HOTARARE   Nr. 73 din 27 ianuarie 2005

privind aprobarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2005 - 2012

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 112 din  3 februarie 2005

    In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala antidrog in perioada 2005 - 2012, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Agentia Nationala Antidrog, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a duce la indeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevazute in Strategia nationala antidrog in perioada 2005 - 2012.
    Art. 3
    Fondurile aferente indeplinirii obiectivelor Strategiei nationale antidrog in perioada 2005 - 2012 vor fi prevazute de fiecare dintre institutiile publice cu atributii in domeniu, in raport cu etapele de realizare a acestora, prioritatile si resursele disponibile in bugetele proprii.
    Art. 4
    Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2005 - 2012 se aproba prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

                  PRIM-MINISTRU
             CALIN POPESCU-TARICEANU

                       Contrasemneaza:
                       p. Ministrul administratiei si internelor,
                       Anghel Andreescu,
                       secretar de stat

                       Ministrul sanatatii,
                       Mircea Cinteza

                       Ministrul muncii,
                       solidaritatii sociale si familiei,
                       Gheorghe Barbu

                       Ministrul educatiei si cercetarii,
                       Mircea Miclea

                       Ministrul finantelor publice,
                       Ionel Popescu

    ANEXA 1

                        STRATEGIA NATIONALA ANTIDROG
                          in perioada 2005 - 2012

    CAP. 1
    Consideratii generale

    In contextul general al concentrarii comunitatii internationale asupra criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, Guvernul Romaniei si-a asumat lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptand o abordare coordonata si multisectoriala a acesteia, concretizata in Strategia nationala antidrog in perioada 2003 - 2004. Materializarea conceptiei Guvernului Romaniei in acest domeniu, in perioada 2003 - 2004, este elocvent exprimata, printre altele, prin infiintarea Agentiei Nationale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o conceptie unitara privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
    Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltarii retelelor de criminalitate organizata transnationala, impune o noua strategie, integrata in plan intern si international, ca reactie in fata acestei amenintari.
    Continuarea fireasca a unui proces in desfasurare, Strategia nationala antidrog in perioada 2005 - 2012 este elaborata in concordanta cu prevederile noii strategii europene in domeniu si stabileste obiectivele generale si specifice pentru reducerea cererii si ofertei de droguri, pentru intarirea cooperarii internationale si dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare si coordonare privind fenomenul drogurilor.
    Experienta implementarii Strategiei 2003 - 2004, dificultatile intampinate si disfunctionalitatile puse in evidenta prin rapoartele de evaluare elaborate de Agentia Nationala Antidrog impun o abordare mai realista a combaterii fenomenului drogurilor si stabilirea unor responsabilitati clare pentru toate institutiile implicate.

    I.1. PRINCIPII

    Activitatea de reducere a cererii si ofertei de droguri este guvernata de urmatoarele principii:
    1. Principiul prioritatii. Problematica prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri este asumata ca o prioritate de Guvernul Romaniei.
    2. Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate pentru reducerea cererii si ofertei de droguri au caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara.
    3. Principiul abordarii globale, unitare, multidisciplinare si echilibrate. Masurile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie sa se incadreze in conceptia internationala de combatere a fenomenului.
    4. Principiul coordonarii. Pentru asigurarea unei abordari unitare cu privire la fenomenul drogurilor, activitatile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie coordonate si integrate in programe si instrumente practice, cu respectarea autonomiei functionale.
    5. Principiul cooperarii. Lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri are la baza cooperarea interinstitutionala atat la nivel national, cat si international.
    6. Principiul legalitatii. Intreaga activitate de reducere a cererii si ofertei de droguri se desfasoara cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legislatiei nationale in materie, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romania este parte.
    7. Principiul confidentialitatii. Datele personale privind consumatorii de droguri sunt confidentiale.
    8. Principiul complementaritatii si transparentei. Implementarea prezentei strategii se face in mod transparent, cu participarea societatii civile alaturi de institutiile guvernamentale, in vederea realizarii obiectivelor.

