HOTARARE Nr.
897 din 20 august 2008
privind recunoasterea
Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine dupa
Evanghelie din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din
Romania
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 638 din 4 septembrie 2008
In temeiul art. 29 alin. (3) şi
al art.108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin.
(2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul
general al cultelor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se recunoaşte
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie
din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
ANEXĂ
STATUTUL
pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Biserica Creştină după Evanghelie din
România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, denumită în
continuare BCER-UBCE,
recunoaşte Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu - ca
autoritate supremă de viaţă.
(2) In activitatea sa,
BCER-UBCE respectă Constituţia şi celelalte legi ale statului român.
Art. 2. - (1) Creştinii după Evanghelie se unesc în
Numele Domnului Isus Cristos în biserici, „adunări" locale, pe baza
Mărturisirii de Credinţă şi a prevederilor prezentului statut. Ei se supun
autorităţii Bisericii locale, exercitată prin Comitetul de presbiteri.
(2) Mărturisirea de Credinţă reprezintă convingerile
esenţiale ale creştinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează
unitatea de învăţătură şi practică a bisericilor în
cadrul BCER- UBCE.
Art. 3. - (1) BCER-UBCE este formată din totalitatea
bisericilor locale care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credinţă şi
funcţionează conform prezentului statut, având drept scop sprijinirea reciprocă
în îndeplinirea misiunii Bisericii şi pentru apărarea drepturilor şi
libertăţilor religioase.
(2) BCER-UBCE este persoană juridică.
Art. 4. - Structura organizatorică a BCER-UBCE este
următoarea: Biserica locală, Comunitatea zonală şi Uniunea Creştină după
Evanghelie din România, care sunt persoane juridice şi se organizează şi
funcţionează conform prevederilor prezentului statut.
Art. 5. - In cadrul BCER-UBCE se pot înfiinţa şi pot
funcţiona instituţii de învăţământ de toate gradele, de educaţie religioasă,
fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi
filantropice şi altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a
prezentului statut şi a prevederilor legale în vigoare.
Art. 6. - (1) BCER-UBCE se organizează, se
administrează şi funcţionează în mod liber şi autonom faţă de stat şi orice
altă persoană fizică ori juridică, de drept public sau privat.
(2) BCER-UBCE nu este şi nici nu poate fi angajată
politic.
(3) Conducerea BCER-UBCE şi presbiterii nu pot fi
membri ai partidelor politice.
Art. 7. - BCER-UBCE poate solicita sprijinul
instituţiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei. Ajutorul se
acordă potrivit prevederilor legale în vigoare şi nu poate fi condiţionat.
Art. 8. - Creştinii după Evanghelie, în baza
principiului de preoţie universală, au dreptul şi responsabilitatea de a sluji
şi de a mărturisi Evanghelia.
Art. 9. - Biserica locală este autonomă, în condiţiile
Mărturisirii de Credinţă şi ale prezentului statut. Ea se află în raporturi de
egalitate cu celelalte biserici locale şi se poate asocia pentru proiecte
comune cu acestea.
CAPITOLUL II
Biserica locală
SECŢIUNEA 1
Definire şi
constituire
Art. 10. - (1) Biserica locală are personalitate
juridică.
(2) Biserica locală cu personalitate juridică se
înfiinţează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioşi născuţi din nou,
care au primit botezul Nou-Testamental şi care acceptă din proprie convingere
Mărturisirea de Credinţă. Biserica locală se organizează şi funcţionează
conform prezentului statut.
Art. 11. - (1) Biserica locală
se înfiinţează prin hotărârea adunării generale de constituire. Constituirea
Bisericii locale se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare,
semnat de către fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are
datoria de a comunica înfiinţarea ei Comitetului zonal şi UBCE, trimiţând acestora
câte un exemplar din procesul-verbal. UBCE comunică Ministerului Culturii şi
Cultelor înfiinţarea noii Biserici locale.
(2) Comitetul executiv eliberează autorizaţie de
funcţionare, cu avizul favorabil al Comunităţii zonale, după care Biserica
locală dobândeşte personalitate juridică.
Art. 12. - (1) Grupul de credincioşi care nu
îndeplineşte condiţiile înfiinţării unei Biserici locale cu personalitate
juridică se poate constitui ca Biserică filială a unei Biserici locale cu
personalitate juridică din aceeaşi Comunitate zonală.
(2) Biserica filială se înfiinţează şi funcţionează sub
autoritatea unei biserici locale, care întreprinde demersurile necesare pentru
eliberarea autorizaţiei de funcţionare.
Art. 13. -In activitatea sa, Biserica locală are următoarele
obiective principale:
1. glorificarea lui Dumnezeu prin închinare;
2. creşterea spirituală a credincioşilor;
3. vestirea Evangheliei şi misiune;
4. educarea în spirit creştin a tinerilor,
adolescenţilor şi copiilor;
5. ajutorarea celor în nevoie.
Art. 14. - (1) Biserica locală, prin slujitorii ei,
practică în conformitate cu Mărturisirea de Credinţă acte de cult, activităţi
religioase şi activităţi sociale şi caritabile.
(2) Actele de cult practicate
sunt următoarele:
a) botezul Nou-Testamental;
b) masa Domnului.
(3) Activităţile religioase practicate sunt
următoarele:
a) căsătoria;
b) binecuvântarea;
c) recunoaşterea lucrătorilor;
d) înmormântarea;
e) conferinţe, tabere, seminarii creştine;
f) alte activităţi cu caracter creştin evanghelic.
(4) Activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară
în lăcaşul de cult al Bisericii, în locuri publice, private sau, după caz, în
case particulare - cu acordul proprietarului -, conform specificului BCER-UBCE.
Art. 15.-In îndeplinirea obiectivelor ei, conform
specificului BCER-UBCE, Biserica locală organizează, în mod unilateral sau în
colaborare cu alte biserici, adunări religioase obişnuite şi speciale pentru
mărturisirea învăţăturii creştine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum
şi alte activităţi.
