Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 483 din 23 mai 2007

pentru aprobarea hotararilor cuprinse in Protocolul Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 529 din 6 august 2007



In temeiul art. 108 din Constituţia Romaniei, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

Guvernul Romaniei adoptă prezenta hotărare.

Articol unic. - Se aprobă hotărarile cuprinse in Protocolul Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărarea Guvernului nr. 577/2004.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

PROTOCOLUL

Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare

In baza prevederilor Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat in vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Nyiregyhaza, pe teritoriul Ungariei, in perioada 26-30 martie 2007, Sesiunea a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare.

Au participat:

Delegaţia părţii romane:

Ovidiu Gabor              - supleant al imputernicitului;

Anemarie Ciurea         - expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;

Victor Popescu           - expert, şeful Subcomisiei de calitatea apelor;

Anna Peter                  - expert.

Delegaţia părţii ungare:

Antok Gabor               - supleant al imputernicitului;

Domahidy Laszlo         - expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;

Dr. Sallai Adrienn        - expert;

Bodnar Gaspar            - expert;

Solymos Karoly           - expert, şeful Subcomisiei de calitatea apelor.

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I.   Informare asupra indeplinirii hotărarilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare (denumită in continuare Comisie), semnat la Oradea la 2 februarie 2006.

II.  Diverse.

I. Informare asupra indeplinirii hotărarilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei

I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor in vigoare cu Acordul şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 pct. 14 din Acord.

I.1.a. Comisia constată că:

- subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea verificării şi reinnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente, in conformitate cu Programul care reprezintă anexa 6 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei;

-  subcomisia ad-hoc a avut o intalnire la Targu Mureş (Praid), in perioada 12-14 septembrie 2006;

- subcomisia ad-hoc a finalizat conţinutul, structura şi forma proiectelor de text ale unor regulamente elaborate de subcomisiile responsabile, stabilite conform pct. 2 al procesului-verbal al Subcomisiei ad-hoc de la Mezohegyes, din 4-6 aprilie 2005;

- in legătură cu proiectele de text ale unor regulamente, Comisia constată următoarele:

o Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 3, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de regulament, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexelor.

o Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 5.c, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de regulament, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexelor.

o Regulamentul privind regimul de exploatarea a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, au fost finalizate proiectul de text şi anexele Regulamentului privind exploatarea barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

o Regulamentul privind trecerea frontierei si contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei si Republicii Ungare

La intalnirea Subcomisiei ad-hoc, de la Targu Mureş (Praid), din 12-14 septembrie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind trecerea frontierei şi la contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

o Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006, au fost finalizate anexele la Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice şi sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă. Regulamentul şi anexele au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

o Regulamentul de colaborare intre organele hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară

La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006, au fost finalizate proiectul de text şi anexa la Regulamentul de colaborare intre organele hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară, exceptand ultima coloană a anexei privind valorile debitelor limită (prag), pentru secţiunile de frontieră ale raurilor transfrontieră, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexei.

o Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile in care poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontiere

Regulamentul nu a fost elaborat, deoarece pană in prezent Comisia Europeană nu a elaborat un ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu in legătura cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu, care ar servi ca bază pentru elaborarea regulamentului menţionat.

In acest scop, la Sesiunea a XVII-a a Comisiei imputerniciţii guvernamentali au semnat o propunerea comună in legătură cu participarea experţilor romani şi unguri la elaborarea ghidului respectiv, tradusă in limba engleză, care a fost transmisă Comisiei Europene cu cate o scrisoare de insoţire semnată de directorii de apă ai părţilor. Propunerea comună reprezintă anexa nr. 1.a la prezentul protocol.

Prin răspunsul transmis de Comisia Europeană pe adresele directorilor de apă ale părţilor, se arată că, in măsura in care statele membre ale Uniunii Europene vor stabili un astfel de grup de lucru la nivelul Comisiei Europene, se va ţine seama de solicitarea imputerniciţilor. Scrisoarea de răspuns a Comisiei Europene reprezintă anexa nr. 1.b la prezentul protocol.

Părţile au căzut de acord că şi implementarea Directivei 2004/35/CE, respectiv modul de acţiune in legătura cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu in domeniul gospodăririi apelor, să se facă de către părţi conform recomandărilor ulterioare ale Comisiei Europene formulate pentru statele membre.

I.1.b. Comisia hotărăşte:

- aprobă procesul-verbal al intalnirii Subcomisiei ad-hoc;

- aprobă următoarele regulamente finalizate:

1.   Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea anexelor;

2.   Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea anexelor;

3.  Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol;

4.  Regulamentul privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol;

5.     Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol;

6.  Regulamentul de colaborare intre organele teritoriale in cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară, care reprezintă anexa nr. 7 la prezentul protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea anexei;

- părţile să urmărească transpunerea in legislaţia naţională şi să procedeze conform recomandărilor pe care Comisia Europeană le face statelor membre, pentru implementarea Directivei 2004/35/CE, in cazurile in care poluarea accidentală a apelor produce pagube transfrontieră;

- continuarea de către Subcomisia ad-hoc a activităţii pentru finalizarea regulamentelor;

- următoarea intalnire a Subcomisiei ad-hoc să aibă loc pe teritoriul Romaniei, in trimestrul IV 2007, pentru trecerea in revistă a situaţiei regulamentelor in curs de finalizare.

I.2. Activitatea Subcomisiei de calitatea apelor

I.2.a. Comisia constată că:

-  subcomisia a avut două intalniri, respectiv: intalnirea extraordinară de la Cluj, 14-16 iunie 2006, intalnirea ordinară de la Balmazujvaros (Debrecen), din 27-30 noiembrie 2006;

-   experţii părţilor si-au prezentat materialele privind problematica calităţii raului Tur. Pe baza acestora experţii părţilor au continuat discuţiile, subliniind unele consideraţii importante (de exemplu: protecţia naturii şi a folosinţelor de apă).

Experţii părţilor işi exprimă disponibilitatea de a participa in comun la proiectele şi programele privind protecţia calităţii apelor raului Tur;

-  experţii părţilor au analizat colaborarea ocazionată de evenimentul de ia Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005, in conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, şi au constatat că evenimentul nu a produs o deteriorare neaşteptată a calităţii apei, care să producă pagube pe teritoriul ungar.

Analiza evenimentului a avut scopul de a evidenţia modul unitar de aplicare a prevederilor art. 4 pct. 1 .c din regulamentul mai sus amintit, care conţine limitele de alarmare conform Metodologiei Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR), avand in vedere că această nouă metodologie a fost utilizată pentru prima dată.

Conform consensului privind aplicarea unitară, alarmarea conform prevederilor ICPDR trebuie iniţiată cand cantităţile evacuate, estimate pe baza informaţiilor, depăşesc pragurile de alarmare;

-  conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe raurile care formează sau traversează frontiera romano-ungară, experţii părţilor au efectuat in anul 2005, cu frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din raurile Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.

Rezultatele analizelor in majoritatea secţiunilor şi la majoritatea indicatorilor sunt comparabile, cu excepţia unor indicatori din unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe care se datorează perioadei de recoltare, precum şi etaloanelor, calităţii reactivilor şi aparaturii diferite utilizate de cele două părţi;

- evaluarea rezultatelor obţinute in urma analizelor efectuate pe probe de apă recoltate de laboratoarele celor două părţi, in anul 2005 comparativ cu cele din 2004, se bazează pe compararea mediilor valorilor obţinute de cele două părţi in cei doi ani in discuţie.

Prin compararea indicatorilor determinaţi in anul 2005 pentru care s-a inregistrat o imbunătăţire, respectiv o inrăutăţire faţă de anul 2004, apa raurilor care formează sau traversează frontiera de stat romano-ungară păstrează tendinţa generală de imbunătăţire calitativă inregistrată in ultima perioadă;

-   experţii părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la intalnirea desfăşurată la Satu Mare, din 26-29 septembrie 2006, şi au fost de acord cu cele cuprinse in procesul-verbal incheiat cu această ocazie.

Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, neutru faţă de laboratoarele ambelor părţi. Pe baza rezultatelor validate activitatea laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.

Efectuarea analizelor pe probele de apă prelevate in data de 30 august 2006, in secţiunea Satu Mare, raul Someş, a avut loc in condiţiile proprii ale fiecărui laborator.

Toate rezultatele analitice obţinute la proba de apă naturală de către laboratoarele participante prezintă o concordanţă foarte bună. Performanţa, luandu-se in considerare cei 20 de indicatori, se situează in domeniul 90-100%, ceea ce inseamnă calificativ „foarte bine".

La aceeaşi dată au fost distribuite laboratoarelor şi probe sintetice de apă.

Toate cele 7 laboratoare au obţinut rezultate intre 90-100% in cazul probelor sintetice, ceea ce inseamnă calificativ „foarte bine".

Se poate constata că analiza probelor sintetice este in continuare de importanţă deosebită in vederea asigurării controlului calităţii in laboratoare in scopul obţinerii unor rezultate analitice de calitate.

Experţii părţilor susţin, de comun acord, că trebuie asigurate şi in viitor condiţiile in vederea continuării cu succes a acţiunii de intercalibrare internaţională şi evaluării rezultatelor de către Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, cu atat mai mult cu cat acesta realizează şi intercalibrarea laboratoarelor părţii romane, care participă la evaluarea calităţii apelor fluviului Dunărea (Trans-National Monitoring Network - TNMN).

Recunoaşterea competenţei laboratoarelor este demonstrată de calificativele obţinute, ceea ce se realizează prin participarea la exerciţiul de intercalibrare a laboratoarelor;

-in perioada de la Sesiunea a XVII-a a Comisiei şi pană la prezenta sesiune nu s-au inregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier, in inţelesul Regulamentului privind procedura de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita;

-  experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură cu preluarea in legislaţiile naţionale a Metodologiei Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) privind evaluarea integrată a riscului la poluări accidentale ale raurilor in context transfrontier;

- s-au efectuat prelevări şi analize comune privind calitatea apei pe canalele Cutaş şi Horea;

- experţii părţii romane au predat experţilor părţii ungare, la intalnirea subcomisiei, baza de date pentru perioada 1987-1992, in format electronic.

Astfel, se poate considera că a fost realizată o bază de date comună privind calitatea apelor, pentru perioada 1987-2004, care se va reactualiza anual;

- unele date de contact ale părţii romane, cuprinse in anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei s-au schimbat.

Experţii părţilor propun modificarea in mod corespunzător a acestei anexe.

I.2.b. Comisia hotărăşte:

- aprobă procesele-verbale ale intalnirilor subcomisiei;

- experţii părţilor să analizeze in continuare problematica calităţii apelor raului Tur;

- să se facă evaluarea şi explicarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2006, in conformitate cu prevederile Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe raurile care formează sau traversează frontiera romano-ungară;

- să se continue activitatea de intercalibrare şi să se facă evaluarea acestei activităţi desfăşurată de laboratoarele care participa la urmărirea calităţii cursurilor de apă care formează sau sunt intretăiate de frontieră, cu participarea Institutului VITUKI Kht;

- să se facă trecerea in revistă a poluărilor accidentale cu efect transfrontier, incepand de la Sesiunea a XVIII-a;

-  să se continue activitatea grupelor de experţi comuni, pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform celor stabilite la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, din 18 ianuarie 2007;

-  experţii părţilor să se informeze reciproc in legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;

- aprobă anexa nr. 2 modificată şi reeditată la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, privind Lista instituţiilor abilitate pentru efectuarea schimburilor de informaţii, care reprezintă anexa nr. 8 la prezentul protocol;

-   următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.

I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor

I.3.a. Comisia constată că:

-  subcomisia a avut două intalniri, respectiv: intalnirea extraordinară de la Gyula, 5-7 iulie 2006, intalnirea ordinară de la Oradea, din 13-16 noiembrie 2006;

 experţii părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 3, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

-   experţii părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 5.c, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

-  experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi anexele Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

-  in legătură cu examinarea situaţiei indeplinirii celor prevăzute in Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, experţii părţilor au constatat că exploatarea barajului Bekes de pe Crişul Dublu s-a făcut in conformitate cu prevederile regulamentului in vigoare.

Experţii părţii romane au informat că modernizarea staţiei de pompare Ant este in curs de finalizare şi că in anul 2006 staţia de pompare a funcţionat continuu o perioadă foarte lungă, de 5 luni, nefiind probleme deosebite in exploatare.

Experţii părţilor, in timpul verificării lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor produse de cursuri de ape şi ape interne, din 17-20 octombrie 2006, de pe teritoriul ungar, au evaluat aplicarea sarcinilor rezultate din regulament şi au constatat că in perioada examinată barajul Bekes nu a funcţionat la nivelul ridicat;

-  in legătură cu modul de compensare de către partea romană a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, malul drept), experţii părţilor constată ca au fost realizate măsurători comune de debit in luna martie 2006 (7 martie, Sălard, şi 8 martie, Kismarja).

Rezultatele măsurătorilor comune de debite, atat de pe teritoriul roman, cat şi de pe teritoriul ungar, sunt corecte, fiind in limitele tehnice acceptate de către experţii părţilor.