    I.2. VIZIUNEA SI SCOPUL STRATEGIEI

    Viziunea
    La sfarsitul perioadei 2005 - 2012, in Romania va functiona un sistem integrat de institutii si servicii publice, care va asigura reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.

    Scopul
    Scopul prezentei strategii este mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri in randul populatiei generale, in prima etapa (2 - 4 ani), si de reducere a cazurilor de noi consumatori, in a doua etapa, in paralel cu reducerea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile.

    CAP. 2
    Reducerea cererii

    Una dintre problemele actuale ale societatii romanesti o constituie cresterea cererii de droguri in randul populatiei generale si, indeosebi, in randul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri in Capitala si in marile orase a surprins opinia publica prin amploarea si gravitatea sa.
    Primele studii efectuate in anul 2003 au estimat numarul consumatorilor de heroina injectabila din Bucuresti la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezinta 1% din totalul populatiei orasului.
    De asemenea, conform studiului national privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite "ESPAD 2003", efectuat pe un esantion de elevi in varsta de 16 ani, prevalenta consumului de tutun este de 64% . In acelasi timp, un procent de 80% dintre acestia a consumat cel putin o data alcool. Totodata, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, in comparatie cu anul 1999.
    Deosebit de ingrijorator este consumul de heroina injectabila, care va avea consecinte dramatice pe termen mediu si lung asupra sanatatii publice (cresterea incidentei HIV/SIDA, hepatitele A, B si C, tuberculoza etc.) si a ratei infractionalitatii asociate traficului si consumului ilicit de droguri.
    Pe baza experientei acumulate in implementarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2003 - 2004, beneficiind si de recomandarile Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cererii de droguri sustine infiintarea si dezvoltarea unui sistem integrat de institutii si servicii specializate in domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, in special in randul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistenta medicala, psihologica si sociala specializata si reinsertia sociala a acestora.
    Sistemul de asistenta medicala, psihologica si sociala, dezvoltat la nivel national, va fi structurat pe trei niveluri de interventie, incluzand sistemul de asistenta medicala ambulatorie (primara si de specialitate) si spitaliceasca, serviciile psihologice si serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate si va fi coordonat si monitorizat de Agentia Nationala Antidrog in conformitate cu standardele de calitate.
    Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea si trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesitatilor sociale si medicale de baza ale consumatorilor de droguri si coordonarea necesara cu resursele din nivelurile 2 si 3.
    Nivelul doi este constituit din unitati specializate din sistemul de sanatate publica si din centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si asigura asistenta specializata, monitorizarea si trimiterea spre cel de-al treilea nivel, precum si coordonarea necesara intre toate nivelurile de interventie.
    Cel de-al treilea nivel asigura reinsertia sociala prin interventii specifice si prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijina nivelul 2.
    Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri si a celor de asistenta medicala, psihologica si sociala va fi imbunatatita prin programe de formare, documentare si cercetare in acest domeniu, dezvoltate de Centrul National de Formare, Documentare si Cercetare in Adictii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog.

    Obiectiv general
    Mentinerea la un nivel scazut comparativ cu cel actual al prevalentei consumului ilicit de droguri si reducerea intr-un mod corelat a prevalentei consumului de alcool si tutun in randul populatiei generale prin consolidarea masurilor de prevenire si prin dezvoltarea sistemului public si privat de asistenta medicala, psihologica si sociala.

    II.1. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

    Obiectiv general
    Constientizarea si implicarea intregii populatii, in special a copiilor si tinerilor, in programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective si indicate, in scopul intaririi influentei factorilor de protectie si al reducerii influentelor factorilor de risc.

    A. Prevenire in scoala

    Obiective specifice
    - Dezvoltarea unor atitudini si practici la nivelul intregii populatii aflate intr-o forma de invatamant, prin intermediul programelor scolare si de petrecere a timpului liber, in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos, fara tutun, alcool si droguri
    - Cresterea influentei factorilor de protectie la varste mici pentru evitarea sau cel putin intarzierea debutului consumului de alcool, tutun si droguri
    - Sensibilizarea si educarea populatiei scolare in scopul evitarii consumului experimental/recreational de droguri si trecerii de la acesta la cel regulat.