Art. 16. - Refuzul Comunităţii zonale de a aviza
eliberarea autorizaţiei de funcţionare se soluţionează de către Comitetul
executiv. Comunitatea zonală poate contesta hotărârea Comitetului executiv la
Consiliul naţional.
SECŢIUNEA a 2-a
Membri şi aparţinători
Art. 17. - (1) Calitatea de membru al unei Biserici
locale se primeşte în mod individual şi voluntar, în urma pocăinţei, credinţei
şi a botezului Nou-Testamental, acceptând Mărturisirea de Credinţă a BCER-UBCE
şi prezentul statut.
(2) Inscrierea în Registrul de evidenţă a membrilor
Bisericii se face pe baza solicitării scrise.
(3) Calitatea de membru nu poate fi exercitată în
acelaşi timp decât într-o singură Biserică locală.
Art. 18. - (1) Un membru al
Bisericii locale se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o
solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de presbiteri al Bisericii unde
se transferă.
(2) Biserica locală de unde se transferă are obligaţia
ca, în termen de 30 de zile calendaristice, să elibereze o adeverinţă, în care
vor fi menţionate datele de identificare ale solicitantului, data botezului,
data de la care este membru în Biserica locală respectivă şi specificarea dacă
se află sau nu sub sancţiune disciplinară.
(3) Un membru sancţionat disciplinar nu se poate
transfera decât după ridicarea sancţiunii de către Biserica locală care i-a
aplicat-o.
Art. 19. - (1) Fiecare membru şi slujitor al Bisericii
locale recunoaşte şi se supune autorităţii acesteia, exercitată prin Comitetul
de presbiteri.
(2) Membrii şi slujitorii Bisericii nu pot fi în
acelaşi timp şi membri ai organizaţiilor cu ideologie, învăţătură şi practică
contrare Sfintelor Scripturi.
Art. 20. - Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:
a) să participe activ la toate serviciile şi adunările
Bisericii locale, dacă nu au intrat sub incidenţa unei sancţiuni disciplinare;
b) să beneficieze de comuniune frăţească, de sprijin
moral şi asistenţă spirituală;
c) să îşi manifeste credinţa creştină şi s-o promoveze
prin activităţi religioase şi sociale;
d) să participe la activităţile Bisericii organizate
în familii, lăcaşuri de cult, locuri publice;
e) să slujească şi să mărturisească Evanghelia în
conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de Biserică, prin
evanghelizare personală şi publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în
lăcaşuri de cult şi în locuri publice şi private, prin conducerea grupurilor
mici, precum şi prin alte activităţi religioase.
Art. 21. - Membrii Bisericii au datoria:
a) să respecte principiile de credinţă şi să trăiască
în acord cu învăţăturile Bibliei;
b) să recunoască şi să se supună autorităţii Bisericii
locale;
c) să susţină Biserica locală prin mijloace financiare
şi/sau materiale;
d) să respecte Mărturisirea de Credinţă şi prezentul
statut.
Art. 22. - (1) Comitetul de presbiteri aplică sancţiuni disciplinare gradual, după caz, oricărui
membru al Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la
Mărturisirea de Credinţă, de la prezentul statut, absenţă îndelungată,
dezbinare sau alte abateri de la conduita creştină. Sancţiunile disciplinare
privesc interzicerea participării la Masa Domnului, a rugăciunii în public şi a
oricărei altei activităţi în cadrul Bisericii. Ridicarea sancţiunilor
disciplinare se face de către Comitetul de presbiteri care a decis respectivele
sancţiuni, în urma constatării unei pocăinţe reale a celui pus sub sancţiune.
Comitetul de presbiteri aduce la cunoştinţa Bisericii sancţiunile disciplinare
aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.
(2) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea în faţa Comitetului de presbiteri;
b) mustrarea în faţa Bisericii;
c) retragerea temporară a unor drepturi;
d) excluderea.
(3) In desfăşurarea activităţii sale, Biserica poate
decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii a
accesului unor persoane care tulbură serviciile divine.
Art. 23. - (1) Calitatea de membru al Bisericii
încetează prin transfer, retragere, excludere, absenţă îndelungată
nejustificată, deces.
(2) Retragerea se face prin declaraţie scrisă.
Excluderea se transmite persoanei excluse şi se comunică Adunării generale a
membrilor, în urma cercetării şi hotărârii Comitetului de presbiteri.
Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de
Credinţă, a prezentului statut, producerea de dezbinare, împărtăşirea sau
promovarea unor învăţături străine Evangheliei sau alte acte care compromit
grav mărturia de credincios.
(3) Membrii transferaţi, retraşi sau excluşi nu au
niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul
Bisericii. Dacă membrii retraşi sau excluşi au statut de angajat al Bisericii
locale sau al BCER-UBCE, contractul lor de muncă încetează.
Art. 24. - In urma dovezilor de
pocăinţă ale persoanei excluse şi a solicitării scrise a acesteia, Comitetul de
presbiteri hotărăşte reprimirea celui exclus şi comunică Adunării generale
această decizie. Atât excluderea, cât şi reprimirea se operează în evidenţele
Bisericii locale.
Art. 25. - Sunt considerate aparţinătoare ale Bisericii
locale următoarele persoane:
a) copiii nebotezaţi ai membrilor Bisericii;
b) cele care au acceptat în scris Mărturisirea de
Credinţă, dar nu sunt încă botezate.
Art. 26. - (1) Aparţinătorii nu beneficiază de
drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autorităţii acesteia.
(2) Comitetul de presbiteri poate acorda asistenţă
religioasă aparţinătorilor, la cerere, respectând Mărturisirea de Credinţă şi
mărturia creştină.
