HOTARARE Nr.
562 din 10 mai 2009
pentru aprobarea Strategiei
de descentralizare în sistemul de sanatate
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 340 din 21 mai 2009
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 8 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Strategia de descentralizare în
sistemul de sănătate, denumită în continuare Strategie, prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Sănătăţii ca
instituţie responsabilă pentru coordonarea implementării Strategiei.
(2) In scopul îndeplinirii atribuţiei prevăzute la
alin. (1), Ministerul Sănătăţii colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice,
Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice
locale, în conformitate cu atribuţiile legale ale acestora şi cu prevederile
Strategiei.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Ion Bazac
Viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi
internelor,
Dan Nica
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea
ANEXĂ
STRATEGIA DE DESCENTRALIZARE
în sistemul de sănătate
CAPITOLUL I
Informaţii generale
Evoluţia diferitelor guvernări, mai ales a celor din
spaţiul european, a demonstrat o tendinţă accentuată de îndreptare către
descentralizarea administraţiei publice centrale şi către conferirea unei
autonomii sporite autorităţilor publice locale.
Două dintre principiile ce stau la baza realizării
obiectivelor strategiei de sănătate se referă la plasarea pacientului - şi a
cetăţeanului în general - în centrul sistemului de sănătate, împreună cu
responsabilitatea decidenţilorîn faţa sa. Acest lucru presupune o schimbare
majoră a mecanismelor decizionale şi de responsabilitate, astfel încât decizia
să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate şi utilizate
serviciile de sănătate. In acest mod se asigură o mai bună adecvare la nevoile
de sănătate ale populaţiei, concomitent cu responsabilizarea directă a celor
care iau deciziile în faţa comunităţii. In acelaşi timp, structurile centrale -
în special Ministerul Sănătăţii -, retrăgându-se din managementul de nivel
local, se pot concentra pe funcţiile strategice, respectiv pe dezvoltarea de
politici sectoriale, supravegherea şi îndrumarea întregului sistem, incluzând
activităţile din afara sistemului care au impact asupra stării de sănătate,
precum şi pe dezvoltarea mecanismelor şi structurilor de cooperare
intersectorială. Pentru aceasta este necesară creşterea capacităţii
instituţionale a Ministerului Sănătăţii, astfel încât să răspundă acestor noi
roluri, şi dezvoltarea de noi structuri la nivel central şi local, concomitent
cu modificarea statutului unităţilor sanitare.
In acest context, se realizează o strategie de
descentralizare a asistenţei medicale care să răspundă obiectivelor asumate
prin Programul de guvernare şi care să conducă la obţinerea efectivă a dreptului
la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de Constituţia României.
Procesul de descentralizare va urmări delimitarea
prerogativelor de putere publică între nivelul central şi cel local,
debirocratizarea sistemului sanitar prin transferul de competenţe şi atribuţii
şi întărirea responsabilităţii comunităţii locale faţă de cetăţean.
SECŢIUNEA 1
Priorităţi
Obiectivele principale ale actualului Program de
guvernare în domeniul sănătăţii constau în:
a) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei,
creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar
românesc cu cel din Uniunea Europeană;
b) aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a
serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani;
c) creşterea graduală a resurselor alocate, pentru
asigurarea unui sistem de sănătate la nivel European;
d) oferirea şi garantarea accesului tuturor
cetăţenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate;
e) dezvoltarea programelor de prevenţie şi de
depistare precoce a bolilor;
f) asigurarea securităţii cetăţeanului şi a
populaţiei, prin perfecţionarea strategiei de supraveghere epidemiologica;
g) redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din
mediul rural;
h) creşterea veniturilor salariale ale personalului din
sistemul sanitar;
i) participarea personalului sanitar la un program de
educaţie continuă garantat de stat;
j) asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor
publici.
SECŢIUNEA a 2-a
Politici şi cadru juridic existent
Prin Programul naţional de dezvoltare (PND) pe
perioada 2007-2013, România şi-a definit priorităţile şi direcţiile de
dezvoltare pe termen mediu. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe 6
priorităţi naţionale de dezvoltare, respectiv:
• creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere;
• dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
transport;
• protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
• dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi
a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative;
• dezvoltarea economiei rurale şi creşterea
productivităţii în sectorul agricol;
• diminuarea disparităţilor de dezvoltare între
regiunile ţării. In interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase
domenii/sectoare de intervenţie specifice, între care sănătatea ocupă un loc
important, prin:
- creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile de
sănătate;
- îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului
medical;
- transparenţa decizională în scopul creşterii
eficienţei în utilizarea resurselor alocate şi în eliminarea pagubelor şi a
actelor de corupţie;
- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
sistemului de sănătate;
- asigurarea resurselor umane profesionalizate;
- armonizarea legislativă şi administrativă cu
sistemele de sănătate din statele Uniunii Europene.
Aceste obiective se suprapun peste prevederile
Programului de guvernare.
Cadrul legislativ referitor la descentralizarea unor
competenţe ale Ministerului Sănătăţii este reprezentat de următoarele acte
normative:
- Legi
• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006;
• Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,
cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordonanţe de urgenţă/ordonanţe ale Guvernului
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008
privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de
Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale;
• Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind
administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
- Hotărâri ale Guvernului
• Hotărârea Guvernului nr. 56/2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate
de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr.
195/2006;
• Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea
unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
Sănătăţii în domeniul public al municipiilor, oraşelor şi comunelor şi în
administrarea consiliilor locale respective, cu modificările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea
unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
Sănătăţii în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor
judeţene respective, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002 privind trecerea
imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea unele unităţi sanitare de interes
local din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
Sănătăţii în domeniul public al municipiului Bucureşti şi în administrarea
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002 pentru declararea
unor unităţi sanitare de interes public naţional, aflate în domeniul public al
statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii.
SECŢIUNEA a 3-a
Premisele elaborării strategiei de
descentralizare în sectorul sanitar,
respectiv a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de
exercitare a competenţelor descentralizate
Sistemul sanitar din România se află într-o perioadă de
transformări profunde, de la faza anterioară anilor '90, în care era în întregime
proprietatea statului şi era coordonat centralizat de Ministerul Sănătăţii, la
situaţia actuală, în care formele de exercitare a practicii medicale s-au
diversificat substanţial, iar în relaţia dintre pacient şi furnizorul de
servicii a intervenit casa de asigurări de sănătate.
