii la funcţia de consilier local trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; b)să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; e)să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului local, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de consilier local, dacă va fi ales. (2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier local, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.Durata mandatului Articolul 134.13 (1) Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani, care se exercită de la data depunerii jurământului.(2) Consiliul local îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul local nou-ales.(3) Mandatul consiliului local se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.Validarea mandatului de consilier local Articolul 134.14Validarea alegerii consilierilor locali se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Constituirea consiliilor locale Articolul 134.15 (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către primar, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar.(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi.(3) În şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege.(4) Consiliul local se declară legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.Alegerea preşedintelui consiliului local Articolul 134.16 (1) Consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.Organizarea internă Articolul 134.17 (1) Organizarea şi funcţionarea consiliului local se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii.(1) Consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate.(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului local participă şi un reprezentant al asociaţiei comunitare a localităţii.(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale.(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.Întrunirile consiliului local Articolul 134.18 (1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.(3) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului local se poate face de îndată.Caracterul public al şedinţelor Articolul 134.19(1) Şedinţele consiliului local sunt publice, sunt filmate şi publicate pe site-ul primăriei localităţii.(2) Voturile consilierilor locali, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul local, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul primăriei localităţii.Mandatul consilierilor locali Articolul 134.20 (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul localităţii.(2) Consilierii locali sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care au fost aleşi. Consilierul local care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.
(3) Consilierii locali intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului local, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.(2) Calitatea de consilier local încetează:a)la data întrunirii legale a consiliului local nou-ales; b)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c)în caz de demisie sau de demitere; d)în caz de deces.Incompatibilităţi Articolul 134.21 (1) Calitatea de consilier local este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică.(2) Consilierii locali nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.(3) Consilierul local condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.Răspunderea consilierilor locali Articolul 134.22 (1) Consilierii locali răspund politic doar faţă de cei care i-au ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri.(2) Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.(3) Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat votul.(4) Răspunderea consilierilor locali pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.(5) Fiecare consilier local prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului localităţii. Raportul este publicat pe site-ul primăriei.Atribuţiile consiliului local Articolul 134.23 (1) Consiliul local exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii:a)aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; b)aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi ale regiilor autonome de interes local; c)aprobă bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; d)stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; e)aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; f)hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în administrarea comunei, oraşului ori municipiului; g)avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţii; h)aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea străzilor, drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local; i)atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local; j)aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în administrarea sa; k)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; l)hotărăşte înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; m)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor publice locale, în vederea promovării unor interese comune; n)conferă persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului ori municipiului, în baza unui regulament propriu; prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. (2) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale localităţii, potrivit
Constituţiei şi legii.Dizolvarea consiliului local Articolul 134.24 (1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local.(2) Consiliul local se dizolvă de drept:a)în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv; b)în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre; c)în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi; d)dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (3) Primarul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.(4) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale localităţii.(5) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul localităţii rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului ori municipiului.Suspendarea mandatului de consilier local Articolul 134.25 (1) Mandatul de consilier local se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului local.(3) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.Demiterea consilierilor locali Articolul 134.26(1) Orice consilier local poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Consilierul local este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c)când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate; d)în caz de incompatibilitate; e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales ori când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; f)a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local.Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local Articolul 134.27(1) Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local aparţine, după caz, primarului, consilierilor locali sau unui număr de cetăţeni cu drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii.(2) Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului local.(4) Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului local în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la preşedintele consiliului local.(5) În cazul în care consiliul local respinge propunerea de hotărâre iniţiată de primar sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum local, în 45 de zile de la data respingerii propunerii de către consiliul local, pentru aprobarea hotărârii respinse de consiliul local.(6) În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul local aprobă hotărârea respinsă de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local.Adoptarea hotărârilor Articolul 134.28Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului local. Comunicarea şi publicarea hotărârilor Articolul 134.29 (1) Hotărârile consiliului local sunt înregistrate, prin grija secretarului primăriei, într-un registru special şi sunt comunicate, de îndată, primarului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.(2) Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul primăriei.(3) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării.Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti Articolul 134.30Prevederile articolelor 134.9-134.29 se aplică, în mod corespunzător, şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Secţiunea a 2-aPrimarul Rolul primarului Articolul 134.31 (1) Primarul exercită componenta executivă a autorităţii locale. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează.(2) Primarul răspunde, în faţa cetăţenilor localităţii, de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.(3) Primarul conduce serviciile publice locale.(4) Primarul reprezintă localitatea în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.(5) Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.(6) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional.(7) Eşarfa este purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.(8) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.Alegerea primarului Articolul 134.32 (1) Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.(2) Primarii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.(3) Alegerile pentru funcţia de primar se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile pentru consiliul local, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de primar.(4) Candidaţii la funcţia de primar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; b)să aibă studii superioare; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; e)să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al localităţii pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de primar, dacă va fi ales. (5) Programul de dezvoltare al localităţii constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de primar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale ale localităţii.(7) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.(8) O persoană poate îndeplini funcţia de primar al aceleiaşi localităţi pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.Validarea mandatului de primar Articolul 134.33 (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de primar este validat de către judecătoria în raza căreia se află localitatea, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului local jurământul stabilit prin lege.Durata mandatului Articolul 134.34 (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.(2) Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales.(3) Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.Mandatul primarului Articolul 134.35 (1) În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul localităţii.(2) Primarul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care a fost ales. Primarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.
(3) Calitatea de primar încetează:a)la data depunerii jurământului de către primarul nou-ales; b)în caz de demisie sau de demitere; c)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c)în caz de deces.Incompatibilităţi Articolul 134.36(1) Calitatea de primar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(2) Primarul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.(3) Primarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.Răspunderea primarului Articolul 134.37(1) Primarul răspunde politic doar faţă de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri.(2) Primarul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.(3) Primarul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului.(4) Răspunderea primarului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.Atribuţiile primarului Articolul 134.38 (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii:a)asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului local; b)îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului; a)exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul localităţii; c)propune consiliului local spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de interes local; d)întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; f)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative.(2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.(3) Primarul întocmeşte Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localităţii pe care şi l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului local organizată cu acest scop, nu mai târziu de data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este depus la secretarul primăriei, care asigură punerea lui la dispoziţia cetăţenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul primăriei.Suspendarea din funcţie Articolul 134.39 (1) Primarul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv.(2) Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea primarului.(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2).(5) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.(6) În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, primarul este suspendat din funcţie de către consiliul local, prin votul majorităţii membrilor acestuia.
(7) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului local.(8) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum local pentru demiterea primarului.(9) Dacă cetăţenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local.Demiterea primarului Articolul 134.40 (1) Primarul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Primarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c)când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate; d)în caz de incompatibilitate; e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales ori când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; f)când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.Vacanţa funcţiei