    B. Prevenire in familie

    Obiective specifice
    - Sensibilizarea, constientizarea si motivarea parintilor in vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora cu celelalte arii de interventie preventiva
    - Oferirea de programe de prevenire care sa permita parintilor sa devina activi in prevenirea consumului de droguri in cadrul familiei
    - Dezvoltarea unor programe de formare a parintilor in vederea cresterii influentei factorilor de protectie si scaderii celor de risc in consumul de droguri.

    C. Prevenire comunitara

    Obiective specifice
    - Initierea si derularea de catre autoritatile administratiei publice locale a unor proiecte in parteneriat public-privat, de interes local, pentru protectia antidrog a comunitatilor proprii, cu sprijinul centrelor judetene de prevenire, evaluare si consiliere antidrog
    - Stimularea si sprijinirea de catre autoritatile administratiei publice locale, inclusiv financiar, a initiativelor organizatiilor neguvernamentale ce desfasoara activitati de prevenire a consumului de droguri in comunitatile locale
    - Elaborarea si derularea programelor finantate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri in arii regionale de interes, diferentiate in raport de numarul consumatorilor, preferintele de consum, statutul ocupational, caracteristicile grupurilor de risc, particularitati ale dezvoltarii economice, turistice, de infrastructura, mediu etc.
    - Initierea si dezvoltarea unor proiecte si programe adecvate in folosul comunitatilor locale, pentru consolidarea educatiei civice, culturale si spirituale, ce se constituie in alternativa de viata sanatoasa, cultivarea abstinentei la consumul de droguri, inclusiv alcool si tutun, incurajarea formarii unui climat social care sa impiedice stigmatizarea si marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri
    - Crearea oportunitatilor si stimularea participarii mass-media la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidrog
    - Dezvoltarea de programe de informare si constientizare a intregii populatii pentru dobandirea unei atitudini de toleranta in scopul diminuarii marginalizarii si stigmatizarii consumatorilor de droguri, precum si a unei atitudini de responsabilitate in prevenirea consumului
    - Dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare, integrat si individualizat, al copiilor si tinerilor aflati in situatii de risc, care sa favorizeze procesul de maturizare, integrare sociala, educatie si formare profesionala
    - Sensibilizarea, informarea si responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare in masa, in vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidente stiintifice
    - Dezvoltarea unor programe de informare si educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate in serviciul militar, precum si altor categorii profesionale, ce implica responsabilitate si risc public
    - Extinderea programelor de educatie pentru promovarea unui stil de viata sanatos si pentru prevenirea consumului de droguri in randul tuturor persoanelor aflate in penitenciare
    - Imbunatatirea prevederilor legislative pentru implementarea masurilor de protectie antidrog si antidoping a sportivilor
    - Crearea si dezvoltarea unui sistem national integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum si a unui sistem national de formare profesionala in domeniu, inclusiv elaborarea si validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire.

    II.2. ASISTENTA MEDICALA, PSIHOLOGICA SI SOCIALA, REDUCEREA RISCURILOR SI REINSERTIA SOCIALA

    Obiectiv general
    Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea cantitativa si calitativa a serviciilor si a masurilor medicale, psihologice si sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare si adaptare continua pentru fiecare consumator, in vederea intreruperii consumului, a inlaturarii dependentei fizice si/sau psihice si/sau a reducerii riscurilor asociate consumului, avand ca scop final reinsertia sociala a consumatorilor

    A. Reducerea riscurilor

    Obiectiv general
    Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea si dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare in sistemul de asistenta, in afara acestuia si in sistemul penitenciar

    Obiective specifice
    - Crearea si perfectionarea continua a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor masurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace si seringi, consiliere psihologica si pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor si consumatorilor dependenti aflati in sistemul de asistenta, in afara acestuia sau in penitenciare
    - Dezvoltarea actiunilor comunitare si profesionale care sa permita accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, in scopul cresterii sprijinului acordat acestora si al diminuarii marginalizarii sociale
    - Crearea cadrului organizatoric si de reglementari necesare asigurarii vigilentei epidemiologice
    - Dezvoltarea si imbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza in domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