Art. 27. - Copiii membrilor BCER-UBCE
studiază religia în învăţământul public cu profesori ce aparţin din punct de
vedere confesional Alianţei Evanghelice din România. In cazul în care acest
lucru nu este posibil, copiii vor studia religia în bisericile locale, cu
profesori recunoscuţi de Uniunea Creştină după Evanghelie, denumită în
continuare UCDE, şi
conform programei Alianţei Evanghelice din România, aprobată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De asemenea, părintele sau tutorele legal
poate solicita, în scris, conducerii şcolii ca elevul să nu frecventeze ora de
religie.
SECŢIUNEA a 3-a
Slujitori în Biserică
Art. 28. - Fiecare membru al Bisericii locale, pe baza
principiului preoţiei universale, are dreptul să slujească lui Dumnezeu şi
semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de
Biserica locală.
Art. 29. - (1) Fraţii credincioşi, cu o viaţă
spirituală matură, pot sluji, sub autoritatea Bisericii locale, ca: presbiteri,
învăţători, evanghelişti, misionari, diaconi etc.
(2) Credincioşii recunoscuţi de Biserica locală pot
lucra în domeniile:
a) conducere şi administrare;
b) păstorire;
c) edificare spirituală şi echipare;
d) proclamarea Evangheliei;
e) întemeiere de noi biserici;
f) tineret, adolescenţi şi copii;
g) promovarea valorilor creştine
în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi
militare, şcoli de reeducare, aziluri şi alte organizaţii, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
h) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.
(3) Surorile credincioase, cu
o viaţă spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite şi
recunoscute, sub autoritatea Bisericii locale, în:
a) lucrarea cu femeile, cu adolescenţii şi cu copiii;
b) domeniul muzical;
c) activităţi sociale şi de caritate;
d) promovarea valorilor creştine în spitale, centre de
plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de
reeducare, aziluri şi alte organizaţii, cu respectarea prevederilor legale;
e) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.
(4) Autoritatea fiecărui
slujitor al Bisericii este recunoscută prin exemplul personal de viaţă şi
slujire.
Art. 30. - (1) Biserica locală, prin Comitetul de
presbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale şi/sau
administrative.
(2) Comitetul de presbiteri
poate desface contractul de muncă al personalului angajat care nu îşi
îndeplineşte îndatoririle sau care se face vinovat de abateri morale, abateri
de la Mărturisirea de Credinţă sau de la prezentul statut.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea şi funcţionarea Bisericii locale
Art. 31. -Adunarea generală constă în întrunirea
membrilor Bisericii locale. Ea este convocată anual şi, în mod excepţional,
poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală este
convocată de către Comitetul de presbiteri cu cel puţin 30 de zile
calendaristice înainte, anunţându-se ordinea de zi. Ea funcţionează
regulamentar dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.
Art. 32. - (1) Adunarea generală confirmă deciziile
Comitetului de presbiteri în domeniul spiritual şi le validează pe cele din
domeniile organizatoric şi administrativ.
(2) In domeniul spiritual, Adunarea generală confirmă
numirea slujitorilor în Biserică, numirea slujitorilor din Biserică care
lucrează ca misionari în ţară şi în străinătate, excluderea şi reprimirea
membrilor.
(3) In domeniul organizatoric, Adunarea generală aprobă
afilierea sau retragerea din asociaţii religioase, desemnarea delegaţiilor
Bisericii la Adunarea generală a Comunităţii zonale, înfiinţarea de unităţi
şcolare şi preşcolare, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi
misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele asemenea, cu
respectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului statut şi a prevederilor
legale în vigoare.
(4) In domeniul administrativ,
Adunarea generală aprobă situaţia financiară a Bisericii, angajarea şi
desfacerea contractului de muncă al personalului, achiziţionarea şi
înstrăinarea de bunuri mobile sau imobile.
SECŢIUNEA a 5-a
Comitetul de presbiteri al Bisericii locale
Art. 33. - Comitetul de presbiteri este organul de
conducere al Bisericii locale. El se întruneşte lunar şi ori de câte ori este
nevoie, iar trimestrial îşi evaluează activitatea. Cu ocazia desfăşurării
lucrărilor Adunării generale, Comitetul de presbiteri îşi prezintă raportul de
activitate.
Art. 34. - Comitetul de presbiteri este alcătuit dintre
presbiterii Bisericii locale.
Art. 35. - Membrii Comitetului de presbiteri sunt
recunoscuţi în Biserică pe baza:
a) caracterului si calităţilor lor de slujire, descrise
în Uimotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9;
b) darului primit din partea Duhului Sfânt, practicat
şi recunoscut în Biserică;
c) chemării şi responsabilităţii pe care şi le asumă în
conducere şi administrare.
Art. 36. - (1) Comitetul de presbiteri conduce, supraveghează şi răspunde pentru toate activităţile spirituale şi
administrative desfăşurate în Biserica locală.
(2) Comitetul de presbiteri îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) stabilirea, motivarea şi implementarea viziunii şi
strategiei Bisericii locale;
b) păstorirea şi consilierea spirituală, cu
obligativitatea păstrării confidenţialităţii;
c) consolidarea spirituală a credincioşilor şi
aplicarea învăţăturilor Bibliei;
d) păstrarea învăţăturii Bibliei;
e) pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori;
f) cooptarea de slujitori în
vederea recunoaşterii lor ca presbiteri;
g) sprijinirea şi promovarea membrilor în lucrare;
h) recomandarea studenţilor pentru instituţii creştine
de învăţământ;
i) coordonarea lucrătorilor din Biserică care îşi
desfăşoară activitatea ca misionari în ţară şi în străinătate;
j) colaborarea cu misionarii străini care activează sub
autoritatea Bisericii locale;
k) angajarea şi desfacerea contractului de muncă al
personalului spiritual şi/sau administrativ;
l) asigurarea disciplinei în
Biserica locală.
Art. 37. - Eliberarea din slujba de presbiter a unui
membru al Comitetului de presbiteri survine în următoarele situaţii:
a) trăirea în păcat;
b) abaterea de la caracterul presbiterului, definit de
Uimotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9;
c) abateri de la Mărturisirea
de Credinţă şi de la prezentul statut;
d) incapacitate fizică sau intelectuală;
e) inactivitate în cadrul Comitetul de presbiteri.