Articolul 134.41 (1) Vacanţa funcţiei de primar intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.(2) În termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de primar, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou primar.Interimatul funcţiei Articolul 134.42Dacă funcţia de primar devine vacantă ori dacă primarul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier local, desemnat de consiliul local, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Actele primarului Articolul 134.43 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul localităţii.(2) Dispoziţiile primarului sunt publicate pe site-ul primăriei.Indemnizaţia şi celelalte drepturi Articolul 134.44Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale primarului se stabilesc prin lege. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti Articolul 134.45Prevederile articolelor 134.31-134.44 se aplică, în mod corespunzător, şi primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Capitolul 3Autorităţile judeţene Secţiunea 1Consiliul judeţean Rolul şi competenţa Articolul 134.46(1) Consiliul judeţean este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes judeţean, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.(2) Consiliul judeţean nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum judeţean valabil.(3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum judeţean, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul judeţean, cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legii.Alegerea consiliului judeţean Articolul 134.47 (1) Membrii consiliului judeţean sunt denumiţi consilieri judeţeni şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.(2) Membrii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe judeţe.(3) Numărul membrilor consiliilor judeţene este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului.(4) Alegerile pentru consiliul judeţean se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării consiliului.Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului judeţean Articolul 134.48 (1) Candidaţii la funcţia de consilier judeţean trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă domiciliul în judeţul în care candidează; b)să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului; e)să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului judeţean, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de consilieri judeţeni, dacă vor fi aleşi. (2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier judeţean, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.Durata mandatului Articolul 134.49 (1) Consiliul judeţean este ales pentru un mandat de 4 ani, care se exercită de la data depunerii jurământului.(2) Consiliul judeţean îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul judeţean nou-ales.(3) Mandatul consiliului judeţean se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.Validarea mandatului de consilier judeţean Articolul 134.50Validarea alegerii consilierilor judeţeni se face de către tribunalul în raza căruia se află judeţul, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Constituirea consiliilor judeţene Articolul 134.51 (1) Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor judeţeni aleşi şi validaţi în funcţie se face de către voievod, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi voievodul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de voievod.(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor judeţeni aleşi şi validaţi.(3) În şedinţa de constituire a consiliului judeţean, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege.(4) Consiliul judeţean se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor judeţeni validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului judeţean se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor judeţeni validaţi.Alegerea preşedintelui consiliului judeţean Articolul 134.52 (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.(2) Consilierul judeţean ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.Organizarea internă Articolul 134.53 (1) Organizarea şi funcţionarea consiliului judeţean se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii.(1) Consiliul judeţean îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate.(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeţeni. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului judeţean participă şi un reprezentant al Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare.(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale.(7) Consiliile judeţene pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa voievodului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean. Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.Întrunirile consiliului judeţean Articolul 134.54 (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată la două luni, la convocarea voievodului.(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea voievodului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.(3) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se poate face de îndată. Caracterul public al şedinţelor Articolul 134.55 (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt publice.(2) Voturile consilierilor judeţeni, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul judeţean, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul judeţului.Mandatul consilierilor judeţeni Articolul 134.56 (1) În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul locuitorilor judeţului.(2) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care au fost aleşi. Consilierul judeţean care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.
(3) Consilierii judeţeni intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului judeţean, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.(2) Calitatea de consilier judeţean încetează:a)la data întrunirii legale a consiliului judeţean nou-ales; b)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c)în caz de demisie sau de demitere; d)în caz de deces.Incompatibilităţi Articolul 134.57 (1) Calitatea de consilier judeţean este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică.(2) Consilierii judeţeni nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.(3) Consilierul judeţean condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.Răspunderea consilierilor judeţeni Articolul 134.58 (1) Consilierii judeţeni răspund politic doar faţă de cei care iau ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri.(2) Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.(3) Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat votul.(4) Răspunderea consilierilor judeţeni pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.(5) Fiecare consilier judeţean prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului.Atribuţiile consiliului judeţean Articolul 134.59 (1) Consiliul judeţean exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii:a)aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului judeţean; b)aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean, precum şi ale regiilor autonome de interes judeţean; c)aprobă bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse; d)stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele judeţene, în condiţiile legii; e)aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean; f)hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în administrarea judeţului; g)avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţului; h)aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean; i)coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean; j)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes judeţean; k)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi locale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor locale, în vederea promovării unor interese comune. (2) Consiliul judeţean îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale judeţului, potrivit
Constituţiei şi legii.Dizolvarea consiliului judeţean Articolul 134.60(1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept sau prin referendum judeţean.(2) Consiliul judeţean se dizolvă de drept:a)în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv; b)în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre; c)în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi; d)dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 12 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (3) Voievodul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.(4) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale judeţului.(5) Până la constituirea noului consiliu judeţean, voievodul sau, în absenţa acestuia, secretarul judeţului rezolvă problemele curente ale judeţului.Suspendarea mandatului de consilier judeţean Articolul 134.61(1) Mandatul de consilier judeţean se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului judeţean.(3) În cazul în care consilierul judeţean al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.Demiterea consilierilor judeţeni Articolul 134.62(1) Orice consilier judeţean poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Consilierul judeţean este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c)când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ; d)în caz de incompatibilitate; e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales ori când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; f)a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului judeţean.Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean Articolul 134.63(1) Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean aparţine, după caz, voievodului, consilierilor judeţeni sau unui număr de cetăţeni cu drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului.(2) Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului judeţean.(4) Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului judeţean în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la preşedintele consiliului judeţean.(5) În cazul în care consiliul judeţean respinge propunerea de hotărâre iniţiată de voievod sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum judeţean, în 45 de zile de la data respingerii propunerii de către consiliul judeţean, pentru aprobarea hotărârii respinse de consiliul judeţean.(6) În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul judeţean aprobă hotărârea respinsă de consiliul judeţean, consiliul judeţean este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judeţean.Adoptarea hotărârilor Articolul 134.64Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului judeţean. Comunicarea şi publicarea hotărârilor Articolul 134.65 (1) Hotărârile consiliului judeţean sunt înregistrate, prin grija secretarului judeţului, într-un registru special şi sunt comunicate, de îndată, voievodului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.(2) Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul judeţului.(3) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării.Consiliul General al Municipiului Bucureşti Articolul 134.66Prevederile articolelor 134.46-134.65 se aplică, în mod corespunzător, şi consiliului general al municipiului Bucureşti. Secţiunea a 2-aVoievodul Rolul voievodului Articolul 134.67 (1) Voievodul exercită componenta executivă a autorităţii judeţene. El este şeful administraţiei publice judeţene şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează.(2) Voievodul răspunde, în faţa cetăţenilor judeţului, de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene, în condiţiile legii.(3) Voievodul conduce serviciile publice judeţene.(4) Voievodul reprezintă judeţul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.(5) Voievodul participă la şedinţele consiliului judeţean şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.Alegerea voievodului Articolul 134.68 (1) Voievodul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.(2) Voievozii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.(3) Alegerile pentru funcţia de voievod se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile pentru consiliul judeţean, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de voievod.(4) Candidaţii la funcţia de voievod trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a)să aibă domiciliul în judeţul în care candidează; b)să aibă studii superioare; c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului; e)să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al judeţului pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de voievod, dacă va fi ales. (5) Programul de dezvoltare al judeţului constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de voievod, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale ale judeţului.(7) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.(8) O persoană poate îndeplini funcţia de voievod al aceluiaşi judeţ pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.Validarea mandatului de voievod Articolul 134.69 (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de voievod este validat de către tribunalul în raza căreia se află judeţul, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului judeţean jurământul stabilit prin lege.Durata mandatului Articolul 134.70 (1) Mandatul voievodului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.(2) Voievodul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către voievodul nou-ales.(3) Mandatul voievodului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.Mandatul voievodului Articolul 134.71(1) În exercitarea mandatului, voievodul este în serviciul locuitorilor judeţului.(2) Voievodul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care a fost ales. Voievodul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.
(3) Calitatea de voievod încetează:a)la data depunerii jurământului de către voievodul nou-ales; b)în caz de demisie sau de demitere; c)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c)în caz de deces.Incompatibilităţi Articolul 134.72 (1) Calitatea de voievod este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(2) Voievodul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.(3) Voievodul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.Răspunderea voievodului Articolul 134.73 (1) Voievodul răspunde politic doar faţă de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri.(2) Voievodul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.(3) Voievodul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului.(4) Răspunderea voievodului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.Atribuţiile voievodului Articolul 134.74 (1) Voievodul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii:a)asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; a)exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul judeţului; c)propune consiliului judeţean spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de interes judeţean; d)întocmeşte proiectul bugetului judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean; e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean; f)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative.(2) Voievodul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.(3) Voievodul prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care a fost realizat Programul de dezvoltare a judeţului pe care l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului.Suspendarea din funcţie Articolul 134.75 (1) Voievodul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv.(2) Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea voievodului.(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată voievodului.(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2).(5) Dacă voievodul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.(6) În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, voievodul este suspendat din funcţie de către consiliul judeţean, prin votul majorităţii membrilor acestuia.
(7) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului judeţean.(8) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum judeţean pentru demiterea voievodului.(9) Dacă cetăţenii, prin referendum judeţean, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul judeţean, consiliul judeţean este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judeţean.Demiterea voievodului Articolul 134.76(1) Voievodul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Voievodul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c)când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ; d)în caz de incompatibilitate; e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales ori când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; f)când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 6 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.Vacanţa funcţiei Articolul 134.77 (1) Vacanţa funcţiei de voievod intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.(2) În termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de voievod, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou voievod.Interimatul funcţiei Articolul 134.78Dacă funcţia de voievod devine vacantă ori dacă voievodul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier judeţean, desemnat de consiliul judeţean, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Actele voievodului Articolul 134.79(1) În exercitarea atribuţiilor sale, voievodul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul judeţului.(2) Dispoziţiile voievodului sunt publicate pe site-ul judeţului.Indemnizaţia şi celelalte drepturi Articolul 134.80Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale voievodului se stabilesc prin lege. Primarul general al municipiului Bucureşti Articolul 134.81Prevederile articolelor 134.67-134.80 se aplică, în mod corespunzător, şi primarului general al municipiului Bucureşti. 159. După titlul III.1 se introduce un nou titlu, titlul III.2, astfel: Denumirea titlului va fi: „Asociaţiile comunitare“. Titlul va avea următorul cuprins: Constituirea şi rolul Articolul 134.82 (1) În localităţile ţării se constituie asociaţii comunitare, din care fac parte toţi cetăţenii cu drept de vot ai localităţilor. În municipiul Bucureşti, asociaţiile comunitare se constituie în fiecare sector al municipiului.(2) Asociaţiile comunitare asigură cadrul organizatoric prin care cetăţenii ţării participă direct la exercitarea suveranităţii poporului, la luarea deciziilor politice care le afectează viaţa lor şi a comunităţilor lor, prin care ei controlează nemijlocit activitatea autorităţilor locale şi a autorităţilor statului.Organizarea şi funcţionarea Articolul 134.83 (1) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociaţiile comunitare sunt persoane juridice de drept public.(2) Organul suprem de conducere al asociaţiei comunitare este adunarea generală, la care participă toţi membrii asociaţiei, direct sau prin reprezentanţi aleşi de adunări cetăţeneşti organizate în subunităţile localităţii - cătune, sate, străzi, cartiere etc. - potrivit statutului asociaţiei.(3) Adunarea generală a asociaţiei comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui asociaţiei sau la cererea a cel puţin 5% din numărul membrilor asociaţiei. (4) Adunarea generală a asociaţiei alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al asociaţiei şi un comitet de conducere al asociaţiei, care conduc activitatea asociaţiei între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul asociaţiei. Numărul membrilor comitetului de conducere al asociaţiei este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului local.(5) Persoanele care candidează la funcţia de preşedinte sau de membru al comitetului de conducere al asociaţiei comunitare trebuie să nu fie şi să nu fi fost membri ai unui partid politic.(6) În fiecare judeţ se constituie Uniunea Judeţeană a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte asociaţiile comunitare din toate localităţile judeţului. În municipiul Bucureşti se constituie Uniunea Municipală a Asociaţiilor Comunitare.(7) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai asociaţiilor comunitare componente ale uniunii.(8) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului judeţean.(9) Adunarea generală a uniunii judeţene se întruneşte o dată la 4 ani, cu 3 săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii. (10) Se constituie Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte uniunile judeţene ale asociaţiilor comunitare.(11) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai uniunilor judeţene ale asociaţiilor comunitare.(12) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate din judeţele ţării plus municipiul Bucureşti.(13) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu 4 săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii.(14) În cadrul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare funcţionează Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.(15) Sfatul Ţării este constituit din 51 de membri aleşi de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare dintre personalităţile vieţii publice româneşti, în vârstă de peste 50 de ani, care nu au fost şi nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor, ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească viaţa economică şi socială a ţării.(16) Mandatul membrilor Sfatului Ţării este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii Sfatului Ţării nu pot îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.(17) Sfatul Ţării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, de preşedintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Ţării sunt publicate pe site-ul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare şi în Monitorul Oficial al României.(14) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure spaţii adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociaţiilor comunitare şi a uniunilor acestora, precum şi pentru desfăşurarea activităţii organelor lor de conducere.(15) Adunarea generală a asociaţiei comunitare poate hotărî ca membrii asociaţiei să contribuie, benevol, cu munca lor, sau cu sume băneşti, pentru crearea ori achiziţionarea de bunuri care intră şi rămân în proprietatea publică a comunităţii şi în administrarea autorităţii locale.(16) Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii asociaţiilor comunitare, a uniunilor judeţene şi a uniunii naţionale ale asociaţilor comunitare sunt finanţate de la bugetul de stat, potrivit legii.(17) Autorităţile statului şi autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţia organelor de conducere ale asociaţiilor comunitare toate datele şi informaţiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea atribuţiilor lor constituţionale.Atribuţiile asociaţiilor comunitare Articolul 134.84Asociaţiile comunitare îndeplinesc următoarele atribuţii: a)supraveghează modul în care persoanele alese sau numite în funcţii publice îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele electorale ori prin contractele de muncă şi aduc la cunoştinţa Avocatului Poporului şi a Autorităţii Morale orice încălcări ale acestor obligaţii; b)sesizează procuratura atunci când constată că un funcţionar public a încălcat legea; c)culeg propuneri formulate de membrii lor referitoare la soluţionarea problemelor cu care aceştia se confruntă şi le aduc la cunoştinţa autorităţilor locale şi autorităţilor statului; d)asigură consilierea membrilor lor în formularea de propuneri de hotărâri care trebuie adoptate de consiliul local, sau prin referendum, ori în formularea de iniţiative legislative, care trebuie adoptate de Parlament, sau prin referendum; e)asigură consilierea membrilor lor în iniţierea de referendumuri locale, judeţene şi naţionale; f)organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor pe care hotărârile autorităţilor locale şi ale autorităţilor statului le au asupra vieţii cetăţenilor, asupra localităţilor, asupra judeţelor, asupra ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor; g)organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care sunt cheltuiţi banii bugetelor locale, ai bugetelor judeţene şi ai bugetului de stat, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a Curţii de Conturi; h)organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor negative pe care activităţile desfăşurate de operatorii economici le au asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a autorităţilor locale şi autorităţilor statului cu atribuţii în contracararea acestor consecinţe; i)organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc atribuţiile stabilite prin
Constituţie şi prin lege, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a autorităţilor respective; j)organizează manifestaţii de protest ale membrilor lor împotriva actelor normative adoptate de autorităţile locale ori de autorităţile statului prin încălcarea legii, împotriva acţiunilor acestor autorităţi care încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor, precum şi împotriva operatorilor economici a căror activitate are consecinţe negative asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării; k)emit opinii asupra proiectelor de hotărâri care urmează a fi adoptate de consiliile locale sau judeţene, sau prin referendum, pe care le aduc la cunoştinţa consiliilor respective şi a membrilor lor; l)emit opinii asupra proiectelor de acte normative care urmează a fi adoptate de Guvern şi de ministere, pe care le aduc la cunoştinţa Guvernului şi a membrilor lor; m)emit opinii asupra proiectelor de legi care urmează a fi adoptate de Parlament, sau prin referendum, pe care le aduc la cunoştinţa Parlamentului şi a membrilor lor; n)emit opinii asupra persoanelor care candidează pentru ocuparea funcţiilor publice, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a electoratului şi a autorităţilor mandatate cu numirea în funcţii publice; o)numesc reprezentanţii lor în comisiile de evaluare şi selecţie ale proiectelor finanţate de la Fondul naţional de capital distributiv; p)numesc reprezentanţii lor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Mediatic Naţional, Consiliul Financiar Naţional, Consiliul Electoral Naţional, Consiliul Statistic Naţional, Consiliul Naţional de Integritate, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, în consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerelor, în consiliile de supraveghere ale Băncii Naţionale a României, Fondului naţional de capital distributiv, Fondului naţional de pensii publice, Fondului naţional de şomaj, Fondului naţional pentru asigurări de sănătate, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, regiilor naţionale şi locale, în comisiile permanente şi speciale ale Camerei Reprezentanţilor, ale consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale, în birourile electorale. 160. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă, pe încurajarea muncii productive şi pe distribuirea echitabilă a rezultatelor activităţii economice între participanţii la această activitate.(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:a)libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale; b)împiedicarea speculei şi a însuşirii de venituri necuvenite; c)remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a ponderii remunerării muncii în valoarea totală a veniturilor create în economia naţională; d)distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut realizat în economia naţională; e)constituirea şi administrarea Fondului naţional de capital distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din produsul intern brut al ţării şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc.; f)constituirea şi administrarea Fondului naţional de pensii publice, astfel încât pensia publică să fie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege; g)protejarea capitalului naţional, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională; h)stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere crescândă în produsul intern brut al ţării; i)exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome şi instituţii ale statului român, cu obligaţia statului de a se îngriji şi de zestrea de resurse naturale lăsată generaţiilor viitoare; j)furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării; k)ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic; l)dezvoltarea economică echilibrată a tuturor localităţilor şi judeţelor ţării; m)aplicarea politicilor de dezvoltare economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional. (3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2) literele c)-h) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul statistic al României.(4) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să includă indicatorii economici prevăzuţi la alineatul (2) în programele naţionale de dezvoltare ale României supuse aprobării poporului în campaniile pentru alegerile prezidenţiale.(5) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte. 161. După articolul 135 se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional de capital distributiv “. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.1 (1) Fondul naţional de capital distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Obiectivele Fondului naţional de capital distributiv sunt:a)crearea unei surse sigure şi permanente pentru realizarea de investiţii productive, generatoare de venituri şi locuri de muncă; b)despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul de care au fost deposedaţi abuziv prin Legea nr. 15/1990 şi de profiturile realizate de acest capital; c)împroprietărirea continuă cu capital a cetăţenilor ţării, astfel încât, în România, să funcţioneze o economie democratică, în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor.(3) Veniturile Fondului naţional de capital distributiv se formează din următoarele surse:a)impozitul progresiv pe proprietăţi; b)venituri din capitalul aflat în administrarea Fondului naţional de capital distributiv; c)venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor; d)alte surse prevăzute de lege. (4) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât din sursele prevăzute la alineatul (3) să se asigure preluarea la Fondul naţional de capital distributiv a echivalentului a o cincime din produsul intern brut al României, în fiecare an.(5) Veniturile colectate la Fondul naţional de capital distributiv sunt folosite pentru finanţarea de proiecte de investiţii productive, implementate în România, elaborate în conformitate cu prevederile Strategiei de dezvoltare a României. Investiţiile productive sunt cheltuieli efectuate pentru crearea de noi mijloace fixe, definite potrivit legii.(6) Veniturile colectate la Fondul naţional de capital distributiv sunt repartizate pe programe operaţionale sectoriale, potrivit legii, astfel încât să se asigure dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate generatoare de venituri şi locuri de muncă.(7) Fiecare cetăţean al României, în vârstă de peste 18 ani, care este pensionar al statului român sau angajat printr-un contract de muncă în România ori care desfăşoară activităţi economice independente autorizate în România sau care a părăsit România după data de 22 decembrie 1989, în căutarea unui loc de muncă, este îndreptăţit să devină beneficiar al Fondului naţional de capital distributiv şi să primească de la acesta o cotă individuală egală cu echivalentul sumei de 100.000 de lei, o singură dată, pe care să o folosească pentru finanţarea de proiecte de investiţii, potrivit prezentei legi. Valoarea cotei individuale poate fi modificată, prin lege, în funcţie de inflaţie şi de evoluţia produsului intern brut al României şi a numărului cetăţenilor României. (8) Cetăţenii pot folosi cotele lor individuale primite de la Fondul naţional de capital distributiv pentru finanţarea de proiecte iniţiate de ei, în calitate de persoane fizice autorizate, potrivit legii, sau ca aport la capitalul social al unor persoane juridice, în care ei sunt membri, ca asociaţi ori acţionari, aport folosit pentru finanţarea de proiecte iniţiate de aceste persoane juridice. Cetăţenii pot folosi cotele lor individuale primite de la Fondul naţional de capital distributiv şi pentru cumpărarea de capital oferit spre vânzare de Fond.(9) Sumele colectate în Fondul naţional de capital distributiv sunt transformate în cote individuale şi sunt puse la dispoziţia beneficiarilor Fondului, eşalonat, prin concursuri de proiecte, organizate potrivit legii. Concursurile de proiecte se organizează anual, separat pentru fiecare program operaţional sectorial. Sunt selectate şi admise la finanţare proiectele care obţin cel mai mare număr de puncte.(10) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră în proprietatea privată a persoanelor care au iniţiat proiectele finanţate cu bani primiţi de la Fondul naţional de capital distributiv.(11) Întregul capital aflat în proprietatea privată a statului român la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu este trecut în patrimoniul administrat de regii autonome, trece în administrarea Fondului naţional de capital distributiv. (12) Întregul capital vândut ilegal de statul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în administrarea Fondului naţional de capital distributiv.(13) Fondul naţional de capital distributiv este obligat să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Răscumpărarea se face la preţul la care capitalul a fost vândut, indexat cu rata inflaţiei şi corectat cu investiţiile făcute de cumpărător şi cu profiturile însuşite de acesta. După răscumpărare, acest capital este trecut în administrarea Fondului naţional de capital distributiv.(14) Fondul naţional de capital distributiv este obligat să transfere în administrarea Fondului naţional de pensii publice partea din valoarea capitalului trecut în administrarea sa, prin aplicarea prevederilor alineatelor (11), (12) şi (13), egală cu valoarea activului net al Fondului naţional de pensii publice, stabilită potrivit legii.(15) Fondul naţional de capital distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital rămas în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu cotele individuale primite de la Fond. (16) Fondul naţional de capital distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii.(17) Fondul naţional de capital distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita cotelor individuale primite de la Fond.(18) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul naţional de capital distributiv nu pot fi înstrăinate.(19) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe.(20) Fondul naţional de capital distributiv este condus de un guvernator, numit de Preşedintele României.(21) Guvernatorul Fondului naţional de capital distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.(22) Funcţia de guvernator al Fondului naţional de capital distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(23) În exercitarea atribuţiilor sale, guvernatorul Fondului naţional de capital distributiv emite decizii care se publică pe site-ul Fondului naţional de capital distributiv şi în Monitorul Oficial al României. (24) În cadrul Fondului naţional de capital distributiv funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al guvernatorului Fondului naţional de capital distributiv.(25) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de Preşedintele României.(26) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.(27) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.(28) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile guvernatorului Fondului naţional de capital distributiv. Avizele Consiliul de Supraveghere se publică pe site-ul Fondului naţional de capital distributiv şi în Monitorul Oficial al României.(29) Organizarea şi funcţionarea Fondului naţional de capital distributiv se stabilesc prin lege. 162. După articolul 135.1 se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul Naţional de Pensii Publice“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.2 (1) Fondul naţional de pensii publice este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional de pensii publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul naţional de pensii publice cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. Cetăţenii pot participa şi la fonduri de pensii private, care sunt facultative.(3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege.(4) Pensiile de la Fondul naţional de pensii publice se calculează şi se acordă pe baza principiului contributivităţii.(5) Veniturile Fondului naţional de pensii publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participanţilor la Fond.(6) Disponibilităţile băneşti ale Fondului naţional de pensii publice sunt păstrate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în depozite purtătoare de dobânzi.(7) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului naţional de pensii publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.(8) Prevederile alineatelor (20)-(29) ale articolului 135.1 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional de pensii publice. 163. După articolul 135.2 se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional de şomaj“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.3 (1) Fondul naţional de şomaj este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional de şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul naţional de şomaj cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.(3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la Fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni de o valoare cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare.(4) Veniturile Fondului naţional de şomaj sunt folosite pentru plata indemnizaţiilor de şomaj cuvenite participanţilor la Fond.(5) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional de şomaj. 164. După articolul 135.3 se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional pentru asigurări de sănătate“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.4 (1) Fondul naţional pentru asigurări de sănătate este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional pentru asigurări de sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul naţional pentru asigurări de sănătate cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. Cetăţenii pot participa şi la fonduri de asigurare medicală privată, care sunt facultative. (3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la Fond plata serviciilor medicale şi medicamentelor de care are nevoie. (4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional pentru asigurări de sănătate. 165. După articolul 135.4 se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional pentru inovare“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.5(1) Fondul naţional pentru inovare este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional pentru inovare se alimentează cu redevenţele plătite pentru fabricarea produselor şi utilizarea tehnologiilor realizate prin aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor finanţate de Fond. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul naţional pentru inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.(3) Veniturile Fondului naţional pentru inovare sunt folosite pentru finanţarea activităţii de cercetare aplicată efectuată pentru transformarea invenţiilor şi ideilor inovatoare în noi tehnologii şi produse destinate comercializării.(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional pentru inovare. 166. După articolul 135.5 se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional pentru mediu“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.5 (1) Fondul naţional pentru mediu este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional pentru mediu se alimentează cu amenzile plătite pentru alterarea mediului.(3) Veniturile Fondului naţional pentru mediu sunt folosite pentru refacerea mediului alterat şi pentru menţinerea echilibrului ecologic.(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional pentru mediu. 167. După articolul 135.6 se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul naţional valutar de rulment“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.7(1) Fondul naţional valutar de rulment este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.(2) Fondul naţional valutar de rulment se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de active valutare cu sumele băneşti provenite din:a)emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b)excedentele bugetului de stat. (3) Fondul naţional valutar de rulment se completează cu veniturile produse de activele valutare deţinute de Fond.(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea Fondului naţional valutar de rulment.(5) Este interzisă acordarea de împrumuturi din Fondul naţional valutar de rulment.(6) Activele valutare deţinute de Fondul naţional valutar de rulment sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.(7) Activele valutare deţinute de Fondul naţional valutar de rulment se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. (8) Prevederile alineatelor (7) şi (8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului naţional valutar de rulment. 168. După articolul 135.7 se introduce un nou articol, 135.8, astfel: Denumirea articolului va fi: „Casa de Economii şi Consemnaţiuni“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.8(1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărei capital se află în proprietate publică şi în administrarea statului român.(2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de bună gospodărire a banului, precum şi păstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării.(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii.(4) Depozitele băneşti constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sunt garantate integral de statul român, potrivit legii.(4) Profiturile realizate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni se fac venituri la Fondul naţional de capital distributiv.(5) Prevederile alineatelor (7) şi (8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni. 169. După articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regiile autonome“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.9 (1) Regiile autonome sunt operatori economici, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate producţia şi furnizarea de bunuri şi servicii de uz şi de interes public, prin administrarea capitalului aflat în proprietate publică.(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au caracter de monopol natural sau monopol de stat ori care prezintă importanţă strategică pentru poporul român, în ansamblul său, sau pentru comunităţile locale al ţării.(3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului, sau, prin hotărâre a consiliului local, în subordinea primarului localităţii.(4) Profiturile realizate de regiile autonome se fac venituri la Fondul naţional de capital distributiv.(5) Toate societăţile şi companiile naţionale care exploatează activităţi constituind monopol de stat se reorganizează ca regii autonome.(6) Regia autonomă este condusă de un administrator, numit de Preşedintele României, pentru regiile subordonate Guvernului, şi de primar, pentru regiile subordonate consiliului local.(7) Administratorul regiei autonome trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei naţionale ori a economiei locale, după caz.(8) Funcţia de administrator al regiei autonome este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.(9) În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul regiei autonome emite decizii care se publică pe site-ul regiei şi în Monitorul Oficial al României.(10) În cadrul regiei autonome funcţionează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului regiei.(11) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, sau de asociaţia comunitară, după caz, ei fiind validaţi în funcţie de Preşedintele României, ori de primarul localităţii, după caz. (12) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei naţionale, a economiei locale, după caz.(13) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin deciziile celor care i-au numit.(14) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile administratorului regiei autonome. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul regiei şi în Monitorul Oficial al României.(16) Organizarea şi funcţionarea regiei autonome se stabilesc prin lege. 170. După articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regimul monopolului de stat“. Articolul 135.9 (1) Constituie monopol de stat:a)fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a armamentului, muniţiilor şi explozibililor; b)producerea şi importul, în vederea comercializării, a medicamentelor şi substanţelor stupefiante; c)extracţia şi prelucrarea, în vederea comercializării, a bogăţiilor subsolului; d)exploatarea şi comercializarea resurselor de apă; e)exploatarea căilor ferate şi a drumurilor publice; f)transportul, distribuţia şi comercializarea energiei electrice; g)exploatarea fondului forestier aflat în proprietate publică; h)producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale; i)fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a alcoolului şi a băuturilor spirtoase distilate; j)fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a produselor de tutun şi a hârtiei pentru ţigarete; k)organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate; l)organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive. (2) Nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale pentru consum propriu.(3) Administrarea monopolurilor de stat prevăzute la alineatul (1) se face de către statul român.(4) Exploatarea activităţilor constituind monopol de stat se face de către instituţii publice sau regii autonome de profil, constituite în subordinea Guvernului ori a autorităţilor locale, pe bază de licenţe eliberate de ministerul de resort.(4) Este interzisă exploatarea activităţilor care constituie monopol de stat de către entităţi private. 171. După articolul 135.9 se introduce un nou articol, 135.10, astfel: Denumirea articolului va fi: „Rezervele internaţionale ale României“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.10 (1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din aur deţinut în tezaur în ţară.(2) Rezervele internaţionale ale României se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de aur cu sumele băneşti provenite din:a)emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b)excedentele bugetului de stat. (3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor internaţionale ale României.(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.(5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.(6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. 172. După articolul 135.10 se introduce un nou articol, 135.11, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protejarea concurenţei loiale“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.11 (1) Legea trebuie să interzică şi să sancţioneze orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea liberei concurenţe în cadrul pieţei naţionale şi, în special, cele care:a)stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare; b)limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică ori investiţiile; c)împart pieţele sau sursele de aprovizionare; d)aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; e)condiţionează încheierea contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul alineatului (1) sunt nule de drept.(3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul:

oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;

oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;

oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la îmbunătăţirea producţiei ori distribuţiei de produse sau la promovarea progresului tehnic ori economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi care: a)nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective; b)nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză. (4) Legea trebuie să interzică şi să sancţioneze folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa naţională ori pe o parte semnificativă a acesteia.Aceste practici abuzive pot consta în special în: a)impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile; b)limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor; c)aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; d)condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. 173. După articolul 135.11 se introduce un nou articol, 135.12, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protecţia consumatorilor“. Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.12 (1) Legea trebuie să dispună măsuri care să protejeze sănătatea, siguranţa şi interesele economice ale consumatorilor şi să asigure exercitarea dreptului consumatorilor la informare, educare şi organizare în vederea apărării intereselor lor.(2) Legea trebuie să prevadă proceduri simple şi operative pentru rezolvarea cererilor consumatorilor şi ale organizaţiilor acestora.(3) Nimeni nu poate fi obligat să plătească preţul unui bun care nu i-a fost livrat sau al unei lucrări care nu i-a fost executată ori al unui serviciu care nu i-a fost prestat. Contractele care încalcă această dispoziţie sunt lovite de nulitate absolută.(4) În executarea contractelor de prestări servicii cu furnizare continuă, la prima factură neplătită la termen, contractul este reziliat şi prestarea serviciului este oprită. Continuarea prestării serviciului se face pe cheltuiala prestatorului.(5) Nimeni nu poate fi obligat să plătească penalităţi de întârziere mai mari decât valoarea datoriei, indexată cu indicele inflaţiei. 174. Articolul 136 se abrogă. 175. Articolul 137 se abrogă. 176. Articolul 138 se modifică şi se completează astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor şi fondurile prevăzute la articolele 135.1-135.7 din Constituţie.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului. După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: (2.1) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobare Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente. (2.2) Autorităţile locale executive sunt obligate să prezinte spre aprobare autorităţilor locale deliberative numai bugete locale echilibrate sau cu excedente. (2.3) Legea stabileşte principiile ce trebuie respectate în alocarea de subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale. (2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizează sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare judeţ, comună ori oraş, astfel încât să se asigure resursele financiare cerute de funcţionarea normală a tuturor instituţiilor publice locale. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Dacă legea bugetului de stat, respectiv hotărârea de aprobare a bugetului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat, respectiv bugetul local, al anului precedent, până la adoptarea noului buget. În cazul în care bugetul de stat nu este aprobat cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, potrivit legii. După alineatul (5) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: (5.1) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale. (5.2) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Camerei Reprezentanţilor, în condiţiile legii. 177. Articolul 139 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege. 178. Articolul 140 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a capitalului aflat în proprietate publică şi a resurselor financiare ale statului şi ale autorităţilor locale. În condiţiile legii, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Curtea de Conturi prezintă anual Camerei Reprezentanţilor şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în gestiunea bugetului public naţional. Raportul anual este depus la Camera Reprezentanţilor şi la Preşedintele României şi este publicat în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: (2.1) Curtea de Conturi prezintă anual Camerei Reprezentanţilor şi Preşedintelui României un raport asupra modului în care a fost gestionat capitalul aflat în proprietate publică şi în administrarea statului şi a autorităţilor locale în anul financiar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în gestiunea acestui capital. Raportul anual este depus la Camera Reprezentanţilor şi la Preşedintele României şi este publicat în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă. Primul raport anual întocmit după intrarea în vigoare a prezentei legi se referă şi la modul în care a fost gestionat întregul capital trecut în proprietatea statului şi a autorităţilor locale prin
Legea nr. 15/1990, cuprinzând neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în administrarea acestui capital. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:(3) La cererea Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui României sau a cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate. După alineatul (3) se introduc opt noi alineate, cu următorul cuprins: (3.1) Curtea de Conturi este condusă de un preşedinte, ales de popor. (3.2) Candidaţii la funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi economice sau în învăţământul superior economic, să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea administrării resurselor financiare ale statului român. (3.3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Curţii de Conturi. (3.4) În cadrul Curţii de Conturi funcţionează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al preşedintelui Curţii de Conturi. (3.5) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Curţii de Conturi. (3.6) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (3.7) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Curţii de Conturi. (3.8) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile preşedintelui Curţii de Conturi. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Curţii de Conturi şi în Monitorul Oficial al României. Alineatul (4) va avea următorul cuprins: (4) Cei 18 controlori de conturi ai Curţii sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători. Alineatul (5) se abrogă. Alineatul (6) va avea următorul cuprins: (6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către preşedintele Curţii de Conturi, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. După alineatul (6) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:(9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege. 179. Articolul 141 se abrogă. 180. Articolul 142 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, din care un preşedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat şi 8 judecători, numiţi de preşedintele Curţii Constituţionale, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) Prevederile articolelor 81 alineatele (2)-(4), 82 alineatul (2), 83, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Curţii Constituţionale. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Alineatul (5) va avea următorul cuprins: (5) Dacă funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale devine vacantă ori dacă preşedintele Curţii Constituţionale este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un judecător din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Autorităţii Judecătoreşti. După alineatul (5) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(6) Preşedintele Curţii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.(7) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege. 181. Articolul 143 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Condiţii pentru numire şi alegere“. Cuprinsul articolului va fi:(1) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi probitate morală, să nu fi fost membri ai unui partid politic, să nu fi fost aleşi sau numiţi într-o funcţie publică din partea unui partid politic, să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea organizării şi funcţionării statului român. (2) Candidaţii la funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale trebuie să prezinte electoratului Programul apărării Constituţiei, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de preşedinte al Curţii Constituţionale, dacă va fi ales.
(3) Programul apărării
Constituţiei constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale. 182. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins: Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. 183. Articolul 145 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Independenţa“ Cuprinsul articolului va fi: Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. 184. Articolul 146 se modifică şi avea următorul cuprins: a)se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b)se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui României, a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, precum şi din oficiu; c)se pronunţă asupra constituţionalităţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi din oficiu; d)hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de preşedintele Curţii Constituţionale, de preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, de Avocatul Poporului sau de cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot; e)soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile statului, la cererea Preşedintelui României, a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a preşedintelui Autorităţii Mediatice, a preşedintelui Autorităţii Financiare, a preşedintelui Autorităţii Electorale, a preşedintelui Autorităţii Statistice, a preşedintelui Autorităţii Morale, a preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a preşedintelui Curţii de Conturi sau la iniţiativa preşedintelui Curţii Constituţionale; f)veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la alegerea Preşedintelui României, a preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a preşedintelui Autorităţii Financiare, a preşedintelui Autorităţii Electorale, a preşedintelui Autorităţii Statistice, a preşedintelui Autorităţii Morale, a preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a preşedintelui Curţii de Conturi şi confirmă rezultatele sufragiilor; g)constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de Preşedinte al României, de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, de preşedinte al Autorităţii Mediatice, de preşedinte al Autorităţii Financiare, de preşedinte al Autorităţii Electorale, de preşedinte al Autorităţii Statistice, de preşedinte al Autorităţii Morale, de preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice şi de preşedinte al Curţii de Conturi şi comunică cele constatate Parlamentului şi celorlalte autorităţi ale statului interesate; h)dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, a preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a preşedintelui Autorităţii Mediatice, a preşedintelui Autorităţii Financiare, a preşedintelui Autorităţii Electorale, a preşedintelui Autorităţii Statistice, a preşedintelui Autorităţii Morale, a preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a preşedintelui Curţii de Conturi; i)veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la organizarea şi validarea referendumurilor şi confirmă rezultatele acestora; j)verifică îndeplinirea condiţiilor stabilite de Constituţie pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. 185. Articolul 147 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Camera Reprezentanţilor sau Preşedintele României, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. După alineatul 4 se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:(5) Poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale.(6) Judecătorii Curţii Constituţionale răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de deciziile Curţii Constituţionale pentru care au votat. 186. Titlul VI se abrogă. 187. Articolul 150 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Revizuirea Constituţiei este iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot. Alineatul (2) se abrogă. 188. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Camera Reprezentanţilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(2) În cazul în care Camera Reprezentanţilor respinge propunerea de revizuire iniţiată de Preşedintele României sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 30 de zile de la data respingerii proiectului de către Camera Reprezentanţilor, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Cameră.(3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Camera Reprezentanţilor, Camera este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.(4) Proiectul de revizuire aprobat de Camera Reprezentanţilor se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.(5) Revizuirea
Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum. 189. Articolul 152 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil şi democratic al statului român, integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului, separaţia şi independenţa autorităţilor statului, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. 190. Articolul 154 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Consiliul Legislativ, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta lege şi va face Camerei Reprezentanţilor sau, după caz, Preşedintelui României propuneri corespunzătoare. În acelaşi termen, vor fi iniţiate şi adoptate toate legile privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor statului prevăzute de prezenta lege, ca şi celelalte legi necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi. 191. Articolul 155 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: (1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare la data intrării în vigoare a prezentei legi se dezbat şi se aprobă potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului naţional de pensii publice şi va prezenta spre aprobarea Camerei Reprezentanţilor legea Fondului naţional de pensii publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond. Alineatele (5) şi (6) se abrogă. Articolul IIRevizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alineatul (3) din Constituţia României. DECLARAŢIE Subsemnaţii:

Colceag Florian, cetăţean român, cod numeric personal 1510317400091, cu domiciliul în satul Mogoşoaia (com. Mogoşoaia), Str. Vânătorilor nr. 2B, judeţul Ilfov;

Popovici Denisa, cetăţean român, cod numeric personal 2561109400619, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Calea Griviţei nr. 397, bl. N, sc. C, et. 1, ap. 4, sectorul 1;

Manea Dumitru, cetăţean român, cod numeric personal 1560627400847, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Barbu Lăutaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1;

Traşcă Cristian, cetăţean român, cod numeric personal 1670624416032, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Olăneşti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6;

Ţiganaşu Liviu, cetăţean român, cod numeric personal 1610822227799, cu domiciliul în municipiul Iaşi, Şoseaua Naţională nr. 59, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Iaşi;

Bîrsan Stelică, cetăţean român, cod numeric personal 1660710221188, cu domiciliul în municipiul Iaşi, Aleea Domenii nr. 14, judeţul Iaşi;

Taftă Lucian, cetăţean român, cod numeric personal 1570702400430, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, bd. Timişoara nr. 35A, bl. T9, sc. 1, et. 8, ap. 11, sectorul 6;

Nae Emil-Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1660421463021, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6;

Boboc Petrache, cetăţean român, cod numeric personal 1460215227781, cu domiciliul în municipiul Iaşi, str. Sărărie nr. 187, bl. A1, ap. 1, judeţul Iaşi;

Cojocaru Constantin, cetăţean român, cod numeric personal 1420503400017, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1;

Dima Petrică, cetăţean român, cod numeric personal 1651009400419, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, şos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2;

Gligor Viorel, cetăţean român, cod numeric personal 1541030131213, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2, et. 3, ap. 57, sectorul 2;

Dorohoianu Vasilică, cetăţean român, cod numeric personal 1651119221140, cu domiciliul în municipiul Iaşi, str. Păcurari nr. 66, judeţul Iaşi;

Mihailă Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1771005461512, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, bd. Ceahlăul nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6;

Onofrei Ghiocel, cetăţean român, cod numeric personal 1490928400232, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1;

Voicu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1520901100094, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ion Urdăreanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5;

Manea Traian, cetăţean român, cod numeric personal 1561204293141, cu domiciliul în comuna Valea Călugărească, satul Valea Poienii nr. 125, judeţul Prahova;

Ilie Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1500112400437, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, şi

Antonescu Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1460311296722, cu domiciliul în oraşul Urlaţi, str. 1 Mai nr. 37C, judeţul Prahova,având calitate de alegători, declarăm prin prezenta, pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal, cu privire la falsul în declaraţii, că înţelegem să ne constituim într-un comitet de iniţiativă legislativă având drept scop promovarea unui proiect de revizuire a Constituţiei României, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Subsemnaţii declarăm în mod expres că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, şi anume că nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, nu suntem membri ai Guvernului, nu suntem persoane numite în funcţie de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice. Subsemnaţii declarăm, de asemenea că ne-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni referitoare la faptul că răspunderea pentru conţinutul prezentei declaraţii este cea prevăzută de lege pentru înscrisurile oficiale. Redactat şi autentificat de B.N.P. Apostu Lucian Cătălin şi Asociaţii într-un exemplar original care rămâne în arhiva biroului notarial şi 20 (douăzeci) de duplicate care au aceeaşi forţă probantă ca şi exemplarul original, din care 19 (nouăsprezece) exemplare pentru părţi şi 1 (un) exemplar pentru arhiva biroului notarial. Declaranţi: Colceag Florian Popovici Denisa Manea Dumitru Traşcă Cristian Ţiganaşu Liviu Bîrsan Stelică Taftă Lucian Nae Emil-Marian Boboc Petrache Cojocaru Constantin Dima Petrică Gligor Viorel Dorohoianu Vasilică Mihailă Mihai Onofrei Ghiocel Voicu Mihai Manea Traian Ilie Marian Antonescu Marian ROMÂNIA U.N.N.P.R. - Camera Notarilor Publici Bucureşti B.N.P. Apostu Lucian-Cătălin şi Asociaţii Municipiul Bucureşti, bd. Regina Maria nr. 46, parter, ap. 1, sectorul 4 Licenţă de funcţionare nr. 1675/1596/04 august 2013 Tel.: 021 337.13.22; 021 335.08.30, fax: 021 337.20.10 e-mail: office@notariatapostu.ro ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3137 Anul 2013, luna decembrie, ziua 10 Eu, Apostu Lucian-Cătălin, notar public, astăzi, 10 decembrie 2013, orele 14,00, la solicitarea expresă a părţilor, pentru autentificarea prezentului înscris, m-am deplasat la adresa din municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Pictor Verona nr. 12-14, et. 1, ap. 47, unde i-am găsit pe:

Colceag Florian, cetăţean român, cod numeric personal 1510317400091, cu domiciliul în satul Mogoşoaia (com. Mogoşoaia), Str. Vânătorilor nr. 2B, judeţul Ilfov, identificat cu C.I. seria IF nr. 120998, emisă de SPCLEP Buftea la data de 18 august 2006, în nume propriu;

Popovici Denisa, cetăţean român, cod numeric personal 2561109400619, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Calea Griviţei nr. 397, bl. N, sc. C, et. 1, ap. 4, sectorul 1, identificată cu C.I. seria RT nr. 876120, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28 martie 2013, în nume propriu;

Manea Dumitru, cetăţean român, cod numeric personal 1560627400847, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Barbu Lăutaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RR nr. 665108, emisă de SPCEP S 1 biroul nr. 4 la data de 10 mai 2010, în nume propriu;

Traşcă Cristian, cetăţean român, cod numeric personal 1670624416032, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Olăneşti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 688076, emisă de SPCEP S6 biroul nr. 4 la data de 23 iunie 2010, în nume propriu;

Ţiganaşu Liviu, cetăţean român, cod numeric personal 1610822227799, cu domiciliul în municipiul Iaşi, Şoseaua Naţională nr. 59, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Iaşi, identificat cu C.I. seria MZ nr. 194652, emisă de SPCLEP Iaşi la data de 12 iulie 2013, în nume propriu;

Bîrsan Stelica, cetăţean român, cod numeric personal 1660710221188, cu domiciliul în municipiul Iaşi, Aleea Domenii nr. 14, judeţul Iaşi, identificat cu C.I. seria MX nr. 911139, emisă de SPCLEP Iaşi la data de 29 iulie 2010, în nume propriu;