Principalele aspecte vizate în vederea demarării
reformei în sistemul de sănătate au fost:
- trecerea de la un sistem centralizat de stat spre
unul finanţat prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi apariţia Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu rol de terţ plătitor;
- furnizarea de servicii medicale pe baza contractuală;
- apariţia unor modalităţi noi de plată a furnizorilor
şi introducerea competiţiei.
Resursele financiare alocate pentru competenţele
descentralizate
Odată cu apariţia sistemului de asigurări sociale de
sănătate peste 80% din fondurile destinate sănătăţii au fost asigurate din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Ministerul Sănătăţii
asigurând fonduri de la bugetul de stat pentru programele naţionale de
sănătate, investiţiile în infrastructură şi în aparatură de înaltă performanţă.
Resurse umane transferate
Aproximativ 70 % din numărul de posturi finanţate de la
bugetul de stat a fost transferat, cu finanţare din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate. Numărul posturilor finanţate integral de la
bugetul de stat a fost redus în perioada 1998-2005 cu 52% şi aproximativ 4.000
de posturi administrative au fost transferate de la direcţiile de sănătate
publică la casele de asigurări de sănătate judeţene (circa 2.000 posturi în
anul 1998).
Baza materială transferată autorităţilor publice
locale
a) Cabinete medicale, centre medicale şi centre de
diagnostic şi tratament
Spaţiile cu destinaţie de cabinete medicale, indiferent
de forma de organizare, au trecut în domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale, fiind date în comodat sau concesionate medicilor
care îşi desfăşoară activitatea în aceste cabinete. In prezent se analizează
cele mai adecvate soluţii pentru vânzarea spaţiilor cu destinaţia de cabinete
medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului
medical către furnizorii de servicii medicale.
b) Spitale
Unele imobile compuse din construcţii şi terenurile
aferente în care îşi desfăşoară activitatea unităţile sanitare respective au
trecut din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului
Sănătăţii în domeniul public al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor
şi în administrarea consiliilor judeţene sau consiliilor locale, după caz,
conform:
- Hotărârii Guvernului nr. 866/2002, cu modificările
ulterioare;
- Hotărârii Guvernului nr. 867/2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2002;
- Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
Acest ultim act normativ stabileşte competenţele
Ministerului Sănătăţii, ale direcţiilor de sănătate publică şi ale consiliilor
judeţene/locale, în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare pentru
cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere
şi modernizare a unităţilor sanitare publice, în limita creditelor bugetare
aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. In baza acestui act normativ
au fost înfiinţate unităţile medico-sociale, unităţi în subordinea consiliilor
locale sau judeţene.
SECŢIUNEA a 4-a
Planificarea în timp
Prezenta Strategie de descentralizare în sistemul de
sănătate (Strategia) se va implementa în perioada 2009-2011 conform
Planului de acţiune prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
strategie.
SECŢIUNEA a 5-a
Părţile implicate în elaborarea Strategiei
Instituţiile implicate sunt următoarele:
a) la nivel central:
- Ministerul Sănătăţii;
- Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- Ministerul Finanţelor Publice;
b) la nivel local:
- direcţiile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- consiliile judeţene şi locale;
c) asociaţii:
- Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
- Asociaţia Municipiilor din România;
- Asociaţia Oraşelor din România;
- Asociaţia Comunelor din România.
SECŢIUNEA a 6-a
Principii ale Strategiei de descentralizare în
sistemul de sănătate
1. Principiul transparenţei în ceea ce priveşte luarea
deciziilor şi alocarea fondurilor
2. Principiul descentralizării - transferarea unor
prerogative ale administraţiei publice centrale către administraţia publică
locală
3. Principiul autonomiei locale - consacrarea deplinei
competenţe în gestionarea şi soluţionarea problemelor apărute la nivel local şi
asumarea răspunderii pentru intervenţie
4. Principiul cooperării între instituţiile implicate
în elaborarea şi controlul implementării politicilor în domeniul sănătăţii şi
cele implicate în implementarea acestora
5. Principiul responsabilităţii administraţiei publice
judeţene şi locale în ceea ce priveşte sănătatea publică
6. Principiul subsidiarităţii, care constă în
exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale,
situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune
de capacitate administrativă necesară
7. Principiul asigurării resurselor corespunzătoare
competenţelor transferate
8. Principiul asigurării unui proces de descentralizare
stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu
constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să
limiteze autonomia locală financiară
9. Principiul echităţii, care implică asigurarea
accesului tuturor cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază
10. Principiul constrângerii bugetare, care interzice
utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a
transferurilor speciale sau a subvenţiilor pentru acoperirea deficitelor finale
ale bugetelor locale.
SECŢIUNEA a 7-a
Prezentarea concluziilor analizei stadiului
procesului de descentralizare la nivel sectorial
Sistemul de sănătate din România are în multe privinţe
aceleaşi modalităţi de funcţionare, neschimbate în ultimii 30 de ani. Sistemul
este construit în primul rând în jurul administraţiei centrale şi în subsidiar
în jurul personalului medical, pacientul sau reprezentanţii acestuia fiind
practic lipsiţi de orice putere de a influenţa sistemul pe care ei îl
finanţează. Singura modificare majoră a fost introducerea sistemului de
asigurări de sănătate, care avea ca scop organizaţional clarificarea şi
întărirea responsabilităţii principalului cumpărător de servicii de sănătate
CNAS. In interiorul sistemului de sănătate autoritatea centrală, Ministerul Sănătăţii
(MS), îşi menţine prea multe atribuţii în ceea ce priveşte deciziile
locale, în detrimentul aprofundării unor zone esenţiale pentru funcţionarea
eficientă a sistemului de sănătate. Astfel, sistemele de asigurare a calităţii,
siguranţa pacientului şi managementul riscului sunt direcţii care vor trebui
dezvoltate în viitor.
