HOTARARE Nr. 541 din 9 iunie 2005
pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de asistenta
sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005 - 2008
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 541 din 27 iunie 2005
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta
sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005 - 2008, prevazuta in anexa
care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii,
solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul sanatatii,
Mircea Cinteza
Ministrul finantelor publice,
Ionel Popescu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE ASISTENTA SOCIALA PENTRU
PERSOANELE VARSTNICE IN PERIOADA 2005 - 2008
I. CONTEXT GENERAL
I.1. SITUATIA ACTUALA
I.1.1. Date statistice si demografice
Dupa aprecierile EUROSTAT si IIASA, varsta medie a populatiei europene va
evolua de la 39 ani, in 2000, la 48 ani in 2050.
Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depasi actuala valoare de 21%,
ajungand la 33%, in timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la
23% la 19% . Un studiu recent, realizat la nivelul UE-25, arata ca populatia
totala a crescut de la 350 milioane in 1950, la 450 milioane in 2000. In anul
2025 se preconizeaza un numar de 470 de milioane de persoane, iar dupa anul
2050 populatia va inregistra o evolutie numerica descendenta, respectiv 449 de
milioane. Numarul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 65 - 79 de ani va creste
semnificativ dupa 2010, inregistrand o crestere de 37% in jurul anului 2030.
Prin urmare, efectele negative ale fenomenului de imbatranire a populatiei,
in special cele care privesc piata muncii si sectorul de ingrijiri
socio-medicale de lunga durata, vor fi resimtite major dupa doua decenii.
Totusi, consecintele procesului de imbatranire se manifesta deja, imbracand
forme mai mult sau mai putin alarmante, in relatie directa cu dezvoltarea
socio-economica si nivelul de trai inregistrat in fiecare stat membru.
La nivel european speranta de viata se cifreaza in jurul varstei de 81 de
ani la femei si de 75 de ani la barbati. In perspectiva, demografii
preconizeaza ca va disparea diferenta de 6 ani existenta intre femei si barbati
in ceea ce priveste speranta de viata.
Evolutia numarului de persoane varstnice, ilustrata pe categorii de varste,
se prezinta astfel:
Nr. total de angajati de varsta mai inaintata (55 - 64 ani):
+9,6% in perioada 2005 - 2010
+15,5% in perioada 2010 - 2030
-14,1% in perioada 2030 - 2050
Persoane varstnice (65 - 79 ani):
+3,4% in perioada 2005 - 2010
+37,4% in perioada 2010 - 2030
+1,5% in perioada 2030 - 2050
Persoane de varsta inaintata (80 ani+):
+17,1% in perioada 2005 - 2010
+57,1% in perioada 2010 - 2030
+52,4% in perioada 2030 - 2050
Prin urmare, odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei,
societatea va trebui sa faca fata: unui numar crescut de pensionari, unui numar
crescut de persoane care traiesc singure, unui numar crescut de varstnici de
sex feminin, incapacitatii familiei de a-si rezolva singura problemele legate
de ingrijirea membrilor aflati la varste inaintate, nevoii crescute de servicii
sociale si medicale destinate ingrijirii personale.
In Romania, persoanele in varsta de 60 de ani si peste reprezentau in anul
1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei Romaniei, in anul 2000 un
procent de 18,7%, in 2003 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se
preconizeaza un procent de 22,3% . Numai in ultimii 8 ani populatia varstnica a
inregistrat o crestere de peste doua procente.
Analiza sperantei de viata in Romania a evidentiat ca nivelul atins in anii
1976 - 1978 si anume, 69,8 ani, a fost nivelul sperantei de viata cel mai
ridicat inregistrat in tara noastra, barbatii avand o speranta de viata de 67,4
ani, mai mica comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferenta
intre sexe care a crescut progresiv in ultimii ani, si anume de 6,6 ani in anul
1992 comparativ cu anul 1978 cand a fost de 4,7 uni.
Diferenta intre sexe in ce priveste speranta de viata a varstnicilor a fost
mereu in favoarea femeilor si a continuat sa creasca in ultimii ani.
Diferentele sunt mai accentuate intre mediile de resedinta: la barbati speranta
de viata este mai redusa in urban decat in rural cu 0,5 ani, la femei fiind
aproximativ la acelasi nivel, usor in favoarea urbanului. Speranta de viata
feminina ramane mai mare decat a barbatilor in orice mediu de resedinta.
Comparativ cu tarile dezvoltate din lume, durata medie de viata a romanilor
este mult mai mica. Durata medie de viata a crescut pentru prima data in
ultimii 20 de ani in anul 2000, iar in 2002 a inregistrat valoarea medie de
71,19 ani (F: 74,90 ani; M: 67,61 ani).
In mediul urban:
Pentru sexul feminin: 75,51 ani;
Pentru sexul masculin: 68,55 ani;
In mediul rural se inregistreaza o durata medie de viata usor scazuta fata
de mediul urban, respectiv:
Pentru sexul feminin: 74,20 ani;
Pentru sexul masculin: 66,35 ani.
Dupa anul 1990 s-a inregistrat pentru prima data la noi, un spor negativ al
populatiei (se nasc mai putine persoane decat decedeaza intr-un an), acesta
mentinandu-se negativ si in anul 2003. Deci, pe fondul scaderii dramatice a
natalitatii se va accentua procesul de imbatranire demografica, crescand
ponderea populatiei varstnice.
I.1.2. Analiza profilului actual al sistemului de asistenta sociala pentru
persoanele varstnice
Interesele si nevoile specifice acestui important segment de populatie au
fost abordate, pana in prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul
de securitate sociala, cu accent principal asupra sistemului de pensii. O serie
de aspecte esentiale trebuie luate in considerare: varsta a treia este
acompaniata de singuratate, izolare, precum si de riscul crescut de a prezenta
boli invalidante, generatoare de disabilitati, implicit de dependenta. Fara o
asistenta medicala si sociala de lunga durata, existenta insasi a persoanelor
varstnice poate fi compromisa.
Impactul asupra familiei, indus de existenta unei persoane varstnice care
si-a pierdut autonomia si depinde de ajutorul altei persoane pentru a-si
desfasura actele de baza ale vietii zilnice, este deosebit de puternic si
conduce, de multe ori, la dezorganizarea modului obisnuit de viata a familiei.
Veniturile scazute reprezentate de pensie, cresterea progresiva a
costurilor de intretinere a locuintei, a alimentelor si medicamentelor,
extinderea saraciei care afecteaza veniturile totale ale unei familii
determinand sistarea ajutorului traditional acordat varstnicului, dar si
abuzuri grave finalizate, in general, cu pierderea locuintei de catre batrani,
schimbarile inregistrate in structura familiei, a stilului de viata, transferul
populatiei tinere din zonele rurale catre zonele urbane, limitarea suportului
familial si scaderea numarului de ingrijitori traditionali, determina nevoia,
in continua crestere, de a solicita servicii de ingrijire din ce in ce mai
costisitoare, mai ales daca este vorba de asistenta acordata in regim
institutionalizat.