Taftă Lucian, cetăţean român, cod numeric personal 1570702400430, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, bd. Timişoara nr. 35A, bl. T9, sc. 1, et. 8, ap. 100, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 778082, emisă de S.P.C.E.P Sector 6 la data de 5 iulie 2012, în nume propriu;

Nae Emil-Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1660421463021, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RT nr. 613296, emisă de SPCEP S6 biroul nr. 3 la data de 31 octombrie 2008, în nume propriu;

Boboc Petrache, cetăţean român, cod numeric personal 1460215227781, cu domiciliul în municipiul Iaşi, str. Sărărie nr. 187, bl. A1, ap. 1, judeţul Iaşi, identificat cu C.I. seria MX nr. 504100, emisă de municipiul Iaşi la data de 17 noiembrie 2004, în nume propriu;

Cojocaru Constantin, cetăţean român, cod numeric personal 1420503400017, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RR nr. 214874, emisă de Secţia 4 la data de 2 iulie 2002, în nume propriu;

Dima Petrica, cetăţean român, cod numeric personal 1651009400419, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Şos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 672123, emisă de SPCEP S2 biroul nr. 2 la data de 30 octombrie 2009, în nume propriu;

Gligor Viorel, cetăţean român, cod numeric personal 1541030131213, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2, et. 3, ap. 57, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 861445, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 1 februarie 2013, în nume propriu;

Dorohoianu Vasilica, cetăţean român, cod numeric personal 1651119221140, cu domiciliul în municipiul Iaşi, str. Păcurari nr. 66, judeţul Iaşi, identificat cu C.I. provizorie seria PC nr. 640524, emisă de municipiul Iaşi la data de 17 ianuarie 2013, în nume propriu;

Mihailă Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1771005461512, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, bd. Ceahlăul nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 780663, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 29 iulie 2011, în nume propriu;

Onofrei Ghiocel, cetăţean român, cod numeric personal 1490928400232, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RD nr. 390291, emisă de Secţia 3 Poliţie la data de 25 iunie 2004, în nume propriu;

Voicu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1520901100094, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Ion Urdăreanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5, identificat cu C.I. seria RR nr. 661776, emisă de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 3 mai 2010, în nume propriu;

Manea Traian, cetăţean român, cod numeric personal 1561204293141, cu domiciliul în comuna Valea Călugărească, satul Valea Poienii nr. 125, judeţul Prahova, identificat cu C.I. seria PX nr. 151490, emisă de SPCLEP Valea Călugărească la data de 20 februarie 2013, în nume propriu;

Ilie Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1500112400437, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, identificat cu C.I. seria RT nr. 624749, emisă de SPCEP S4 biroul nr. 2 la data de 30 decembrie 2008, în nume propriu; şi