    B. Asistenta medicala, psihologica, sociala si reinsertia sociala

    Obiectiv general
    Asigurarea accesului universal al consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri la programele integrate de asistenta medicala, psihologica si sociala prin dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare adresate populatiei generale, consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri aflati in sistemul de asistenta, in afara acestuia si in penitenciare, in scopul reintegrarii si reinsertiei sociale a consumatorilor de droguri

    Obiective specifice
    - Dezvoltarea circuitului integrat de asistenta a consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri pe cel putin 3 niveluri, care sa ofere o retea de resurse (pornind de la modelul creat in centre de excelenta), sa garanteze accesul consumatorilor de droguri si disponibilitatea generala a acestor servicii
    - Cresterea disponibilitatii serviciilor atat ca diversitate si multidisciplinaritate, cat si ca raspandire teritoriala si adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor si la tipul de consum (unic sau policonsum)
    - Dezvoltarea resurselor necesare interventiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu circuitul integrat de asistenta sau nu sunt pregatiti pentru schimbarea comportamentului, precum si asigurarea asistentei medicale si sociale de baza pentru acestia
    - Individualizarea interventiilor medicale, psihologice si sociale prin intermediul evaluarii multidimensionale si asigurarii managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intra in contact cu serviciile de asistenta intr-un cadru coordonat
    - Dezvoltarea politicilor si masurilor, asigurarea resurselor si cadrului legal pentru dezvoltarea si intarirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistenta) - element central al sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala - in scopul asigurarii accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistenta
    - Asigurarea si implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea si definirea rolurilor specifice si specializate ale resurselor nivelului 3, ca parte integranta si esentiala a sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala pentru reabilitarea si reinsertia sociala a consumatorilor de droguri aflati in centre ambulatorii
    - Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional care sa asigure accesul general si timpuriu al copiilor si tinerilor la servicii psihologice medicale si sociale specifice consumului de droguri
    - Dezvoltarea unui program integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa ofere o retea de resurse si care sa garanteze accesul si disponibilitatea generala a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar in scopul reintegrarii sociale
    - Dezvoltarea si implementarea standardizarii sistemului de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa permita monitorizarea si evaluarea proceselor si rezultatele acestuia
    - Dezvoltarea si imbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza in domeniul asistentei medicale, psihologice si sociale a consumatorilor de droguri.

    CAP. 3
    Reducerea ofertei

    Incepand cu anul 1990, factori precum pozitia geografica, deschiderea frontierei de stat si, nu in ultimul rand, conflictele militare din Irak, Afganistan si fosta Iugoslavie au facut ca tara noastra sa devina un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor si precursorilor, iar in ultimii ani si o piata de desfacere a drogurilor.
    In prezent Romania reprezinta principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia, pana in Germania si Olanda.
    O alta varianta a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include si un tronson maritim, este: Istanbul - Constanta - Bucuresti, spre Ungaria.
    Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude si alte variante care sa vizeze Romania, depistarea acestora depinzand in mare masura de abilitatea institutiilor implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si, mai ales, de modul in care acestea coopereaza cu institutiile similare ale altor state.
    Din cazuistica ultimilor ani rezulta ca pentru drogurile sintetice se prefigureaza dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (Romania), dar si dinspre Nord (Tarile Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza (amfetamine, MDMA, LSD si altele), care ar urma sa devina active pe teritoriul Romaniei.
    Din evaluarile efectuate rezulta ca tara noastra reprezinta in principal o zona de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitata ramanand in Romania pentru consum. In acelasi timp, Romania a devenit in prezent si teritoriu de depozitare, in care drogurile, introduse in special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar in final sunt directionate spre tarile cu consum ridicat din vestul Europei.
    Ritmul accelerat de crestere a criminalitatii in legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii '90 si din ce in ce mai ingrijorator dupa anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001.
    In anumite perioade, rezultatele obtinute pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizari ale structurilor specializate, de lipsa unei pregatiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialistilor, de dotarea tehnica si numarul redus al acestora in raport cu evolutia si dimensiunea fenomenului.
    Extinderea si formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea si modernizarea cadrului legislativ si institutional, premise necesare mentinerii sub control a acestei forme de criminalitate. Acest proces continuu, a carui dinamica trebuie sa fie in concordanta cu evolutia criminalitatii in domeniu, a inregistrat progrese notabile dupa anul 2000, an care a marcat inceputul unei etape de corelare a legislatiei interne cu cea europeana.
    In prezent sistemul institutional de reducere a ofertei de droguri se manifesta concurential si nu complementar si necesita o coordonare eficienta, alaturi de redimensionarea efectivelor in raport cu situatia operativa, profesionalizarea angajatilor, imbunatatirea dotarii materiale si a cooperarii interinstitutionale, care sa permita o reactie corespunzatoare la evolutia criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, delimitarea competentelor si administrarea in regim de parteneriat a resurselor informationale.