Art. 38. - Sancţionarea disciplinară a unui presbiter
se realizează de către Comitetul de presbiteri, cu aducerea cazului la
cunoştinţa Bisericii locale.
Art. 39. - (1) Suspendarea Comitetului de presbiteri se
face la solicitarea scrisă a majorităţii simple a membrilor Bisericii locale
sau a majorităţii absolute a membrilor Comitetului de presbiteri.
(2) Comitetul zonal poate
hotărî măsuri disciplinare, mergând până la suspendarea Comitetului de
presbiteri, cu avizul Comitetului executiv, pentru abateri de la Mărturisirea
de Credinţă şi de la prezentul statut, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a
conduce Biserica locală.
(3) Interimatul se realizează prin delegare de către
Comunitatea zonală.
Art. 40. - Reprezentarea intereselor Bisericii locale
se face prin delegare de către Comitetul de presbiteri.
SECŢIUNEA a 6-a
Patrimoniul Bisericii locale
Art. 41. - (1) Biserica locală
poate avea în proprietate bunuri mobile şi imobile după cum urmează:
a) case de rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor şi
terenurile aferente;
b) alte clădiri cu dotările lor;
c) terenuri agricole;
d) bibliotecă;
e) cimitir;
f) mijloace auto;
g) unităţi de învăţământ, de caritate, centre de
plasament, aziluri, cu bunurile mobile specifice acestora, şi altele.
(2) Bunurile sacre ale Bisericii sunt: casele de
rugăciune, lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele
confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor
religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor
legale în vigoare.
(3) Instrăinarea caselor de rugăciune şi a terenurilor
aferente se face de către Biserica locală, cu avizul Comitetului zonal şi al
Comitetului executiv.
Art. 42. - Biserica locală gestionează patrimoniul
propriu, prin Comitetul de presbiteri, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi
a prezentului statut.
Art. 43. - (1) Biserica locală se întreţine prin
contribuţia membrilor ei.
(2) Biserica locală, potrivit legii şi cu respectarea
moralităţii creştine, poate primi daruri, contribuţii, donaţii, sponsorizări,
succesiuni din partea membrilor şi aparţinătorilor ei, ale unor persoane fizice
sau ale unor organizaţii din ţară ori din străinătate. Acestea se
contabilizează conform legii.
(3) Niciunui dintre bunurile intrate în patrimoniul
Bisericii nu poate face obiectul revendicărilor ulterioare.
Art. 44. - Biserica locală are îndatorirea să
contribuie la susţinerea financiară a BCER-UBCE la nivel local, zonal şi
naţional, conform hotărârilor organelor statutare.
Art. 45. - Ştampila Bisericii locale este rotundă, cu
diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanţă
de 5 mm unul de altul, între care se înscriu iniţialele BCER-UBCE. In
interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii şi, după caz, sigla
şi numele Bisericii.
Art. 46. - (1) Biserica locală încetează să mai existe
în momentul în care nu îşi mai îndeplineşte scopul.
(2) In cazul în care Biserica locală se va abate de la
Mărturisirea de Credinţă şi de la prezentul statut, acesteia i se va retrage
autorizaţia de funcţionare de către Comitetul executiv, la propunerea
Comunităţii zonale.
(3) In aceste cazuri, patrimoniul
Bisericii locale va fi preluat de deplin drept de către BCER-UBCE, în prezenţa
unui delegat din partea Comitetului executiv, pe bază de proces-verbal;
repartizarea se face de către Consiliul naţional, la propunerea Comitetului
zonal.
Art. 47. - (1) Bisericile
locale creştine după Evanghelie şi asociaţiile de biserici creştine după
Evanghelie din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credinţă şi
recunosc prezentul statut, se pot afilia la BCER-UBCE, pe bază de protocol.
(2) Bisericile locale creştine
după Evanghelie din străinătate care s-au afiliat la BCER-UBCE îşi vor desemna
reprezentanţi în organele de coordonare, conducere şi reprezentare ale UCDE, în
conformitate cu prevederile prezentului statut.
CAPITOLUL III
Comunitatea zonală
SECŢIUNEA 1
Definire şi
constituire
Art. 48. - (1) Comunitatea
zonală este o asociere a bisericilor locale de pe
raza unuia sau a mai multor judeţe limitrofe, realizată în scopul de a colabora
la proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activităţile lor şi de
a avea un mijloc de reprezentare în faţa autorităţilor şi în relaţiile cu UCDE,
în limitele competenţei sale.
(2) Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte
dintr-o zonă. Participarea la proiectele zonei este opţională.
(3) Comunitatea zonală se
organizează şi funcţionează cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii
de Credinţă.
(4) Un grup de minimum 10 biserici locale cu
personalitate juridică din acelaşi judeţ sau din judeţe limitrofe poate
solicita înfiinţarea unei comunităţi zonale. Comunitatea ia fiinţă după
obţinerea acordului Consiliului naţional, în urma avizului Comitetului
executiv.
(5) Fiecare comunitate zonală trebuie să facă parte
din BCER-UBCE.
(6) In aceeaşi localitate nu pot funcţiona două
comunităţi zonale.
Art. 49. - (1) Pentru obţinerea
personalităţii juridice, Comunitatea zonală va adresa UCDE o cerere scrisă,
care va fi însoţită de următoarele documente:
a) procesul-verbal al Adunării generale, din care să
rezulte că minimum trei pătrimi din numărul reprezentanţilor împuterniciţi de
bisericile locale pentru Adunarea generală respectivă solicită Consiliului
naţional dobândirea personalităţii juridice;
b) solicitarea scrisă a bisericilor din Comunitatea
zonală, care doresc acordarea personalităţii juridice, semnată de membrii comitetelor locale de presbiteri.
(2) Procesul-verbal va fi semnat şi de către membrul
Comitetului executiv care a participat la Adunarea generală.
(3) Eliberarea şi retragerea
autorizaţiei de funcţionare a Comunităţii zonale ca persoană juridică se fac de
către Comitetul executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului naţional.
Art. 50. - Bisericile aparţinând unei naţionalităţi
conlocuitoare se pot constitui în comunităţi etnice, similare celor zonale, cu
obligaţia menţinerii unităţii BCER - UBCE. In acest caz, comunitatea poartă
numele naţionalităţii respective.
SECŢIUNEA a 2-a
Adunarea generală a Comunităţii zonale
Art. 51. - (1) Adunarea generală a Comunităţii zonale
este organul de conducere al Comunităţii zonale.
(2) Adunarea generală a Comunităţii zonale este
alcătuită din delegaţi ai bisericilor locale din zonă, în proporţie de 1 la 30
de membri.
(3) Bisericile locale cu mai puţin de 30 de membri au
dreptul la un delegat.
Art. 52. - (1) Adunarea generală a Comunităţii zonale
se întruneşte cel puţin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul zonal cu 30
de zile înainte de întâlnire. Adunarea generală a Comunităţii zonale este
valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din numărul delegaţilor.
(2) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit
alin. (1), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi
ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea
de trei pătrimi din numărul celor prezenţi.
Art. 53. - Adunarea generală a Comunităţii zonale
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) aprobă schema de personal întocmită de Comitetul
zonal;
b) stabileşte contribuţia anuală pentru susţinerea
Comunităţii zonale, la propunerea Comitetului zonal;
c) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri
mobile şi imobile;
d) decide asupra modului de administrare a
patrimoniului Comunităţii zonale;
e) aprobă şi descarcă bugetul anual al Comitetului
zonal;
f) propune Comitetului executiv
suspendarea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în
situaţie de criză.
Art. 54. - (1) Adunarea generală are caracter electiv,
de regulă o dată la 4 ani, când alege:
a) Comitetul zonal dintre presbiterii desemnaţi de către bisericile locale;
b) preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul
Comunităţii zonale, după caz;
c) coordonatorii de comisii;
d) reprezentanţii comitetelor zonale în Consiliul
naţional, în proporţie de 1 la 600 de membri ai Comunităţii zonale, şi
delegaţii pentru Conferinţa naţională a BCER-UBCE, dintre membrii Comitetului
zonal, în proporţie de 1 la 200 de membri;
e) 2 sau 3 cenzori cu atribuţia de a controla
gestiunea Comunităţii zonale şi de a întocmi rapoarte către Adunarea generală
anuală.
(2) La Adunarea generală
electivă participă cu statut de invitat un membru al Comitetului executiv.
SECŢIUNEA a 3-a
Comitetul zonal al Comunităţii zonale
Art. 55. - (1) Comitetul zonal este organul permanent
de îndrumare şi asistenţă al Comunităţii zonale, fiind compus din 5 până la 17
membri.
(2) Comitetul zonal se întruneşte cel puţin o dată la 3
luni.
(3) Comitetul zonal este valabil constituit dacă sunt
prezente cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(4) Deciziile Comitetului zonal se iau cu majoritatea absolută.
Art. 56. -In cazul în care un membru al Comitetului
zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se
va coopta un membru al Adunării generale al Comunităţii zonale, urmând ca prima
Adunare generală a Comunităţii zonale să aprobe cooptarea sau să aleagă altă
persoană.
Art. 57. - Comitetul zonal îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) coordonează activitatea Comunităţii zonale între
adunările generale;
b) menţine legătura cu comitetele bisericilor locale;
c) urmăreşte aplicarea Mărturisirii de Credinţă şi a
prezentului statut în activitatea bisericilor;
d) sprijină bisericile locale în probleme de
reprezentare, organizare, funcţionare şi disciplină, la cerere;
e) încurajează şi sprijină material şi spiritual
înfiinţarea de noi biserici;
f) avizează înfiinţarea de noi
biserici;
g) organizează programe de învăţământ şi cursuri
biblice;
h) acordă ajutor material bisericilor şi persoanelor
aflate în nevoie;
i) sprijină şi organizează tabere pentru tineret,
adolescenţi şi copii;
j) sprijină material şi spiritual activitatea în case de
odihnă, aziluri de bătrâni, centre de plasament, edituri, tipografii, şcoli,
studiouri de radio şi televiziune şi alte activităţi organizate în cadrul
Comunităţii zonale;
k) întocmeşte schema de personal a Comunităţii zonale,
angajează, desface contractul de muncă şi coordonează activitatea personalului;
l) solicită Comitetului
executiv avizarea suspendării unui comitet de presbiteri al unei biserici
locale aflate în situaţie de criză;
m) propune Adunării generale suspendarea autorizaţiei
de funcţionare a unei biserici locale aflate în situaţie de criză;
n) duce la îndeplinire hotărârile şi sarcinile
încredinţate de Adunarea generală, precum si pe cele încredinţate de BCER-
UBCE;
o) transmite către Comitetul executiv procesul-verbal
întocmit cu ocazia Adunării generale elective a Comunităţii zonale;
p) aprobă membrii comisiilor de lucru propuşi de
coordonatorii acestora;
r) propune spre aprobare Adunării generale cuantumul
contribuţiei anuale de susţinere a zonei;
s) propune dezvoltarea de strategii zonale;
ş) hotărăşte asupra cheltuielilor necesare susţinerii
activităţii Comunităţii zonale.
Art. 58. - Intrunirile Comitetului zonal sunt conduse
de către preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, după caz, şi de un prezidiu
ales.
Art. 59. - Comitetul zonal emite hotărâri care sunt
semnate de către persoanele desemnate. Reprezentarea intereselor Comunităţii
zonale pe plan oficial se va face prin delegări de către Comitetul zonal.
Art. 60. - Preşedintele duce la îndeplinire hotărârile
Comitetului zonal. El îndrumă şi coordonează activitatea personalului angajat.
Art. 61. - Secretarul Comunităţii zonale îndeplineşte
următoarele atribuţii:
a) asigură corespondenţa Comunităţii zonale;
b) întocmeşte procesele-verbale ale Adunării generale
zonale şi ale şedinţelor Comitetului zonal;
c) asigură orice alte evidenţe necesare activităţii
Comunităţii zonale;
d) transmite în scris bisericilor locale hotărârile
luate de Comitetul zonal.
Art. 62. - (1) In cadrul Comunităţii zonale
funcţionează următoarele comisii:
a) învăţământ - mass-media;
b) tineret - adolescenţi - copii;
c) păstorire - disciplină;
d) evanghelizare - misiune;
e) financiar - juridic;
f) construcţii - ajutorări.
(2) Comunitatea zonală poate înfiinţa şi alte comisii.
(3) In fiecare comisie, compusă
din 2 până la 8 membri, va activa un coordonator. Coordonatorii acestor comisii
sunt de drept membri în Comitetul zonal.
(4) Fiecare membru al Comitetului zonal face parte
dintr-o comisie.
(5) Membrii Comitetului executiv ai UCDE nu pot avea responsabilităţi de coordonare în comunităţile zonale
SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul Comunităţii zonale
Art. 63. - (1) Comunitatea zonală are patrimoniu
propriu. Acesta poate fi compus din:
a) clădiri şi terenuri;
b) edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru radio şi televiziune;
c) echipamente tehnice;
d) mijloace auto;
e) alte bunuri mobile şi imobile.
(2) Instrăinarea bunurilor din patrimoniu se face numai
cu hotărârea Adunării generale a Comunităţii zonale, iar înstrăinarea clădirilor
şi a terenurilor din patrimoniu se face şi cu avizul Comitetului executiv.
(3) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune,
lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale,
alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Aceste
bunuri sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform dispoziţiilor legale în
vigoare.
Art. 64. - Patrimoniul Comunităţii zonale provine şi se
întreţine din contribuţia bisericilor componente, prin donaţii şi/sau
sponsorizări din ţară şi din străinătate.
Art. 65. - Ştampila Comunităţii zonale este rotundă, cu
diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanţa
de 5 mm unul de altul, între care se înscriu iniţialele „BCER-UBCE". In
interiorul cercului mic se înscriu cuvintele „Comunitatea zonală", urmate
de numele zonei.
Art. 66. - (1) Desfiinţarea unei comunităţi zonale sau
etnice a bisericilor creştine după Evanghelie se poate face de către Adunarea
generală a Comunităţii zonale sau etnice, cu votul a cel puţin două treimi din
numărul membrilor ei. Convocarea se face de către Comitetul zonal, cu cel puţin 30 de zile înainte.
Hotărârea desfiinţării Comunităţii zonale se aprobă cu cel puţin trei pătrimi
din numărul voturilor celor prezenţi. De asemenea, Adunarea generală a
Comunităţii zonale va decide repartizarea patrimoniului, cu avizul Consiliului
naţional.
(2) Divizarea sau comasarea unei comunităţi zonale sau
etnice existente se face prin hotărâre a Consiliului naţional, la iniţiativa
Comunităţii zonale respective.
CAPITOLUL IV
Uniunea Creştină după Evanghelie
SECŢIUNEA 1
Definire
Art. 67. - (1) Uniunea Creştină după Evanghelie este
organul naţional de reprezentare a intereselor BCER-UBCE şi un mijloc de
slujire şi asistenţă acordată bisericilor creştine după Evanghelie locale si
celorlalte părţi componente ale BCER- UBCE.
(2) UCDE nu este ierarhie ecleziastică.
(3) Organele de coordonare, conducere şi reprezentare
ale UCDE sunt: Conferinţa naţională, Consiliul naţional, Comitetul executiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Conferinţa naţională a BCER-UBCE
Art. 68. - (1) Conferinţa naţională a BCER-UBCE este
structura naţională de coordonare si îndrumare a BCER- UBCE.
(2) Conferinţa naţională se întruneşte în mod ordinar o
dată la 4 ani şi are caracter electiv şi, în mod extraordinar, la cererea
scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional.
(3) Conferinţa naţională a BCER-UBCE este compusă din
delegaţii comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de un delegat la 200 de
membri.
Art. 69. - (1) Convocarea
Conferinţei naţionale se face de către Comitetul executiv, ca urmare a deciziei
Consiliului naţional al BCER-UBCE, cu cel puţin 30 de zile calendaristice
înainte, comunicându-seîn scris comunităţilor zonale locul, data şi ordinea de
zi. Conferinţa naţională este valabil întrunită dacă participă cel puţin trei
pătrimi din numărul delegaţilor.
(2) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit
alin.(1), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi
ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritate de
trei pătrimi din numărul celor prezenţi.
Art. 70. - Conferinţa naţională este condusă de
preşedintele UCDE şi de un prezidiu desemnat de Consiliul naţional. Conferinţa
naţională electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un
prezidiu ales.
Art. 71. - (1) Conferinţa naţională îndeplineşte
următoarele atribuţii:
a) alege prin vot secret membrii Comitetului executiv
dintre membrii Consiliului naţional;
b) hotărăşte asupra problemelor doctrinare, de viziune
şi strategie, propuse de Comitetul executiv şi aprobate de Consiliul naţional;
c) aprobă modificările la prezentul statut cu
majoritate de două treimi din numărul delegaţilor prezenţi;
d) aprobă prin vot Mărturisirea de Credinţă, precum şi
modificările conţinutului acesteia, la propunerea Consiliului naţional, cu o
majoritate de trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) Hotărârile Conferinţei naţionale sunt obligatorii
pentru toate părţile componente ale BCER-UBCE.
SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul
naţional
Art. 72. - (1) Consiliul naţional este structura de
conducere, coordonare şi control al BCER-UBCE, între sesiunile Conferinţei
naţionale.
(2) Consiliul naţional este alcătuit din reprezentanţii
comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de 1 la 600 din numărul membrilor. In
cazul în care nu au demisionat sau nu au fost demişi, membrii Comitetului
executiv care şi-au încheiat mandatul sunt de drept membri ai Consiliului
naţional pentru următorul mandat, fără să afecteze norma de reprezentare a
Comunităţii zonale din care fac parte.
(3) Consiliul naţional se întruneşte de două ori pe an
şi ori de câte ori este nevoie.
(4) Convocarea Consiliului naţional se face de către
Comitetul executiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte,
comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.
(5) Consiliul naţional este valabil întrunit dacă
participă cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor acestuia.
(6) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi
potrivit alin. (5), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu
aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu o
majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenţi.
Art. 73. - (1) Consiliul naţional îndeplineşte
următoarele atribuţii:
a) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului
executiv şi a comisiilor de specialitate;
b) urmăreşte respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a
prezentului statut;
c) îndrumă şi controlează activitatea financiară a
Comitetului executiv prin comisia financiară;
d) propune Conferinţei
naţionale modificări ale prezentului statut sau ale Mărturisirii de Credinţă;
e) confirmă rectorul Institutului Teologic Creştin după
Evanghelie „Timotheus", ales de Senatul institutului;
f) revocă rectorul Institutului Teologic Creştin după
Evanghelie „Timotheus", ales de Senatul institutului, în caz de abateri de
la Mărturisirea de Credinţă sau trăire în păcat;
g) aprobă prin vot excluderea din BCER-UBCE a unei
Biserici locale, la propunerea Adunării generale a Comunităţii zonale
respective, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor prezenţi,
pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi/sau de la prezentul statut.
Patrimoniul Bisericii va rămâne în proprietatea Comunităţii zonale sau, după
caz, a BCER- UBCE;
h) aprobă moţiuni privitoare la morală, libertate
religioasă, precum şi alte probleme de interes major, la propunerea Comitetului
executiv;
i) aprobă afilierea BCER-UBCE la organizaţii religioase
din ţară sau din străinătate ori retragerea din acestea;
j) aprobă afilierea la BCER-UBCE a bisericilor locale
creştine după Evanghelie din străinătate, la propunerea Comitetului executiv;
k) convoacă Conferinţa naţională extraordinară, prin
Comitetul executiv, la solicitarea scrisă a cel puţin două treimi din numărul
membrilor Consiliului naţional;
l) aprobă organigrama de
funcţionare a Comitetului executiv;
m) stabileşte nivelul contribuţiei anuale pentru
susţinerea activităţii generale a BCER-UBCE;
n) aprobă înfiinţarea unor comisii, departamente de
lucru, când este nevoie;
o) duce la îndeplinire orice
alte atribuţii încredinţate de Conferinţa naţională.
(2) In luarea hotărârilor, votul preşedintelui decide
în caz de paritate.
Art. 74. - (1) In cadrul BCER-UBCE funcţionează
următoarele comisii naţionale:
1. învăţământ - mass-media;
2. tineret - adolescenţi -
copii;
3. păstorire - disciplină;
4. misiune - evanghelizare;
5. financiar - juridic.
(2) La nivel naţional se pot înfiinţa şi alte
departamente de lucru.
(3) Fiecare comisie este condusă de 3 consilieri aleşi
de Consiliul naţional.
(4) Coordonatorii comisiilor comunităţilor zonale sunt
membri în comisiile naţionale similare.
(5) Fiecare membru al Consiliului naţional are datoria
să sprijine activitatea unei comisii naţionale.
Art. 75. - Comisiile naţionale îndeplinesc următoarele
atribuţii:
a) sprijină prin recomandări activitatea Comitetului
executiv;
b) fac recomandări pentru programa de învăţământ
propusă de conducerea unităţilor de învăţământ cu pregătire teologică şi
pregătire generală ce fiinţează în cadrul BCER-UBCE;
c) propun Comitetului executiv
linii directoare cu privire la problemele doctrinare de viziune şi strategie;
d) propun soluţii Comitetului executiv pentru
rezolvarea problemelor majore ale BCER-UBCE între întrunirile Consiliului
naţional pe probleme specifice;
e) propun Comitetului executiv subiecte pentru ordinea
de zi a Consiliului naţional.
SECŢIUNEA a 4-a
Comitetul executiv
Art. 76. - (1) Comitetul executiv este organul de
reprezentare şi conducere al BCER-UBCE şi este ales de Conferinţa naţională
dintre membrii Consiliului naţional, pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Comitetul executiv este compus din preşedinte,
vicepreşedinte şi secretar general.
Art. 77. - Comitetul executiv îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) coordonează activitatea BCER-UBCE între întâlnirile
Consiliului naţional;
b) duce la îndeplinire hotărârile Conferinţei naţionale
şi ale Consiliului naţional;
c) informează Consiliul naţional asupra activităţilor
desfăşurate între sesiunile acestuia;
d) reprezintă interesele BCER-UBCE în faţa statului;
e) reprezintă interesele BCER-UBCE în relaţiile
interconfesionale naţionale şi internaţionale;
f) hotărăşte data convocării Consiliului naţional;
g) angajează şi desface contractul de muncă al
personalului, conform organigramei de funcţionare aprobate de Consiliul
naţional;
h) prezintă raport de activitate în faţa Conferinţei
naţionale;
i) convoacă, în termen de 45 de zile, Conferinţa
naţională extraordinară, la solicitarea scrisă a două treimi din numărul
membrilor Consiliului naţional;
j) emite decizii interne sau
hotărâri în cadrul activităţii sale curente;
k) mediază, la cerere, între structurile componente ale
BCER-UBCE;
l) aprobă suspendarea
Comitetului de presbiteri, la propunerea Comitetului zonal;
m) propune Consiliului naţional anularea autorizaţiei
de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;
n) coordonează editarea publicaţiei centrale a BCER-
UBCE;
o) emite deciziile referitoare la personalul angajat;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa
sa de Consiliul naţional.
Art. 78. - Preşedintele îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) reprezintă BCER-UBCE atât pe plan intern, cât şi
extern;
b) coordonează activitatea Comitetului executiv;
c) coordonează activitatea unor comisii stabilite de
Consiliul naţional;
d) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale
adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;
e) semnează împreună cu secretarul general documentele
financiare ale BCER-UBCE.
Art. 79. - Vicepreşedintele îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) coordonează activitatea unor comisii stabilite de
Consiliul naţional;
b) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale
adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;
c) înlocuieşte preşedintele în lipsa acestuia, cu
delegare.
Art. 80. - Secretarul general
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea unor comisii stabilite de
Consiliul naţional;
b) înlocuieşte preşedintele în lipsa acestuia şi a
vicepreşedintelui, cu delegare;
c) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale
adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;
d) coordonează activitatea angajaţilor UCDE;
e) transmite convocările pentru întrunirile Consiliului
naţional şi ale Conferinţei naţionale;
f) semnează împreună cu preşedintele documentele financiare ale UCDE.
SECŢIUNEA a 5-a
Consilieri naţionali
Art. 81. - (1) Consilierii comisiilor naţionale
îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea comisiei pe care o conduc,
împreună cu reprezentantul Comitetului executiv;
b) prezintă raport de activitate în faţa Consiliului
naţional o dată pe an;
c) creează şi implementează o viziune şi strategie în
domeniul lor de activitate.
(2) Comisiile naţionale se întâlnesc cel puţin o dată
pe an, iar convocarea o fac membrii Comitetului executiv cu cel puţin 30 de
zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de
zi.
SECŢIUNEA a 6-a
Instituţii de învăţământ
Art. 82. -In cadrul BCER-UBCE pot funcţiona instituţii
de învăţământ de grad universitar şi preuniversitar. Relaţiile dintre BCER-UBCE
şi instituţiile de învăţământ se stabilesc pe bază de protocol. Şcolile biblice
existente pot încheia parteneriate cu BCER-UBCE, conform prezentului statut.
Art. 83. - (1) Fiecare instituţie de învăţământ care a
încheiat protocol va avea în bordul de coordonare reprezentanţi numiţi de
conducerea părţilor componente ale BCER-UBCE de care aparţin, cu acordul
conducerii şcolii biblice respective.
(2) Denunţarea protocolului sau retragerea
autorizaţiei de funcţionare eliberate de UCDE duce la încetarea activităţii de
învăţământ a instituţiei respective în cadrul BCER-UBCE.
(3) Odată cu denunţarea protocolului sau cu retragerea
autorizaţiei de funcţionare eliberate de UCDE, avizul dat la înfiinţare se
retrage.
(4) UCDE poate înfiinţa şcoli
biblice cu personalitate juridică.
Art. 84. -In cadrul BCER-UBCE funcţionează Institutul Teologic Creştin după Evanghelie
„Timotheus", cu personalitate juridică. Institutul Teologic Creştin după Evanghelie
„Timotheus" funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sub
autoritatea Consiliului naţional, pe bază de autorizaţie eliberată de UCDE.
Institutul Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus" se supune
controlului financiar al comisiei financiare.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 85. - Biserica locală, Comunitatea zonală şi toate
părţile componente ale BCER-UBCE sunt obligate să transmită date cu caracter
general solicitate de UCDE.
Art. 86. - (1) Bugetul UCDE se realizează din cotizaţia
fiecărei Biserici locale, în funcţie de numărul de membri.
(2) Se pot realiza venituri şi din alte surse
financiare.
Art. 87. - Controlul financiar intern se efectuează
prin personal specializat, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 88. - (1) BCER-UBCE'şi/sau UCDE deţin în
proprietate bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării în bune condiţii a
activităţii acestora.
(2) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune,
lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale,
alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Aceste
bunuri sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor legale în
vigoare.
Art. 89. - BCER-UBCE are două categorii de personal:
a) personal specific activităţii spirituale;
b) personal tehnico-administrativ de specialitate.
Art. 90. - UCDE îşi alege, numeşte şi angajează
personalul necesar din cadrul membrilor BCER-UBCE.
Art. 91. - (1) Comitetul executiv poate desface contractul
de muncă al angajaţilor UCDE în cazul în care aceştia s-au făcut vinovaţi de
încălcarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut, precum şi pentru
neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
(2) Pentru personalul prevăzut la art. 89 lit. a) este
necesar avizul Comitetului zonal.
Art. 92. - Hotărârile luate şi actele încheiate în
cadrul BCER- UBCE cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.
Art. 93. - Ştampila BCER-UBCE va fi rotundă, cu
diamentrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la o distanţă de
5 mm, între care se înscrie: BCER-UBCE. Periferia cercului este simplă. In
interiorul cercului mic se află sigla.
Art. 94. - Folosirea denumirii „Cultul Creştin după
Evanghelie din Republica Populară Română", recunoscut pe baza Decretului
nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Decretului nr. 1.203/1950 pentru aprobarea
Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin după Evanghelie din
Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare, sub care au
funcţionat Bisericile Creştine după Evanghelie din România, încetează odată cu
aprobarea prezentului statut şi se va folosi numai denumirea „Biserica Creştină
după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după
Evanghelie".
Art. 95. - Sediul UCDE este în Bucureşti.
Art. 96. - (1) Prezentul statut a fost aprobat de
Conferinţa naţională a BCER-UBCE din data de 13 octombrie 2007.
(2) Modificările şi completările la prevederile prezentului
statut se vor face prin hotărâre a Conferinţei naţionale a BCER - UBCE.
(3) Pentru viaţa internă a
BCER-UBCE modificările şi completările făcute de Conferinţa naţională îşi
produc efectul din momentul aprobării.
(4) Acestea vor urma procedura aplicată la aprobarea
prezentului statut.