In afara riscului de batranete acoperit de sistemul de securitate sociala
prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, in cazul persoanelor de
varsta a treia se intalneste o situatie particulara, acestea avand nevoie, in
egala masura, de doua tipuri de suport - respectiv servicii sociale si
medicale. In aceste conditii, initierea, dezvoltarea si acordarea serviciilor
sociale si de sanatate, in special a celor de ingrijire personala, impun o
politica unitara in domeniu pentru a realiza mentinerea persoanelor varstnice
la domiciliu sau, daca acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul
necesar continuarii vietii intr-o institutie de asistenta sociala.
In prezent, in Romania, functioneaza:
a) 19 camine pentru persoane varstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi,
aflate in coordonarea metodologica a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei;
b) 84 de centre de ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap, cu o
capacitate de 10.230 paturi, reprezentand fostele camine de batrani si camine
spital, aflate in coordonarea metodologica a Autoritatii Nationale pentru
Persoanele cu Handicap (39 foste camine de batrani si 45 foste camine spital
care nu si-au schimbat profilul initial);
c) 17 institutii de asistenta sociala (camine pentru persoane varstnice si
centre de zi) sustinute financiar de organizatii neguvernamentale, pentru care
se acorda subventii de la bugetul de stat, cu o capacitate totala de 776
locuri;
d) 39 de servicii la domiciliu subventionate de la bugetul de stat. (Sursa:
Raportul anual de asistenta sociala al directiei de specialitate din cadrul
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei).
Aceste institutii nu sunt singurele existente, la ora actuala, pe
teritoriul Romaniei. O evaluare reala a situatiei prezente privind toate
centrele de servicii sociale destinate persoanelor varstnice, institutiile care
ofera asistenta si gazduire, sau serviciile de ingrijire la domiciliu, aflate
in administrare publica sau privata, nu s-a putut realiza, deoarece au lipsit
coordonarea demersului, metodologia specifica de evaluare, precum si parghiile
legislative care sa oblige asigurarea de informatii corecte si transmiterea
acestora, de la nivel local spre administratia centrala.
Sistemul actual de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se axeaza
in principal pe:
a) Transferuri banesti catre populatie (ajutoare sociale, ajutoare de
urgenta, indemnizatii sau alte pensii decat cele provenite din sistemul de
asigurari sociale);
b) Facilitati diverse care privesc, in special asistenta medicala fara
contributie, gratuitati si compensari la medicamente, gratuitati sau reduceri
de costuri pentru tratament balnear, transport in comun sau interurban,
abonamente radio-tv s.a.;
c) Servicii de ingrijire la domiciliu; ingrijirea la domiciliu se acorda
fara nici o contributie in cazul persoanelor care au venituri reduse;
persoanele varstnice care se incadreaza intr-un grad de handicap grav pot
beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizatie; de asemenea
pot beneficia de facilitatile acordate adultului cu handicap;
d) Servicii de gazduire, supraveghere, asistare, ingrijire, recuperare,
suport si consiliere acordate in institutii de asistenta sociala de tip
rezidential sau servicii alternative de tip centre de zi, "respite
centre", cluburi etc.;
e) Personal specializat care isi desfasoara activitatea in domeniul
asistentei sociale a persoanelor varstnice si anume asistenti sociali, dar si
profesionisti cu diverse calificari si competente, in functie de serviciile pe
care le acorda;
f) Descentralizare care priveste transferarea responsabilitatii
administrarii si gestionarii serviciilor sociale, acordate in institutii sau la
domiciliu, autoritatilor locale; institutiile de asistenta sociala sunt, in
principal, infiintate, organizate si administrate de autoritatile locale;
g) Finantare judeteana si locala; serviciile sociale, fie ca sunt acordate
in institutii sau la domiciliu sunt finantate de autoritatile locale, de la
bugetul de stat putand fi acordate sume pentru anumite cheltuieli stabilite
prin lege;
h) Parteneriat si solidaritate sociala; un principiu caracteristic sistemului
de asistenta sociala este parteneriatul; in conditiile in care, intr-o anume
perioada de dezvoltare socio-economica, statul nu poate sa asigure un suport
financiar suficient, societatea civila, prin formele ei organizate, trebuie sa
participe intens la dezvoltarea oricaror forme de suport destinate prevenirii
si combaterii oricaror situatii de risc ce ar putea conduce la marginalizare
sau excluziune sociala;
i) Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind infiintarea,
organizarea, administrarea si acordarea serviciilor sociale;
Principalele puncte slabe ale sistemului de asistenta sociala a persoanelor
varstnice:
In raport cu profilul global al sistemului:
a) Numarul redus de studii si cercetari privind tendintele demografice,
particularitatile varstei a treia si problematicile specifice varstnicilor din
tara noastra, bazate pe date reale, culese si interpretate prin metode
specifice si consacrate, apte sa ofere informatia necesara elaborarii de
politici eficiente in domeniu, pe termen mediu si lung;
b) Lipsa unui departament specializat in elaborarea, evaluarea si
monitorizarea politicilor sociale si programelor nationale destinate
persoanelor varstnice, organizat la nivel central;
c) Existenta mai multor reglementari legislative elaborate de institutii
guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerente in
sistem;
d) Accesul persoanelor varstnice la ingrijirea in sistem rezidential sau la
domiciliu se realizeaza in baza mai multor metodologii, prevazute de legislatia
speciala pentru persoane varstnice si persoane cu handicap;
c) Dreptul la masuri de asistenta sociala se acorda pe criterii diferite:
evaluarea nevoilor persoanelor varstnice este realizata de o echipa formata din
medic si asistent social care aplica grila nationala de evaluare a persoanelor
varstnice si stabileste gradul de dependenta; persoana varstnica cu
disabilitati este evaluata de Comisia de expertiza a adultului cu handicap care
incadreaza persoana intr-un grad de handicap; este de subliniat faptul ca
legislatia din tarile europene considera persoanele care au dobandit o
dizabilitate generatoare de pierdere functionala la varsta a treia, drept
persoane dependente si nu persoane cu handicap;
f) Contributia beneficiarului inregistreaza un cuantum diferentiat in
institutii care acorda, in fapt, aceleasi servicii (camine pentru persoane
varstnice si centre pentru ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap -
foste camine de batrani si camine spital);
g) Administrarea institutiilor pentru persoane varstnice se realizeaza dupa
regulamente diferite, in functie de autoritatea centrala care le coordoneaza;
h) Dezvoltare inegala si inechitabila a serviciilor sociale destinate
persoanelor varstnice la nivel national: exista judete cu concentrare masiva de
ONG-uri furnizoare de servicii, iar altele in care nu este inregistrata nici o
organizatie activa;
i) Numarul redus de servicii de ingrijire la domiciliu, precum si a
centrelor de zi sau altor tipuri de servicii alternative;
j) Absenta activitatii de monitorizare si control sustinuta de criterii si
standarde clar definite, aplicata de personal calificat in domeniu;
k) Lipsa prevederilor legislative care se refera la contraventii,
indiferent cine este responsabil de aplicarea legislatiei in domeniu, respectiv
organism privat, institutii publice sau autoritati locale;
l) Servicii de preventie si recuperare insuficiente;
m) Lipsa de colaborare intre institutiile administratiei centrale si locale
din domeniul asistentei sociale si de sanatate, reprezentand principalul
obstacol al dezvoltarii serviciilor sociale si medicale integrate, acordate la
nivel comunitar;
n) Definitii si terminologie neunitara utilizate in diferitele acte
normative speciale;
o) Prevederi legale depasite sau dificil de implementat, cum ar fi:
calcularea contributiei datorata de persoana varstnica pentru acordarea
serviciilor la domiciliu, facilitatile acordate ingrijitorilor proveniti din
familia beneficiarului, programul de formare mult prea complex fata de
atributiile reale ale unui ingrijitor la domiciliu s.a.;
p) Institutii de asistenta sociala insuficiente fata de solicitari,
situatie evidenta in protectia persoanelor varstnice, a persoanelor cu boli
cronice in mod deosebit a celor cu afectiuni neuropsihice;
r) Incapacitatea sistemului de a rezolva probleme/situatii personale extrem
de grave care nu sunt deloc sau sunt marginal acoperite cu servicii sociale.