    Tendinte
    Principalele tendinte privind evolutia fenomenului criminalitatii in domeniul drogurilor sunt:
    - amplificarea si diversificarea fenomenului infractional transfrontalier;
    - modificarea continua a rutelor utilizate si a tipurilor de droguri traficate, in functie de cerintele pietei ilicite;
    - extinderea fenomenului infractional din acest domeniu pe intregul teritoriu al tarii;
    - amplificarea si diversificarea criminalitatii asociate consumului de droguri;
    - diversificarea modalitatilor de spalare a banilor rezultati din operatiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialisti din domeniul financiar-bancar si coruperea unor functionari publici;
    - cresterea numarului de consumatori de droguri si, in special, al celor care prefera amfetaminele si canabisul.

    Factori de risc
    Evolutia criminalitatii este puternic influentata de situatiile, conditiile si/sau elementele interne si externe care trebuie identificate, analizate si care constituie repere pentru stabilirea conceptiei de combatere a acestui fenomen.
    Principalii factori de risc care pot influenta nivelul ofertei de droguri sunt:
    - pozitia Romaniei la intersectia principalelor rute traditionale utilizate de traficantii internationali de droguri si faptul ca din anul 2007 tara noastra va reprezenta granita de est a Uniunii Europene;
    - cresterea fluxului de imigranti spre Romania si alte state membre ale Uniunii Europene;
    - dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontiera, cu consecinte asupra scaderii timpilor de control;
    - cresterea consumului de droguri si, in special, a celui de droguri sintetice;
    - implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe in activitatea de control la frontiera;
    - proliferarea retelelor teroriste interesate in obtinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri;
    - cooperarea insuficienta dintre institutiile abilitate in reducerea ofertei de droguri.

    Obiectiv general
    Reducerea la un nivel cat mai scazut a infractionalitatii in domeniul drogurilor si a celei conexe, prin eficientizarea activitatilor institutiilor abilitate in combaterea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, ca rezultat al imbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii resurselor necesare.