In ceea ce priveşte alocarea resurselor, se constată că
pentru marea majoritate a spitalelor, Fondul naţional unic de asigurări sociale
de sănătate continuă să reprezinte o sursă unică sau preponderentă de
finanţare, deşi încă din anul 2002 s-a creat baza legală prin care autorităţile
publice locale puteau contribui la susţinerea unor cheltuieli administrative.
Această realitate afectează calitatea serviciilor medicale furnizate pacienţilor
şi condiţiile în care se desfăşoară activitatea medicală.
Pe de altă parte, cadrul legislativ din domeniul
sănătăţii se caracterizează prin transformări numeroase, care scad capacitatea
de implementare, prezentând o lipsă de rigurozitate în definirea rolurilor şi a
responsabilităţilor şi existând chiar suprapuneri între diferite atribuţii
instituţionale şi structuri organizaţionale. Acest lucru este datorat
permanentelor schimbări de direcţie în ceea ce priveşte structura şi rolul
sistemului sanitar, concomitent cu lipsa de resurse calificate pe diferite
niveluri decizionale. Ca exemplificare, amplul pachet legislativ care a fost
asumat de Parlamentul României în 2006 a fost în mai puţin de un an modificat
de peste 100 de ori, uneori în prevederi esenţiale, şi în acelaşi timp toată
legislaţia secundară necesară - normele de aplicare - a fost mult întârziată,
astfel încât multe din prevederile legislative nu pot fi aplicate nici în
prezent.
O altă zonă esenţială pentru asigurarea unei bune stări
de sănătate a populaţiei ţine de mecanismele şi structurile necesare pentru a
asigura o colaborare intersectorială adecvată, mulţi dintre determinanţii
majori ai stării de sănătate neputând fi influenţaţi exclusiv de sectorul
sanitar. Din acest punct de vedere, trebuie întărită capacitatea MS de a
influenţa celelalte sectoare de activitate, astfel încât acestea să ia în
calcul sănătatea atunci când îşi dezvoltă strategiile proprii. De altfel,
Uniunea Europeană recomandă evaluarea politicilor, programelor şi a oricăror
intervenţii din alte sectoare din punctul de vedere al impactului asupra stării
de sănătate a populaţiei.
SECŢIUNEA a 8-a
Listarea problemelor identificate
In urma analizelor efectuate de către specialiştii din
cadrul MS şi în urma consultării diferiţilor factori interesaţi, a fost
identificat următorul set de probleme:
- centralizarea instituţională excesivă existentă în
prezent;
- existenţa unor paliere suplimentare de decizie care
îngreunează activitatea la nivelul serviciilor publice deconcentrate: de
exemplu, obligativitatea avizării de către MS a bugetelor de venituri şi
cheltuieli şi a statelor de funcţii, a deblocărilor de posturi, a
concursurilor, numirea în funcţie a managerilor şi existenţa unui contract de
management între ministrul sănătăţii şi conducătorii unităţilor sanitare
publice etc;
- implicarea parţială a autorităţilor publice locale
în rezolvarea problemelor specifice de sănătate de la nivelul comunităţii;
- disparităţi în ceea ce priveşte accesul populaţiei
la serviciile medicale, deşi cadrul legislativ garantează acoperirea universală
şi echitatea.
CAPITOLUL II
Obiective şi activităţi ale Strategiei
SECŢIUNEA 1
Obiective
1.1. Obiectivul general: Imbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei prin creşterea accesului la servicii medicale de
calitate, adecvate nevoilor reale
1.2. Obiective specifice:
A. Crearea cadrului operaţional pentru realizarea
descentralizării;
B. Transferul competenţelor privind administrarea
unităţilor sanitare cu paturi şi managementul asistenţei medicale către
autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene;
C. Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea
şi monitorizarea politicilor de sănătate publică şi a reglementărilor necesare
funcţionării sistemului de sănătate.
SECŢIUNEA a 2-a
Activităţi
2.1. Activităţile aferente obiectivului specific A
„Crearea cadrului operaţional pentru realizarea descentralizării"
2.1.1. Infiinţarea structurilor tehnice ale
procesului descentralizării
Stadiu: realizat
In baza Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de
atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile
administraţiei publice locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2009,
a fost nominalizat, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 209/2009, secretarul
de stat din cadrul MS care să facă parte din Comitetul tehnic interministerial
pentru descentralizare, iar prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 221/2009 a
fost aprobată componenţa Grupului de lucru pentru descentralizarea
competenţelor.
2.1.2. Elaborarea şi aprobarea Strategiei
Responsabil: Grupul de
lucru pentru descentralizarea competenţelor
Termen: 4 mai 2009
Etape parcurse:
- revizuirea Strategiei - realizat;
- aprobarea Strategiei în Comitetul tehnic
interministerial pentru descentralizare - realizat;
- organizarea procesului de consultare publică în ceea
ce priveşte Strategia - realizat.
Etape în curs de realizare:
- elaborarea standardelor minime de cost şi calitate -
în curs de realizare;
- aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei.
2.1.3. Elaborarea şi aprobarea legislaţiei necesare
punerii în aplicare a Strategiei
Responsabil:
structurile din MS
Stadiu: în curs de
realizare
Termene preconizate de intrare în vigoare:
a) acte normative noi - vor intra în vigoare la 1
septembrie 2009:
- Legea descentralizării în sănătate;
- Legea sănătăţii;
b) acte normative ce urmează a fi modificate:
- Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008;
- Hotărârea Guvernului nr. 56/2009;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 866/2002, cu modificările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 867/2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002.
2.1.4. Monitorizarea etapelor procesului de
descentralizare
Responsabil:
structurile MS şi ale consiliilor judeţene/locale
Termen: permanent
MS va acţiona permanent pentru monitorizarea etapelor
procesului de descentralizare a competenţelor şi va face ajustările necesare,
în funcţie de derularea activităţilor şi de rezultatele parţiale obţinute.
2.2. Activităţile aferente obiectivului specific B
„Transferul competenţelor privind administrarea unităţilor sanitare cu paturi
şi managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice
locale sau judeţene"
2.2.1. Infiinţarea la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale/judeţene de structuri proprii de management al
unităţilor de asistenţă medicală preluate
La nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti,
competenţele privind managementul asistenţei medicale se vor transfera
consiliilor judeţene/locale, după caz. Autorităţile administraţiei publice
locale îşi vor înfiinţa structuri proprii de management al unităţilor medicale
preluate.