Experţii părţilor propun ca măsurătorile să continue in anul 2007, deoarece o singură măsurătoare nu este suficientă pentru trasarea corectă a cheii limnimetrice in zona de ape mari. Experţii părţilor consideră că, prin montarea celor două staţii automate de pe teritoriul ungar (Barcău - Kismarja şi Ier -

Pocsaj) şi prin funcţionarea celor două staţii automate existente, de pe teritoriul roman (de la Sălard şi Marghita), analiza va fi mai rapidă.

In aceste sens, experţii părţilor propun ca in cursul anului 2007 să se facă o corelaţie de nivele la viituri, intre părţi, şi pe baza inregistrărilor de la staţiile automate.

Experţii părţilor constată că din motive financiare nu au fost posibile măsurătorile geodezice şi că, in cursul anului 2007, propun intocmirea unui proiect comun prin Inrerreg III, pentru finalizarea acestei probleme;

-  in legătură cu elaborarea concluziilor privind analiza studiului părţii romane, intitulat „Condiţiile de formare şi scurgere a viiturilor in bazinul raului Barcău" şi a studiului similar al părţii ungare, intitulat „Inundaţiile şi hidrologia raului Barcău", experţii părţilor au luat cunoştinţă despre realizarea unei propuneri de studiu integrator al inundaţiilor cu efect transfrontier, la nivelul bazinului hidrografic Barcău, pe baza studiilor efectuate anterior de părţi.

Experţii părţilor convin ca această primă propunere să fie completată cu:

• includerea hidrografelor de debite pentru viiturile corelate, de către părţi;

•  includerea pe acelaşi grafic a hidrografelor de nivele inregistrate la toate staţiile celor două părţi, nominalizate in acest prim studiu;

•  rescrierea textului studiului, utilizandu-se termeni tehnici acceptaţi de literatura de specialitate a părţilor.

Experţii părţilor propun să se elaboreze un studiu similar şi pentru raul Mureş, care să cuprindă viiturile la care s-a inregistrat cel puţin faza I de apărare, conform regulamentelor proprii ale părţii ungare, la staţia hidrometrică Mako, şi să aibă aceleaşi formă, grafică şi conţinut ca studiul de pe raul Barcău;

-  experţii părţilor au efectuat in perioada 4 septembrie-20 octombrie 2006 examinarea anuală a lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, de pe teritoriile celor două ţări.

In conformitate cu cele consemnate in procesele-verbale intocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare impotriva inundaţiilor sunt in stare corespunzătoare.

Totodată, au constatat că procesele-verbale intocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt in conformitate cu cele inscrise in anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.

Experţii părţilor si-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare impotriva inundaţiilor şi scurgerii gheţurilor, desfăşurată in perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

Ca urmare a şedinţei comune a Guvernului Romaniei şi Guvernului Republicii Ungare, din 20 octombrie 2005, au rezultat pentru părţile implicate unele sarcini. In legătură cu tema „Schimbul de experienţă in domeniul apărării impotriva inundaţiilor şi transfer de know-how din partea ungară in vederea dezvoltării in mod similar a infrastructurii pentru protecţia inundaţiilor", imputernicitul părţii romane şi supleantul imputernicitului părţii ungare au decis ca schimbul de experienţa şi transferul de know-how să se realizeze cu ocazia examinării lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor din perioada septembrie-octombrie 2006.

In perioada septembrie-octombrie 2006 experţii părţilor, cu ocazia verificărilor de toamna, au făcut un schimb de experienţă in legătură cu tematica menţionată mai sus.

Experţii părţilor propun ca schimbul de experienţă reciproc să fie continuat in viitor in cadrul acestei subcomisii;

- Direcţia Apelor Crişuri cu sediul la Oradea şi Direcţia Apelor KORKOVIZIG cu sediul la Gyula lucrează in comun la elaborarea studiului privind posibilităţile de exploatare coordonată a polderelor, pentru raul Crişul Negru, luand in considerare rezultatele proiectului NATO - Science for Peace, intitulat „Monitorizarea inundaţiilor periculoase in Romania şi Ungaria folosind date satelitare";

-in legătură cu efectuarea şi analiza de către experţii părţilor a măsurătorilor geodezice, privind influenţa Pragului de fund de pe Crişul Repede din secţiunea km 55+830 şi a Barajului cu Ace de pe Crişul Alb din secţiunea km 135+165, in conformitate cu cele cuprinse in procesului-verbal al intalnirii Subcomisiei de la Timişoara, din 24 februarie 2003, experţii părţilor constată că in perioada 14-15 august 2006, pe raul Crişul Alb, şi in perioada 16-17 august 2006, pe raul Crişul Repede, s-au realizat măsurători geodezice comune care nu au evidenţiat modificări sau colmatări semnificative ale albiei in secţiunile de măsurare. Experţii părţilor propun ca următoarele măsurători să fie realizate in anul 2010;

-  in legătură cu proiectele elaborate in comun, experţii părţilor constată că, deşi au fost făcute eforturi comune, din cauza condiţiilor de eligibilitate financiare impuse de fondurile externe, nu au putut fi promovate.

Experţii părţilor au propus ca, incepand cu anul 2007, deoarece condiţiile de eligibilitate vor fi permisive, să se intocmească proiecte comune care să fie in concordanţă cu Planul de management al bazinului hidrografic Tisa şi cu planurile de risc de apărare impotriva inundaţiilor, care sunt in curs de elaborare sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR).

Experţii părţilor au propus in acest sens să se realizeze proiecte comune pentru modernizarea anexelor la regulamentele privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi ape interne;

- experţii părţilor au constatat şi au propus ca problematica privind planurile comune de intervenţie, cuprinsă la pct. I.3.a. alin. 5 din Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei, să fie rediscutată după aprobarea Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă;

-  experţii părţilor propun ca la următoarea sesiune a Comisiei imputerniciţii părţilor să hotărască ce subcomisie va răspunde de aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne.

I.3.b. Comisia hotărăşte:

- aprobă procesele-verbale ale intalnirii subcomisiei;

- continuarea activităţii   de finalizare a anexelor la Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi la Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, pe cat posibil prin accesarea fondurilor terţe in vederea finanţării acestei activităţi, cu participarea organelor hidrotehnice teritoriale competente;

-  să se examineze situaţia indeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman;

-  in legătură cu modul de compensare de către partea romană a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, malul drept), experţii părţilor să continue măsurătorile simultane de debit la viituri şi să efectueze măsurătorile geodezice comune, in anul 2007, pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe raul Barcău şi intocmirea raportului final. Această activitate să se realizeze din fonduri proprii şi/sau prin accesarea de fonduri terţe;

-  prima varianta a studiului integrator elaborat pentru evaluarea la nivel de bazin a inundaţiilor cu efect transfrontier pe raul Barcău să fie completată cu:

• includerea hidrografelor de debite pentru viiturile corelate, de către părţi;

•  includerea pe acelaşi grafic a hidrografelor de nivele inregistrate la toate staţiile celor două părţi, nominalizate in acest studiu;

•  rescrierea textului studiului utilizandu-se termeni tehnici acceptaţi de literatura de specialitate a părţilor;

- să se iniţieze un studiu similar şi pentru raul Mureş;

-  să se examineze procesele-verbale ale intalnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor, din anul 2007;

- să se continue in viitor schimbul de experienţă reciproc, efectuat cu ocazia verificării lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor, iar rezultatele să fie consemnate in procese-verbale;

- să se finalizeze elaborarea, pană la următoarea intalnire a subcomisiei, a studiului privind posibilităţile de exploatare coordonată a polderelor, pentru raul Crişul Negru, cu luarea in considerare a celor cuprinse in proiectului NATO - Science for Peace - „Monitorizarea inundaţiilor periculoase in Romania şi Ungaria folosind date satelitare", cat şi a celor cuprinse la pct. 4 al Procesului-verbal al intalnirii subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004;

- Subcomisia de apărare impotriva inundaţiilor va răspunde de aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne;

-   următoarea măsurătoare geodezică comună pentru urmărirea modificărilor sau colmatărilor albiei pe raul Crişul Alb km 135+165 şi pe raul Crişul Repede km 55+830 să fie realizată de organele hidrotehnice teritoriale competente, in anul 2010;

- experţii părţilor să se informeze in legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;

- următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.

I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie

l.4.a. Comisia constată că:

-  au avut loc două intalniri ale subcomisiei, o intalnire extraordinară la Praid, in 21-23 iunie 2006, şi o intalnire ordinară comună cu Grupa de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă, la Nyiregyhaza, in 15-18 ianuarie 2007;

-  experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi anexele Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

-  experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi anexa Regulamentului de colaborare intre organele hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară, exceptand ultima coloană din anexă privind valorile debitelor limită (prag) in secţiunea de frontieră a raurilor transfrontiere, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Experţii părţilor au stabilit ca instituţiile specializate ale părţilor să continue elaborarea metodologiei pentru determinarea valorilor debitelor limită (prag) in secţiunea de frontieră a raurilor transfrontiere, iar in cursul elaborării să ia in considerare următoarele recomandări metodologice:

•   pe cat posibil să se ia in considerare conţinutul metodologiilor elaborate şi predate reciproc (anexele nr. 5 şi 6 ale procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006);

•  să fie luate in considerare şirurile de date omogene şi reprezentative, pe cat posibil pe o perioada de 30 de ani pentru staţiile corespondente;

• pentru calcule să se utilizeze cea mai mică medie zilnică a perioadelor aprilie-septembrie şi octombrie-martie din fiecare an luat in considerare;

•  calculele se efectuează pentru secţiunile de frontieră conform metodologiilor aprobate prin anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a XV-a a Comisiei mixte hidrotehnice şi anexa nr.5 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice;

• se va utiliza curba de distribuţie Pearson 3;

• valorile debitului limită (prag) vor fi determinate ulterior, pe baza curbei de distribuţie;

- sarcinile prevăzute in Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară au fost indeplinite;

- experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură cu unele schimbări survenite in anexele regulamentului şi propun modificarea lor după cum urmează:

•  anexa nr. 1.c la regulamentul menţionat mai sus, privind schimbul zilnic curent al datelor meteorologice;

•  anexa nr. 4.a la regulamentul menţionat mai sus, privind schimbul zilnic curent al datelor hidrologice;

•  anexa nr. 7.c la regulamentul menţionat mai sus, privind datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date;

•   anexa nr. 8.a privind schimbul de date obţinute din măsurători de la radarele meteorologice şi anexa nr. 8.b privind avertizările meteorologice pe baza datelor radar, la regulamentul menţionat mai sus;

•   anexa nr. 9 privind adresele poştale şi telefoanele instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice;

-sarcinile prevăzute in Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere au fost indeplinite;

- materialele care nu au fost schimbate intre părţi din motive obiective vor fi transmise pană la 30 iunie 2007;

- experţii părţilor au efectuat evaluările măsurătorilor comune de debit (in scopul intercalibrării) pentru anii 2005 şi 2006 şi ale celor simultane pentru anul 2005, inclusiv in perioada de iarnă fără fenomene de ingheţ.

Experţii părţilor propun continuarea măsurătorilor comune de debit (in scopul intercalibrării), cat şi a celor simultane, inclusiv in perioada de iarnă fără fenomene de ingheţ;

-  pentru valorile stabilite in comun pentru debitele lunare medii, maxime şi minime pentru anul 2003, acolo unde diferenţele sunt peste limitele admisibile, organele hidrotehnice teritoriale competente au evaluat şi analizat cauzele şi au determinat valorile finale pentru anul 2003 ale debitelor medii, maxime şi minime in secţiunea de frontieră;

-  schimbul de experienţă intre experţii romani şi unguri implicaţi in elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Bucureşti, in perioada 1-3 octombrie 2005 şi, respectiv, la Budapesta, in perioada 11-13 octombrie 2006.

Experţii părţilor propun continuarea schimbului de experienţă in cadrul unei intalniri ce se va desfăşura la Bucureşti, in perioada septembrie-octombrie 2007, la care sa participe şi experţi ai direcţiilor teritoriale ale apelor, implicate in elaborarea de prognoze hidrologice;

-  partea romană a informat că sistemele de transmitere automată a datelor elaborate in cadrul programelor PHARE CBC in prezent nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării softului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT de elaborare a prognozelor in regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat la sfarşitul anului 2008.