    Obiective specifice
    1. Imbunatatirea capacitatii de reactie a institutiilor specializate fata de traficul si consumul ilicit de droguri prin:
    a) documentarea operativa a activitatii infractionale a grupurilor organizate de traficanti, a legaturilor infractionale si a rutelor utilizate de acestia, a metodelor si mijloacelor de savarsire a infractiunilor la regimul drogurilor;
    b) corelarea activitatilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri si cu masurile de asistenta destinate consumatorilor;
    c) corelarea activitatilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire si combatere a traficului transfrontalier;
    d) dezvoltarea sistemului de analiza operativa a informatiilor.
    2. Contracararea riscurilor de catre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri prin:
    a) colectarea in sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora si dezvoltarea analizei strategice;
    b) dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si prognozare a fenomenului drogurilor;
    c) dezvoltarea sistemului analizelor de risc;
    d) implementarea managementului frontierei la standarde europene si dezvoltarea activitatilor specifice antidrog;
    e) imbunatatirea calitatii controlului vamal.
    3. Optimizarea activitatii structurilor implicate in reducerea ofertei de droguri si cresterea eficacitatii acestora prin:
    a) adoptarea si dezvoltarea cadrului metodologic de desfasurare a activitatilor antidrog in raport cu cele europene;
    b) extinderea folosirii tehnicilor si mijloacelor moderne de investigatii;
    c) facilitarea accesului la bazele de date necesare desfasurarii activitatii de reducere a ofertei de droguri;
    d) fluidizarea schimbului de informatii on-line intre institutii la nivel national si international si realizarea schimbului de experienta si bune practici in domeniu;
    e) extinderea si imbunatatirea cooperarii interinstitutionale.
    4. Combaterea traficului international de droguri si precursori prin:
    a) intensificarea actiunilor operative de cooperare internationala vizand identificarea si anihilarea retelelor internationale de trafic ce desfasoara activitati infractionale pe teritoriul tarii;
    b) intensificarea actiunilor de identificare a noilor droguri de sinteza si extinderea colaborarii interinstitutionale interne si internationale in acest scop;
    c) participarea la actiuni internationale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor retele de traficanti, prin includerea expertilor romani in echipele mixte de actiune;
    d) dezvoltarea colaborarii internationale in vederea impiedicarii deturnarii substantelor stupefiante si psihotrope si a precursorilor utilizati la fabricarea ilegala a acestora din circuitul legal in traficul ilicit;
    e) participarea activa a Romaniei la operatiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM si altele.
    5. Intensificarea masurilor de identificare, sechestrare si confiscare a bunurilor folosite la savarsirea infractiunilor de trafic ilicit de droguri si precursori si a produselor acestor infractiuni si folosirea eficienta a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru sustinerea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri.
    6. Prevenirea si combaterea practicilor de spalare a banilor proveniti din infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, prin masuri comune ale structurilor de lupta antidrog cu Banca Nationala a Romaniei si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
    7. Prevenirea si combaterea deturnarii precursorilor ce pot fi utilizati la fabricarea ilegala a substantelor si produselor stupefiante si psihotrope.
    8. Imbunatatirea cooperarii dintre institutiile si structurile abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si crearea unei retele integrate de informatii la nivel national privind criminalitatea in domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianta Romana Antidrog (M.A.R.A.).
    9. Perfectionarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniu prin adaptarea acestora in raport cu evolutia formelor concrete de manifestare a infractionalitatii in domeniu si cu prevederile acquisului comunitar.
    10. Modernizarea dotarii tehnice necesare institutiilor abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internationale.
    11. Dezvoltarea capacitatii manageriale si a profesionalizarii specialistilor din domeniu prin programe de cooperare internationala.

    CAP. 4
    Cooperare internationala

    Aderarea la Uniunea Europeana determina importanta speciala pe care Romania o acorda relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu institutiile europene.
    Obtinerea statutului de "candidat" si, incepand cu anul 2007, a celui de "membru" presupune raportarea permanenta la obiectivele si actiunile Uniunii Europene.
    In domeniul luptei impotriva drogurilor Romania va participa activ la initiativele comune si va asigura o cat mai buna coordonare a activitatilor proprii cu cele desfasurate de partenerii europeni, atat in faza de planificare, cat si in fazele de implementare si evaluare a acestora.
    Totodata Romania va intensifica cooperarea cu tarile de origine a drogurilor si cu cele aflate pe rutele internationale ale traficului de droguri, actionand permanent pentru o abordare globala si actiuni concertate impotriva retelelor de traficanti.
    In plan regional, Romania va utiliza relatiile bune existente cu toate tarile vecine pentru a promova si a dezvolta masuri ce vizeaza abordarea comuna si integrata a fenomenului, atat in planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cat si al transferului de bune practici in domeniile prevenirii consumului, tratamentului si reintegrarii socioprofesionale a persoanelor dependente.
    Date fiind contextele nationale asemanatoare, marcate de evolutiile istorice similare in ultimele decenii, experienta Romaniei in domeniul constructiei institutional-legislative antidrog poate fi relevanta pentru statele din zona potential candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

    Obiectiv general
    Recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de reducere a cererii si ofertei de droguri, atat in cadrul relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu structurile europene specializate, cat si in cadrul mai larg al forurilor internationale si relatiilor cu statele producatoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnationale ale drogurilor si cu cele avand experiente relevante in combaterea acestui flagel