Atribuţiile structurilor proprii de management al
unităţilor publice de furnizare de servicii medicale ale autorităţilor
administraţiei publice locale vor consta în:
- coordonarea funcţională a tuturor activităţilor de
asistenţă medicală din judeţ;
- reprezentarea autorităţii locale în consiliul de
administraţie al unităţilor medicale;
- alocarea resurselor proprii la nivel judeţean şi
local în funcţie de nevoile prioritare de sănătate ale populaţiei;
- avizarea proiectului bugetului de venituri şi
cheltuieli;
- avizarea planului de investiţii şi a cheltuielilor de
capital care vor fi finanţate din bugetul local;
- avizarea propunerilor de dotare cu aparatură de
înaltă performanţă, finanţate de MS, pe baza identificării nevoilor normative
şi a studiilor cost/eficacitate;
- fundamentarea propunerilor adresate MS pentru
dezvoltarea furnizării unor servicii medicale necesare rezolvării problemelor
de sănătate ale populaţiei din zona administrativ-teritorială de care răspunde;
- controlul calităţii managementului unităţilor aflate
în subordine şi adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficienţelor;
- evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei
privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile medicale deţinute.
2.2.2. Transferul unităţilor sanitare de interes
judeţean/local:
- transferul către autorităţile administraţiei publice
locale - respectiv consiliile judeţene sau locale, după caz, al unor unităţi
sanitare publice de tip: spitale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale,
spitale de boli cronice, de monospecialitate, centre de sănătate, centre
medicale, centre de diagnostic şi tratament, policlinici cu plată;
- menţinerea la MS numai a unor spitale sau institute
clinice şi a spitalelor de interes naţional.
Unităţile sanitare transferate vor fi finanţate după
cum urmează:
a) din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate - pentru servicii medicale contractate cu casa de asigurări de
sănătate judeţeană;
b) de la bugetul de stat - prin bugetul MS, direct sau
prin transferuri, pentru programe naţionale de sănătate, dotare cu aparatură de
înaltă performanţă, precum şi pentru acţiuni de sănătate (cercetare, rezidenţi,
UPU/CPU etc);
c) de la bugetele locale, pentru orice tip de
cheltuieli. Administraţia publică locală va finanţa reparaţiile curente,
reparaţiile capitale, utilităţile, consolidările, modernizările şi achiziţiile
de obiecte de inventar, echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de
înaltă performanţă.
d) alte surse, potrivit legii.
2.2.3. Inventarierea nevoilor reale ale unităţilor
sanitare privind reparaţiile curente, reparaţiile capitale, utilităţile,
consolidările, modernizările şi achiziţiile de obiecte de inventar, echipamente
şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanţă:
- autoevaluarea necesarului de resurse pe categorii de
către fiecare unitate sanitară;
- evaluarea necesarului de resurse, având ca bază de
plecare autoevaluarea, de către direcţia de sănătate publică în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale către care urmează să se transfere
competenţele privind administrarea unităţii sanitare.
2.2.4. Planificarea bugetară pentru anul 2010 pe
baza nevoilor reale:
- planificarea bugetară pentru anul 2010, astfel încât
să fie asigurată finanţarea pentru competenţele transferate, în baza unui
standard minim de cost, reprezentând cheltuielile anuale necesare pentru
furnizarea serviciilor în conformitate cu standardele de calitate pentru
competenţele specifice asistenţei medicale din unităţile sanitare transferate.
2.2.5. Infiinţarea consiliilor de administraţie la
nivelul spitalelor Se va înfiinţa consiliul de administraţie al spitalului,
format din reprezentanţi ai MS, ai caselor de asigurări de sănătate judeţene,
ai consiliilor judeţene/locale şi ai organizaţiilor profesionale de nivel
judeţean (colegiul medicilor, ordinul asistenţilor medicali şi moaşelor). Pentru
spitalele clinice, acesta va avea şi reprezentanţi ai facultăţii/universităţii
de medicină respective.
2.2.6. Dezvoltarea cadrului de monitorizare a
calităţii managementului unităţilor aflate în subordine şi adoptarea măsurilor
necesare pentru corectarea deficienţelor:
- elaborarea metodologiei de monitorizare a calităţii
managementului unităţilor sanitare transferate;
- stabilirea modalităţilor de intervenţie şi de
adoptare a măsurilor necesare corectării deficienţelor constatate în procesul
de monitorizare.
Activitatea va fi realizată în colaborare de către
autorităţile administraţiei publice locale şi reprezentanţi ai MS.
2.2.7. Evaluarea gradului de satisfacţie a
pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile
medicale transferate:
- testarea nivelului de satisfacţie a pacienţilor
privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile medicale
transferabile înainte de transferul acestora către autorităţile administraţiei
publice locale (trimestrul al IV-lea al anului 2009);
- testarea nivelului de satisfacţie a pacienţilor
privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile medicale
transferate către autorităţile administraţiei publice locale la finele anului
2010 şi 2011 (utilizând aceleaşi instrumente de testare).
Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor va fi
realizată prin colaborare de către autorităţile administraţiei publice locale
şi direcţiile de sănătate publică.
2.3. Activităţile aferente obiectivului specific C
„Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea şi monitorizarea
politicilor de sănătate publică şi a reglementărilor necesare funcţionării
sistemului de sănătate"
2.3.1. La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti se va modifica structura organizatorică a direcţiilor de sănătate
publică, prin ordin al ministrului sănătăţii.
Competenţe menţinute:
• supravegherea epidemiologică şi controlul problemelor
de sănătate publică (boli transmisibile şi netransmisibile, determinanţii
stării de sănătate, asistenţa de sănătate publică a colectivităţilor organizate
de copii şi tineri, asistenţa mamei şi copilului etc);
• monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc la
nivel naţional şi teritorial şi dezvoltarea de măsuri specifice pentru
reducerea impactului acestora, conform metodologiilor naţionale;
• coordonarea şi organizarea asistenţei medicale de
urgenţă la nivel judeţean;
• colaborarea cu inspectoratul pentru situaţii de
urgenţă în supravegherea şi evaluarea situaţiilor/fenomenelor cu risc pentru
starea de sănătate a populaţiei şi solicitarea colaborării structurilor de
specialitate abilitate pentru eliminarea/anihilarea riscului;
• promovarea sănătăţii;
• legătura informaţională cu unităţile sanitare;
• controlul în sănătate publică şi în asistenţa
medicală;
• implementarea programelor naţionale de sănătate;
• coordonarea profesională a tuturor activităţilor de
asistenţă medicală din judeţ.
2.3.2. Se va înfiinţa Institutul Naţional de Sănătate
Publică, prin reorganizarea institutelor/centrelor de sănătate publică
existente în ţară, asigurând, prin concentrarea într-o singură unitate,
performanţa profesională şi resursele umane de specialitate necesare
activităţilor specifice.
Acest institut va cuprinde 3 centre naţionale (de
supraveghere şi control al bolilor, de supraveghere a mediului comunitar şi
muncă şi de promovare a sănătăţii) şi unităţile funcţionale externe cu profil
de activitate profesională identică cu ale centrelor naţionale, distribuite în
teritoriul naţional în locaţia actualelor institute/centre de sănătate publică,
asigurând un sistem informaţional coerent pentru supraveghere şi posibilitatea
optimă pentru alertă şi răspuns precoce în toate situaţiile de risc sau
critice, care constituie ameninţări pentru starea de sănătate a populaţiei.
2.3.3. Intărirea capacităţii de reglementare şi
control la nivelul MS MS îşi va păstra în principal competenţele de
planificare, reglementare şi de control, după cum urmează:
- la nivel local se vor menţine competenţele în
domeniul sănătăţii publice şi cele de control, incluzând controlul în sănătate
publică şi în domeniul asigurării condiţiilor necesare pentru garantarea
calităţii serviciilor medicale; acestea vor fi gestionate de către direcţiile
de sănătate publică judeţene;
- la nivel central se vor menţine funcţiile de
elaborare de politici, de reglementare, de control, de avizare conformă a
modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării,
schimbării sediului şi a denumirii pentru unităţile sanitare cu paturi
transferate, la solicitarea autorităţilor publice judeţene sau locale.
CAPITOLUL III
Competenţe transferate autorităţilor publice judeţene/locale prin procesul de descentralizare
O trăsătură a sistemelor de sănătate bazate pe
principiile pieţei o constituie existenţa unui grad înalt de responsivitate a
serviciilor faţă de nevoile în schimbare ale populaţiei. Acesta este cel mai
bine realizabil în condiţiile în care deciziile operaţionale sunt luate la un
nivel cât mai apropiat de cel al furnizării serviciilor. Mai mult, magnitudinea
deciziilor necesare în privinţa unor aspecte cum ar fi restructurarea bunurilor
şi serviciilor, implementarea programelor de îngrijire, încadrarea cu personal
conform noilor modalităţi de îngrijire etc. va face imposibilă avansarea
strategiei în condiţiile existenţei în continuare a unui sistem centralizat.
Totuşi, acest proces de descentralizare a responsabilităţii manageriale trebuie
să fie însoţit de o îmbunătăţire semnificativă a managementului serviciilor la
nivel regional, deoarece structurile de management actuale nu vor putea face
faţă noilor provocări (lucru evident, fiindcă, dacă actualele structuri ar fi
avut această capacitate, nu ar mai fi existat necesitatea exprimată permanent
de reformare a sistemului spitalicesc).
1. Competenţe ce se transferă consiliilor judeţene:
a) administrarea unităţilor sanitare publice de
interes judeţean;
b) numirea managerului, pentru unităţile sanitare pe
care le deţin, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii sanitare;
c) managementul asistenţei medicale pentru unităţile
sanitare pe care le deţin, constând în:
- evaluarea indicatorilor (stabiliţi prin ordin al
ministrului sănătăţii) privind activitatea desfăşurată în unităţile sanitare
publice;
- aprobarea modificărilor de structură organizatorică,
a reorganizării, restructurării, schimbării sediului şi a denumirii pentru
unităţile sanitare cu paturi al căror management Ie-a fost transferat, pe baza
avizului conform al MS;
d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri şi
cheltuieli şi a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale transmise de
unităţile sanitare publice aflate în subordine, precum şi a execuţiei bugetare;
e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate
pentru unităţile sanitare pe care le deţin;
f) activităţi de avizare pentru proiecte şi obiective
care sunt de interes general al comunităţii (Planul urbanistic general, Planul
urbanistic zonal, depozite locale de deşeuri, programul fermierului, reţele de
canalizare etc);
g) coordonarea, supravegherea şi asigurarea fondurilor
necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor medicale preventive şi
curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unităţile de
învăţământ din judeţ;
h) asigurarea finanţării pentru utilităţi, reparaţii
curente, reparaţii capitale, consolidări, modernizări şi achiziţii de obiecte
de inventar, echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă
performanţă pentru unităţile sanitare publice pe care le deţin, precum şi
pentru unităţile sanitare de interes local pe care consiliile locale nu le pot
finanţa;
i) coordonarea, supravegherea şi asigurarea fondurilor
necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor mediatorilor sanitari romi şi
a asistenţilor comunitari angajaţi ai consiliului judeţean.
2. Competenţe care se transferă consiliilor locale:
a) administrarea unităţilor sanitare publice de interes
local;
b) numirea managerului, pentru unităţile sanitare pe
care le deţin, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii sanitare;
c) managementul asistenţei medicale pentru unităţile
sanitare pe care le deţin, constând în:
- evaluarea indicatorilor (stabiliţi prin ordin al
ministrului sănătăţii) privind activitatea desfăşurată în unităţile sanitare
publice;
- aprobarea modificărilor de structură organizatorică,
a reorganizării, restructurării, schimbării sediului şi a denumirii pentru
unităţile sanitare publice al căror management Ie-a fost transferat, pe baza
avizului conform al MS;
d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri şi
cheltuieli şi a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale transmise de
unităţile sanitare publice aflate în subordine, precum şi a execuţiei bugetare
a acestora;
e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate
pentru unităţile sanitare pe care le deţin;
f) activităţi de avizare pentru proiecte şi obiective
care sunt de interes general al comunităţii (Planul urbanistic general, Planul
urbanistic zonal, depozite locale de deşeuri, programul fermierului, reţele de
canalizare etc);
g) coordonarea, supravegherea şi asigurarea fondurilor
necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor medicale preventive şi
curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unităţile de
învăţământ pe care le deţin;
h) coordonarea, supravegherea şi asigurarea fondurilor
necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor mediatorilor sanitari romi şi
a asistenţilor comunitari angajaţi ai consiliilor locale;
i) urmărirea încadrării în normativele de personal
aprobate pentru unităţile sanitare pe care le deţin;
j) asigurarea finanţării pentru utilităţi, reparaţii
curente, reparaţii capitale, consolidări, modernizări şi achiziţii de obiecte
de inventar, echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă
performanţă, pentru unităţile sanitare pe care le deţin.
CAPITOLUL IV
Rezultate ale procesului de descentralizare
Prin punerea în aplicare a procesului de
descentralizare se urmăreşte asigurarea respectării principiilor echităţii,
calităţii, responsabilităţii şi centrării pe pacienţi/cetăţeni în sistemul
serviciilor de sănătate; toate aceste principii au fost, în diferite grade,
asumate şi acceptate de către toate guvernările post 1990, ele fiind în acelaşi
timp în concordanţă cu toate acordurile şi documentele internaţionale la care
România este parte semnatară.
Echitatea
„Fiecare individ trebuie să aibă oportunităţi juste
de a-şi atinge întregul potenţial de sănătate, nimeni nu trebuie să fie
dezavantajat în atingerea acestui potenţial, dacă acest lucru poate fi evitat.
Inechităţile se referă la diferenţele în sănătate care nu sunt numai necesare
şi evitabile dar, în plus, sunt considerate şi injuste."
Asigurarea accesului echitabil la informaţii privind
serviciile medicale şi la modalităţile prin care le pot efectiv obţine va
conduce în final la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor. Echitatea
va trebui să stea în centrul dezvoltării tuturor politicilor publice pentru a
reduce diferenţele în starea de sănătate, diferenţe care se regăsesc de-a
lungul întregului spectru social al României.
Centrarea sistemului pe cetăţean
Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul
care ajută oamenii să fie mai sănătoşi, un sistem corect, în care oamenii să
aibă încredere şi care este acolo când e nevoie de el. Modul în care serviciile
de sănătate sunt furnizate în cadrul sistemului trebuie personalizat.
Acest lucru înseamnă că:
• serviciile trebuie organizate, localizate şi accesate
în aşa fel încât să se ţină cont de nevoile şi preferinţele comunităţilor pe
care le deservesc;
• sistemele sociale şi de sănătate trebuie să fie
capabile să asimileze diferenţele preferinţelor pacienţilor şi să încurajeze
procesul de luare în comun a deciziilor;
• consumatorului să i se dea un control mai mare, dar
şi o responsabilitate mai mare pentru propria sănătate;
• consumatorii trebuie să aibă acces la informaţii de
mare calitate în ceea ce priveşte sănătatea pentru a beneficia total de
sistemul social şi de sănătate şi pentru a putea participa la deciziile legate
de propria lor sănătate. Informaţiile de calitate disponibile stimulează
alegerea informată şi sporesc şansele de menţinere sau recăpătare a stării de
sănătate;
• o implicare sporită a consumatorului ca partener în
planificare şi evaluare reprezintă o componentă importantă în promovarea
transparenţei şi responsabilizării în sistemul de sănătate.
Calitatea
Câştigarea încrederii populaţiei în sistemul de
sănătate presupune garantarea calităţii. Calitatea în sănătate înseamnă că:
• sunt stabilite standarde în condiţiile legii;
• îmbunătăţirea continuă este o valoare recunoscută şi
acceptată a sistemului de sănătate.
Responsabilizarea
Responsabilizarea include responsabilităţi financiare,
organizaţionale şi profesionale.
Responsabilizarea este cu atât mai eficientă cu cât se
realizează mai aproape de locul în care oamenii beneficiază sau nu de deciziile
luate. De aceea, un corolar al responsabilităţii este descentralizarea
organizaţională şi decizională, ori de câte ori este posibil. Modele de
planificare şi evaluare mai bune trebuie să demonstreze că resursele existente
sunt utilizate în mod cât mai eficient posibil. Intărirea şi clarificarea
responsabilităţilor, precum şi mecanismele de măsurare vor necesita acţiuni pe
mai multe fronturi.
In urma acestor intervenţii sistemul de sănătate din
România va trebui să îndeplinească următoarele caracteristici minimale:
• Să furnizeze, permanent, servicii de sănătate
integrate, bazate pe relaţii de îngrijire continuă, în care pacientul să
primească serviciile medicale de care are nevoie şi în forme variate, la toate
nivelurile de asistenţă.
• Pacienţii/Cetăţenii vor deveni parteneri în luarea
deciziilor, primind informaţiile necesare şi având oportunitatea de a-şi
exercita controlul - în măsura dorită - asupra deciziilor de îngrijiri medicale
care îi afectează direct, înlocuind modelul existent cu unul de parteneriat
pentru sănătate.
• Noua organizare a sistemului va facilita accesul
sporit la informaţii relevante al tuturor actorilor din sistemul de sănătate,
toate acestea urmând a fi facilitate conform strategiei de informaţii din
sănătate;
• Sistemul sanitar va trebui să îşi crească
transparenţa, să pună la dispoziţia pacienţilor şi familiilor acestora
informaţii care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un
furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de
tratament. Acestea ar trebui să includă informaţii privind performanţa
sistemului în ceea ce priveşte siguranţa, practica bazată pe dovezi şi
satisfacţia pacientului;
• Toate deciziile luate în sistem, de la cele de
alocare a resurselor la nivel naţional până la cele legate de metodele de
diagnostic şi tratament vor trebui să fie bazate pe cele mai bune cunoştinţe
ştiinţifice, disponibile la acel moment.
• Asigurarea calităţii serviciilor medicale va deveni
un element fundamental al sistemului, noile structuri propuse urmând să aibă ca
obiect exclusiv de activitate acest domeniu.
• Siguranţa va fi o caracteristică de bază a
sistemului. Reducerea riscului şi asigurarea siguranţei pacientului va fi
sprijinită prin sistemele şi procedurile informaţionale propuse şi prin
sistemul de monitorizare a calităţii, care vor ajuta la recunoaşterea,
prevenirea şi diminuarea erorilor.
• Cooperarea dintre discipline şi profesii va fi
încurajată, atât între diferitele nivele de asistenţă, cât şi între specialiştii
de la acelaşi nivel. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare ca bază a
furnizării serviciilor va necesita în afara schimbărilor ce ţin de sistemul de
sănătate şi modificări la nivelul sistemului de învăţământ medical de toate
gradele.
• Organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să
faciliteze cooperarea intersectorială, esenţială pentru abordarea
determinanţilor sănătăţii cu impact crescut asupra sănătăţii.
ANEXA la strategie
Planul de acţiune
Obiectivul general:
Imbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei prin creşterea accesului la servicii medicale de calitate,
adecvate nevoilor reale
|
OS A: Crearea cadrului operaţional
pentru realizarea descentralizării
|
Rezultat aşteptat: -implementarea
strategiei de descentralizare
|
Indicator-cheie de performanţă:
- Număr de acte normative aprobate la
data de 1 iulie 2009 din totalul celor supuse spre aprobare
|
Activitate
|
Resurse
necesare
|
Termen
|
Rezultatul
activităţii
|
Indicatori
de performanţă
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
Responsabil
|
Infiinţarea structurilor tehnice
ale procesului descentralizării
|
- secretar de stat
- secretar general adjunct
- şefii structurilor din cadrul
Ministerului Sănătăţii
|
-
|
-
|
Secretariatul General al Ministerului
Sănătăţii
|
realizat
|
Structuri tehnice funcţionale
|
|
Elaborarea strategiei de descentralizare
a sistemului de sănătate
|
Grupul de lucru pentru
descentralizare şi alţi experţi tehnici
|
-
|
-
|
Grupul de lucru
pentru
descentralizare
|
4 mai 2009
|
Proiect de hotărâre a Guvernului pentru
aprobarea strategiei
de descentralizare a sistemului de
sănătate
|
Proiect de hotărâre a Guvernului pentru
aprobarea strategiei
de descentralizare a sistemului de
sănătate aprobat de către Guvern
|
Elaborarea
şi aprobarea
legislaţiei
necesare punerii
în aplicare
a strategiei
de descentralizare
|
structurile din cadrul Ministerului
Sănătăţii
|
-
|
-
|
structurile din cadrul Ministerului
Sănătăţii
|
30 iunie 2009
|
Proiecte de acte
normative
ce urmează
a fi promovate:
- Legea descentralizării în sistemul
de sănătate;
- Legea sănătăţii;
- Proiecte
de acte normative pentru modificarea/
completarea:
- Legii
nr. 95/2006;
- Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 162/2008;
|
Număr de acte normative aprobate la
data de 1 iulie 2009 din totalul celor supuse spre
aprobare
|
Activitate
|
Resurse
necesare
|
Termen
|
Rezultatul
activităţii
|
Indicatori
de performanţă
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
Responsabil
|
|
|
|
|
|
|
- Hotărârii Guvernului nr. 56/2009;
- Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008;
- Hotărârii Guvernului nr. 866/2002;
- Hotărârii Guvernului nr. 867/2002;
- Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2002;
- Hotărârii Guvernului nr. 1.106/2002.
|
|
Monitorizarea
etapelor
procesului
de descentralizare
|
- structurile din cadrul Ministerului
Sănătăţii
- structurile autorităţilor
administraţiei publice locale
|
-
|
-
|
Grupul de lucru
pentru
descentralizare
|
permanent
|
- implementarea
strategiei
de descentralizare
conform planului
de acţiune
|
- întârzieri mai mici de o lună
pentru fiecare etapă
|
OS B: Transferul competenţelor privind
administrarea unităţilor sanitare cu paturi şi managementul asistenţei
medicale către autorităţile administraţiei publice judeţene sau locale
|
Rezultat aşteptat:
Autorităţile administraţiei publice judeţene sau locale
administrează unităţile sanitare cu paturi transferate
|
Indicator-cheie de performanţă:
- 70% dintre unităţile sanitare
transferabile către autorităţile administraţiei publice locale au fost
preluate şi sunt administrate de către acestea;
- 90% dintre unităţile sanitare
transferabile către autorităţile administraţiei publice judeţene au
fost preluate şi sunt administrate de către acestea.