Antonescu Marian, cetăţean român, cod numeric personal 1460311296722, cu domiciliul în oraşul Urlaţi, str. 1 Mai nr. 37C, judeţul Prahova, identificat cu C.I. seria PX nr. 143309, emisă de SPCLEP Urlaţi la data de 16 ianuarie 2013, în nume propriu,care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar. În temeiul dispoziţiilor art. 12 litera b) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, republicată, se declară autentic prezentul înscris. S-a achitat onorariul de 300,00 lei, pentru care s-a încasat TVA în cuantumul sumei de 72 lei. Notar public, Apostu Lucian-Cătălin L.S. Prezentul duplicat s-a întocmit în 20 (douăzeci) de exemplare de Apostu Lucian-Cătălin, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul. Notar public, Apostu Lucian-Cătălin AVIZ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1937 din 17.12.2013, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicată, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Conform Expunerii de motive, proiectul a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat „organic“, care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. În fapt, este vorba de o rescriere a Legii fundamentale, pe alte principii, cu alte instituţii fundamentale ori cu menţinerea unora, dar având alte atribuţii, fără a ţine cont de principiile care decurg din legislaţia Uniunii Europene, având în vedere că România este stat membru al acesteia. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. Semnalăm că în anul 2013 Consiliul Legislativ a mai avizat o iniţiativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, depusă de aceiaşi membri ai Comitetului de Iniţiativă ca şi cei ai prezentului proiect. Avizul Consiliului Legislativ nr. 308 din 22 aprilie 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 23 mai 2013. Între cele două proiecte există însă numeroase diferenţieri, provenite şi din faptul că actualul proiect cuprinde mult mai multe intervenţii asupra Legii fundamentale decât precedentul. 3. Semnalăm că, de principiu, Constituţia unui stat trebuie să reflecte realitatea prezentului, dar este necesar a previziona, pe cât posibil, şi evenimente viitoare care nasc situaţii nereglementate juridic. În acest context, apare necesară actualizarea normelor legale la noile realităţi, constatându-se, în acest sens, că „o lege fundamentală este oricând perfectibilă, trebuie doar cântărit atent momentul (când), metoda (cum) şi doza (ce) de perfecţionare care i se administrează“.1 De aceea, majoritatea revizuirilor constituţionale sunt motivate de considerente interne, fie de natură politică, fie predominant juridică. Totodată, o revizuire constituţională trebuie să aibă un caracter fundamentat şi realizabil, adaptat condiţiilor materiale, sociale, politice şi juridice existente, în vederea îmbunătăţirii lor. Prezentul demers, prin modificările propuse, vizează, mai degrabă, unele condiţii ideale în viaţa unui stat, îmbinând protejarea intereselor cetăţeanului cu diminuarea şi controlul prerogativelor autorităţilor statului. Astfel de prevederi însă nu pot fi implantate în realităţile interne, unionale şi internaţionale. 4. Este, de asemenea, de relevat faptul că o Constituţie reprezintă baza întregului sistem juridic al unui stat şi trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerinţelor şi necesităţilor actuale şi viitoare care apar în evoluţia unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării şi modernizării societăţii. Prin 1 Tănăsescu, E.S., „Revizuirea Constituţiei“, http://www.ziare.com/politica/constituţie/revizuirea-constituţiei-şi-fiecare-popor-are-constituţia-pe-care-o-merită-1217912. Constituţie sunt reflectate interesele tuturor cetăţenilor unui stat, imprimându-i astfel o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituţia unui stat democratic sunt consacrate principiile vieţii economice, sociale, politice şi juridice, care îşi au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără. Ca atare, Constituţia unei ţări reglementează aspectele cele mai importante şi generale ale ordinii juridice ale societăţii, principiile şi liniile directoare, formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte ce vor fi reglementate în detaliu în legislaţia subsecventă. În acest context, precizăm că unele articole nou-introduse cuprind 13, 20, 25 de alineate, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă, iar conţinutul acestora nici nu ar putea fi cuprins în Legea fundamentală a unui stat. Constituţia este principalul izvor de drept al unui stat, fiind clasată mai presus de toate celelalte izvoare de drept. Legile, ca acte juridice ale Parlamentului, sunt elaborate în conformitate cu litera şi spiritul Constituţiei, fiind adoptate cu respectarea normelor fundamentale. Poziţia supraordonată a Constituţiei presupune că aceasta reglementează relaţiile sociale care sunt esenţiale pentru popor, stabilind principiile fundamentale pentru întregul drept, ramurile dreptului dezvoltând aceste dispoziţii de principiu. Se constată însă că prezentul proiect de revizuire încearcă să reglementeze unele situaţii care nu ar trebui să se regăsească într-o constituţie, ci în acte subsecvente, de natura legii. 5. Sub aspectul condiţiilor de elaborare şi redactare a unui act normativ, prezentul proiect nu este redactat într-un limbaj juridic specific normativ, concis, clar, sobru şi precis, care să excludă orice echivoc (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.018/2010). Astfel, se formulează unele ipoteze juridice care, pe lângă caracterul permisiv, nerecomandat, creează şi situaţii nedorite. Este cazul dispoziţiilor art. 41 alin. (1.1), conform cărora „statul este obligat... să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească“ sau al dispoziţiilor art. 42 alin. (2), conform cărora „munca forţată, prestată în condiţii acceptabile biologic sau moral, este permisă...“. De asemenea, semnalăm că în proiect nu este utilizată o terminologie unitară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind utilizate concomitent noţiunile de autoritate legislativă, Parlament, Camera Reprezentanţilor. De asemenea, constatăm şi reglementarea unor instituţii care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în Legea fundamentală, cum ar fi dispoziţiile privind Fondurile naţionale sau cele privind regimul monopolului de stat, rezervele internaţionale, protejarea concurenţei, protecţia consumatorilor, propuse la pct. 161-167, 170-173. 6. Revizuirea Constituţiei este un proces firesc în contextul modificării continue a realităţilor vieţii sociale, însă aceasta nu poate fi realizată decât cu respectarea limitelor formale şi materiale prevăzute de Legea fundamentală. Aşa cum s-a precizat în doctrină, limitarea puterii constituante derivate de către cea originară „permite, în primul rând, o mai mare stabilitate a Constituţiei, iar, în al doilea rând, reprezintă încă o dovadă a faptului că prin legea fundamentală sunt consfinţite valorile esenţiale ale unei societăţi, unele dintre acestea fiind atât de importante încât limitează în acţiunea sa chiar puterea constituantă derivată“2. În acest context, este de subliniat că limitele materiale ale revizuirii se impun indiferent care dintre subiectele de drept prevăzute de art. 150 din Constituţie ar fi iniţiatorul acesteia. Din acest punct de vedere, se remarcă, în primul rând, că prezentul proiect cuprinde o modificare a însăşi dispoziţiei din cuprinsul art. 152 alin. (1) din Constituţie, prin care sunt stabilite limitele materiale ale revizuirii Constituţiei. Astfel, este eliminată interdicţia revizuirii prevederilor privind forma republicană de guvernământ, norma fiind corelată, de altfel, cu prevederea, în cuprinsul art. 1 alin. (2), din proiect a posibilităţii modificării, prin referendum naţional, a formei de guvernământ. O astfel de soluţie legislativă este însă inacceptabilă, întrucât excedează limitelor stabilite de legiuitorul constituant originar. Avem în vedere că, aşa cum s-a subliniat în doctrină, este de domeniul evidenţei „că o constituţie nu este doar o regulă fundamentală, ci că ea se bazează pe o serie de principii intangibile, în absenţa cărora ea îşi pierde raţiunea de a fi“3. Astfel, nici modificarea normei care stabileşte limitele revizuirii şi nici modificarea normelor care reglementează valorile stabilite de aceasta drept intangibile nu pot fi acceptate, întrucât o astfel de soluţie legislativă ar fi contrară scopului iniţial al reglementării, constituind deci un abuz de drept4. Menţionăm că schimbarea fundamentală a principiilor care stau la baza ordinii constituţionale actuale nu este imposibilă, dacă voinţa populară o impune, însă o astfel de modificare nu poate fi realizată pe calea unei revizuiri a Constituţiei, ci doar pe calea înlocuirii acesteia în întregime. Pe lângă soluţiile legislative deja analizate, proiectul supus avizării cuprinde o serie întreagă de dispoziţii prin care se depăşesc limitele revizuirii Constituţiei, după cum urmează: 6.1. Norma propusă la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (5), potrivit căreia respectarea hotărârilor judecătoreşti nu este obligatorie în cazul în care acestea „sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului“ aduce atingere independenţei justiţiei, valoare fundamentală avută în vedere de art. 152 alin. (2), întrucât lasă la aprecierea unei entităţi nedefinite valabilitatea respectivelor decizii, care ar urma să fie supuse „judecăţii populare“. În plus, adoptarea unui astfel de criteriu şi în ceea ce priveşte supremaţia Constituţiei şi obligativitatea legilor relativizează până la eliminare principiile de bază ale statului de drept, anulând, practic, principiile stabilite în cuprinsul întregii Constituţiei, care devine astfel o simplă declaraţie de intenţii. 6.2. Norma propusă la art. I pct. 12 pentru art. 8 alin. (3), prin instituirea dreptului constituţional al partidelor politice de a urmări schimbarea ordinii de drept existente, fie chiar şi „pe căi democratice“, constituie o încălcare a limitelor revizuirii Constituţiei, întrucât conferă partidelor politice îndreptăţirea de a iniţia sau de a susţine inclusiv modificări ale Legii fundamentale. Prin aceste dispoziţii se aduc atingere valorilor fundamentale protejate de art. 152, valori care se înscriu, toate, în cuprinsul noţiunii de „ordine de drept existentă“. 6.3. La art. I pct. 16, completarea art. 13 cu norme prin care se instituie obligaţia utilizării exclusiv a limbii române în raporturile cu autorităţile publice, coroborată cu abrogarea art. 120, potrivit art. I pct. 133, precum şi cu lipsa unei norme de excepţie în cuprinsul titlului referitor la autorităţile locale (art. I pct. 158), elimină posibilitatea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere semnificativă, prevăzută în prezent de art. 120 alin. (2). Întrucât această posibilitate reprezintă o garanţie a dreptului la identitate consacrat de art. 6 2 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, coordonatori, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 1.456. 3 Ibidem, pag. 1.459. 4 Idem. din Constituţie, suprimarea acesteia încalcă limitele revizuirii, potrivit dispoziţiilor art. 152 alin. (2). În plus, dispoziţia propusă pentru art. 13 alin. (2), referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administraţiei publice, nu poate fi acceptată şi pentru că este în contradicţie cu obligaţiile asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. În conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituţional se regăsesc în prezent norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale în învăţământ, justiţie, autorităţile administraţiei publice locale. Şi actualul proiect menţine, de altfel, unele dintre aceste soluţii legislative, cum ar fi, dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 32, potrivit cărora dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. În acest context, amintim şi dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentală, astfel cum este propus la art. I pct. 142. 6.4. La art. I pct. 19, referitor la textul propus pentru art. 16 alin. (3), relevăm că eliminarea, din cuprinsul textului actual, a tezei a doua, care prevede, în prezent, drept garanţie a egalităţii în drepturi, obligaţia statului român de a garanta egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, reprezintă o suprimare a garanţiei principiului egalităţii în drepturi, depăşind astfel limitele revizuirii Constituţiei. Totodată, prin norma propusă pentru alin. (5) se instituie, în fapt, suprimarea definitivă a dreptului unor categorii de persoane de a ocupa funcţii publice. Observaţia este valabilă şi pentru art. 37 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 37, în care trimiterea făcută la art. 16 alin. (5) are ca efect suprimarea unui drept fundamental, încălcându-se astfel limitele revizuirii, prevăzute de art. 152 alin. (2). 6.5. Normele din cuprinsul art. 20, referitoare la efectele tratatelor internaţionale privind drepturile omului, propuse spre abrogare la art. I pct. 22, reprezintă garanţii ale tuturor drepturilor şi libertăţile cetăţenilor consfinţite prin Constituţie, astfel încât eliminarea lor reprezintă o încălcare evidentă a limitelor revizuirii Legii fundamentale prevăzute de art. 152 alin. (2). 6.6. La art. I pct. 26, norma propusă pentru art. 24 alin. (2), coroborată cu includerea avocaturii în cap. III „Autoritatea judecătorească“, propusă în cuprinsul art. I pct. 148, are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului la apărare, respectiv aceea ca persoana să poată fi asistată de un avocat ales. Avem în vedere faptul că, spre deosebire de formularea actuală, din redactarea art. 24 alin. (2) lipseşte referirea la „avocatul ales“, iar potrivit art. 132.1 alin. (4), „cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii“. Întrucât are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului la apărare, soluţia legislativă propusă prin proiect depăşeşte limitele revizuirii şi nu poate fi acceptată. 6.7. Art. 44 alin. (6), astfel cum este propus la art. I pct. 46, prevede că stabilirea despăgubirilor în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau al utilizării subsolului proprietăţilor imobiliare pentru lucrări de interes general se face „potrivit legii“. Reglementarea propusă înlocuieşte, astfel, prevederea în vigoare potrivit căreia, în aceste situaţii, despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. Această dispoziţie reprezintă o garanţie a dreptului de proprietate, care nu poate fi suprimată prin revizuirea Constituţiei. Avem în vedere faptul că, în lipsa oricăror alte limite constituţionale, „legea“ la care face referire textul propus prin proiect poate stabili orice fel de criterii de despăgubire, inclusiv unele mai puţin avantajoase pentru proprietar. 6.8. Cu privire la alin. (8) al art. 44, astfel cum este propus la art. I pct. 46, care are ca finalitate eliminarea din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al dobândirii averii, semnalăm că norma s-a regăsit şi în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011, reţinând că această prezumţie constituie o garanţie a dreptului de proprietate al persoanei. În absenţa unei astfel de prezumţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmaţia, ci deţinătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în şedinţa din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziţiei privind prezumţia dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991. Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 152 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea a constatat că eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia „Caracterul licit al dobândirii se prezumă“ este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituţie. Curtea a subliniat în acest context cele reţinute în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, şi anume că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţi sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii. Pe cale de consecinţă, nici norma propusă pentru art. 44 alin. (9) nu poate fi acceptată, întrucât răstoarnă sarcina probei în raport cu reglementarea actuală, impunând persoanelor să probeze „caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor“. O astfel de soluţie legislativă constituie, la rândul ei, o suprimare a garanţiei dreptului de proprietate prevăzută în prezent de art. 44 alin. (8) din Constituţie, care impune dovedirea caracterului ilicit al dobândirii bunurilor celui care invocă acest caracter. 6.9. La art. I pct. 75, norma propusă pentru art. 72 instituie răspunderea parlamentarilor prin eliminarea celor două forme actuale ale imunităţii parlamentare. Din acest punct de vedere trebuie subliniat că, analizând o dispoziţie similară din cuprinsul unui proiect de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională a subliniat, în Decizia nr. 799/2011, că actuala reglementare a imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, respectiv lipsa răspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului [alin. (1) al art. 72] şi inviolabilitatea parlamentarului [alin. (2) şi (3) ale art. 72], continuă tradiţia statului român ale cărei baze au fost puse încă din anul 1864. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris prevedea în acest sens, în art. VII, că membrii Adunării Ponderatrice, ca de altfel şi membrii Adunării Elective, se bucură de „neviolabilitate“, ei neputând fi arestaţi sau judecaţi pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepţia flagrantului, şi numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea. Instituţia imunităţii parlamentare a fost preluată şi întărită de constituţiile următoare, cu excepţia celor din perioada dictaturii comuniste. Constituţia României din 1991 a consacrat din nou instituţia imunităţii parlamentare, abolită, practic, în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituţiile statelor europene, influenţate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice şi inviolabilitatea. Astfel, instituţia imunităţii parlamentare este reglementată atât sub forma imunităţii pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declaraţiile făcute şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului, cât şi a imunităţii materiale, denumită şi imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis, de regulă, că un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală, fără autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constituţiile Belgiei (art. 58 şi art. 59), Finlandei (art. 30), Franţei (art. 26), Greciei (art. 60-62), Italiei (art. 68), Poloniei (art. 105), Portugaliei (art. 157), Spaniei (art. 71)]. Mai mult, în unele cazuri, chiar dacă parlamentarul a fost surprins în flagrant, el nu poate fi arestat decât dacă infracţiunea este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de cel puţin 5 ani [constituţiile Croaţiei (art. 75), Macedoniei (art. 64), Sloveniei (art. 83)]. Reglementarea constituţională a imunităţii parlamentare este justificată de necesitatea protecţiei mandatului parlamentar, ca garanţie a înfăptuirii prerogativelor constituţionale şi, totodată, o condiţie a funcţionării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie şi acţiune, astfel încât să-şi exercite mandatul în mod eficient. Instituţia imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul faţă de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care-i revin potrivit Constituţiei şi legilor. Astfel fiind, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunităţii parlamentare are ca efect direct suprimarea unei garanţii care priveşte atât mandatul Camerelor, cât şi al fiecărui parlamentar în parte, cu consecinţe grave asupra îndeplinirii de către Parlament a rolului său constituţional. În ceea ce priveşte persoana care ocupă demnitatea publică de parlamentar, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunităţii parlamentare are ca efect suprimarea garanţiilor unor drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libertatea individuală şi libertatea de exprimare. Pe cale de consecinţă, norma propusă pentru art. 72 la art. I pct. 75 depăşeşte limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie şi nu poate fi acceptată. 6.10. La art. 96 alin. (7), astfel cum este propus la art. I pct. 102, dispoziţia referitoare la organizarea unui referendum pentru demiterea Preşedintelui României în cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a acestuia, precum şi cea referitoare la demiterea din funcţie a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui în cazul în care „poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui“ aduc atingere independenţei justiţiei. Supunerea unei decizii a instanţelor de judecată unui „control popular“ exercitat prin referendum înfrânge orice regulă a statului de drept făcând inutilă, astfel, recurgerea la justiţie. Întrucât independenţa justiţiei reprezintă, potrivit art. 152 din Constituţie, o valoare care nu poate fi afectată prin revizuire, soluţia legislativă propusă prin proiect nu poate fi acceptată. 6.11. Modificarea raportului dintre Guvern şi Parlament, prin prevederea, în cuprinsul art. 102 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 110, a subordonării Guvernului faţă de Preşedintele României care îi încredinţează mandatul, şi prin prevederea, în cuprinsul art. 103 alin. (1), propus la pct. 111, a numirii membrilor Guvernului de către Preşedintele României, Guvernul răspunzând numai în faţa acestuia [art. 109 alin. (1), propus la pct. 115] poate fi interpretată ca semnificând situaţia caracterizată de doctrină drept „falsă revizuire sau fraudă constituţională“5, adică „o modificare a regimului politic consacrat în texul iniţial al Constituţiei fără a se schimba în mod corespunzător şi cadrul constituţional“6. În sistemul constituţional actual este „instituţionalizat modelul executivului bicefal sau dualist“, potrivit căruia „puterea executivă este repartizată echilibrat între şeful statului şi Guvern“7. Prin normele propuse însă, concepţia legiuitorului constituant este radical modificată, Preşedintele României conducând „Autoritatea Executivă a statului român“ şi răspunzând „în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului“, astfel cum prevede art. 80 alin. (1) şi (3), propus la art. I pct. 86. Prin urmare, o astfel de modificare a raportului dintre autorităţile publice generează modificări esenţiale în cadrul regimului politic actual consacrat de Constituţie, putând fi interpretată ca încălcând limitele revizuirii. 6.12. Referitor la norma propusă la art. I pct. 115, pentru art. 109 alin. (2), potrivit căreia răspunderea penală a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că soluţia legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 799/2011 a Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a reţinut că actuala consacrare constituţională a dreptului Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanţie constituţională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art. 109 alin. (2) din Constituţie instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale a libertăţii individuale a persoanei care ocupă funcţia de demnitate publică şi a dreptului său la apărare. Or, prin abrogarea dispoziţiilor menţionate, garanţia constituţională este suprimată, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 152 alin. (1) din Constituţie. 6.13. Redactarea normei din cuprinsul art. 118.1 alin. (3), astfel cum este propus la art. I pct. 128, ar putea fi interpretată în sensul că, în cazul cetăţenilor care încalcă legile ţării, ar fi justificată încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. O astfel de soluţie legislativă nu poate fi acceptată, întrucât nicio împrejurare nu poate justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ci doar, eventual, restrângerea exerciţiului acestora, în condiţiile art. 53 din Constituţie, rămas nemodificat. Precizăm că, potrivit acestei norme, restrângerea (nu încălcarea) exerciţiului drepturilor sau al libertăţilor poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o şi dacă nu aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Întrucât 5 Cristian Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 204. 6 idem 7 C. Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 819. aceste elemente constituie garanţii ale tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevederea, în legea de revizuire, a posibilităţii încălcării acestora este inacceptabilă în raport cu dispoziţiile art. 152 alin. (3) din Legea fundamentală. 6.14. La art. I pct. 139, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), întrucât inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanţie a realizării principiului independenţei justiţiei, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, întrucât depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. 6.15. Norma propusă la art. I pct. 146 pentru art. 131 alin. (1), prin eliminarea referirii la apărarea, de către Procuratură (actualul Minister Public), a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, încalcă limitele revizuirii, prin suprimarea unei garanţii a drepturilor şi libertăţilor. 7. Din analiza proiectului, sub aspectul respectării limitelor revizuirii Constituţiei, reiese că cele mai importante dispoziţii ale acestuia se situează dincolo de „hotarul“ stabilit prin prevederile art. 152 din Legea fundamentală. Întrucât readucerea respectivelor dispoziţii între limitele statornicite prin Constituţie nu este posibilă fără a afecta concepţia generală a proiectului, rezultă că acesta nu poate fi promovat în forma propusă. Cu toate acestea, precizăm că, şi în situaţia în care s-ar avea în vedere reformularea proiectului în scopul respectării limitelor revizuirii, există suficient de multe dispoziţii care, fără a depăşi aceste limite, nu pot fi promovate în forma propusă, fie pentru că instituie soluţii legislative inacceptabile sub aspectul respectării principiilor pe care se fundamentează statul de drept, fie pentru că nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, fie pentru că excedează cadrului reglementării fundamentale, învestite cu forţă juridică superioară, cuprinzând norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate şi care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4), precizăm că principiul consacrat de dreptul constituţional este acela al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, şi nu al separaţiei şi echilibrului „autorităţilor statului“, aşa cum se prevede în proiect. În acest context, precizăm că autorităţile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Aşa cum s-a subliniat în doctrină8, cele trei funcţii principale ale puterii sunt funcţia legislativă, cea executivă şi funcţia judecătorească. În acest context, precizăm că textul face referire la autorităţi care exercită funcţii ce nu pot fi asociate cu „puterea de stat“ (autoritatea mediatică, financiară, electorală, statistică morală sau ştiinţifică). 9. Cu privire la art. I pct. 7, precizăm că norma propusă pentru art. 3.1 alin. (1) ridică problema succesiunii statelor din punct de vedere al dreptului internaţional, problemă care apare atunci când au loc modificări teritoriale care conduc la apariţia unor noi state. „Mutaţiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere şi care dau naştere unor situaţii calificate în dreptul internaţional drept «succesiune»“9, sunt: reunirea mai multor state într-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea şi transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu moştenitor al drepturilor şi obligaţiilor statului predecesor. În prezent, în dreptul internaţional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în anul 1978 şi prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor în ceea ce priveşte bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată la Viena în anul 1983. Mai mult, Guvernul României a încheiat înţelegeri internaţionale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind succesiunea la acordurile încheiate între România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucureşti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul român nu poate fi continuatorul statului naţional şi unitar menţionat în text, aşa cum se propune prin proiect. Având în vedere că alin. (2) prevede că „poporul român militează şi acţionează necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei (...) cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional“, precizăm că modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional contemporan sunt următoarele10: modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat şi formarea unui11 sau unor state independente12; alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, în întregul lor, la alte state13. Indiferent, însă, de modalitatea de dobândire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internaţional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimţământul liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriul în cauză14. În caz contrar, s-ar încălca cel puţin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internaţional, şi anume: neamestecul în treburile interne ale altor state şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, în cuprinsul normei, la acţiunile poporului român pentru „Reîntregirea Patriei“ vine în contradicţie cu principiile dreptului internaţional. 10. Norma propusă la art. I pct. 9 pentru art. 5 alin. (1.3) se referă la „genocidul antiromânesc de după 1944“, fără ca această noţiune să fie circumscrisă vreunei definiţii care să facă posibilă stabilirea criteriilor pe baza cărora s-ar putea realiza constatarea „participării la genocid“. 11. La art. I pct. 10, referitor la norma propusă pentru art. 6 alin. (4) şi (5), precizăm că recensământul reprezintă o operaţiune statistică, astfel încât nu poate avea efect constitutiv de drepturi pentru anumite categorii de persoane, aşa cum se prevede în proiect. 12. La art. 8 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 12, calificarea partidelor drept „persoane juridice de drept privat“ nu este corectă, în raport cu statutul constituţional al acestor entităţi. Aşa cum s-a precizat în doctrină15, „scopul asocierii în partide politice se delimitează de scopurile celorlalte asociaţii: scopurile partidelor politice sunt, pe de-o parte, formarea şi exprimarea opiniilor politice ale cetăţenilor, manifestarea libertăţii politice a acestora, conturarea şi consolidarea societăţii politice şi, pe de altă parte, obţinerea majorităţii sufragiilor cetăţenilor pentru cucerirea şi exercitarea puterii prin realizarea propriului program politic“. 13. La art. I pct. 14, referitor la norma propusă pentru art. 11 alin. (2) teza finală, semnalăm faptul că, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional este reglementată posibilitatea încheierii, de către stat, a unor tratate care pot fi, în totalitate sau în parte, declarate secrete, în măsura în care acestea cuprind informaţii clasificate. În acest sens, menţionăm şi faptul că, în prezent, România este parte la mai multe instrumente juridice internaţionale care au ca obiect de 8 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, pag. 5. 9 Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 41 şi urm. 10 idem, pag. 147. 11 De exemplu desprinderea Norvegiei de Suedia în anul 1905. 12 Destrămarea URSS şi a RSF Iugoslavia. 13 Cazul celor două state germane în anul 1990. 14 Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 147. 15 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, coordonatori, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 84. reglementare protecţia informaţiilor clasificate, dintre care amintim, cu titlu de exemplu: Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind protecţia reciprocă a informaţiilor, a materialelor şi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 173/2000, şi Acordul între statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecţia informaţiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene, semnat la Bruxelles, la 25 mai 2011, ratificat prin Legea nr. 64/2013. Menţinerea prevederii potrivit căreia tratatele nu pot avea clauze secrete ar conduce la neîndeplinirea, de către România, a obligaţiilor asumate pe plan internaţional, fiind în contradicţie cu norma prevăzută la alin. (1) al aceluiaşi articol. Mai mult, art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, enumeră informaţiile care intră în categoria informaţiilor secrete de stat, aici regăsindu-se, inclusiv, relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie. 14. La art. I pct. 14, referitor la art. 11 alin. (6), semnalăm că soluţia legislativă propusă ar implica o reanalizare a tuturor tratatelor internaţionale la care România este parte, pentru a se stabili dacă prevederile acestora sunt sau nu sunt contrare intereselor naţionale, în raport cu noile dispoziţii constituţionale. O astfel de operaţiune juridică este imposibilă, atât din punct de vedere al principiilor dreptului intern (tratatele respective făcând deja parte din ordinea juridică naţională), cât şi din punct de vedere al regulilor dreptului internaţional. Astfel, chiar dacă s-ar accepta că o entitate (nedefinită în cuprinsul normei propuse) ar stabili că anumite tratate sunt „contrare intereselor naţionale“, supunerea lor „aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii“ ar fi imposibilă, întrucât respectivele tratate sunt deja în vigoare şi produc efecte. Singura modalitate prin care, eventual, ar putea fi supuse aprobării poporului aceste tratate ar fi prealabila lor denunţare, urmată de o nouă negociere, semnare şi aprobare a acestora, fapt care ar putea reprezenta, de fapt, o nerespectare de către România a obligaţiilor asumate pe plan internaţional. 15. La art. I pct. 20, semnalăm că norma propusă pentru art. 17 alin. (2), referitoare la dubla cetăţenie, nu se încadrează tematic în obiectul de reglementare al articolului, respectiv „Cetăţenii români în străinătate“. Pe de altă parte, soluţia legislativă propusă este cel puţin discutabilă, având în vedere că impune cetăţeanului să decidă cu privire la sfera noţiunii de „interese ale României“ şi „să aleagă cetăţenia care îi convine“. 16. La art. I pct. 29, referitor la art. 29 alin. (1), precizăm că teza finală a normei, prin care se exclude posibilitatea „penalizării“ „delictelor de opinie“ face imposibilă angajarea răspunderii civile în cazul exprimării unor afirmaţii calomnioase, fapt care nu poate fi acceptat. 17. Norma propusă la art. I pct. 31 pentru art. 31 alin. (2.1) este redactată ambiguu, formularea putând fi interpretată în sensul instituirii obligaţiei personalului salarizat din fonduri publice de a face publice toate achiziţiile realizate, soluţie legislativă excesivă, în mod evident. 18. La art. 32 alin. (2), astfel cum este propus la art. 1 pct. 32, semnalăm că eliminarea posibilităţii desfăşurării învăţământului într-o limbă de circulaţie internaţională şi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat constituie o restrângere a dreptului la învăţătură, generatoare de discriminare pentru persoanele care nu dispun de posibilităţile materiale de a urma cursurile unor „şcoli private“. 19. Norma propusă la art. I pct. 33 pentru art. 33 alin. (1.2), prin referirea la „degradarea conştiinţelor“, la „intoxicarea informaţională“ şi la „supunerea la condiţii de viaţă degenerative“ este lipsită de precizia şi claritatea cerute de stilul normativ. 