Experţii părţilor propun ca activitatea să se desfăşoare in continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Arad, din 13 februarie 2002;

-  partea romană a transmis experimental imagini radar in format GIF, de la radarul Gematronik, din Oradea, la direcţiile apelor corespondente din Ungaria;

- experţii părţilor au constatat că grupele comune de experţi au continuat examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevăzute la pct. 1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004;

- experţii părţilor au constatat următoarele:

Pentru Canalul de desecare Horea (Karolvi-folvas)

Experţii părţilor au rezolvat următoarele sarcini:

• verificarea sectorului canalului de desecare Horea (Karolyi-folyas) şi a canalului Szenasi, inclusiv natura terenului, in 23 iunie 2005;

• efectuarea măsurătorilor topografice:

• rezultatele măsurătorilor topografice pentru canalul Horea, pe teritoriul ungar, erau existente;

•  partea romană a făcut verificarea canalului Horea pe teritoriul roman;

• documentele privind verificările au fost transmise reciproc;

•  pe canalul Szenasi nu există posibilitatea tranzitării apei, cota de fund a acestuia fiind mai joasă; astfel nu este cazul verificării acestuia in acest cadru;

• examinarea stării tehnice a lucrărilor hidrotehnice:

• verificarea a avut loc pe teritoriul ungar, in 23 iunie 2005,

• starea tehnică a lucrărilor hidrotehnice a fost evaluată de comisia de experţi ca fiind corespunzătoare;

• pe teritoriul roman nu există lucrări hidrotehnice;

• statistica tranzitării apei (regimul hidrologic), sursa stocului de apă şi stabilirea măsurilor necesare pentru a servi obiectivul respectiv sunt conţinute in studiul transmis anterior;

• au avut loc prelevările comune de probe, iar analizele au fost efectuate de laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului FETI-KTVF Evaluarea calităţii apelor canalului a fost efectuată pe baza reglementărilor naţionale aflate in vigoare;

• s-a efectuat o singură măsurătoare de debit, in 2006, cu ocazia apărării impotriva inundaţiilor produse de ape interne;

•  in data de 9 ianuarie 2007 a avut loc la Satu Mare o intalnire a grupei comune de experţi, care in legătură cu canalul Horea a constatat următoarele:

• canalul asigură scurgerea apelor mari;

•  canalele şi lucrările hidrotehnice sunt in stare corespunzătoare;

• nu există posibilitatea suplimentării debitului;

• partea ungară a predat părţii romane studiul efectuat, spre analiză. In cazul acordului părţii romane, se va elabora studiul comun.

Canalul Cutaş:

Au avut loc prelevările comune de probe şi efectuarea analizelor.

Evaluarea calităţii apelor canalului a fost efectuată pe baza prevederilor naţionale aflate in vigoare.

Experţii părţilor au căzut de acord că in prezent calitatea apelor pe canalul Cutaş nu este corespunzătoare pentru a fi tranzitată. Propun in continuare prelevarea de probe şi efectuarea de analize o dată pe an.

Grupa comună de experţi trebuie să continue examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor, conform sarcinilor prevăzute la pct. 1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004.

Canalul Ghepeş:

Verificarea comună a canalului Ghepeş s-a realizat in data de 5 mai 2005 de către grupa comună de experţi formată din specialişti de la Direcţia Apelor Crişuri şi Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare (ANIF), Sucursala Someş-Criş, pe tronsonul dintre canalul colector şi frontieră, cat şi pe tronsonul dintre canalul Ant şi confluenţa dintre canalul Ghepeş nou şi vechi, iar in data de 10 mai 2005, pe teritoriul ungar intre Kotegyan şi frontieră, cand Inspectoratul Apelor, Mediului şi Protecţiei Naturii Crişuri din Ungaria şi laboratorul Direcţiei Apelor Crişuri din Romania au efectuat şi prelevări de probe pentru calitatea apelor.

In data de 11 noiembrie 2005 la Oradea a avut loc armonizarea măsurătorilor geodezice. Măsurătorile pe teritoriul ungar pe tronsonul prevăzut au avut loc in prima parte a anului 2006, iar pe teritoriul roman in august 2006.

La cererea Administraţiei Naţionale a Imbunătăţirilor Funciare (ANIF), măsurătorile geodezice pentru alternativa provizorie de suplimentare a debitelor nu au avut loc pe intregul tronson prevăzut de 22,37 km lungime, ci numai pe tronsonul dintre canalul ANT (CPE2) şi frontieră.

Partea ungară a predat părţii romane studiul efectuat, in vederea analizării. In cazul acordului părţii romane, se va elabora studiul comun.

In scopul continuării activităţii in anul 2007, experţii părţilor propun luarea in considerare a pct. 1 al odinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004.

Experţii părţilor consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice pe teritoriul roman şi a analizelor de calitate in ambele secţiuni in perioada aprilie-mai 2007, conform propunerii Subcomisiei de calitatea apelor.

Activitatea Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă:

-In cadrul Raportului 2004 pentru bazinul Dunării, in cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR), părţile au efectuat armonizarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane transfrontieră mai mari de 4.000 km2; in cadrul Grupei pentru Directiva-cadru pentru apă a continuat armonizarea corpurilor de apă transfrontieră pe baza rapoartelor naţionale.

-  Experţii părţilor au stabilit corpurile comune de apă transfrontieră de suprafaţă şi subterane.

Experţii părţilor propun ca la următoarea intalnire a Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să se treacă in revistă corpurile de apa transfrontieră subterane identificate ca fiind neconcordanţe din punctul de vedere al riscului cantitativ şi calitativ şi vor analiza posibilităţile de armonizare a acestora.

- Experţii părţilor au analizat anexa nr. 2 la procesul-verbal al intalnirii Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă, din 26 octombrie 2005, de la Gyula, din punctul de vedere al delimitării corpurilor de apă şi al tipurilor acestora (artificiale şi puternic modificate).

- Experţii părţilor propun ca la următoarea intalnire a Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să se continue această activitate de delimitare şi armonizare, cu luarea in considerare şi a corpurilor de apă aflate la risc din punctul de vedere al substanţelor organice, nutrienţi/nitraţi, al substanţelor prioritar periculoase şi hidromorfologic.

- Experţii părţii romane au predat rapoartele pentru 2004 ale planurilor de management ale direcţiilor apelor implicate, respectiv Someş-Tisa, Crişuri şi Mureş, realizate in limba romană, avand un scurt rezumat in limba engleză, care au constituit baza Raportului naţional 2004.

- Experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură cu stadiul realizării sistemelor de monitoring pentru corpurile de apă transfrontieră, de suprafaţă şi subterane, conform cerinţelor Directivei-cadru pentru apă.

Experţii părţilor au convenit să işi transmită reciproc rapoartele privind sistemele de monitoring realizate conform art. 8 din Directiva-cadru pentru apă, după transmiterea acestora la Comisia Europeană, la 22 martie 2007.

-  Experţii părţilor au analizat denumirile cursurilor de apă transfrontieră din rapoartele naţionale şi regulamentele-anexe la Acord şi nu au găsit neconcordanţe.

- Experţii părţilor si-au transmis reciproc datele de bază ale forajelor referitoare la cantitatea şi calitatea apelor subterane, conform anexei nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară.

Experţii părţii ungare informează experţii părţii romane că au reanalizat lista forajelor pentru care se face schimbul de date. Au constatat că 4 dintre forajele pentru monitorizarea calităţii (k141790016-Gacsaly, k142320042-Nyirlugos, TIM-I2604A-Sarkadkeresztur, k050570220-Mako) nu mai pot fi folosite pentru prelevare de probe; de aceea vor fi inlocuite cu 4 noi foraje (k141400008-Csaholc, k080190029-Nyiracsad, TIM-I2604B-Sarkadkeresztur, TIM-I3106B-Kiszombor).

Experţii părţilor propun modificarea anexei nr.7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, potrivit modificărilor menţionate mai sus.

-  Experţii părţilor au examinat posibilitatea de trecere la Sistemul European Unificat de Armonizare (Unifield European Levelling Network, Height Datum:Amsterdam), propus de organismul EuroGeografics.

Potrivit opiniei experţilor părţilor, in prezent nu există obligativitatea la nivel internaţional de conectare la acest sistem; prin urmare problematica nu este de actualitate. Experţii părţilor propun ca această problematică să fie reanalizată la următoarea intalnire a subcomisiei.

- Experţii părţii ungare au analizat posibilitatea includerii in schimbul de date a măsurătorilor privind conţinutul de reziduu fix, conform anexei nr. 7.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară şi propun ca deocamdată această componentă să nu fie inclusă in schimbul de date.

-  in legătură cu conul de dejecţie al Mureşului, experţii părţilor s-au informat:

Informarea părţii romane:

Luand in considerare caracterul transfrontier al apelor subterane, Direcţia Apelor Mureş a inaintat la data de 13 noiembrie 2006 un proiect intitulat „Dezvoltarea durabilă a utilizării apelor subterane in zona transfrontieră".

Informarea părţii ungare:

Direcţia Apelor KOR-KOVIZIG, cu sediul la Gyula, şi Direcţia Apelor ATI-KOVIZIG, cu sediul la Szeged, au inaintat la data de 15 noiembrie 2006 un proiect cu titlul „Utilizarea durabilă a apelor subterane in zona de frontieră romano-ungară".

Experţii părţilor au convenit că in regiunea de frontieră este importantă evaluarea cantitativă şi calitativă a apelor subterane ca bază a posibilităţilor de dezvoltare.

In cazul caştigării şi implementării cu succes a proiectelor pot fi stabilite limitele de folosire a stocului de apă necesar dezvoltării teritoriului pe termen lung şi pot fi determinate priorităţi de dezvoltare pe termen lung.

Obiectivele proiectelor:

• crearea bazei de date (analiza datelor istorice, actualizarea lor şi verificări pe teren);

• examinarea sistemelor de monitoring existente;

•  elaborarea modelelor hidrodinamice, inventarierea tendinţelor in timp şi spaţiu ale evoluţiei stocului de apă subterană.

Experţii părţilor propun ca pentru examinarea problematicii conului de dejecţie al Mureşului să fie luate in considerare rezultatele proiectului finalizat in 2005, intitulat "SQUASH - evaluarea cantitativă şi calitativă a stocului de apă subterană din conul aluvionar al raului Someş".

- Experţii părţilor s-au informat că au intocmit şi publicat pe adresele de web (www.mmediu.ro şi www.rowater.ro, respectiv www.kvvm.hu) calendarul programului de măsuri pentru realizarea planurilor naţionale de management al apelor.

- Experţii părţilor au convenit să considere corpurile de ape termale desemnate la frontiera cu Romania corpuri de apă de frontieră (bordering water bodies). Experţii părţilor propun ca această problematică să fie reanalizată după anul 2009.

- Experţii părţilor propun ca următoarea intalnire a grupei de lucru DCA să aibă loc in trimestrul II 2007, după transmiterea in 22 martie 2007 a Raportului naţional privind realizarea sistemului de monitoring conform Directivei-cadru pentru apă, după intalnirea Grupei de lucru a Comisiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPRD River Basin Management Working Group) şi după finalizarea proiectului romano-ungaro-francez intitulat „Managementul bazinului raului transfrontier Crişuri, subbazin al Tisei - asistenţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului raului transfrontier Crişuri, subbazin al Tisei", cu următoarea ordine de zi:

•   sarcinile stabilite la pct. 11.1 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, din 18 ianuarie 2007;

• armonizarea in continuare a caracteristicilor corpurilor de apă transfrontiere de suprafaţă şi subterane, cuprinse in rapoartele naţionale pentru anul 2004;

• stabilirea programului amănunţit şi a sarcinilor comune ce necesită armonizare.

In vederea pregătirii intalnirii menţionate mai sus, experţii părţilor propun ca pană la 30 aprilie 2007 să işi transmită următoarele:

• fişierele SHAPE in sistem WGS'84 (hărţi GIS) ale bazinelor Someş, Crişuri şi Mureş;

•  fişierele SHAPE in sistem WGS'84 (hărţi GIS) pentru punctele de monitoring ale corpurilor de apă transfrontieră, de suprafaţă şi subterane;

• partea ungară va trimite varianta actualizată a bazei de date cartografice pentru corpurile de apă de suprafaţă (fişierele SHAPE in sistem WGS'84).

I.4.b. Comisia hotărăşte:

- aprobarea proceselor-verbale ale subcomisiei (incluzand şi activitatea Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă);

-   aprobarea modificării şi reeditării unor anexe ale Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, după cum urmează:

•  anexa nr. 1.c, privind schimbul zilnic curent al datelor meteorologice, care reprezintă anexa nr. 9 la prezentul protocol;

•  anexa nr. 4.a, privind schimbul zilnic curent al datelor hidrologice, care reprezintă anexa nr. 10 la prezentul protocol;

• anexa nr.7.c, privind datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date, care reprezintă anexa nr. 11 la prezentul protocol;

• anexele nr. 8.a şi 8.b, privind schimbul de date obţinute din măsurători de la radarele meteorologice şi, respectiv, avertizările meteorologice pe baza datelor radar, care reprezintă anexa nr. 12 la prezentul protocol;

•   anexa nr. 9, privind adresele poştale şi telefoanele instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice, care reprezintă anexa nr. 13 la prezentul protocol;

-  să se examineze indeplinirea sarcinilor cuprinse in Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară;

- să se examineze sarcinile cuprinse in Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.;

- să se elaboreze de către instituţiile specializate ale părţilor metodologia de stabilire a debitului minim necesar in secţiunea de frontieră, cu luarea in considerare a celor cuprinse la pct. 3 al procesului-verbal al intalnirii extraordinare a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie care a avut loc la Praid, in perioada 21-23 iunie 2006;

- să se continue măsurătorile comune de debit (in scopul intercalibrării), precum şi cele simultane, inclusiv in perioada de iarnă fără fenomene de ingheţ;

- să se stabilească debitele medii lunare, maxime şi minime, precum şi stocurile de apă, in secţiunea de frontieră, pentru anul 2004 şi anul 2005. Să se evalueze caracteristicile debitelor lunare/multianuale, anuale, medii, maxime şi minime in secţiunea de frontieră pentru perioada 2001-2005, conform pct. 3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007;

- să se continue schimbul de experienţă intre experţii romani şi unguri implicaţi in elaborarea prognozelor hidrologice, cu participarea experţilor direcţiilor teritoriale ale apelor implicate in elaborarea de prognoze hidrologice;

-să se continue după calibrare discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate in cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), in fluxul informaţional existent intre părţi;

-  să se continue activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007;

- ca Grupa de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să işi continue activitatea pe baza obiectivelor Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune reieşite din aplicarea Directivei-cadru pentru apă şi a celor stabilite conform pct. 11, 12, 13 ale procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007, şi să informeze subcomisia in legătură cu activitatea sa;

-   ca următoarea intalnire a Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să aibă loc in trimestrul II 2007, pe teritoriul Romaniei;

- ca experţii părţilor să se informeze in legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei.

-  că următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in trimestrul IV 2007, pe teritoriul Romaniei.

I.5.  Intalnirea imputerniciţilor in scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

I.5.a. Comisia constată că in anul 2006 nu a avut loc intalnirea imputerniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor.

I.6. Colaborarea organelor teritoriale

I.6.a. In legătură cu hotărarile de la punctul l.6.b, Comisia constată că părţile au apreciat favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părţilor, desfăşurată de la ultima sesiune a Comisiei, in diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt intretăiate de frontiera de stat.

I.6.b. Comisia hotărăşte:

- imputerniciţii vor sprijini in continuare colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.

I.7.A. Decontarea de către partea ungară a prestaţiilor efectuate de partea romană in anul 2006

I.7.A.a. In legătură cu hotărarile de la punctul l.7.A.b, Comisia constată că:

- in cursul anului 2006 transferul de apă pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi pentru S.R.L. Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes (Marosviz Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft) s-a desfăşurat in conformitate cu „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne", pe baza contractelor incheiate de furnizorii Administraţia Naţională „Apele Romane" şi Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare - S.A., pe de o parte, şi de beneficiarul Domeniile Hergheliei Mezohegyes S.R.L. Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes, pe de altă parte;

-   volumele de apă transferate in perioada 27 mai-31 decembrie 2006 au fost:

• pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes                                                                              1.600.000 m3

• pentru S.R.L. Sistemul de aducţiune a apei si irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes          1.100.000 m3

Total          2.700.000 m3

Volumul a fost integral confirmat şi plătit;

-  cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes comun din anul 2006, experţii celor două părţi au constatat că lucrările hidrotehnice pentru transferul apei sunt menţinute in stare de funcţionare şi au consemnat acest lucru in procesele-verbale;

-  experţii părţii ungare au iniţiat discuţii cu experţii părţii romane pentru ca aceştia să examineze posibilităţile tehnice de a suplimenta transferul de apă.

l.7.A.b. Comisia hotărăşte:

-  Comisia să fie informată atat in legătură cu rezultatul tratativelor pentru incheierea unor noi contracte de transfer al apei, cat şi cu derularea acestora.

I.7.B. Decontarea pompării de către partea ungară a apelor interne provenite de pe teritoriul roman

l.7.B.a. In legătură cu hotărarile de la pct. l.7.B.b, Comisia constată că in anul 2006 partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul Romaniei şi, ca urmare, partea romana nu are de efectuat plăţi.

l.7.B.b. Comisia hotărăşte:

- Comisia să fie informată in cazul in care se efectuează pompări de ape interne.

I.8.  Examinarea programului lucrărilor noi

l.8.a. In legătură cu hotărarile de la pct. I.8.b Comisia constată că in anul 2006 părţile nu au transmis proiecte spre examinare, deoarece nu s-au efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes comun.

I.8.b. Comisia hotărăşte :

-  organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei spre avizare documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute in Regulamentul privind procedura de urmat in cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier.

I.9.   Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate in domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă

l.9.a. In legătură cu hotărarile de la pct. I.9.b, Comisia constată că părţile s-au informat reciproc in legătură cu proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, care sunt cuprinse in anexa nr. 14 la prezentul protocol.

I.9.b. Comisia hotărăşte:

- sprijină şi urmăreşte in continuare cu atenţie proiectele care se realizează in domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţă tehnică şi financiară terţă;

- la prima intalnire, Subcomisia ad-hoc va analiza modul de propunere in comun, coordonarea şi urmărirea realizării proiectelor.

I.10. Următoarea intalnire a Comisiei hidrotehnice

Comisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei să aibă loc pe teritoriul Romaniei, in trimestrul IV 2007.

II. Diverse

II.a. Comisia constată că:

-in legătură cu hotărarile de la alin. 1 al pct. II.b, sarcinile trasate in cadrul şedinţei comune a Guvernului Romaniei şi Guvernului Republicii Ungare, din 15 noiembrie 2006, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, au fost indeplinite.

Imputerniciţii au fost de acord că pentru realizarea sarcinilor care intră in domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic nu a fost necesară infiinţarea noii subcomisii ad-hoc;

-  in legătură cu hotărarile de la alin. 2 al pct. II.b, la solicitarea Grupei de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte romano-ungare pentru protecţia mediului, Subcomisia de calitatea apelor, cu sprijinul Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, a stabilit tipul de date privind apele care pot face obiectul unei publicaţii care să conţină date privind protecţia mediului, apelor şi protecţia naturii in zona de frontieră. Materialul a fost transmis Grupei de experţi pentru protecţia mediului;

- referitor la poluarea raului Crasna:

Partea ungară a informat in legătură cu poluarea accidentală din perioada 12-28 august 2006, din sectorul de rau cuprins intre secţiunile km 0+000 - 46+450.

Poluarea a fost produsă in special de PET-uri, deşeuri comunale, rămăşiţe de plante agricole, respectiv peşti morţi dispersaţi.

Pe baza discuţiilor telefonice purtate cu organele hidrotehnice teritoriale din Romania, s-a constatat că deşeurile proveneau din albia majoră ca urmare a inundării acesteia.

Pe raul Crasna, pe sectorul cuprins intre km 0+000 -46+450, au fost instituite alarma de gradul II in data de 12 august 2006, ora 11,00, şi alarma de gradul III incepand cu ora 12,00 a aceleiaşi zile.

Indepărtarea deşeurilor s-a incheiat in 15 august, dar unele acţiuni ulterioare s-au desfăşurat in perioada 16-17 august.

Deşeurile colectate au fost transportate la depozitul regional din localitatea Szakoly, iar cantitatea transportată a fost de 16,9 tone.

Cheltuielile totale pentru apărare au fost următoarele: 2.503.129 Ft.

In legătură cu evenimentul menţionat, a avut loc un schimb de scrisori intre directorii organelor hidrotehnice teritoriale din Romania şi Ungaria (Direcţia pentru Protecţia Mediului şi Apelor Tisa Superioară, Inspectoratul pentru Ape, Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii şi Direcţia Apelor Someş-Tisa din Cluj-Napoca).

Partea ungară solicită ca:

•  să se facă evaluarea comună a evenimentului in cadrul Subcomisiei de calitatea apelor;

•  să intervină conform principiului „poluatorul plăteşte", in scopul recuperării cheltuielilor de combatere.

Punctul de vedere al părţii romane referitor la evenimentul produs in perioada 12-15 august 2006, pe raul Crasna, in secţiunea de frontieră, coroborat cu prevederile Acordului hidrotehnic şi cu Regulamentul privind procedura de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, anexă la Protocolul Sesiunii a XV-a a Comisiei hidrotehnice, este următorul:

Fenomenul nu poate fi catalogat ca o poluare accidentală in accepţiunea art. 3.2 din regulamentul sus-menţionat, deoarece plutitorii de origine antropică nu au influenţat calitatea apei.

Prin Scrisoarea nr. 2.457 din 12 august 2006, Direcţia Apelor Someş-Tisa a informat asupra rezultatelor analizelor efectuate in secţiunea Berveni, rezultate care se incadrează in limitele obişnuite.

Evenimentul s-a produs in contextul unui fenomen hidrometeorologic extrem, cand in bazinul hidrografic Crasna s-au produs cantităţi de precipitaţii de 130 l/m2 pe cursul superior, iar pe cursul mijlociu şi inferior, 65-110 l/m2. Debitul raului a crescut in timp foarte scurt de la 0,4 m3/s la 11-12 m3/s.

Exemplarele de peşti (puiet) morţi au fost sesizate in număr mic pe teritoriul roman şi s-au datorat asfixierii mecanice ca urmare a antrenării suspensiilor şi creşterii bruşte a turbidităţii.

Partea romană a intervenit astfel incat in data de 12 august 2006, la ora 14,00, fenomenul s-a diminuat, sesizandu-se doar prezenţa resturilor vegetale.

Partea ungară a transmis o informare privind efectele evenimentului produse pe teritoriul ungar, in data de 23 august 2006.

Prevederile art.8 din Acordul hidrotehnic, respectiv „părţile valorifică principiul «poluatorul plăteşte»", vor putea fi aplicabile odată cu implementarea Directivei 2004/35/CE, cand se va stabili modul de acţiune in legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu in domeniul gospodăririi apelor;

- partea ungară a informat că in cursul anului 2006 au avut loc restructurări ale organelor teritoriale ale Ministerul Mediului şi Apelor, printre altele, in cadrul inspectoratelor de protecţia mediului, a naturii şi a apelor.

Ca urmare a acestor restructurări au fost inchise laboratoarele de la Gyula şi Nyiregyhaza care sunt nominalizate in anexele regulamentelor in vigoare pentru aplicarea Acordului hidrotehnic. Toate atribuţiile laboratoarelor inchise au fost preluate de laboratoarele din Debrecen şi Szeged.

Supleantul părţii ungare propune ca in cel mai scurt timp să aibă loc o intalnire extraordinară de experţi in scopul revizuirii regulamentelor bilaterale şi să se facă propuneri privind modificarea acestora, in vederea continuării aplicării corespunzătoare a prevederilor Acordului.

II.b. Comisia hotărăşte:

-     privind evenimentul extraordinar din perioada 12-28 august 2006, de pe raul Crasna, experţii părţilor să facă evaluarea comună a evenimentului, la următoarea intalnire a Subcomisiei de calitatea apelor;

- secretarii Comisiei şi şefii Subcomisiei de calitatea apelor vor avea o intalnire pentru revizuirea anexelor regulamentelor specifice ca urmare a necesităţii modificării anexelor acestora, ca urmare a restructurărilor din administraţia centrală şi locală din Ungaria , in luna aprilie 2007, pe teritoriul ungar.

Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărarile prezentului protocol vor intra in vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III art. 10 pct. 5 al Acordului. O dată cu acesta işi pierd valabilitatea: anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, cat şi anexele nr. 1c, 4a, 7c, 8a, 8b şi 9 la Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, intrate in vigoare la data de 5 aprilie 2006.

Prezentul protocol a fost semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, in cate două exemplare originale, fiecare in limba romana si limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Din partea romană,

Ovidiu Gabor

Din partea ungară,

Antok Gabor

ANEXA Nr. 1/a la protocol

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR ROMANIA

MINISTERUL MEDIULUI SI APELOR UNGARIA

Către: Domnul Helmuth Bloch

Consiliul Direcţiei Generale de Mediu a Uniunii Europene

Şeful Unităţii DCA

Subiect: Propunere de a participa la elaborarea unui ghid UE pentru cuantificarea pagubelor şi pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte"

Unul dintre scopurile cooperării bilaterale ungaro-romane in domeniul gospodăririi apelor transfrontieră este armonizarea monitoringului calităţii apelor transfrontieră in concordanţă cu cerinţele Directivei 2000/60/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 23 octombrie 2000 (denumită in continuare DCA), care stabileşte un cadru al acţiunilor comunitare in domeniul politicii apei.

DCA impreună cu ghidurile ei de aplicare determină planul de acţiune in domeniul politicii apei.

Acordul romano-ungar privind gospodărirea apelor a fost semnat in data de 17 mai 2004 şi include, in art. 8, următoarele prevederi care nu au fost implementate pană in prezent:

(1)  Părţile contractante aplică principiul „poluatorul plăteşte" şi vor utiliza un ghid - elaborat la nivelul UE - in vederea aplicării acestui principiu.

(2) Părţile contractante formulează intr-un regulament principiile şi procedurile specifice care trebuie aplicate pentru apele transfrontiere in cazul pericolului datorat poluărilor accidentale.

In vederea implementării sarcinilor rezultate din DCA, părţile au nevoie de un ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 21 aprilie 2004, privitor la responsabilitatea de mediu, prevenirea şi remedierea daunelor de mediu.

Luand in considerare importanţa implementării DCA şi a Directivei privind responsabilitatea de mediu in cooperarea bilaterală, este neapărat necesar să se elaboreze un ghid care să permită implementarea şi transpunerea directivelor. De aceea, am aprecia foarte mult dacă Comisia Europeană şi-ar asuma rolul de conducător in stabilirea şi conducerea unui grup de experţi pentru elaborarea ghiului amintit. Ne exprimăm, de asemenea, disponibilitatea de a nominaliza experţi care să participe impreună la prepararea acestui ghid in cadrul unui astfel de grup de experţi.

Aşteptăm răspunsul dumneavoastră in cel mai scurt timp posibil.

Imputernicitul părţii romane in Comisia hidrotehnică romano-ungară,

Lucia Ana Varga,

secretar de stat,

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Romania

Imputernicitul părţii ungare in Comisia hidrotehnică ungaro-romană,

Robert Rakics,

secretar de stat adjunct,

Ministerul Mediului şi Apelor, Republica Ungară

ANEXA Nr. 1/b la protocol

Dragă Gyula,

Dragă Gheorghe,

Am primit scrisorile dumneavoastră din 28 martie 2006 (Adonis no 7.457) şi 18 aprilie 2006 (Adonis no 7.832) prezentand ideea de a pregăti un ghid pentru implementarea Directivei responsabilităţii, ţinand cont şi de Directiva-cadru a apei. Regretăm faptul că nu am răspuns la aceste scrisori datorită volumului mare de muncă din ultimele luni. Acum, vă transmitem prima reacţie a noastră inainte de a supune unor discuţii viitoare această idee.

Salutăm incheierea Acordului ungaro-roman privind gospodărirea apelor transfrontieră şi apreciem că in acest context principiul „poluatorul plăteşte" se aplică pe baza legislaţiei UE. In ceea ce priveşte pregătirea unui indreptar sau ghid la nivelul UE in această problemă, avem de făcut două observaţii:

1. Sunteţi invitaţi să introduceţi aceste idei in discuţiile care se desfăşoară in prezent privitor la pregătirea viitorului program de lucru 2007-2009 al Strategiei de implementare comună a DCA. Nu ne amintim ca ideile dumneavoastră să fi fost prezentate la ultimul Grup de coordonare strategic sau la ultima intalnire a directorilor de apă. Totuşi, este incă posibil să se prezinte aceste idei şi să se vadă ce părere au despre ele alte state membre. Decizia noastră (şi alocarea resurselor) va depinde, de asemenea, de mărimea interesului statelor membre ale UE şi al ţărilor candidate.

2.  Problema este in stransă legătură cu Directiva privind responsabilitatea de mediu, după cum aţi subliniat şi dumneavoastră. Va trebui să discutăm cu colegii noştri care lucrează la implementarea acestei directive, in vederea stabilirii unui punct de vedere comun. Din păcate, aceste discuţii nu au avut loc. Totuşi, vom incerca să luăm legătura cu colegii noştri pentru a vă da un răspuns cu privire la poziţia Direcţiei Generale de Mediu cat mai curand posibil.

Vă mulţumim incă o dată pentru ideile dumneavoastră interesante. Vom reveni după vacanţa de vară sau cu prima ocazie cand ne vom intalni ori in scris.

Cu stimă,

Joachim D'Eugenio

Comisia Europeană, Direcţia Generală de Mediu

ANEXA Nr. 2 la protocol

REGULAMENT

privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Prezentul regulament de apărare impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă (denumit in continuare regulament), are la bază prevederile Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră (denumit in continuare Acord), semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat in vigoare la 17 mai 2004.

ARTICOLUL 2

Prezentul regulament, conform celor cuprinse in art. 9 din Acord, reglementează măsurile ce trebuie luate şi lucrările necesare a fi executate, astfel incat activitatea de apărare impotriva inundaţiilor şi gheţurilor să se efectueze in mod coordonat şi operativ inainte şi in timpul producerii apelor mari şi scurgerii gheţurilor pe sectoarele cursurilor de apă cuprinse in regulament.

Prevederile prezentului regulament vor fi aplicate de organele hidrotehnice teritoriale competente, desemnate in acest scop de cele două părţi, cuprinse in anexa nr. 1.

ARTICOLUL 3

Sectoarele de rauri şi cursuri de ape, lucrările de apărare impotriva inundaţiilor, grupate pe subunităţi hidrografice, asupra cărora se aplică prezentul regulament, sunt cuprinse in anexa nr. 2

Datele cursurilor de apă, ale lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor şi ale mirelor determinante sunt incluse in anexa nr. 3.

Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000) constituie anexa nr. 4.

Planurile de situaţie, cu lucrările enumerate in anexa nr. 2 (scara 1:100.000), constituie anexa nr. 5.

Profilele longitudinale ale digurilor (scara 1:50.000 şi 1:100), precum şi secţiunile transversale caracteristice (scara 1:100) constituie anexa nr. 6.

Planurile generale şi curbele de capacitate a acumulărilor nepermanente se găsesc in anexa nr. 7.

Profilele longitudinale şi secţiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare constituie anexa nr. 8.

Cotele din anexele arătate mai sus, precum şi datele privind cotele ce se transmit de către părţi in cadrul aplicării prezentului regulament, vor fi exprimate in sistemul de referinţă al Mării Baltice.

Organele hidrotehnice teritoriale competente sunt obligate să opereze in anexe, pană la data de 1 decembrie a fiecărui an, toate modificările survenite. Părţile işi vor comunica reciproc, pană la data de 31 decembrie a fiecărui an, aceste modificări.

ARTICOLUL 4

Pentru coordonarea acţiunilor de apărare impotriva inundaţiilor, organele hidrotehnice teritoriale competente intreţin legături directe intre ele, scop in care fiecare parte desemnează delegaţii competenţi pentru a da informaţii in legătură cu apărarea impotriva inundaţiilor şi pentru a aplica in mod operativ şi armonizat măsurile ce decurg din prezentul regulament.

Delegaţii competenţi vor trece frontiera in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.

CAPITOLUL II

Acţiuni inaintea perioadei de ape mari

ARTICOLUL 5

Inaintea perioadei de ape mari, organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, intreprind următoarele acţiuni:

- intreţinerea in bună stare a liniilor de apărare din lungul raurilor şi a cursurilor de apă, in special in zona faşiei arate, a digurilor de localizare şi a acumulărilor nepermanente, precum şi a instalaţiilor şi anexelor aferente;

- dotarea liniilor de apărare impotriva inundaţiilor cu materialele şi mijloacele de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei părţi;

- curăţarea albiilor raurilor şi a cursurilor de apă de vegetaţie dăunătoare şi indepărtarea altor obstacole, identificarea şi iniţializarea refacerii lucrărilor de traversare subdimensionate, pentru asigurarea capacităţii de scurgere a apelor şi gheţurilor, ţinandu-se cont de reglementările in vigoare de pe teritoriul fiecărei părţi;

-  efectuarea de către părţi a profilelor transversale şi a schimbului de date ori de cate ori se consideră necesar şi efectuarea, o dată la 5 ani, in secţiunile de frontieră şi in sectoarele comune de frontieră, de măsurători geodezice comune;

-  intocmirea planurilor de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei părţi.

ARTICOLUL 6

Organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor se vor intalni in toamna fiecărui an, pană cel tarziu la data de 1 noiembrie, pe teritoriul roman şi pe teritoriul ungar, pentru a examina starea lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor pe sectoarele raurilor şi cursurilor de apă prevăzute in anexa nr. 2.

Constatările şi măsurile propuse vor fi consemnate intr-un proces-verbal ce va fi inaintat Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor.

CAPITOLUL III

Acţiuni in cazul inundaţiilor şi in timpul scurgerii gheţurilor

ARTICOLUL 7

In timpul apelor mari, organele hidrotehnice teritoriale competente acţionează fiecare pe teritoriul său şi pe cheltuială proprie, in baza planului de apărare, a legislaţiei proprii şi a prevederilor prezentului regulament, şi asigură prin păstrarea legăturii permanente intre ele coordonarea, in funcţie de necesităţi, a măsurilor şi a lucrărilor de apărare.

ARTICOLUL 8

Organele hidrotehnice teritoriale competente se vor informa operativ reciproc, in perioada de apărare şi in afara acesteia, asupra oricăror măsuri sau evenimente legate de exploatarea lacurilor de acumulare şi staţiilor de pompare aflate pe sectoarele de rauri asupra cărora se aplică prevederile regulamentului, care ar modifica esenţial scurgerea apelor in secţiunea de frontieră.

ARTICOLUL 9

In timpul apelor mari, organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri fiecare pe teritoriul propriu:

- punerea in funcţiune a sistemului de informare, pază şi supraveghere;

- inchiderea stăvilarelor şi a subtraversărilor din digurile de apărare impotriva inundaţiilor, conform planului de apărare;

- asigurarea cu materiale şi mijloace de apărare la punctele critice;

- executarea lucrărilor de apărare in locurile critice;

- inchiderea breşelor din diguri, localizarea apelor revărsate şi redirijarea in albie;

-  tranzitarea apelor rezultate din revărsări sau ruperi de diguri prin digurile de localizare de pe teritoriul ungar din lungul frontierei, care se va face in conformitate cu prevederile cuprinse in art. 5 lit. c), d), g) şi i) din Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne;

- inlăturarea pericolului ce poate fi provocat de gheţuri la zăpoare.

ARTICOLUL 10

In timpul acţiunii de apărare, părţile activează serviciile permanente atat la organele teritoriale, cat şi la cele centrale, conform prevederilor legislaţiei părţilor. Transmiterea informaţiilor intre aceste servicii de urgenţă se va realiza prin telefon, fax şi e-mail. Adresele de contact sunt prevăzute in anexa nr. 1.

Informaţiile intre părţi se transmit in limba celui care transmite.

Convorbirea telefonică se efectuează in limba celui chemat.

In scopul schimbului reciproc de date, părţile işi vor stoca datele şi informaţiile pe serverul propriu FTP, maximum 30 de zile.

ARTICOLUL 11

Reprezentanţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi se pot intalni in perioada apelor mari, ori de cate ori se va considera necesar, pe teritoriul oricăreia dintre părţi, in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare. Condiţiile necesare pentru rezolvarea operativă a sarcinilor vor fi asigurate de partea pe teritoriul căreia se face deplasarea pe teren.

ARTICOLUL 12

Măsurile de apărare in perioada apelor mari se desfăşoară in 3 faze:

a) faza I de apărare (pregătirea pentru apărare);

b) faza II de apărare (apărarea efectivă);

c) faza III de apărare (apărarea intensivă, extraordinară). Liniile de apărare şi mirele determinante aferente acestora, cu indicarea nivelurilor fazelor de apărare, sunt prevăzute in anexa nr. 3.

Organele hidrotehnice teritoriale competente dispun luarea măsurilor prevăzute pentru fiecare fază de apărare, atunci cand nivelul apei la mirele determinante atinge cota prevăzută in anexa nr. 3 şi dacă se aşteaptă din amonte creşterea in continuare a nivelului apei.

Organele hidrotehnice teritoriale competente pot dispune incetarea fazei respective de apărare, atunci cand nivelul apei a scăzut sub cota prevăzuta in anexa nr. 3 şi se aşteaptă in continuare scăderea nivelului apei.

In cazul unor condiţii excepţionale, organele hidrotehnice teritoriale competente pot dispune aplicarea măsurilor prevăzute pentru oricare dintre fazele de apărare, chiar inainte de atingerea nivelurilor prescrise.

Organele hidrotehnice teritoriale competente işi vor comunica reciproc intrarea şi ieşirea din fazele de apărare.

ARTICOLUL 13

In timpul fazei I de apărare, organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu:

a)   punerea in funcţiune a sistemului de informare, supraveghere şi pază;

b)  verificarea construcţiilor, a instalaţiilor, materialelor şi mijloacelor de apărare, eventual completarea lor, precum şi urmărirea condiţiilor de scurgere;

c) inchiderea stăvilarelor din diguri, conform prescripţiilor de manipulare a stăvilarelor, iar stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise;

d)   citirea şi inregistrarea nivelurilor apelor la mirele determinante, menţionate in anexa nr. 3, se fac pe teritoriul roman la orele 7,00 şi 19,00, iar pe teritoriul ungar la orele 6,00 şi 18,00 şi se vor comunica organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, la orele 8,00 şi 20,00, respectiv la orele 7,00 şi 19,00.

Simultan cu transmiterea nivelurilor apei se vor transmite şi date privind nivelul de culminaţie la mirele determinante.

ARTICOLUL 14

In timpul fazei a II-a de apărare, organele hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul propriu iau următoarele măsuri:

a)  intensificarea activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază;

b) supravegherea şi paza de zi şi de noapte a construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare, urmărirea condiţiilor de scurgere, efectuarea, in funcţie de necesităţi, a lucrărilor de apărare. Stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise, iar stăvilarele din diguri vor fi ţinute inchise;

c) citirea şi inregistrarea nivelurilor apei la mirele menţionate in anexa nr. 3 din 6 in 6 ore, şi anume: de pe teritoriul roman la orele 1,00,7,00, 13,00 şi 19,00, iar pe teritoriul ungar la orele 00, 6,00, 12,00 şi 18,00. Nivelurile critice se vor comunica de 4 ori pe zi organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, intr-un interval de o oră şi jumătate de la citire.

Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc şi evenimentele mai importante in legătură cu condiţiile de scurgere a viiturilor şi starea lucrărilor de apărare, care pot interesa cealaltă parte din punctul de vedere al activităţii de apărare impotriva inundaţiilor.

De asemenea, se vor comunica reciproc date privitoare la culminaţia undei de viitură, in decurs de 3 ore de la constatarea lor.

In timpul fazei a II-a de apărare, organele hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul roman vor comunica prognoza hidrologică intocmită pentru mirele determinante de pe teritoriul roman, prevăzute in anexa nr. 3.

La solicitarea părţii romane, partea ungară va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in aval de sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.