    Obiective specifice
    1. Dezvoltarea relatiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene si cu organismele specializate ale Uniunii Europene, in special prin:
    a) preluarea si implementarea corespunzatoare a prevederilor acquisului specific in cadrul legislativ si institutional national;
    b) dezvoltarea relatiilor parteneriale din sfera relatiilor internationale, desfasurate de institutiile nationale implicate in reducerea cererii si/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, in vederea asigurarii unui transfer eficient de date, informatii, experiente si bune practici si desfasurarii de actiuni comune;
    c) participarea activa a Romaniei la activitatile desfasurate de institutiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL, EUROCUSTOMS, EUROJUST etc.) in domeniile prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri.
    2. Intensificarea relatiilor cu alte state si structuri internationale implicate in lupta impotriva drogurilor, prin:
    a) participarea Romaniei la activitatile institutiilor, organizatiilor si forurilor internationale ce au ca obiectiv lupta impotriva traficului si consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) si reducerea consecintelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.);
    b) intensificarea cooperarii bilaterale si multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internationale ale drogurilor;
    c) dezvoltarea relatiilor parteneriale cu state care au experienta relevanta in domeniile reducerii cererii si ofertei de droguri in scopul asigurarii transferului reciproc de experienta si know-how.
    3. Participarea la programe internationale privind reducerea cererii si ofertei de droguri, prin:
    a) participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul si/sau recuperarea socioprofesionala a persoanelor dependente de droguri;
    b) participarea la programele de lupta impotriva drogurilor, lansate de organizatiile internationale sau structurile guvernamentale si neguvernamentale din alte state;
    c) sustinerea participarii in parteneriat a institutiilor publice cu organizatiile neguvernamentale romane la proiecte internationale;
    d) implicarea tot mai activa a comunitatilor locale (prin institutiile locale, autoritatile locale si reprezentantii societatii civile) in proiecte internationale (transfer de bune practici, schimburi de specialisti, foruri bilaterale, regionale sau internationale etc.).

    CAP. 5
    Informare si evaluare

    In cadrul Agentiei Nationale Antidrog a fost constituit Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie, unitate care asigura legatura Romaniei cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, care stabileste, conform cerintelor Uniunii Europene, indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel national. Acesti indicatori, clasificati in: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de oferta si indicatori sociali, reprezinta instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate si utilizate la nivelul tuturor tarilor membre si candidate la Uniunea Europeana. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infectioase asociate consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate in randul consumatorilor de droguri, iar indicatorii de oferta si sociali sunt: disponibilitate si oferta de droguri pe piata ilicita, pretul drogurilor la nivelul strazii, puritatea drogurilor la nivelul strazii, criminalitatea asociata drogurilor, arestarile inregistrate, numarul de capturi si cantitatea de droguri capturata de toate agentiile de aplicare a legii, excluderea sociala, costurile sociale asociate consumului de droguri.
    Pe perioada implementarii strategiei anterioare, inexistenta unei retele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii mentionati a condus la absenta unui raspuns adecvat cerintelor interne si europene.
    Actualul sistem de culegere a informatiilor a condus la obtinerea unor date agregate, ceea ce a influentat structurarea si defalcarea acestora. In acest context se impune, pentru perioada imediat urmatoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului si traficului ilicit de droguri. Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, proces inceput in anul 2004, cu urmatorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor.

    Obiectiv general
    Imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie de colectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatia drogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatia anuala si bienala a drogurilor

    Obiective specifice
    1. Monitorizarea situatiei drogurilor prin crearea si dezvoltarea sistemului informational prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasterii:
    a) consumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumului problematic;
    b) numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri si a patologiei asociate;
    c) numarului de decese si a mortalitatii ca urmare a consumului de droguri;
    d) tendintelor infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului;
    e) disponibilitatii drogurilor pe piata.
    2. Aplicarea unor sondaje la nivel national, la interval de minimum 2 ani, finantate de la bugetul de stat si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, privind populatia de risc, nivelul consumului de droguri si al consecintelor acestuia
    3. Realizarea unor evaluari independente referitoare la politicile de raspuns privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, adoptate de institutiile/organizatiile publice si private, prin monitorizarea interventiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri, asistentei integrate a consumatorului (ocazional si dependent) si reducerii ofertei de droguri
    4. Diseminarea informatiilor catre institutiile/organizatiile cu atributii in reducerea cererii si ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informatii si a comunicarii intre si cu toate institutiile/organizatiile implicate, in vederea adaptarii politicilor de raspuns la nevoile identificate, prin:
    a) realizarea legaturii dintre nevoile identificate si politicile de raspuns aplicate;
    b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea si/sau dezvoltarea retelei de colectare a datelor.

    CAP. 6
    Coordonare interinstitutionala

    Raspunsul adecvat la provocarile de natura sociala, economica, de sanatate si securitate pe care le implica flagelul drogurilor este conditionat de o viziune echilibrata, exprimata intr-o politica unitara, care nu poate fi atinsa fara coordonarea tuturor institutiilor si organizatiilor implicate in reducerea cererii si ofertei de droguri si in cooperarea internationala in domeniu.
    In acest sens, activitatea de coordonare presupune existenta unei institutii coordonatoare puternice, echidistante, a unei viziuni strategice unitare si a unor instrumente eficiente de implementare a acesteia.

    Obiectiv general
    Asigurarea unei conceptii strategice unitare, coordonarea implementarii acesteia, monitorizarea si evaluarea activitatilor de reducere a cererii si a ofertei de droguri si a celor de cooperare internationala, colectarea, procesarea si transmiterea datelor catre organismele internationale, de catre Agentia Nationala Antidrog

    Obiective specifice
    1. Dezvoltarea capacitatii institutionale si operationale si consolidarea rolului Agentiei Nationale Antidrog de coordonator national al luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri
    2. Dezvoltarea cooperarii dintre institutiile de aplicare a legii, intre acestea si serviciile sociale, de sanatate publica si structurile societatii civile
    3. Monitorizarea indicatorilor in vederea standardizarii acestora in raport cu indicatorii statistici europeni si transmiterea datelor catre organismele internationale de control al drogurilor
    4. Dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica a fenomenului drogurilor
    5. Monitorizarea si evaluarea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri desfasurate de institutiile implicate pentru fundamentarea politicilor antidrog
    6. Informarea organismelor internationale in legatura cu evolutia fenomenului drogurilor
    7. Dezvoltarea activitatilor de elaborare, coordonare si monitorizare a programelor si proiectelor privind reducerea cererii si ofertei de droguri si atragerea de resurse pentru implementarea acestora
    8. Asigurarea reprezentarii Romaniei pe plan international in legatura cu fenomenul drogurilor
    9. Consolidarea si implementarea Programului Marea Alianta Romana Antidrog prin cooperarea tuturor institutiilor implicate
    10. Dezvoltarea promovarii politicilor antidrog prin intermediul sistemelor moderne de comunicare
    11. Extinderea colaborarii cu mass-media.

    CAP. 7
    Resurse financiare

    Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri necesita un suport financiar adecvat, fara de care riposta in fata fenomenului drogurilor, desi conceptualizata, ramane ineficienta.
    Implementarea prezentei strategii implica responsabilitatea Guvernului Romaniei pentru asigurarea mecanismelor financiare necesare derularii programelor in materie si desfasurarii actiunilor pentru indeplinirea obiectivelor strategice stabilite.
    Conceptia strategica de lupta impotriva fenomenului drogurilor presupune si repozitionarea fata de alocarea resurselor financiare necesare sustinerii acesteia.

    Obiective specifice
    1. Identificarea persoanelor fizice si juridice, institutiilor si organismelor internationale interesate sa sustina financiar prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri (donatori internationali)
    2. Constituirea unei asociatii a donatorilor interni (prin donatori interni intelegand acele persoane sau institutii din tara care doresc sa aduca contributii financiare la lupta antidrog)
    3. Atragerea programelor cu finantare internationala sustinute de Uniunea Europeana pentru formarea personalului cu atributii in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
    4. Colectarea de fonduri prin structuri ale societatii civile.