20. Referitor la art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la art. I pct. 34, precizăm că statul nu poate garanta „dreptul la sănătate fizică şi mentală“, ci poate avea obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, aşa cum se prevede în textul actual al art. 34 alin. (1). În ceea ce priveşte referirea expresă la calitatea hranei, precizăm că aceasta nu este necesară, întrucât rezultă din prevederea, în alin. (2), a obligaţiei statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. Totodată, menţionăm că obligaţia statului de a lua măsuri pentru a asigura „accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, apă curată şi aer curat“ prevăzută în norma propusă pentru art. 34 alin. (1.1) rezultă din dispoziţiile art. 35, potrivit cărora statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. De altfel, precizăm că formularea propusă prin proiect este discriminatorie, întrucât textul se referă exclusiv la „cetăţeni“, în vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sănătos este recunoscut, aşa cum este şi firesc, „oricărei persoane“ aflate pe teritoriul României, nu doar cetăţenilor români. 21. Cu privire la art. 34 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 34, precizăm că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, politica în domeniul comerţului intră în competenţa exclusivă a Uniunii Europene. În acest sens, potrivit art. 207 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, „Parlamentul European şi Consiliul, hotărând prin regulamente în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă măsurile care definesc cadrul în care este pusă în aplicare politica comercială comună“. În cazul în care trebuie negociate şi încheiate acorduri cu una sau mai multe ţări terţe ori organizaţii internaţionale, se aplică prevederile art. 207 şi 218 din acelaşi tratat. În consecinţă, interdicţia prevăzută în cuprinsul normei de la alin. (5) al art. 34 este contrară dreptului Uniunii Europene. 22. La textul propus la art. I pct. 43 pentru art. 41 alin. (2.1), sintagma „raporturi de muncă abuzive“ este restrictivă, având în vedere că există persoane care îşi desfăşoară activitatea şi în temeiul altor modalităţi legale decât în temeiul unui raport de muncă, cum ar fi raporturile de serviciu, reglementate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. 23. Norma din cuprinsul art. 42 alin. (2), astfel cum este propusă la art. I pct. 44, prin care anumite activităţi sunt considerate „muncă forţată permisă“ nu este corelată cu dispoziţiile art. 4 pct. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora desfăşurarea muncii în situaţiile enumerate la lit. a)-c) nu se consideră muncă forţată. 24. Modificarea art. 44 alin. (2) astfel cum este propusă la art. I pct. 46, în sensul excluderii menţionării posibilităţii cetăţenilor străini şi apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, nu poate fi acceptată, întrucât acordarea acestei posibilităţi este necesară ca urmare a faptului că România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline. Pentru acest motiv, ţara noastră trebuie să respecte reglementările Tratatelor Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituţiei din anul 2003. Precizăm că, analizând respectiva normă, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele: Integrarea României în Uniunea Europeană presupune respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitoare la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români. Curtea Constituţională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii „Protecţia proprietăţii private“, se propune sintagma „Dreptul de proprietate privată“. Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar. Pe cale de consecinţă, este evident că nu poate fi acceptată modificarea art. 44 alin. (2), întrucât se exclude posibilitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. 25. Normele din cuprinsul art. 44 alin. (17) şi (18), astfel cum sunt propuse la art. I pct. 46, prin reglementarea exproprierii drept sancţiune pentru neîndeplinirea anumitor obligaţii, vin în contradicţie cu alin. (3) al art. 44, rămas nemodificat, potrivit căruia nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Precizăm că o eventuală extindere, la nivel constituţional, a cazurilor în care se poate dispune exproprierea ar încălca limitele revizuirii Constituţiei, prin suprimarea unei garanţii a dreptului la proprietate. În acest context, precizăm că şi normele propuse pentru art. 44 alin. (11), precum şi pentru art. 135.1 alin. (2) (propus la art. I pct. 161) au ca efect, de fapt, operarea unor exproprieri în ceea ce priveşte „baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice“ sau „capitalul vândut de statul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi“. 26. La art. I pct. 47, referitor la art. 45 alin. (4), apreciem că soluţia legislativă privind prevederea competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti de a autoriza desfăşurarea de activităţi economice nu se justifică, întrucât excedează funcţiei judiciare pe care o îndeplinesc respectivele instanţe. 27. Semnalăm faptul că denumirea propusă la art. I pct. 48 pentru art. 46.1, şi anume „Dreptul la locuinţă“, nu este în concordanţă cu prevederile art. 31 din Carta socială revizuită, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999. Potrivit Cartei, în vederea asigurării exercitării efective a dreptului la locuinţă, părţile se angajează să ia măsuri destinate: să favorizeze accesul la locuinţă la un nivel adecvat; să prevină şi să atenueze lipsa locuinţelor în vederea eliminării progresive a acestei situaţii şi să facă accesibil costul locuinţei pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente. Prin urmare, există o neconcordanţă între denumirea articolului şi conţinutul acestuia, ceea ce conduce la dificultate în aplicarea prevederilor Cartei. Precizăm că prin legea de ratificare România a făcut rezervă cu privire la aplicarea art. 31 din Cartă. Pe de altă parte, referitor la norma din art. 46.1 alin. (3), precizăm că gajul nu poate fi constituit decât în ceea ce priveşte bunurile mobile, nu şi imobilele, aşa cum prevede textul. 28. La art. 49, astfel cum este propus la art. I pct. 50, considerăm că prin modificarea propusă, respectiv înlocuirea sintagmei „copii şi tineri“ prin cuvântul „minori“, se restrânge aria persoanelor care beneficiază de protecţie. 29. La art. I pct. 59, referitor la art. 60, instituirea obligaţiei Avocatului Poporului ca, în raportul anual, să facă aprecieri asupra modului de respectare a „contractului electoral“ de către cei aleşi în funcţii publice excedează obiectului de activitate al acestei instituţii, astfel cum este stabilit la art. 58 alin. (1) - propus la art. I pct. 57. 30. Referitor la textul propus la art. I pct. 62 pentru art. 61 alin. (4), potrivit căruia Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, semnalăm că o astfel de soluţie legislativă a fost prevăzută şi în proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011. Cu această ocazie, instanţa de contencios constituţional a arătat că această modificare nu pune în discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie, ci reprezintă exclusiv o opţiune politică asupra căreia se vor pronunţa participanţii la procedura de revizuire a Constituţiei. Nu trebuie ignorate totuşi, în exprimarea acestei opţiuni, tradiţia statului român şi avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reţinut în acest sens că, în mod tradiţional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris“ al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanţa naţională era unicamerală - Marea Adunare Naţională. După revoluţia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituţia din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menţinută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcţional. 31. La art. I pct. 63, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natură a crea o discriminare între cetăţenii care aparţin unor minorităţi naţionale. Avem în vedere că, aşa cum s-a subliniat în doctrină16, această prevedere constituţională „permite cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale să-şi manifeste vocaţia electorală în cadrul unei organizaţii reprezentative“. Totodată, în literatura de specialitate17 s-a reţinut că norma „reprezintă una din modalităţile prin care cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale îşi realizează propriile aspiraţii, la nivelul reprezentanţei naţionale“. 32. La art. I pct. 74, referitor la art. 71 alin. (2.2), precizăm că stabilirea pedepsei în cazul săvârşirii unor infracţiuni nu poate fi realizată prin norme constituţionale, ci doar prin norme de drept penal. Observaţia este valabilă pentru toate situaţiile similare din cuprinsul proiectului. 33. La art. I pct. 78, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluţia legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a iniţiativelor legislative cetăţeneşti, 16 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituţia României - comentată şi adnotată, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“, Bucureşti, 1992, pag. 139. 17 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 612. prevăzute în prezent de art. 74 alin. (2), este discutabilă. Menţionăm că, în doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea au fost excluse din obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice18. 34. La art. I pct. 83, referitor la art. 79, semnalăm că se propune schimbarea regimului juridic al instituţiei Consiliul Legislativ, din organ consultativ de specialitate al Parlamentului în instituţie publică autonomă, condusă de un preşedinte ales de popor. Prin această schimbare nu mai este precis conturată natura juridică a instituţiei şi nici rolul exact al acesteia. Pe de altă parte, modalitatea alegerii în acest fel a preşedintelui Consiliului Legislativ pare excesivă în raport cu atribuţiile pe care le îndeplineşte. 35. La art. I pct. 87, referitor la art. 81 alin. (1.2), stabilirea prin Programul Naţional de Dezvoltare a României a dinamicii indicatorilor economici şi sociali prevăzuţi la lit. a)-k) este specifică unei economii planificate, şi nu economiei bazate pe libera iniţiativă şi concurenţă, aşa cum se prevede în cuprinsul art. 135 alin. (1), propus la art. I pct. 160. 36. Norma propusă la art. I pct. 91 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancţiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 60 de zile în care trebuie să se pronunţe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calităţii actului de legiferare, cât şi asupra stabilităţii politice a ţării. 37. În cuprinsul normei prevăzute la art. I pct. 127 pentru art. 118 alin. (1) teza finală se prevede faptul că armata română nu poate participa decât la operaţiuni militare care au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor, ceea ce exclude, între altele, şi participarea armatei române la operaţiuni de menţinere a păcii şi a securităţii internaţionale. Acest fapt contravine prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la art. 43, dispune următoarele: „Toţi Membrii Naţiunilor Unite, spre a contribui la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, se obligă să pună la dispoziţia Consiliului de Securitate, la cererea sa şi în conformitate cu un acord sau acorduri speciale, forţele armate, asistenţă şi înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.“ Prin urmare, menţinerea, în cuprinsul proiectului, a normei, în actuala redactare, va atrage răspunderea internaţională a statului român, pentru neîndeplinirea obligaţilor asumate. 38. La art. 125 alin. (2.2), astfel cum este propus la art. I pct. 139, prevederea sancţiunii revocării din funcţie a judecătorilor „care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite“, în lipsa oricăror altor circumstanţieri, este de natură a afecta principiul independenţei judecătorilor. 39. Norma propusă pentru art. 127 alin. (5) la art. I pct. 141, referitoare la punerea la dispoziţia publicului, pe internet, a conţinutului dosarelor de judecată, este de natură a încălca dreptul la viaţă intimă, familială şi privată consacrat de art. 26, soluţia legislativă fiind, pentru acest motiv, inacceptabilă. 40. La art. 134.5 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 154, referirea din teza finală la „sancţiunile prevăzute de lege pentru dare şi luare de mită“ este greşită, întrucât sub denumirea de „mită electorală“ sunt reunite fapte care nu au vreo legătură cu infracţiunile de luare şi dare de mită. 41. Din redactarea propusă la art. I pct. 157 pentru art. 134.8 alin. (4)-(7) rezultă că Autoritatea Ştiinţifică ar reprezenta o adevărată „forţă conducătoare“ a societăţii, întrucât programele asumate de candidaţi, precum şi iniţiativele legislative şi proiectele finanţate de la bugetul public naţional trebuie să se coreleze cu Strategia de dezvoltare a României, elaborată de respectiva Autoritate. O astfel de reglementare, care conferă unei autorităţi o putere supraordonată tuturor celorlalte autorităţi ale statului, este în dezacord cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. 42. Normele referitoare la autorităţile locale, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 158, cuprind în detaliu atât modalitatea de alegere, cât şi organizarea şi funcţionarea respectivelor autorităţi. Precizăm că astfel de reglementări trebuie să se regăsească în lege, şi nu în Constituţie. 43. În ceea ce priveşte instituirea, potrivit art. I pct. 159, a „Asociaţiilor comunitare“, apreciem că aceasta nu face decât să multiplice în mod inutil numărul de entităţi care reprezintă interesele comunităţilor locale. Dincolo de această observaţie, trebuie precizat că instituirea, la nivelul Legii fundamentale, prin dispoziţiile art. 134.84 lit. j), a atribuţiei unei entităţi de a organiza „manifestaţii de protest ale membrilor“ împotriva actelor normative, împotriva autorităţilor publice sau împotriva operatorilor economici, indiferent de motivul organizării respectivelor manifestaţii, reprezintă o modalitate de instigare la rezolvarea pe calea „presiunii străzii“ a unor probleme care trebuie soluţionate prin recurgerea la proceduri şi mecanisme de control prevăzute de lege. Desigur că „dreptul de a protesta“ este o componentă esenţială a libertăţii de exprimare, însă nu este necesară reglementarea, ca „atribuţie“ a unei entităţi, de „a organiza manifestaţii de protest“. 44. În legătură cu textul art. 135 alin. (2) lit. d), propus la art. I pct. 160, precizăm că norma nu este corectă, întrucât veniturile obţinute din muncă aparţin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei „distribuţii echitabile“ din partea statului. Referitor la Fondul Naţional de Capital Distributiv, care urmează „să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv“, semnalăm că norma propusă la alin. (2) lit. e) tinde să aducă atingere dreptului de proprietate privată al cetăţenilor, garantat de Constituţie, precum şi proprietăţii publice şi private a statului. 45. La art. I pct. 161, referitor la art. 135.1, norma de la alin. (7) este în contradicţie cu alin. (9) al aceluiaşi articol, potrivit căruia sumele sunt transformate în cote individuale şi alocate prin concursuri de proiecte. 46. Iniţiativa legislativă cetăţenească cuprinde reglementarea unor instituţii care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispoziţiile privind fondurile naţionale de la art. 135.1, 135.2, 135.3, 135.4, 135.5, 135.6, 135.6, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 161-167. Mai mult, potrivit proiectului, respectivele fonduri ar urma să funcţioneze ca instituţii publice subordonate Guvernului, fără a se preciza calitatea conducătorilor şi, totodată, a gestionarilor acestor fonduri. 47. La art. I pct. 171, referitor la art. 135.10 alin. (1), precizăm că rezervele internaţionale ale unui stat cuprind aur şi valută, nu doar aur, cum greşit s-a reţinut în text. 48. La art. I pct. 176, referitor la art. 138 alin. (3), soluţia de dizolvare a Parlamentului trebuie reanalizată, deoarece în această situaţie lipseşte reglementarea cu privire la sursa de finanţare a cheltuielilor aferente respectivelor alegeri, în cazul în care bugetul nu este aprobat, iar bugetul precedent nu cuprinde capitole pentru astfel de destinaţii. 49. Norma din art. 147 alin. (5), astfel cum este propusă la art. I pct. 185, potrivit căreia poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale, este incompatibilă cu principiile statului de drept. O astfel de prevedere anulează, de fapt, orice semnificaţie a deciziilor Curţii, lipsindu-le de eficienţa necesară. 18 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, pag. 172. Precizăm că, aşa cum s-a pronunţat Curtea Constituţională în Decizia nr. 1/2011, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept. Având în vedere observaţiile formulate, rezultă că prezenta iniţiativă cetăţenească, prin amploarea intervenţiilor legislative care afectează concepţia generală şi caracterul unitar al Constituţiei, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări nu ar face decât să favorizeze interpretările eronate şi confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. Totodată, aşa cum s-a arătat, iniţiativa legislativă nu întruneşte condiţiile necesare unei legi de revizuire a Constituţiei, întrucât depăşeşte limitele impuse de art. 152 din Legea fundamentală şi cuprinde reglementări contrare principiilor statului de drept şi principiilor rezultate din tratatele internaţionale la care România este parte, astfel încât nu poate fi promovată în redactarea propusă. PREŞEDINTE dr. Dragoş Iliescu