La solicitarea părţii ungare, partea romană va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in amonte de sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.

ARTICOLUL 15

In timpul fazei a III-a de apărare, organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu:

a)  intensificarea in continuare a activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază;

b) supravegherea şi paza de zi şi de noapte a construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare in locurile periclitate, urmărirea condiţiilor de scurgere a apei, in funcţie de necesităţi, efectuarea lucrărilor de apărare pentru limitarea efectelor inundaţiilor şi asigurarea pentru aceasta a mijloacelor corespunzătoare; stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise, iar stăvilarele şi conductele din diguri vor fi ţinute inchise;

c)  citirea şi inregistrarea continuă, din două in două ore, a nivelurilor apei la mirele menţionate din anexa nr. 3, pe teritoriul roman, la orele cu număr impar, iar pe teritoriul ungar la orele cu număr par. Nivelurile citite se vor comunica de 6 ori pe zi organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, in jurul orelor 5,00, 9,00, 13,00, 17,00, 21,00 şi 1,00, pe teritoriul roman, şi in jurul orelor 4,00, 8,00, 12,00, 16,00, 20,00 şi 24,00, pe teritoriul ungar. In cazul unor situaţii extraordinare, la cerere, nivelurile se pot transmite şi din două in două ore. Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc evenimentele mai importante in legătură cu condiţiile de scurgere a apei şi starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă parte din punctul de vedere al apărării impotriva inundaţiilor. De asemenea, se vor comunica reciproc datele privitoare la culminaţia viiturilor, in termen de 3 ore de la constatarea lor;

d)   in cazul in care organele hidrotehnice teritoriale competente ale uneia dintre părţi apreciază că linia de apărare proprie nu va putea fi apărată in mod sigur, va informa operativ organele hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, putand solicita o intalnire excepţională de stabilire a măsurilor comune pentru limitarea pagubelor.

In timpul fazei a III-a de apărare, organele hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul roman vor comunica prognozele hidrologice intocmite pentru mirele determinante de pe teritoriul roman.

La solicitarea părţii romane, partea ungară va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in aval de sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.

La solicitarea părţii ungare, partea romană va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in amonte de sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.

ARTICOLUL 16

In cazul intrării in funcţiune a acumulărilor nepermanente incluse in prezentul regulament la anexa nr. 3, pe langă datele prevăzute a se transmite la art. 14 şi 15 se vor mai transmite:

-  data intrării in funcţiune a acumulărilor nepermanente (luna, ziua, ora);

- cota apei la inceperea deversării in secţiunea deversorului; -debitul evacuat;

- umplerea şi nivelul apei in acumulare;

- data inceperii golirii şi procesul golirii;

- alte situaţii deosebite ce au apărut in timpul umplerii sau al golirii acumulării şi măsurile luate in legătură cu acestea.

Comunicarea privind funcţionarea acumulărilor nepermanente se va transmite odată cu datele prevăzute la art. 14 şi 15.

ARTICOLUL 17

In cazul ruperii de diguri organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriu său:

a) informarea neintarziată a organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi asupra orei, locului şi dimensiunii ruperii şi asupra localizării apelor revărsate, precum şi asupra altor situaţii care sunt importante pentru cealaltă parte din punctul de vedere al apărării impotriva inundaţiilor;

b) inchiderea in cel mai scurt timp posibil a rupturii de dig, localizarea apelor revărsate şi readucerea lor in albie conform planului de localizare;

c)   continuarea fără intrerupere a lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor pe restul liniei de apărare şi asigurarea transmiterii nestanjenite a informaţiilor;

d) comunicarea neintarziată prin telefon, fax şi e-mail către organele hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi a terminării lucrărilor de localizare;

e) comunicarea zilnică a evoluţiei evenimentelor.

Acţiuni de apărare impotriva scurgerii gheţurilor

ARTICOLUL 18

a) Prevederile cu privire la apărarea impotriva inundaţiilor, in măsura necesităţilor, se vor aplica şi la apărarea impotriva pericolului provocat de gheţuri.

b) In activitatea de apărare impotriva gheţurilor, in funcţie de fenomenele de gheaţă ce se produc, in caz de nevoie, unele faze pot fi ordonate inainte ca nivelurile determinate să fi fost atinse in conformitate cu cele conţinute in anexa nr. 3, in următoarele cazuri:

- faza I poate fi ordonată atunci cand gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursurile de apă;

- faza a II-a poate fi ordonată cand sloiurile formează ingrămădiri;

- faza a III-a poate fi ordonată cand sloiurile s-au blocat formand zăpoare.

Fazele de apărare pot fi ordonate in cazurile sus-menţionate numai atunci cand fenomenele de gheaţă observate pot provoca creşterea in continuare şi intr-un mod periculos a nivelurilor.

c)  Organele hidrotehnice teritoriale competente urmăresc continuu fenomenele de gheaţă, de la apariţia gheţii pană la dispariţia acesteia, iar de la inceperea scurgerii sloiurilor se informează reciproc, zilnic pană la ora 12,00, despre grosimea gheţii si despre evoluţia fenomenelor de gheaţă.

d)  In cazul apariţiei fenomenelor de gheaţă extraordinare (formarea zăpoarelor, pornirea bruscă a gheţii etc.) se informează reciproc fără intarziere.

e)  Organele hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi sunt obligate, fiecare pe teritoriul propriu, să ia măsurile necesare pentru asigurarea scurgerii nestanjenite a gheţurilor, in scopul evitării creşterii periculoase a nivelurilor apelor.

Aceste măsuri se vor lua in funcţie de necesităţi, indiferent de faza de apărare in care se găsesc.

Intervenţiile mai importante pentru eliminarea pericolului gheţurilor şi care au influenţă asupra teritoriului celeilalte părţi vor fi efectuate in mod coordonat, părţile informandu-se reciproc asupra rezultatului acţiunii.

f) Indepărtarea zăpoarelor de pe sectoarele de rauri care formează frontiera va fi executată, pe baza inţelegerii prealabile dintre organele hidrotehnice teritoriale competente, cu acordul poliţiei de frontieră de pe teritoriul căreia accesul la zăpor este mai uşor.

CAPITOLUL IV

Acţiuni după trecerea apelor mari

ARTICOLUL 19

După trecerea apelor mari şi incetarea activităţii de apărare, respectiv după ce nivelul apei a scăzut sub cotele prevăzute in anexa nr. 3, organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul propriu, iau următoarele măsuri:

- refacerea neintarziată a construcţiilor de apărare deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea iniţială de apărare;

-indepărtarea apelor revărsate de pe terenurile apărate;

-intocmirea dărilor de seamă, ce vor cuprinde modul in care au fost indeplinite prevederile prezentului regulament, datele şi fenomenele caracteristice legate de scurgerea viiturilor, de indepărtarea pericolului provocat de gheţuri, de operaţiunile şi măsurile cele mai importante efectuate, de acţiunile de apărare, funcţionarea acumulărilor nepermanente, precum şi concluziile ce se desprind din acestea.

Dările de seamă constituie anexe la procesele-verbale şi vor fi intocmite de organele teritoriale competente ale părţilor, cu ocazia examinărilor prevăzute in art. 6. Procesele-verbale vor fi examinate de Comisia hidrotehnică romano-ungară.

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

ARTICOLUL 20

In perioada de ape mari şi cu gheţuri, organele hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi, organizand şi conducand acţiunile de apărare fiecare pe teritoriul propriu, vor da curs, la cerere şi in măsura posibilităţilor, celeilalte părţi, pentru combaterea pericolului de inundaţii şi gheţuri.

Trecerea frontierei a personalului muncitor pentru efectuarea unor lucrări, a uneltelor, materialelor şi utilajelor se face in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare. Cantităţile de materiale (carburanţi) folosite la lucrări vor fi supuse reglementărilor vamale in vigoare intre părţi.

ARTICOLUL 21

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.

b)  Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul regulament.

c)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

d)    Prezentul regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică romano-ungară, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea şi aprobarea anexelor.

e)  Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 3 la Protocolul Sesiunii a VI-a a Comisiei, intitulat Regulament privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, işi pierde valabilitatea.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA Nr. 2 la Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă

SECTOARELE

de rauri, cursuri de ape şi lucrările de apărare impotriva inundaţiilor din subunităţile hidrografice

- model -

Subunităţi hidrografice

Sector de curs

de apă (date de

identificare)

Lucrări de apărare

Observaţii

Dig de apărare (date de identificare)

Acumulări

nepermanente

(date de identificare)

Acumulări

permanente

(date de identificare)

Alte lucrări (dig localizare, baraj, trepte de fund etc.) (date de identificare)

1

2

3

4

5

6

7

ANEXA Nr. 3 la Requlamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă

DATELE

cursurilor de apă, ale lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor şi ale mirelor determinante

- model -

Organele hidrotehnice

teritoriale competente

Denumirea cursului de apă

Lucrări de apărare impotriva inundaţiilor

Mire determinante

Niveluri caracteristice

tip

caracteristici tehnice

nume

Amplasament (km)

Cota „0"

miră (MN MB)

Nivel istoric (cm)

Faza I (cm)

Faza a II-a (cm)

Faza a III-a (cm)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ANEXA Nr. 3 la protocol

REGULAMENT

privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Prezentul regulament de apărare impotriva inundaţiilor produse de ape interne (denumit in continuare regulament) are ia bază prevederile Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră (denumit in continuare Acord), semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat in vigoare la 17 mai 2004.

ARTICOLUL 2

Prezentul regulament, conform celor cuprinse la art. 9 din Acord, reglementează scurgerea apelor interne prin canale de evacuare şi prin văi şi depresiuni, precum şi manevrarea stăvilarelor şi funcţionarea staţiilor de pompare ce servesc in acest scop, din sisteme şi subsisteme de ape interne.

ARTICOLUL 3

Prezentul regulament cuprinde:

a) organele hidrotehnice teritoriale competente,desemnate de cele două părţi pentru aplicarea prezentului regulament, care sunt enumerate in anexa nr.1

b)  sistemele, subsistemele şi canalele de ape interne in legătură cu care organele hidrotehnice ale părţilor efectuează schimb de date, care sunt prevăzute in anexa nr. 2;

c)  schema de ansamblu a planurilor de situaţie la scara 1:1.000.000 (anexa nr. 3) şi, respectiv, detalierea sistemelor de ape interne la scara 1:100.000 (anexa nr. 4), cu amplasarea lucrărilor hidrotehnice şi a staţiilor de pompare;

d) regulamentele de exploatare a sistemelor, care se găsesc in anexa nr. 5 cuprinzand:

A. text;

B.  profile longitudinale (1:50.000 şi 1:100);

C. tabele cu date tehnice.

Cotele de nivelment din anexe sunt exprimate in sistemul de referinţă al Mării Baltice;

e) organele hidrotehnice teritoriale competente sunt obligate să opereze in anexe, pană la data de 1 decembrie a fiecărui an, toate modificările survenite. Părţile işi vor comunica reciproc, pană la data de 31 decembrie a fiecărui an, aceste modificări.

ARTICOLUL 4

Scurgerea apelor interne se face in modul următor: In zonele in care, pe teritoriul roman, există sisteme de colectare şi evacuare in emisari a apelor interne, evacuarea apelor pană la capacitatea maximă de evacuare a acestor sisteme se va face prin ele, precum şi prin canalele existente, intretăiate de frontieră, in conformitate cu prevederile prezentului regulament.

Evacuarea apelor interne provenite din zonele in care apele interne nu pot fi colectate de sistemele existente de colectare şi evacuare,   precum  şi  a  apelor interne  excepţionale  care depăşesc capacitatea maximă de evacuare a acestor sisteme se va face peste frontieră atat pe canale, in limitele debitelor şi nivelurilor stabilite prin prezentul regulament, cat şi pe văi şi depresiuni. Limitarea debitelor apelor interne se va face prin manevrarea stavilarelor, reţineri in albie sau in alte noduri prevăzute in prezentul regulament.

ARTICOLUL 5

Stavilarele se manevrează in modul următor:

a) Stavilarele de pe canalele intersectate de frontiera de stat, din apropierea secţiunilor de frontieră, de pe teritoriul părţii din amonte, vor sta in permanenţă in poziţia „inchis" sau „deschis", dar reglate ca să permită scurgerea spre teritoriul părţii din aval numai a debitelor reglementate, menţionate in regulamentele de exploatare a sistemelor respective. Deschiderea acestor stăvilare şi inchiderea lor va fi anunţată părţii din aval cu 12 ore inainte. Deschiderea acestor stăvilare pentru a permite scurgerea unor debite mai mari decat cele reglementate se va face numai cu respectarea prevederilor lit. i) a acestui articol.

b)  Stavilarele şi subtraversările cu drenurile existente in apropierea frontierei de pe teritoriul statului părţii din aval pe oricare dintre canalele intersectate de frontiera de stat vor sta in permanenţă in poziţie „deschis" pentru a permite scurgerea liberă, in orice moment, a apelor interne provenite de pe teritoriul statului părţii din amonte in limita debitelor reglementate şi la nivelurile corespunzătoare acestora, dacă nu se prevede o altă dispoziţie (manevrare) prin regulamentul de exploatare specific fiecărui sistem, care face parte integrantă din prezentul regulament.

c)  Stavilarele şi subtraversările cu drenuri din digurile de localizare de pe teritoriul ungar vor sta in permanenţă deschise pentru a permite scurgerea liberă a apelor interne provenite de pe teritoriul roman.

In cazul in care cantităţile de ape interne ce provin de pe teritoriul roman prin canale de evacuare, văi şi depresiuni depăşesc capacitatea sistemelor de evacuare pe teritoriul ungar, stavilarele din digurile de localizare vor fi manevrate pentru a permite evacuarea prin diguri a cantităţilor de apă reglementate prin canale şi scurse prin văi şi depresiuni.

d)     Inchiderea parţială sau totală a stavilarelor, subtraversărilor sau podeţelor enumerate la lit. b) şi c) de către o parte se va face numai cu respectarea prevederilor lit. i) a acestui articol şi cu anunţarea prealabilă cu 12 ore inainte a organelor hidrotehnice ale celeilalte părţi.

e) Ordinea de inchidere a stavilarelor este din amonte spre aval, iar de deschidere, din aval spre amonte.

f)  Celelalte stăvilare, poduri şi podeţe cu stavile de pe canalele colectoare sau de pe canalele intretăiate de frontiera de stat de pe ambele teritorii vor sta in permanenţă in poziţia „deschis" dacă nu se prevede o altă dispoziţie (manevrare) prin regulamentul specific de exploatare a fiecărui sistem, care face parte integrantă din prezentul regulament.

g) Scurgerea peste frontieră a debitelor stabilite pe canale şi a celor provenite de pe văi şi depresiuni se va asigura şi in perioada in care se aplică restricţii prin manevrarea stavilarelor. Descrierea şi amplasamentul mirelorse indică in anexa nr. 5.

h) In cazul in care debitul apelor interne ce se scurge de pe teritoriul părţii din amonte ar depăşi la frontieră debitele stabilite pe canale, insă partea din aval are posibilitatea de a primi debite mai mari, fie prin evacuare gravitaţională, fie prin pompare, organele hidrotehnice competente ale ambelor părţi vor lua măsuri corespunzătoare de la caz la caz, pe baza inţelegerii directe făcute in timp util, inclusiv asupra plăţii cheltuielilor pentru asigurarea scurgerii surplusului de debit. Decontarea cheltuielilor se face in conformitate cu prevederile Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne.

i) In cazul in care pe canalele care fac obiectul regulamentului se formează un debit mai mare decat cel stabilit, se vor manevra sau inchide nu numai stavilarele de pe canalele respective, ci se vor face restricţii in măsura corespunzătoare şi asupra debitelor evacuate prin canalele şi staţiile de pompare aflate pe canalele colaterale.

j) Stavilarele din digurile de apărare se ţin deschise in toată perioada cand este posibilă evacuarea gravitaţională a apelor interne in recipientul natural.

Cand nivelul apelor in recipientul natural creşte şi atinge nivelul apelor interne, stavilarele din digurile de apărare se vor inchide.

k) Manevrarea stavilarelor de pe canalele ce traversează frontiera, precum şi a stavilarelor de descărcare a acestor canale in recipienţi, data manevrării, precum şi nivelurile observate la mirele stavilarelor cu această ocazie vor fi inregistrate in evidenţe speciale de către personalul insărcinat cu manevrarea stavilarelor.

l) Manevrarea stavilarelor in alt mod decat cel arătat la lit. a)-k) se poate face numai pe baza aprobării imputerniciţilor.

ARTICOLUL 6

Staţiile de pompare intră in funcţiune:

a) Cand apa din canal atinge nivelul de pompare la aspiraţie şi nivelul apei in recipient este mai ridicat sau cand nu se poate evacua gravitaţional intregul debit de apă adus de canal;

b)  Cand pornirea pompării este cerută de una dintre părţi, chiar in situaţia nivelurilor coborate in rau, dar cand sunt ape interne excepţionale, in scopul accelerării scurgerii apelor pe canal.

In cazul defectării unor agregate de la una dintre staţiile de pompare ce interesează ambele părţi şi dacă debitul respectiv nu se poate deriva spre alte sisteme de descărcare, partea pe teritoriul căreia se produce defecţiunea anunţă prin telefon sau pe cale electronică cealaltă parte asupra zilei şi orei cand s-a produs defecţiunea, ce debit nu se poate pompa, ce măsuri a hotărat să se ia pentru asigurarea capacităţii totale de pompare şi in ce termen va asigura aceasta.

Pentru a evita in aceste cazuri inundarea staţiei de pompare defecte, pană la asigurarea capacităţii totale de pompare, ambele părţi vor lua măsuri de reducere a debitului pe canalul principal, in mod corespunzător, prin inchiderea succesivă a stavilarelor şi oprirea staţiilor de pompare de pe canalele laterale din aval spre amonte şi a celor de pe canalul principal din amonte spre aval.

Pe durata funcţionării pompelor, organele competente vor ţine evidenţa tuturor datelor necesare pentru determinarea volumului de apă pompat la staţiile de pompare care sunt de interes comun pentru părţi, conform prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne.

Staţiile de pompare vor fi dotate cu materiale de exploatare şi lubrifianţi, precum şi cu utilaje şi piese de rezervă, scule, eventual cu ateliere, pentru a se asigura funcţionarea lor continuă.

ARTICOLUL 7

Canalele se vor ţine in bună stare de funcţionare, vor fi despotmolite, curăţate de vegetaţie şi de orice obstacol care ar putea impiedica scurgerea nestanjenită a debitului de apă stabilit. Intreţinerea in bună stare de funcţionare a canalelor care traversează sau formează frontiera de stat, pe sectoarele care fac obiectul prezentului regulament, se va face in mod coordonat de către cele două părţi, pană la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

Lucrările de intreţinere a tronsoanelor de canale care formează frontiera vor fi executate concomitent, de ambele părţi, pe baza unui program stabilit de comun acord de către organele hidrotehnice competente.

Construcţiile şi instalaţiile de pe canale: poduri, podeţe, stăvilare, deversoare, staţii de pompare, precum şi construcţiile lor anexe se vor intreţine in permanenţă in bună stare pentru a corespunde scopului şi destinaţiei lor.

ARTICOLUL 8

Proiectele ce vor fi elaborate de cele două părţi privind intreţinerea canalelor, precum şi toate documentaţiile referitoare la operaţiunile prevăzute in prezentul regulament vor fi exprimate in cote in sistemul Mării Baltice.

ARTICOLUL 9

Canalele de evacuare a apelor interne pot fi folosite şi pentru alimentarea cu apă a irigaţiilor, heleşteielorşi industriilor, pentru evacuarea apelor de la aceste folosinţe, adică a cerinţelor ecologice de apă in conformitate cu art. 9 pct. 4 lit. c) din Acord, precum şi pentru scurgerea unor debite dacă există condiţii tehnice, pe bază de inţelegere intre organele hidrotehnice teritoriale.

ARTICOLUL 10

Folosirea canalelor de ape interne in alte scopuri trebuie intreruptă in fiecare an pentru o perioadă corespunzătoare, in afara perioadelor apelor interne, spre a fi posibilă executarea lucrărilor de intreţinere a lor.

In perioada de ingheţ, scurgerea debitelor de la folosinţe trebuie limitată sau, in caz de nevoie, trebuie intreruptă.

Măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului articol vor fi luate pe baza inţelegerii organelor hidrotehnice competente.

ARTICOLUL 11

Folosirea canalelor de ape interne şi a staţiilor de pompare pentru transferul apei nu este reglementata prin prezentul regulament, deoarece face obiectul Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne.

ARTICOLUL 12

Observarea şi controlul scurgerii apelor pe canale care traversează frontiera se vor face prin citirea mirelor hidrometrice de pe aceste canale şi prin măsurători directe de debite la frontieră.

CAPITOLUL II

Măsuri şi lucrări ce se efectuează de organele hidrotehnice teritoriale competente pentru apărarea impotriva inundaţiilor provenind din ape interne

ARTICOLUL 13

Pentru coordonarea acţiunii de apărare impotriva inundaţiilor provenite din ape interne, organele hidrotehnice teritoriale competente intreţin legături directe intre ele. In acest scop fiecare parte desemnează delegaţi competenţi pentru a da informaţii in legătură cu apărarea impotriva inundaţiilor şi pentru a aplica in mod operativ şi coordonat măsurile ce decurg din prezentul regulament. Delegaţii competenţi vor acţiona in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.

ARTICOLUL 14

In perioada premergătoare apelor interne, organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, iau următoarele măsuri:

a) asigură intreţinerea canalelor, construcţiilor şi instalaţiilor de pe ele, conform celor prevăzute la cap. I;

b)  intocmesc regulamente detaliate pentru manevrarea stăvilarelor, precum şi funcţionarea staţiilor de pompare, in funcţie de nivelurile de apă;

c) stabilesc nivelurile de apă de la atingerea cărora se vor comunica reciproc datele.

ARTICOLUL 15

In perioada apelor interne, organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri:

a) Pentru observarea unitară a scurgerii apelor interne este necesar să se facă citirea sistematică a mirelor hidrometrice situate pe ambele părţi ale frontierei.

Cand nivelurile depăşesc 80% din nivelurile maxime prevăzute a se scurge in secţiunile de frontieră, stabilite in anexele la prezentul regulament, dar nu ating nivelul de 100%, citirile se efectuează zilnic o dată, pe teritoriul roman la ora 9,00 şi pe teritoriul ungar la ora 8,00. Daca nivelele de apă ating 100% sau chiar depăşesc acest nivel, citirile se efectuează zilnic de două ori, pe teritoriul roman la orele 9,00 şi 17,00 şi pe teritoriul ungar la orele 8,00 şi 16,00.

In cazurile in care evacuarea apelor interne in emisar se face prin pompare, citirea mirelor se efectuează de două ori pe zi, indiferent de nivelul in canal, şi se transmite o dată pe zi.

Organele hidrotehnice teritoriale competente vor comunica reciproc zilnic, prin telefon, telefax sau pe cale electronică, citirile menţionate la alineatele precedente, la ora 18,00 (ora Romaniei) şi, respectiv, ora 17,00 (ora Ungariei), pană cand nivelurile vor scădea sub 80% din nivelurile stabilite.

b)    De asemenea, organele hidrotehnice teritoriale competente işi vor comunica reciproc prin telefon, telefax sau pe cale electronică, orele la care s-au inchis şi deschis stăvilarele, conform prevederilor din anexele la prezentul regulament. Comunicarea orelor la care se efectuează pornirea şi oprirea staţiilor de pompare, care interesează cele două părţi, inchiderea stăvilarelor de la aceste staţii de pompare, precum şi debitele şi nivelurile măsurate la mirele de la frontieră, in perioada de evacuare a apelor interne prin pompare, se vor face conform prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne.

c) Inregistrează in evidenţe speciale nivelurile de apă citite.

d)  Stabilesc in mod coordonat, pe baza măsurătorilor de debit, cheile limnimetrice la mirele de frontieră.

e) Efectuează in mod coordonat, la cererea oricăreia dintre părţi şi pe bază de inţelegeri reciproce, măsurători directe de debite pentru a se verifica dacă se scurg peste frontieră debitele de apă stabilite, verificandu-se totodată şi nivelurile de apă corespunzătoare. In cazul in care se constată că scurgerea la frontieră a debitului stabilit nu este asigurată, cercetează in comun cauzele şi iau măsuri pentru asigurarea scurgerii normale a debitului stabilit. Trecerea frontierei se va face in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.

f)  Pe timpul apelor mari, la cererea celeilalte părţi, se vor comunica cotele apelor şi de la alte mire de pe canalele care traversează frontiera şi canalele colectoare, altele decat cele prevăzute in anexele la prezentul regulament.

g) In perioada apelor interne excepţionale, cand debitul şi nivelul maxim de apă depăşesc pe cel prescris la frontieră, efectuează reţinerile necesare de apă conform dispoziţiilor detaliate prevăzute in anexa nr. 5, pentru fiecare canal in parte.

h) In perioada apelor interne excepţionale, organele hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi vor ţine direct legătura intre ele, in colaborare cu organele grănicereşti, conform Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, şi vor stabili măsurile necesare a fi luate in mod coordonat. Convorbirile se efectuează in limba ţării chemate.

ARTICOLUL 16

După scurgerea apelor interne, organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, efectuează repararea eventualelor deteriorări provocate la canale, la construcţii şi la instalaţii şi revizuirea staţiilor de pompare, precum şi a anexelor, pentru asigurarea in permanenţă a bunei lor funcţionări, şi se vor executa măsurători pentru stabilirea eventualelor colmatări, iar dacă este cazul, se va efectua decolmatarea acestor canale.

ARTICOLUL 17

In perioada gheţurilor, organele hidrotehnice teritoriale competente, pe baza inţelegerii prealabile, iau măsuri coordonate de deblocare a canalelor de gheţuri, astfel incat să se asigure scurgerea liberă a apelor.

ARTICOLUL 18

Delegaţii competenţi ai celor două părţi se vor intalni in toamna fiecărui an, pană cel mai tarziu la data de 1 noiembrie, pe teritoriul roman şi pe teritoriul ungar, pentru a examina starea lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor produse de ape interne. Rezultatele examinării vor fi consemnate intr-un proces-verbal ce va fi inaintat Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor.