In raport cu organizarea:
a) Responsabilitati disparate, la nivel de institutii guvernamentale:
b) Regulamente de organizare si functionale diferite ale institutiilor care
acorda acelasi tip de servicii, pentru aceleasi categorii de beneficiari;
c) Misiunea institutiilor nu este clar definita;
d) Disproportie in alocarea de personal in raport cu complexitatea
activitatii, precum si lipsa unor normative de personal elaborate in baza unor
evaluari prealabile, cu respectarea standardelor europene in domeniu;
e) Existenta mai multor sisteme de evaluare a pierderii functionale;
f) Lipsa definirii clare a raporturilor de coordonare/subordonare la nivel
central si teritorial;
g) Sistem managerial informational slab dezvoltat, ceea ce conduce la
decizii incorecte sau insuficient fundamentate;
h) Incapacitatea sistemului de a oferi o imagine comprehensiva asupra
numarului de beneficiari si a serviciilor disponibile;
i) Lipsa inspectiei de sistem.
In raport cu finantarea:
a) Descentralizarea nu a fost urmata de alocarea de resurse financiare si
umane suficiente;
b) Rigiditatea sistemului a generat imposibilitatea directionarii
fondurilor in vederea solutionarii unor situatii de criza;
c) Finantarea institutiilor de asistenta sociala din bugetele locale; desi acestea
asigura servicii pentru beneficiari care provin din toate localitatile
judetului, aceasta a condus la degradarea multor institutii sub aspect fizic si
functional;
d) Neaplicarea legislatiei referitoare la conventiile ce se incheie pentru
ingrijirea unei persoane varstnice intr-un camin situat in alt judet,
autoritatea locala unde isi are domiciliul persoana fiind obligata sa asigure
cheltuielile necesare asistarii acesteia;
e) Planificarea financiara nu se realizeaza in functie de nevoia sociala si
evolutia problemelor sociale;
f) Nedefinirea clara a modalitatilor de finantare a serviciilor sociale,
astfel incat sa fie asigurata sustenabilitatea si continuitatea acestora.
In raport cu resursele umane:
a) Sub-dimensionarea necesarului de personal la nivel central si local;
b) Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistenta
sociala, dar si la nivelul serviciilor si institutiilor de asistenta sociala
destinate asistarii persoanelor varstnice;
c) Reglementari insuficiente referitoare la nevoia de formare si criteriile
de acreditare a personalului care activeaza in domeniul serviciilor sociale
pentru persoane varstnice, respectiv lipsa standardelor profesionale care sa
permita si includerea in Clasamentul Ocupatiilor din Romania, cat si o
salarizare corespunzatoare;
d) Titulaturi diferite utilizate pentru personalul care are atributii
similare (asistent personal, ingrijitor la domiciliu);
e) Insuficienta dezvoltare a sistemului de formare continua in vederea
dezvoltarii de competente;
f) Lipsa unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru
persoane varstnice: asistentul medical comunitar (echivalent al nursei
comunitare), asistentul medical de geriatrie si gerontopsihiatrie, managerul de
caz, terapeutul ocupational specializat in recuperarea persoanelor varstnice
etc.;
g) Desi cu traditie in medicina romaneasca, exista blocaje in dezvoltarea
specialitatii si competentelor in geriatrie-gerontologie.
I.2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE
Asistenta sociala a persoanelor varstnice trebuie sa asigure respectarea
drepturilor persoanelor varstnice asa cum sunt ele reglementate in tratate si
conventii internationale.
Romania, pentru a ratifica si art. 23 referitor la drepturile persoanelor
varstnice din Carta Sociala Europeana revizuita, cat si pentru a demonstra
respectarea prevederilor art. 13 referitor la drepturile pentru asistenta
sociala si medicala, asumat deja prin Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea
Cartei sociale europene revizuite, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, dar si
in calitate de tara membra ONU, trebuie sa promoveze masuri adecvate destinate
persoanelor varstnice pentru a permite acestora sa ramana membri deplini ai
societatii.
Strategia de asistenta sociala in favoarea persoanelor varstnice reprezinta
o prioritate si se fundamenteaza atat pe evaluarea situatiei prezente si a
potentialelor riscuri la care este predispusa persoana varstnica, cat si pe
principiile enuntate de Natiunile Unite:
a) Independenta
b) Participare
c) Ingrijire
d) Implinire personala
e) Demnitate
Prin Declaratia de la Viena din 1998 - "A imbatrani in Europa:
Solidaritatea intre generatii - baza a coeziunii sociale", prima Adunare
Generala a Natiunilor Unite consacrata imbatranirii stabilea necesitatea
elaborarii unor politici globale referitoare la imbatranire si persoane
varstnice, aceasta fiind privita drept un raspuns si o sansa de dezvoltare
demografica si o conditie a mentinerii si intaririi coeziunii sociale.
In aprilie 2002, la Madrid, a doua Adunare Generala a Natiunilor Unite
consacrata imbatranirii a adoptat Planul International de Actiune privind
Imbatranirea si Declaratia Politica, documente ce cuprind recomandari privind
implementarea masurilor capabile sa raspunda atat oportunitatilor, cat si
provocarilor induse de fenomenul de imbatranire a populatiei in secolul XXI.
Scopul final al actiunilor ce vor fi intreprinse este acela de a promova o
societate pentru toate varstele.
Batranetea a inceput sa fie considerata din ce in ce mai mult un risc de
dependenta si de excluziune sociala. Ca atare, protectia sociala a persoanelor
varstnice se regaseste ca tema prioritara, inclusiv in documentele Comisiei
Europene ce vizeaza elaborarea unor obiective si planuri de actiune sociala
comune, in cadrul metodei de coordonare deschisa a politicii de combatere a
excluziunii sociale, enuntata la summitul Consiliului European de la Lisabona
din martie 2000.
La elaborarea strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de asistenta
sociala pentru persoanele varstnice s-au avut in vedere, nu numai Planul
International de Actiune privind Imbatranirea si Declaratia Politica de la
Madrid, dar si o serie de documente programatice, recomandari sau angajamente,
cum ar fi:
Carta Sociala Europeana revizuita, care reglementeaza un set de drepturi
sociale fundamentale, printre care:
Art. 13. Dreptul la asistenta sociala si medicala.
Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale.
Art. 23. Dreptul persoanelor varstnice la asistenta sociala.
Art. 30. Dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale.
Codul European de Securitate Sociala ce prevede garantarea prestatiilor
care se adreseaza riscului de batranete.
Tratatul de la Amsterdam, precum si Carta Drepturilor Fundamentale
proclamata la Nisa in anul 2000, unde se face referire la eliminarea oricaror
forme de discriminare legate de varsta.
Recomandarea Comitetului de Ministri nr. R(87) privind constituirea
Grupului de legatura pentru depistarea si supravegherea problematicii
persoanelor varstnice;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 92/442/CCE asupra convergentei
obiectivelor si politicilor de proiectie sociala;
Recomandarea Comitetului de Ministri nr. R/(94)14 referitoare la politicile
coerente si integrate;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)1 "Viitorul cetatenilor
varstnici: protectie, participare si promovare".
Aceste recomandari propun o serie de masuri avand drept tinta dezvoltarea ingrijirilor
si serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului la
serviciile de sanatate, imbunatatirea masurilor de prevenire a situatiei de
dependenta, diversificarea prestatiilor destinate preventiei sau combaterii
riscului de marginalizare sau excludere sociala si cresterii calitatii vietii
persoanei varstnice.
Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) 9 privind dependenta, adoptata
de Comitetul de Ministri ai Statelor membre la data de 18 septembrie 1998,
subliniaza, prin continutul ei, necesitatea ca opinia publica sa fie
sensibilizata referitor la importanta problematicilor legate de situatia de
dependenta, precum si urgenta orientarii masurilor politice si legislative
asupra acestui domeniu. Acest document recomanda statelor membre sa elaboreze
legislatia in domeniu, luand in considerare reglementari care privesc:
a) definitia dependentei;
b) principii generale in favoarea persoanelor dependente;
c) masuri in favoarea persoanelor dependente;
d) ingrijitorii fara statut profesional.
Textul in cauza a fost elaborat luandu-se in considerare textele adoptate
care trateaza aspecte legate de situatia de dependenta, cum ar fi Recomandarea
Nr. (87) 22 asupra depistarii si supravegherii in cazul persoanelor varstnice,
Recomandarea Nr. (90) 22 asupra proiectiei sanatatii mintale a unor grupuri
vulnerabile ale societatii, Recomandarea Nr. (91) 2 privind securitatea sociala
a lucratorilor fara statut profesional, Recomandarea Nr. (92) 6 privind
politica coerenta in materie de readaptare a persoanelor cu handicap,
Recomandarea Nr. (84) 24 privind securitatea sociala referitor la masurile
preventive.
I.3. PREVEDERILE PROGRAMULUI DE GUVERNARE 2005 - 2008
Guvernul Romaniei are stabilite masuri concrete in domeniul reformei
sistemului de asistenta sociala si combaterea saraciei, care se regasesc in
obiectivele prevazute in Programul de guvernare 2005 - 2008, precum si in
Planul National de masuri prioritare pentru anul 2005, in cadrul Prioritatii
nr. 11 "Cresterea capacitatii de asumare a obligatiilor de stat
membru", respectiv:
a) Continuarea reformei in domeniul asistentei sociale, avand drept
obiectiv major crearea unui nou cadru institutional, prin stabilirea unui
mecanism unic de organizare a sistemului de asistenta sociala, a modalitatilor
de finantare, a tipurilor de prestatii, a beneficiarilor si nevoilor concrete
ale acestora, precum si dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale;
b) Clarificarea responsabilitatilor institutionale ale tuturor organismelor
si autoritatilor implicate in protectia sociala: distributia clara a
responsabilitatilor locale si incadrarea cu personal suficient;
c) Elaborarea unei strategii nationale de asistenta sociala pentru
persoanele varstnice;
d) Constituirea mecanismului de monitorizare a dinamicii fenomenului
saraciei;
e) Implementarea legislatiei privind asistenta sociala si instruirea
personalului implicat;
f) Constituirea de noi camine, precum si modernizarea celor existente
pentru crearea unor conditii de trai decente acestor persoane;
g) Dezvoltarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
h) Formarea personalului care furnizeaza servicii de ingrijire la
domiciliu;
i) Constructia cadrului institutional si organizatoric care sa permita
implementarea serviciilor de ingrijire la domiciliu (retea de centre comunitare
integrate cu unitati de asistenta sociala si medicala);
j) Elaborarea unor programe speciale pentru prevenirea situatiei de
dependenta si cresterea implicarii persoanelor varstnice in viata sociala;
k) Stabilirea de parteneriate cu autoritatile administratiei publice locale
pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
l) Sprijinirea organizatiilor civile si a cultelor religioase furnizoare de
servicii de asistenta sociala destinate persoanelor varstnice fara familie.
II. PRINCIPII
Strategia reprezinta un cadru de referinta cu valori si principii de baza
ale politicilor sociale, astfel incat, pe termen mediu, sa se poata modela o
societate activa, un mediu comunitar sigur, responsabil si solidar, apt sa
dezvolte masuri de protectie adecvate pentru persoanele varstnice si un acces
nediscriminatoriu la orice tip de suport menit sa sustina incluziunea sociala a
acestora.
Principiile care stau la baza Strategiei nationale pentru dezvoltarea
sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se fundamenteaza pe
principiile enuntate de Organizatia Natiunilor Unite, precum si pe cele care
guverneaza constructia sistemului de servicii sociale si sunt urmatoarele:
a) Respectarea demnitatii umane
b) Promovarea implinirii personale
c) Promovarea autonomiei persoanei
d) Promovarea participarii si responsabilizarii
e) Facilitarea accesului la serviciile de ingrijire
f) Proximitatea
g) Solidaritatea sociala
h) Parteneriatul
i) Abordarea multidisciplinara
j) Libertatea de a alege
k) Egalitatea de sanse si nondiscriminarea
l) Transparenta si responsabilitatea publica
m) Complementaritatea si abordarea integrata
n) Confidentialitate
III. SCOP
Strategia vizeaza, in principal, constituirea unui cadru comprehensiv si
dinamic care sa permita dezvoltarea si implementarea politicilor si programelor
de asistenta sociala destinate nevoilor specifice persoanelor varstnice in
vederea sustinerii participarii acestora la viata economica, sociala si
culturala a societatii si asigurarii dreptului la o viata autonoma, implinita
si demna.