SmartCity5

COMENTARII la Initiativa legislativa 47/2014

Momentan nu exista niciun comentariu la Initiativa legislativa 47 din 2014
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 80 2019
     We are able to finance your signatory projects and help you enhance your business plan. Furthermore, our financial instrument can be used for the purchase of goods from any manufacturer irrespective of their location. It can also serve as collateral with any bank in the world to secure loans for your project or to activate credit line to finance your business plan. We have {BG}, Standby Letter of Credit {SBLC}, Medium Term Notes {MTN}, Confirmable Bank Draft {CBD} as well as other financial instruments issued from AAA Rated bank such as HSBC Bank Hong Kong, HSBC Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt, Barclays Bank , Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed. Email : nat.mandate18@gmail.com Skype : nat.mandate18@gmail.com Regards Nat
ANONIM a comentat Hotărârea 732 2015
    Salutari, Numele meu este Luta Roxana din Bistrita, vreau sa folosesc acest mediu pentru a sfatui pe toata lumea sa fie atenta la cum sa obtina un imprumut pe internet, atat de multi creditori aici sunt toti escrocii si sunt doar acolo ca sa te eschiveze de toti banii tai. Am solicitat un împrumut de 25.000 de euro de la o femeie din Singapore și am pierdut în jur de 1300 de euro la început, fără a lua împrumuturi, mi-au cerut din nou un alt cost, am plătit aproape 3000 de euro și totuși nu am primit împrumutul. Slava lui Dumnezeu, am întâlnit un prieten care tocmai a solicitat un împrumut și a primit un împrumut fără nici un stres, ma încurajat să mă aplice. Am solicitat un împrumut de la doamna Ivana Pedro și am primit împrumut de 25.000 de euro pentru care am solicitat, la început am crezut că este o glumă și o înșelătorie, dar am primit un împrumut pentru mai puțin de 24 de ore și la o rată a dobânzii de 2% fără colateral. Sunt foarte fericit să fiu salvat de sărăcie. așa că voi sfătui pe toți cei care au nevoie de împrumut pentru a contacta Dna Ivana Pedro, prin e-mail: (ivanapedro85@gmail.com) De asemenea, puteți să mă contactați pentru informații suplimentare prin e-mail: (roxanaluta04@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 732 2015
    Salut, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Aveți un scor redus de creditare și sunteți greu să obțineți servicii de capital de la bănci locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite zone ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Oferim tot felul de credite de orice fel companiilor și persoanelor fizice, la un nivel scăzut și la prețuri accesibile 2% rata dobânzii. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Vă interesează, contactați-mă prin e-mail; (helenwilson719@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 4945 2018
    Dragi solicitanți de împrumut. Sunteți în orice dificultate financiară? Vrei să începi propria afacere? Această societate de împrumut a fost înființată în întreaga lume cu scopul de a ajuta săracii și oamenii cu dificultăți financiare de viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos pe e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma imprumutata necesara: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și Dumnezeu să binecuvânteze ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Hotărârea 95 2019
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditelor necorespunzătoare și a garanțiilor sunt ceva la care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legal. Dar compania MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria împrumuturilor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditată de consiliul de împrumuturi pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali la rata dobânzii de 3%. Ne-a fost acordat privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu trebuie să vă împiedice să obțineți împrumutul de care aveți nevoie. Serviciile noastre includ urmatoarele: - * Credite pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Al doilea ipotecar * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Nici o garanție socială și niciun cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne spuneți exact ce vreți și vă vom face cu adevărat visul vostru real. Compania MIDLAND CREDIT spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În cele din urmă, finanțăm o firmă de împrumut de dimensiuni mici, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru mai multe detalii, mergeți la achiziționarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Numele companiei: MIDLAND CREDIT HOME Emailul companiei midland.credit2@gmail.com Compania NMLS ID: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiții pentru generații.
ANONIM a comentat Ordin 111 2007
     Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) We Offers Financial Consulting To Client, Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com )
ANONIM a comentat Hotărârea 978 2002
    Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) We Offers Financial Consulting To Client, ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com )
ANONIM a comentat Decretul 59 2019
    Aveți nevoie de un împrumut rapid pe termen lung sau scurt, cu o rată a dobânzii relativ scăzută de 3%? Oferim împrumut de afaceri, împrumut personal, împrumut de acasă, împrumut auto, împrumut student, împrumut de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați în acordarea de servicii financiare clienților noștri numeroși din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi prelucrate și transferate către împrumutat în cel mai scurt timp posibil, contactați specialistul nostru pentru planificare de consultanță și finanțare. Solicitanții interesați ar trebui să ne contacteze prin e-mail: romerovinciloan.ltd@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 162 2012
    Salut, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Aveți un scor redus de creditare și sunteți greu să obțineți servicii de capital de la bănci locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite zone ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Oferim tot felul de credite de orice fel companiilor și persoanelor fizice, la un nivel scăzut și la prețuri accesibile 2% rata dobânzii. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Vă interesează, contactați-mă prin e-mail; (helenwilson719@gmail.com)
ANONIM a comentat Decretul 128 2019
    Aveți nevoie de un împrumut rapid pe termen lung sau scurt, cu o rată a dobânzii relativ scăzută de 3%? Oferim împrumut de afaceri, împrumut personal, împrumut de acasă, împrumut auto, împrumut student, împrumut de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați în acordarea de servicii financiare clienților noștri numeroși din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi prelucrate și transferate către împrumutat în cel mai scurt timp, contactați specialistul nostru pentru planificare de consultanță și finanțare. Solicitanții interesați ar trebui să ne contacteze prin e-mail: romerovinciloan.ltd@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Initiativa legislativa 47/2014
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu