Hotărârea Nr.807 din 30.07.2012

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC(1) Se aprobă stemele comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.9.*)*) Anexele nr. 1.1-1.9 sunt reproduse în facsimil.(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.9.(3) Anexele nr. 1.1-1.9 şi 2.1-2.9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul administraţiei şi internelor, Ioan Rus Ministrul delegat pentru administraţie, Victor Paul Dobre
ANEXA Nr. 1.1STEMA comunei Beba Veche, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Beba Veche, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Beba Veche, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o furcă lată de aur. În partea superioară se află un cocoş de aur, în mers, înarmat şi limbat. În centrul scutului, pe furcă, se află un obelisc ridicat pe un postament cu trei trepte, de culoare roşie. În vârful scutului, pe furcă, se află imaginea unui pod roşu, cu patru arce de boltă - mâner de paner. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Furca sugerează locul în care se întâlnesc cele trei ţări - România, Serbia şi Ungaria, iar cocoşul ilustrează zicala potrivit căreia cântecul cocoşului este auzit în cele trei ţări. Obeliscul „Triplex Confinium“, ridicat în 4 mai 1920, în urma Tratatului de la Trianon, sugerează punctul de întâlnire al frontierelor celor trei ţări. Podul, numit „Podul Răbii“ sau „Podul Grâului“, a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi trecea peste un braţ, azi secat, al râului Mureş. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2STEMA comunei Belinţ, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Belinţ, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Belinţ, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur. În partea superioară, în dreapta, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga, se află patru spice de grâu, de aur. În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur. În vârful scutului, în stânga, se află o carte deschisă, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Îngerul reprezintă sigiliul vechi al localităţii, folosit în secolul al XVIII-lea. Spicele simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de spice reprezintă numărul satelor componente. Harpa face referire la Corul din Chizătău, iar cartea face parte din viaţa spirituală a locuitorilor. Cartea a făcut parte din viaţa spirituală a locuitorilor comunei, pe care a îmbogăţit-o constant. Crucea face aluzie la evenimentele care au influenţat dezvoltarea bisericii pe teritoriul comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3STEMA comunei Boldur, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.3DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Boldur, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Boldur, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, scartelat în cruce, în contrasmalţuri. În partea superioară, în dreapta şi în stânga, se află câte o pecete paleocreştină de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un spic de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Pecetea face referire la pristolnicul descoperit în satul Jabar, factor important în răspândirea creştinismului. Spicul de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Crucea care împarte scutul simbolizează importanţa pe care biserica şi credinţa o au în viaţa locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4STEMA comunei Curtea, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Curtea, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Curtea, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roşu, se află un cocoş de aur flancat de două spice de grâu de aur, care se întretaie în partea inferioară. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică văzută din faţă, cu turnul central cu acoperiş în două ape şi doi contraforţi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Cocoşul reprezintă sigiliul localităţii din perioada secolelor al XVIII-lea-al XIX-lea. Spicele de grâu fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Brâul undat simbolizează râul Bega, care traversează localitatea. Aşezământul de cult reprezintă biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva“. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.5STEMA comunei Dudeştii Noi, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.5DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dudeştii Noi, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Dudeştii Noi, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie de aur. În partea superioară se află o broască ţestoasă de aur, mergând spre stânga, în câmp verde. Fascia este încărcată cu o rindea neagră, flancată de câte o frunză de dud verde. În partea inferioară, se află un războinic peceneg, înarmat cu sabie, arc şi săgeţi, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Broasca ţestoasă face referire la importanţa terenului mlăştinos pe care se află localitatea, în perioada 1722-1742, fiind cotat la un preţ bun, datorită comerţului cu broaşte ţestoase. Rindeaua simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului. Frunzele de dud fac aluzie la denumirea localităţii. Războinicul peceneg aminteşte de vechiul nume al localităţii „Besenyo“, localitatea fiind înfiinţată de populaţia pecenegă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.6STEMA comunei Gavojdia, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.6DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gavojdia, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Gavojdia, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roşu, se află cinci spice de grâu de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află silueta unei biserici de argint cu trei ferestre şi o uşă, închise şi cu un turn cu două ferestre, tot închise. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Spicele de grâu semnifică ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Brâul undat reprezintă râul Timiş, care străbate localitatea. Clădirea reprezintă biserica de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului“, construită în anul 1792. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.7STEMA comunei Gottlob, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.7DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gottlob, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Gottlob, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă. În partea superioară, în câmp albastru, se află un înger în picioare, cu mâinile împreunate, rugându-se, de argint. Fascia de aur este încărcată cu trei pepeni cu două frunze, pe două vrejuri, toate verzi. În partea inferioară, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Îngerul este preluat din sigiliile folosite pe documentele emise de primărie, în trei variante, în anii 1794, 1830 şi 1836. Pepenii cu vrejuri şi mănunchiul de spice de grâu simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa Nr. 1.8 STEMA comunei Livezile, judeţul Timiş Anexa Nr. 2.8 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Livezile, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Livezile, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în centru, se află un ostaş, îmbrăcat în armură, cu sabie şi scut, de argint. El poartă cămaşă cu glugă de zale şi vestă ţintată. Ostaşul este înconjurat de patru pomi de aur. În partea inferioară se află un pod de aur deasupra unui brâu undat de argint, dublat. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Ostaşul este preluat din vechile peceţi ale satului aparţinător Dolaţ, de la 1817 şi 1833. Ţinuta evocă faptul că localitatea este atestată documentar la 1322. Podul face parte din arealul localităţii, folosit ca element de apărare a localităţii. Cei patru pomi fructiferi dau denumirea localităţii şi indică numărul de etnii. Verdele, aurul şi argintul simbolizează bogăţia solului şi subsolului zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.9 STEMA comunei Niţchidorf, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.9DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Niţchidorf, judeţul Timiş Descrierea stemei Stema comunei Niţchidorf, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Câmpul verde al scutului este despărţit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra. Pe pajeră se află un inel înaripat roşu. Colţul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei flori; sub inima înflorită sunt încrucişate două ramuri de tuia, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Culorile verde şi albastru simbolizează pământul şi cerul. Ecusonul cu inel înaripat, casca şi argintul sunt preluate din blazonul familiei Niczky, care dă denumirea localităţii. Aurul simbolizează bunăstarea ce se dobândeşte prin muncă tenace. Înclinaţia pajerei semnifică faptul că poziţia privilegiată a familiei este anterioară datei dobândirii titlului de conte de către Niczky Kristof, care a avut loc în anul 1765. Inima înflorită şi ramurile de tuia sunt elemente preluate de pe sigiliile folosite de autorităţile locale. Cele trei flori indică prezenţa unei rezervaţii în zonă, care protejează laleaua pestriţă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.