|
Infiinţarea la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale de structuri proprii de management al
unităţilor de asistenţă medicală preluate
|
- în medie
10,5 posturi/judet
(total 442,5
posturi, aferente
structurilor
din subordinea
directorului
coordonator
adjunct
de asistenţă
medicală + cota
proporţională din
personalul
administrativ = 6%)
|
- salariu mediu lunar brut 1,333 +
spor de vechime mediu 12,5% = 1500 lei
- Contribuţii = 43,35%
- Cheltuieli totale personal = 951,49
mii lei x 12 luni = 11.417,9 mii lei
|
- mobilier, birotică
|
Autorităţile administraţiei publice
judeţene şi locale
|
30 septembrie
2009
|
Structuri
funcţionale
în toate judeţele
|
Nr. structuri create/nr. total
autorităţi locale care urmează să preia unităţi sanitare publice > 0,7
la 31 decembrie 2009
|
Activitate
|
Resurse
necesare
|
Termen
|
Rezultatul
activităţii
|
Indicatori
de performanţă
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
Responsabil
|
Transferul unităţilor sanitare de
interes judeţean/local
|
-
|
-
|
-
|
- Direcţia de sănătate publică
- Administraţia publică locală
|
1 ianuarie
2010
|
Spitalele
|
75% dintre unităţile sanitare
transferate la 1 ianuarie 2010
|
Inventarierea nevoilor reale ale
spitalelor privind reparaţiile curente, reparaţiile capitale, utilităţile,
consolidările, modernizările şi achiziţiile de obiecte de inventar,
echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanţă
|
-
|
-
|
-
|
- Unităţile sanitare
- direcţiile de sănătate publică
judeţene în colaborare
cu consiliile judeţene/locale, după caz
|
30 iunie 2009
|
Cunoaşterea nevoilor reale ale
spitalelor privind:
- reparaţiile curente;
- reparaţiile capitale;
- utilităţile;
- consolidările, modernizările;
- achiziţiile de obiecte de inventar,
echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanţă
|
75% dintre unităţile sanitare au
previziuni pentru:
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- utilităţi;
- consolidări, modernizări;
- achiziţii de obiecte de inventar,
echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanţă
|
Planificarea bugetară pentru 2010 pe
baza nevoilor reale
|
-
|
-
|
-
|
Consiliile judeţene/locale, după caz, în
colaborare cu direcţiile de sănătate publică judeţene
|
31 iulie 2009
|
Consiliile judeţene/locale vor finanţa
reparaţiile curente, reparaţiile capitale, utilităţile, consolidările,
modernizările şi achiziţiile de obiecte de inventar, echipamente şi aparatură
medicală, altele decât cele de înaltă performanţă pentru unităţile sanitare
preluate din 1 ianuarie 2010.
|
- Consiliile locale finanţează în anul
2010' cheltuielile pentru reparaţii curente, reparaţii capitale
utilităţi, consolidări, modernizări
şi achiziţii de obiecte de inventar,
echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de înaltă
performanţă, la cel puţin 70% din unităţile propuse a li se transfera.
- Consiliile judeţene finanţează în anul
2010
|
Activitate
|
Resurse
necesare
|
Termen
|
Rezultatul
activităţii
|
Indicatori
de performanţă
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
Responsabil
|
|
|
|
|
|
|
|
cheltuielile pentru reparaţii curente,
reparaţii capitale utilităţi, consolidări, modernizări şi achiziţii de
obiecte de inventar, echipamente şi aparatură medicală, altele decât cele de
înaltă performantă, la cel puţin 90% din unităţile propuse a li se
transfera.
|
Infiinţarea
consiliilor
de administraţie
la nivelul spitalelor
|
-
|
-
|
-
|
Direcţiile de sănătate publică judeţene/
casele de asigurări de sănătate în colaborare cu consiliile judeţene/ locale,
după caz, şi cu organizaţiile profesionale, reprezentanţi ai
universităţilor pentru spitalele clinice
|
31 decembrie
2009
|
Consilii
de administraţie
constituite
|
100% dintre spitale au consilii de
administraţie constituite la 31 decembrie 2009
|
Dezvoltarea
cadrului
de monitorizare
a calităţii
managementului
unităţilor aflate
în subordine
şi adoptarea
măsurilor
necesare pentru
corectarea
deficienţelor
|
-
|
-
|
-
|
- Ministerul Sănătăţii/unităţile
subordonate în colaborare cu consiliile judeţene/locale
|
31 decembrie
2009
|
- indicatori de performanţă managerială
stabiliţi pe tipuri de spitale
|
- Cel puţin 80% dintre manageri
îndeplinesc nivelul de bază al indicatorilor de performanţă
pe tip de spital în anul 2010.
- Cel puţin 90% dintre manageri
îndeplinesc nivelul de bază al indicatorilor de performanţă
pe tip de spital în anul 2011.
|
Activitate
|
Resurse
necesare
|
Termen
|
Rezultatul
activităţii
|
Indicatori
de performanţă
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
Responsabil
|
Evaluarea gradului de satisfacţie a
populaţiei privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile
medicale deţinute
|
|
|
|
Structurile
din consiliile
judeţene/locale +
direcţiile
de sănătate
publică
judeţene/casele
de asigurări
de sănătate
judeţene
|
anual
|
Rapoarte anuale privind gradul de
satisfacţie a populaţiei/ pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale
|
- creşterea
cu 20% a ponderii pacienţilor destul de
mulţumiţi/ mulţumiţi/foarte mulţumiţi
din ' totalul pacienţilor
testaţi în anul 2010 fata de anul 2009;
- creşterea cu 20% a' ponderii
pacienţilor destul de mulţumiţi/ mulţumiţi/foarte mulţumiţi
din totalul pacienţilor testaţi în anul
2011 fata de anul 2010.
|
OS C: Redefinirea rolului
Ministerului Sănătăţii în elaborarea şi implementarea politicilor
de sănătate publică şi a reglementărilor necesare funcţionării
sistemului de sănătate
|
Rezultatul aşteptat: Imbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei
|
Indicator-cheie de performanţă: Scăderea
decalajului la principalii indicatori ai stării de sănătate cu 10% în 3 ani
faţă de media din Uniunea Europeană
|
La nivelul fiecărui judeţ şi al
municipiului Bucureşti se vor reorganiza direcţiile de sănătate publică, urmând
ca statutul juridic şi modul de organizare să fie reglementate prin acte
normative
|
In direcţiile de sănătate
publică judeţene vor rămâne în medie cca. 120 de
posturi/judeţ.
|
Salariul mediu brut + sporul
de vechime mediu = 1.500 lei/lună
|
Patrimoniul direcţiilor de
sănătate publică judeţene
|
Ministerul Sănătăţii
|
31 decembrie
2009
|
Direcţii de sănătate publică
reorganizate în toate judeţele
|
Scăderea cheltuielilor totale de
personal cu 20%
|
Se va înfiinţa Institutul
Naţional de Sănătate Publică
|
Personalul din institutele de sănătate
publică şi centrele de sănătate publică
|
-
|
Patrimoniul institutelor de sănătate
publică/centrelor de sănătate publică
|
Ministerul Sănătăţii
|
1 octombrie
2009
|
Creşterea
nivelului performanţei în domeniul
sănătăţii publice
|
|
Intărirea
capacităţii
de reglementare şi
control la nivelul
Ministerului
Sănătăţii
|
|
|
|
Ministerul Sănătăţii
|
permanent
|
Imbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei
|
|