Strategia reprezinta un cadru de referinta cu valori si principii de baza
ale politicilor sociale, astfel incat, pe termen mediu, sa se poata modela o
societate activa, un mediu comunitar sigur, responsabil si solidar, apt sa
dezvolte masuri de protectie adecvate pentru persoanele varstnice si un acces
nediscriminatoriu la orice tip de suport menit sa sustina incluziunea sociala a
acestora.
IV. PERIOADA DE IMPLEMENTARE
Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru
persoanele varstnice urmeaza a fi implementata in perioada 2005 - 2008.
V. OBIECTIVE GENERALE
Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru
persoanele varstnice face parte integranta din strategia generala de reforma a
sistemului national de asistenta sociala.
Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru
persoanele varstnice stabileste obiective si masuri care urmaresc directiile de
dezvoltare globala a politicilor sociale in domeniu, care au in vedere, in
principal:
a) Crearea unei societati pentru toate varstele
b) Respectarea drepturilor omului si asigurarea libertatilor fundamentale
pentru persoanele varstnice
c) Promovarea unei vieti sanatoase, active, sigure, implinite, decente si
demne
Din aceasta perspectiva Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de
asistenta sociala pentru persoanele varstnice se inscrie in cadrul
prioritatilor Planului de actiune asupra imbatranirii, adoptat de Adunarea
Natiunilor Unite, Madrid 2000:
a) Persoanele varstnice si dezvoltarea
b) Sanatatea si bunastarea la varste inaintate
c) Asigurarea masurilor de suport pentru persoanele varstnice si a unui
mediu de viata adecvat
Pe termen lung directiile cheie de dezvoltare globala a politicilor sociale
pentru persoanele varstnice au in vedere garantarea accesului la:
a) Locuinta
b) Venit minim
c) Servicii de sanatate
d) Servicii integrate de ingrijire
e) Participarea activa la viata societatii
f) Educatie continua
Obiectivele generale ale Strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de
asistenta sociala pentru persoanele varstnice sunt urmatoarele:
I. Promovarea unui sistem coerent, coordonat si integrat de asistenta
sociala
II. Combaterea riscului de excluziune sociala si cresterea calitatii vietii
persoanelor varstnice
III. Promovarea participarii persoanelor varstnice la viata societatii
VI. OBIECTIVE OPERATIONALE
1. Intarirea cadrului administrativ si institutional la nivel central si
local
2. Imbunatatirea cadrului legislativ
3. Stabilirea unui sistem de finantare apt sa asigure dezvoltarea masurilor
de asistenta sociala pentru persoanele varstnice
4. Cresterea calitatii resurselor umane
5. Dezvoltarea si diversificarea prestatiilor sociale
6. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale
7. Prevenirea si combaterea abuzului si neglijarii persoanei varstnice
8. Dezvoltarea si implinirea personala
9. Sustinerea implicarii active a persoanelor varstnice in viata societatii
VII. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE
DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE ASISTENTA SOCIALA PENTRU PERSOANELE VARSTNICE IN
PERIOADA 2005 - 2008
OBIECTIVUL GENERAL 1: Promovarea unui sistem coerent, coordonat si integrat
de asistenta sociala pentru persoanele varstnice
______________________________________________________________________________
| OBIECTIVE | MASURI | TERMEN | INSTITUTII
|
| OPERATIONALE | | | RESPONSABILE
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|1.1. Intarirea |1.1.1. Crearea, la nivel |Trim. I |Ministerul Muncii,
|
|cadrului |central, in cadrul MMSSF, a |2006 |Solidaritatii Sociale
|
|administrativ si|unei structuri cu | |si Familiei
|
|institutional, |responsabilitati in | |
|
|la nivel central|elaborarea, evaluarea, | | |
|si local |monitorizarea politicilor de| |
|
| |asistenta sociala pentru | |
|
| |persoanele varstnice, pentru| |
|
| |coordonarea implementarii | |
|
| |strategiei, functionarii | |
|
| |sistemului si relationarea | |
|
| |eficienta cu alte domenii de| |
|
| |activitate: sanatate, | |
|
| |educatie, justitie etc. | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |1.1.2. Constituirea unui |2005 |Ministerul Muncii,
|
| |grup de lucru | |Solidaritatii Sociale
|
| |interministerial, cu | |si Familiei.
Ministrul|
| |participarea universitatilor| |Sanatatii.
Autoritatea|
| |si institutelor de | |Nationala pentru
|
| |cercetare, pentru elaborarea| |Persoanele cu
|
| |de politici si programe | |Handicap. Ministerul
|
| |sociale privind persoanele | |Administratiei si
|
| |varstnice | |Internelor. Ministerul|
| | | |Justitiei. Ministerul
|
| | | |Educatiei si
|
| | | |Cercetarii.
|
| | | |Universitati.
|
| | | |Consiliul National al
|
| | | |Persoanelor Varstnice
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |1.1.3. Infiintarea prin act |2006 |Ministerul Muncii,
|
| |normativ a unui compartiment| |Solidaritatii Sociale
|
| |specializat, la nivelul | |si Familiei.
|
| |fiecarei Directii judetene | |Ministerul
|
| |de asistenta sociala si | |Administratiei si
|
| |protectie a copilului, | |Internelor
|
| |destinat asistentei sociale | |
|
| |a persoanelor varstnice | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |1.1.4. Crearea unei baze de |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |date privind persoanele |2007 |Solidaritatii Sociale
|
| |varstnice | |si Familiei |
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.1.5. Dezvoltarea de studii|2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |si cercetari privind |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |fenomenul imbatranirii si | |si Familiei.
|
| |consecintele acestuia, | |Consiliul National al
|
| |precum si privind situatia | |Persoanelor
Varstnice.|
| |sociala a persoanelor | |Universitati.
|
| |varstnice. Publicarea si | |Instituie de
cercetare|
| |diseminarea studiilor si | |
|
| |cercetarilor in domeniu | |
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|1.2. |1.2.1. Modificarea si |2005 - |Ministerul Muncii,
|
|Imbunatatirea |completarea |2006 |Solidaritatii Sociale
|
|cadrului |Legii nr. 17/2000 privind | |si Familiei.
|
|legislativ |asistenta sociala a | |Ministerul
|
| |persoanelor varstnice in | |Administratiei si
|
| |vederea unei abordari | |Internelor.
|
| |integrate a starii sociale | |Consiliul National al
|
| |a persoanelor varstnice | |Persoanelor Varstnice
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.2.2. Elaborarea |2005 - |Ministerul Muncii,
|
| |legislatiei secundare care |2006 |Solidaritatii Sociale
|
| |deriva din modificarea si | |si Familiei.
|
| |completarea | |Autoritatea Nationala
|
| |Legii nr. 17/2000 privind | |pentru Persoanele cu
|
| |asistenta sociala a | |Handicap.
|
| |persoanelor varstnice | |Ministerul
|
| |referitoare la: | |Administratiei si
|
| |- Armonizarea legislatiei | |Internelor.
|
| |privind masurile de | |Ministerul Sanatatii.
|
| |asistenta sociala destinate | |Autoritati publice
|
| |persoanelor cu handicap, cu | |locale
|
| |legislatia privind | |
|
| |asistenta sociala a | |
|
| |persoanelor varstnice | |
|
| |- Reglementarea unui sistem | |
|
| |coerent si unitar de | |
|
| |evaluare a nevoilor si a | | |
| |gradului de dependenta a | |
|
| |persoanelor varstnice | |
|
| |- Reglementarea unui model | | |
| |de servicii integrate | |
|
| |privind ingrijirea | |
|
| |persoanelor varstnice | |
|
| |- Reglementarea | |
|
| |standardelor de calitate | |
|
| |privind serviciile sociale | |
|
| |acordate persoanelor | |
|
| |varstnice, la domiciliu si | |
|
| |in sistem rezidential | |
|
| |- Elaborarea normativelor | |
|
| |de functionare a caminelor | |
|
| |pentru persoane varstnice, | |
|
| |altor centre sociale care | |
|
| |ofera ingrijire, asistenta | |
|
| |si gazduire pe perioade | |
|
| |determinate sau | | |
| |nedeterminate, centrelor | |
|
| |de zi, locuintelor | |
|
| |protejate sau a altor | | |
| |tipuri de unitati | |
|
| |specializate de asistenta | |
|
| |- Reglementarea tipurilor | |
|
| |de conventii si acorduri | |
|
| |de parteneriat intre | |
|
| |autoritatile centrale, | |
|
| |locale si reprezentantii | |
|
| |societatii civile | |
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|1.3. Stabilirea |1.3.1. Reglementarea unui |2006 - |Ministerul Muncii,
|
|unui sistem de |sistem de finantare |2007 |Solidaritatii Sociale
|
|finantare care |transparent, care sa asigure| |si Familiei.
|
|sa asigure |continuitatea serviciilor | |Ministerul Finantelor
|
|dezvoltarea |destinate persoanelor | |Publice
|
|masurilor de |varstnice si elaborarea | |
|
|asistenta |proiectiilor bugetare prin | | |
|sociala pentru |intermediul planurilor | |
|
|persoanele |anuale de actiune | |
|
|varstnice | | | |
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.3.2. Imbunatatirea |2006 |Ministerul Muncii,
|
| |mecanismului de alocare a | |Solidaritatii Sociale
|
| |fondurilor din bugetul de | |si Familiei.
|
| |stat si bugetele locale, | |Ministerul Finantelor
|
| |prin evidentierea distincta | |Publice.
|
| |a sumelor destinate | |Autoritati publice
|
| |masurilor de asistenta | |locale
|
| |sociala in favoarea | |
|
| |persoanelor varstnice | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.3.3. Atragerea resurselor |Permanent|Ministerul Muncii,
|
| |financiare internationale | |Solidaritatii Sociale
|
| |sau dezvoltarea de programe | |si Familiei.
|
| |cu finantare rambursabila | |Ministerul Finantelor
|
| |sau nerambursabila necesare | |Publice.
|
| |sustinerii sistemului de | |Ministerul
|
| |asistenta sociala destinat | |Administratiei si
|
| |persoanelor varstnice | |Internelor |
|________________|____________________________|_________|______________________|
|1.4. Dezvoltarea|1.4.1. Evaluarea resurselor |2006 |Ministerul Muncii,
|
|resurselor umane|umane existente, precum si a| |Solidaritatii Sociale
|
|din domeniul |nevoilor de formare a | |si Familiei.
|
|asistentei |personalului | |Autoritati publice
|
|sociale privind | | |locale
|
|persoanele | | |
|
|varstnice | | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.4.2. Dezvoltarea de noi |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |competente la locul de munca|2007 |Solidaritatii Sociale
|
| |si recunoasterea acestora, | |si Familiei
|
| |prin introducerea lor in | |
|
| |COR: reglementarea | |
|
| |standardelor ocupationale | |
|
| |pentru personalul care | |
|
| |activeaza in domeniul | |
|
| |asistentei sociale si a | |
|
| |serviciilor sociale | | |
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.4.3. Initierea de programe|2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |de pregatire initiala si |2007 |Solidaritatii Sociale
|
| |continua si elaborarea | |si Familiei. Agentia
|
| |curriculei de formare in | |Nationala de Ocupare
|
| |functie de abilitatile ce | |a Fortei de Munca.
|
| |trebuie dezvoltate | |Ministerul Sanatatii.
|
| | | |Universitati
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |1.4.4. Promovarea formelor |2007 |Ministerul Muncii,
|
| |de instruire a | |Solidaritatii Sociale
|
| |ingrijitorilor, din reteaua | |si Familiei. Agentia
|
| |informala si reglementarea | |Nationala de Ocupare
|
| |modalitatilor de certificare| |a Fortei de Munca
|
| |a ingrijitorilor, din | |
|
| |reteaua formala si | |
|
| |informala, dupa absolvirea | |
|
| |cursurilor de formare | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |1.4.5. Reglementarea |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |statutului asistentei |2007 |Solidaritatii Sociale
|
| |medicale comunitare | |si Familiei. |
| | | |Ministerul Sanatatii
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
OBIECTIVUL GENERAL 2: Combaterea riscului de excluziune sociala a
persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii
acestora
______________________________________________________________________________
| OBIECTIVE | MASURILE | TERMEN | INSTITUTII |
| OPERATIONALE | | | RESPONSABILE
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|2.1. Dezvoltarea|2.1.2. Facilitarea accesului|2006 - |Ministerul Muncii,
|
|si |persoanelor varstnice la |2007 |Solidaritatii Sociale
|
|diversificarea |ajutoare financiare acordate| |si Familiei.
|
|prestatiilor |pentru situatii punctuale: | |Ministerul
|
|sociale |acoperirea cheltuielilor | |Administratiei si
|
| |curente cu intretinerea, | |Internelor. Consiliul
|
| |caldura, consumul de apa, | |National al
|
| |gaze sau curent electric, | |Persoanelor
Varstnice.|
| |amenajarea spatiului de | |Autoritati publice
|
| |locuit, mici reparatii, | |locale
|
| |ajutor in cazul schimbarii | |
|
| |domiciliului, achizitia de | |
|
| |proteze si orteze, | |
|
| |procurarea de medicamente | | |
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.1.3. Introducerea unei |2007 |Ministerul Muncii,
|
| |prestatii si/sau unei prime | |Solidaritatii Sociale
|
| |de asigurare pentru situatia| |si Familiei.
|
| |de dependenta a persoanei | |Ministerul
|
| |varstnice | |Administratiei si
|
| | | |Internelor.
|
| | | |Ministerul Finantelor
|
| | | |Publice
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.1.4. Introducerea unor |2006 |Ministerul Muncii,
|
| |compensatii financiare sau a| |Solidaritatii Sociale
|
| |altor facilitati pentru | |si Familiei.
|
| |ingrijitori in vederea | |Autoritati publice
|
| |promovarii ingrijirii in | |locale
|
| |familie | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.1.5. Acordarea de |2007 - |Ministerul Muncii,
|
| |facilitati pentru sustinerea|2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |lucrarilor de adaptare a | |si Familiei.
|
| |locuintei in functie de | |Ministerul Finantelor
|
| |nevoile persoanei varstnice | |Publice. Autoritati
|
| |dependente | |publice locale
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|2.2. Dezvoltarea|2.2.1. Elaborarea si |2006 - |Ministerul Muncii,
|
|si |implementarea de programe |2008 |Solidaritatii Sociale
|
|diversificarea |nationale privind prevenirea| |si Familiei.
|
|serviciilor |imbatranirii precoce si a | |Ministerul Sanatatii.
|
|sociale |situatiei de dependenta: | |Autoritati publice
|
| |promovarea dezvoltarii de | |locale
|
| |cabinete de asistenta | |
|
| |sociala in cadrul spitalelor| |
|
| |si intarirea colaborarii | |
|
| |asistentului social cu | |
|
| |medicul de familie, | |
|
| |orientarea serviciilor de | |
|
| |ingrijire primara spre | |
|
| |modelul social de abordare | |
|
| |a pacientului | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.2.2. Elaborarea planurilor|2006 - |Autoritati publice
|
| |anuale judetene de masuri |2008 |locale. Ministerul
|
| |destinate protectiei sociale| |Muncii, Solidaritatii
|
| |a persoanelor varstnice | |Sociale si Familiei
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.2.3. Facilitarea accesului|2006 - |Autoritati publice
|
| |persoanelor varstnice, |2008 |locale. Ministerul
|
| |indiferent de mediul de | |Muncii, Solidaritatii
|
| |rezidenta, la serviciile | |Sociale si Familiei.
|
| |sociale si de sanatate | |Ministerul Sanatatii.
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.2.4. Dezvoltarea |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |serviciilor de ingrijire la |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |domiciliu si a altor | |si Familiei.
|
| |servicii alternative de | |Ministerul Sanatatii.
|
| |tipul: centre de zi, | |
|
| |cluburi, locuinte protejate,| |
|
| |adaposturi, centre de | |
|
| |reabilitare, servicii de tip| |
|
| |respite | | |
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.2.5. Dezvoltarea |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |serviciilor de ingrijiri de |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |lunga durata pentru | |si Familiei.
|
| |persoanele varstnice | |Ministerul Sanatatii.
|
| |dependente | |Autoritati publice
|
| | | |locale
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.2.6. Dezvoltarea unui set |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |de servicii comprehensive, |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |socio-medicale, pentru | |si Familiei.
|
| |prevenirea, interventia | |Ministerul Sanatatii.
|
| |precoce, tratamentul si | |Autoritati publice
|
| |ingrijirea persoanelor | |locale
|
| |varstnice cu afectiuni | |
|
| |mintale | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.2.7. Dezvoltarea |2007 |Ministerul Muncii,
|
| |serviciilor paliative | |Solidaritatii Sociale
|
| | | |si Familiei.
|
| | | |Ministerul Sanatatii.
|
| | | |Autoritati publice |
| | | |locale
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |2.2.8. Dezvoltarea |2007 - |Ministerul Muncii,
|
| |programelor de consiliere a |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |persoanelor varstnice | |si Familiei.
|
| |referitor la beneficiile | |Autoritati publice
|
| |asigurarilor privind riscul | |locale. Universitati
|
| |de batranete, de dependenta,| |de profil
|
| |de sanatate, precum si in | |
|
| |ceea ce priveste alegerea | |
|
| |celor mai eficiente scheme | |
|
| |de asigurari | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.2.9. Promovarea |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |parteneriatului cu |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |organizatiile | |si Familiei.
|
| |neguvernamentale si | |Ministerul Finantelor
|
| |incurajarea initiativelor | |Publice. Autoritati
|
| |private in domeniu prin | |publice locale |
| |asigurarea de facilitati | |
|
| |fiscale, reglementarea | |
|
| |conditiilor de concesionare | |
|
| |a serviciilor de catre | |
|
| |serviciile publice, | |
|
| |eliminarea birocratiei | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.2.10. Dezvoltarea |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |sistemului rezidential de |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |asistenta si ingrijire prin | |si Familiei.
|
| |reabilitarea caminelor | |Ministerul
|
| |pentru persoane varstnice | |Administratiei si
|
| |si constructia de noi camine| |Internelor.
Autoritati|
| | | |publice locale
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|2.3. Prevenirea |2.3.1. Elaborarea de |2005 - |Ministerul Muncii,
|
|si combaterea |reglementari specifice |2006 |Solidaritatii Sociale
|
|abuzului si |privind prevenirea oricaror | |si Familiei.
|
|neglijarii |forme de abuz si neglijare a| |Ministerul Justitiei.
|
|persoanelor |persoanei varstnice | |Ministerul
|
|varstnice | | |Administratiei si
|
| | | |Internelor
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.3.2. Organizarea de |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |campanii de informare si |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |dezvoltarea unor centre de | |si Familiei.
Consiliul|
| |consiliere a persoanelor | |National al
|
| |varstnice asupra riscului de| |Persoanelor
Varstnice.|
| |a fi supusi la diverse forme| |Ministerul Justitiei.
|
| |de abuz sau neglijare si | |Autoritati publice
|
| |consecintelor acestuia | |locale.
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |2.3.3. Crearea de servicii |2007 - |Ministerul Muncii,
|
| |sociale specializate |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |destinate victimelor | |si Familiei.
Consiliul|
| |abuzului | |National al
|
| | | |Persoanelor
Varstnice.|
| | | |Agentia Nationala
|
| | | |pentru Protectia
|
| | | |Familiei
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
OBIECTIVUL GENERAL 3: Promovarea participarii persoanelor varstnice la
viata
sociala
______________________________________________________________________________
| OBIECTIVE | MASURILE | TERMEN | INSTITUTII
|
| OPERATIONALE | | | RESPONSABILE
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|3.1. Dezvoltarea|3.1.1. Dezvoltarea unei |2007 - |Ministerul Muncii,
|
|si implinirea |retele de centre de |2008 |Solidaritatii Sociale
|
|personala |consiliere pentru pregatirea| |si Familiei.
|
| |asupra impactului | |Autoritati publice
|
| |socio-economic al | |locale
|
| |pensionarii si alte aspecte | |
|
| |caracteristice varstei a | |
|
| |treia | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |3.1.2. Organizarea de |permanent|Ministerul Muncii,
|
| |campanii nationale/locale de| |Solidaritatii Sociale
|
| |informare si mediatizare | |si Familiei.
|
| |privind consecintele | |Autoritati publice
|
| |imbatranirii pentru | |locale
|
| |sensibilizarea publicului | |
|
| |larg si pentru valorizarea | |
|
| |rolului persoanelor | |
|
| |varstnice in societate si | |
|
| |familie | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |3.1.3. Dezvoltarea de |2007 - |Autoritati publice
|
| |programe pentru combaterea |2008 |locale. Ministerul
|
| |izolarii si incurajarea | |Muncii, Solidaritatii
|
| |reintegrarii sociale a | |Sociale si Familiei
|
| |varstnicului | |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |3.1.4. Suport acordat |2006 - |Ministerul Muncii,
|
| |varstnicilor pentru |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |imbunatatirea propriei | |si Familiei. Agentia
|
| |situatii socio-economice, | |Nationala de Ocupare
|
| |prin proiecte generatoare de| |a Fortei de Munca.
|
| |venituri, programe | |
|
| |educationale si ocupationale| |
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |3.1.5. Identificarea si |2007 - |Ministerul Muncii,
|
| |promovarea de locuri de |2008 |Solidaritatii Sociale
|
| |munca destinate persoanelor | |si Familiei. Agentia
|
| |varstnice | |Nationala de Ocupare
|
| | | |a Fortei de Munca
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
|3.2. Sustinerea |3.2.1. Dezvoltarea de |2006 - |Ministerul Muncii,
|
|implicarii |programe in parteneriat cu |2007 |Solidaritatii Sociale
|
|active a |reprezentantii miscarii | |si Familiei.
Consiliul|
|persoanelor |asociative a persoanelor | |National al
|
|varstnice in |varstnice pentru sustinerea | |Persoanelor
Varstnice.|
|viata societatii|accesului acestora la toate | |Ministerul
|
| |aspectele vietii | |Administratiei si
|
| |socio-economice | |Internelor.
Autoritati|
| | | |publice locale
|
|
|____________________________|_________|______________________|
| |3.2.2. Promovarea miscarii |2007 |Ministerul Muncii,
|
| |de voluntariat in randul | |Solidaritatii Sociale
|
| |persoanelor varstnice prin | |si Familiei.
Consiliul|
| |instituirea de facilitati | |National al
|
| |financiare sau alte forme de| |Persoanelor Varstnice
|
| |recunoastere a activitatii | |
|
| |voluntare | |
|
| |____________________________|_________|______________________|
| |3.2.3. Facilitarea |2006 - |Autoritati publice
|
| |implicarii de catre |2008 |locale
|
| |comunitate a persoanelor | | |
| |varstnice in luarea | |
|
| |deciziilor cu privire la | |
|
| |actiunile si masurile ce le | |
|
| |sunt destinate | |
|
|________________|____________________________|_________|______________________|
VIII. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE
8.1. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA SI EVALUAREA
Implementarea masurilor si actiunilor stabilite in cadrul strategiei
presupune un proces de planificare judicioasa, pe o perioada de cel putin 4
ani, bazata pe obiectivele nationale si nevoile locale dar, mai ales, pe
resursele materiale, financiare si umane disponibile. Programele si masurile
concrete ce se inscriu in cadrul larg al strategiei vizeaza elaborarea de
planuri anuale de actiune, aprobate prin ordin al ministrului muncii,
solidaritatii sociale si familiei.
Implementarea strategiei necesita totodata, integrarea unui plan de
cercetare privind fenomenul de imbatranire a populatiei si implicatiile
acestuia, precum si a unui program de constructie institutionala care sa
permita abordarea si dezvoltarea globala a politicilor sociale.
In aceste conditii, monitorizarea si evaluarea masurilor asumate reprezinta
o activitate de maxima importanta care permite analiza impactului politicilor
adoptate si redefinirea prioritatilor, in functie de realitatile decelate si
evolutia nevoilor sociale.
Activitatea de monitorizare si evaluare are in vedere urmatoarele:
a) Selectarea unor indicatori de performanta pentru obiectivele strategiei;
b) Dezvoltarea unor programe de cercetare care se adreseaza principalelor
masuri prevazute de strategie, astfel incat actiunile asumate sa fie posibil de
implementat cu maxima eficienta si eficacitate;
c) Identificarea si solutionarea lipsurilor de informatii si date, absolut
necesare sustinerii obiectivelor strategice;
d) Dezvoltarea bazei de date necesare elaborarii de politici in domeniu,
dar si pentru monitorizarea eficienta de sistem;
e) Asigurarea de informatii permanente privind rezultatele implementarii
diverselor obiective strategice si realizarea de rapoarte periodice;
f) Evaluarea strategiei la doi ani de la demararea implementarii acesteia
si definirea altor directii de actiune, masuri sau actiuni, in functie de
rezultatele evaluarii.
In acest context se inscrie crearea la nivel central a unei structuri
capabila de o abordare coordonata a consecintelor fenomenului de imbatranire,
de dezvoltare globala a politicilor sociale in favoarea persoanelor varstnice.
Aceasta structura isi va asuma evaluarea generala de sistem, elaborarea de
politici si programe coerente si corelate, a planurilor anuale de actiune,
evaluarea si monitorizarea impactului masurilor angajate, coordonarea
implementarii acestora la nivel local, precum si relationarea cu celelalte
domenii de activitate.
8.2. FINANTAREA
Stabilirea unui sistem de finantare clar, coerent reprezinta unul din
obiectivele majore ale strategiei de asistenta sociala a persoanelor varstnice.
Sursele de finantare ale sistemului de asistenta sociala pentru persoanele
varstnice includ:
a) Buget de stat;
b) Bugete locale;
c) Donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice, in conditiile
legii;
d) Alte fonduri sociale, pentru proiecte locale: Fondul Roman de Dezvoltare
Sociala;
e) Fonduri externe, rambursabile si nerambursabile;
f) Contributia beneficiarului.
Proiectiile bugetare de sustinere a masurilor prevazute in planurile anuale
de actiune in domeniul asistentei sociale pentru persoanele varstnice sunt
elaborate in fiecare an, pentru anul urmator si reprezinta o conditionalitate a
implementarii strategiei.