ARTICOLUL 19

Organele hidrotehnice teritoriale competente ale fiecărei părţi vor intocmi anual dări de seamă asupra modului cum au fost duse la indeplinire prevederile prezentului regulament, precum şi in cazul unor ape interne excepţionale, asupra fenomenelor caracteristice care au influenţat scurgerea apelor interne, asupra operaţiunilor şi măsurilor efectuate pentru evitarea inundaţiilor, conţinand concluziile rezultate din aceste operaţiuni şi măsuri.

Dările de seamă se vor schimba şi examina anual, cu ocazia examinărilor in comun prevăzute la art. 18, fiind anexe ale proceselor-verbale.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

ARTICOLUL 20

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art.10 pct. 5 din Acord.

b)  Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

c)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

d)    Prezentul regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică romano-ungară, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea şi aprobarea anexelor.

e)  Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a VIII-a Comisiei, intitulat Regulament privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, işi pierde valabilitatea.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA Nr. 2 la Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne

SISTEME,  SUBSISTEME  ŞI  CANALELE

de ape interne in legătură cu care organele hidrotehnice ale părţilor efectuează schimb de date

- model -

Organul hidrotehnic teritorial competent

Sisteme de ape interne

Subsisteme de ape interne

Denumirea canalului

1

2

3

4

ANEXA Nr. 5c la Requlamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne

REGULAMENTE   DE   EXPLOATARE

a sistemelor de ape interne

TABELUL   DATELOR   DE   BAZĂ

- model -

Canale

Mira

Nivele reglementate

Numărul secţiunii

Lucrări

de artă,

confluenţe

Niveluri (MB)

Date de bază ale lucrărilor de artă

Sarcini

Debite m3/s

Denumirea canalului

Funcţia canalului

Lungime (km)

Amplasare (km)

Cota "0"

absolută

(MB)

100% (cm)

80% (cm)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

ANEXA Nr. 4 la protocol

REGULAMENT

privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

ARTICOLUL 1

Scopul regulamentului

Scopul prezentului regulament il constituie stabilirea măsurilor in legătură cu ridicarea nivelului de exploatare la barajul Bekes la cota 86,42 MB, respectiv +510 cm la miră, astfel incat să se limiteze efectele pe teritoriul roman şi să nu afecteze funcţionarea staţiei de pompare Ant.

ARTICOLUL 2

Date tehnice

Datele tehnice ale barajului Bekes sunt prezentate in anexa nr. 1. Datele tehnice ale staţiei de pompare-evacuare Ant sunt prezentate in anexa nr. 2.

ARTICOLUL 3

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică in perioadele in care la barajul Bekes, de pe teritoriul ungar, avand nivelul normal de exploatare de +460 cm (85,92 MB), nivelul depăşeşte nivelul normal de exploatare şi se ridică cota la +510 cm (86,42MB).

ARTICOLUL 4

Condiţii de exploatare

Barajul Bekes poate fi exploatat, de regulă, cu nivelul de retenţie ridicat in perioadele fără fenomene de ingheţ şi fără viituri, cand debitul raului Crişul Dublu, in secţiunea barajului, nu depăşeşte 75 m3/s.

Curba convenită a suprafeţei libere (de remuu) a apei, a barajului Bekes la ridicarea cu 50 cm a nivelului, este cuprinsă in anexa nr. 3.

ARTICOLUL 5

Coordonarea exploatării barajului Bekes la cota 86.42 MB corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant.

a) In vederea limitării efectelor exploatării barajului Bekes la nivel ridicat, pe teritoriul roman, se menţine legătura directă intre organele competente ale părţilor. In acest scop, fiecare parte desemnează specialişti pentru transmiterea informaţiilor necesare aplicării operative a prezentului regulament.

Datele privind organele competente, ale părţilor sunt prevăzute in anexa nr. 4.

Schimbul de date stabilit in prezentul regulament se va realiza direct intre organele competente prin telefon, prin serverul FTP sau fax.

b)  Coordonarea exploatării de către organele hidrotehnice teritoriale competente se realizează astfel:

- partea ungară va comunica intenţia de ridicare a nivelului de apă la baraj;

- partea romană va comunica in termen de 24 de ore dacă ridicarea nivelului de retenţie la baraj afectează sau nu funcţionarea staţiei de pompare Ant, precum şi perioada de timp in care ridicarea nivelului nu este posibilă, in cazul in care nivelul afectează funcţionarea staţiei de pompare;

-in continuare, partea ungară comunică depăşirea cotei de 85,92 MB la barajul Bekes şi toate modificările care depăşesc +/-10 cm in intervalul reglementat de 50 cm;

-in cazul in care la barajul Bekes cota este ridicată şi apare necesitatea funcţionării staţiei de pompare Ant, partea romană solicită cu 24 de ore inainte coborarea cotei;

- după primirea solicitării, partea ungară incepe imediat coborarea nivelului la baraj, astfel incat in 24 de ore să se atingă cota de exploatare normală +460 cm (85,92 MB);

-oprirea funcţionării staţiei de pompare este comunicată de partea romană, partea ungară avand astfel posibilitatea ridicării nivelului de retenţie la baraj.

c) Pentru soluţionarea problemelor care pot să apară in coordonarea funcţionării barajului Bekes şi a staţiei de pompare Ant, la iniţiativa oricăruia dintre organele hidrotehnice teritoriale competente pot avea loc intalniri şi verificări pe ambele teritorii. Eventualele probleme nesoluţionate se vor examina de Subcomisia de apărare impotriva inundaţiilor.

ARTICOLUL 6

Analiza efectelor care apar ca urmare a ridicării nivelului de retenţie

Colmatările eventuale, ca efect al remuului, se vor monitoriza prin efectuarea de măsurători topografice la intervale de 5 ani, in secţiunile stabilite in anexa nr. 5. Rezultatul măsurătorilor se va analiza la intervale de 10 ani. Prima măsurătoare se va efectua incepand cu anul următor anului in care s-a realizat cota ridicată de exploatare.

Eventualele creşteri ale nivelului apelor freatice, cauzate de retenţie, se vor monitoriza in puţurile stabilite in anexa nr.6, cu o frecvenţă de citire de minimum 10 zile, şi se vor analiza in comun la intervale de 5 ani.

La prima ridicare a cotei de retenţie se va realiza in comun citirea nivelurilor la mirele cuprinse in anexa nr.3 şi se vor realiza măsurători de debite pe Crişul Dublu, Crişul Negru şi Crişul Alb in vederea stabilirii curbei de suprafaţă reală a apei. In continuare măsurătorile se repetă pentru diferite debite.

ARTICOLUL 7

Dispoziţii finale

a) Organele competente ale fiecărei părţi vor intocmi anual dări de seama asupra modului de indeplinire a prevederilor prezentului regulament.

Dările de seamă se vor schimba şi analiza anual, cu ocazia examinărilor in comun prevăzute de Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne.

b) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.

c)  Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

d)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

e)  Prezentul regulament intră in vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, conform sistemului juridic intern.

f)  Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a IX-a a Comisiei, intitulat Regulament privind regimul de exploatare al barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, işi pierde valabilitatea.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA Nr.1 la Requlamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

DATELE  CARACTERISTICE  ALE  BARAJULUI  BEKES

Amplasamentul barajului: Crişul Dublu, 26,31 km de rau

Mecanisme: 2 mecanisme din fier-beton, cu deschidere de 18 m, inchidere cu 2 clapete de oţel, acţionate mecanic

Cota (nivelul) pragului construcţiei: 82,82 mMB

Cota „0" a mirei: 81,32 mMB Debitul maxim de evacuare: 75 m3/s

ANEXA Nr.2 la Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

CARACTERISTICELE  TEHNICE  ALE  STAŢIEI  DE  POMPARE  ANT S.P. Ant

-Amplasat CPE 2 km (0+000)

- Crişul Negru km ( 4+750)

Caracteristici:

- nr. pompe - 8 bucăţi

- tip pompă - FLYGT 7121/905 cod 595 N4

- debit pompă - 3,933 m3/s

- debit total

- 31,464 m3/s

- inălţime maximă pompare - 10 mea

- tip motor - FLYGT M 66-56 - 19 AA/38

- putere - 365 KW

- tensiune - 380 V

- turaţia - 590 rotaţii/minut

- nivel maxim pornire - 580 cm

- nivel minim oprire - 500 cm

- infrastructură - cuve umede din beton armat, adancime 7,7 m

- suprastructură - schelet - beton armat

- bazin refulare - cota fund - 82,3 - N.M.B.

                       - dalat

- bazin aspiraţie - cotă fund - 82,3 N.M.B.

- conductă refulare - 50 % fibră de sticlă Φ 1200

                              - 50% beton armat

- legătură telefonică - radio

                              - telefon

ANEXA Nr. 3 la Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

TABEL

Curbele de nivel ale Crisului Negru, pe sectorul de frontieră -Zerind

Q = 10 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes

Secţiunea (mal stang km dig)

Cotă retenţie mMB

Nivel de retenţie (mMB)

350 cm

460 cm

510 cm

16+668

84,16

84,86

85,93

86,42

18+343

84,25

84,88

85,93

86,43

Secţiunea mira Ant 20+197

84,69

84,96

85,94

86,43

2+000

85,75

85,76

86,00

86,44

4+000

85,98

85,98

86,11

86,48

6+000

86,65

86,65

86,66

86,69

Secţiunea mira Zerind 7+300

86,86

86,86

86,90

86,90

Q = 30 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes

Secţiunea (mal stang km dig)

Cotă retenţie mMB

Nivel de retenţie (mMB)

350 cm

460 cm

510 cm

16+668

84,94

85,24

86,05

86,49

18+343

85,15

85,37

86,09

86,52

Secţiunea mira Ant 20+197

85,58

85,68

86,19

86,58

2+000

86,36

86,36

86,48

86,71

4+000

86,81

86,81

86,86

86,97

6+000

87,26

87,26

87,27

87,30

Secţiunea mira Zerind 7+300

87,50

87,50

87,50

87,52

Q = 50 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes

Secţiunea (mal stang km dig)

Cotă retenţie

mMB

Nivel de retenţie (mMB)

350 cm

460 cm

510 cm

16+668

85,57

85,75

86,30

86,66

18+343

85,84

85,97

86,41

86,74

Secţiunea mira Ant 20+197

86,27

86,33

86,62

86,89

2+000

86,51

86,87

86,99

87,14

4+000

87,40

87,40

87,45

87,52

6+000

87,74

87,77

87,79

87,83

Secţiunea mira Zerind 7+300

88,00

88,00

88,01

88,04

Q = 75 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes

Secţiunea (mal stang km dig)

Cotă retenţie

mMB

Nivel de retenţie (mMB)

350 cm

460 cm

510 cm

16+668

86,26

86,37

86,71

86,96

18+343

86,56

86,64

86,93

87,15

Secţiunea mira Ant 20+197

87,01

87,06

87,27

87,43

2+000

87,49

87,51

87,62

87,73

4+000

88,05

88,06

88,11

88,17

6+000

88,38

88,39

88,42

88,45

Secţiunea mira Zerind 7+300

88,60

88,60

88,62

88,65

ANEXA Nr. 4 la Requlamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

ORGANELE   HIDROTEHNICE   TERITORIALE   COMPETENTE  ALE   PĂRŢILOR

Din partea romană:

Administraţia Naţională „Apele Romane"

Direcţia Apelor Crişuri

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, Romania

Dispecerat

-Telefon: 004-0259-444237, 004-0259-442033, int. 102

- Fax: 004-0259-444237

- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare Sucursala Someş-Criş

Str. Mihai Eminescu nr. 18, Oradea, judeţul Bihor

-Telefon: 004-0259-417509

-Fax:004-0259-416061

- E-mail: anif_somes_cris@rdsor.ro

Din partea ungară:

Koros-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (KOR-KOVIZIG)

(Direcţia Apelor Crişuri)

H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19

Telefon: 36-66-526-400

Telefax: 36-66-526-407

E-mail: korkovizig@korkovizig.hu

ANEXA nr. 5 la Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

PROFILE  TRANSVERSALE  DE  RIDICĂRI  GEODEZICE   STABILITE IN  COMUN

Raul

km (rau)

Denumirea

Pe sectorul comun de frontieră:

Crişul Negru

16+668

18+343

20+197

mira Ant

Pe teritoriul roman:

Crişul Negru

2+000

P2

4+000

P4

6+000

P6

7+300

mira Zerind

ANEXA nr.6 la Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman

TABEL

cu datele de bază ale puţurilor freatice din zona de influenţă a barajului Bekes

KIMUTATAS

a Bekesi duzzasztomu hatasteriileten levo talajvizkutak alapadatairol

Nr. şi indicatorul puţului

Inălţimea absolută a terenului (mMB)

Distanţa perpendiculară a puţului de la Crişul Negru (m)

Nr. secţiunii digului

A kut jele, Szama

A kutnal a terep magassaga (mBf)

A kut meroleges tavolsaga a Fekete Koros merdetol (m)

Toltes szelveny szama

17*)

86,95

70,0

35+620

18*)

86,88

220,0

35+700

1.563

88,47

350,0

9+340

F3

89,52

1.475

4+080

F4

90,61

200

4+080

F5

89,94

200

4+080

F6

90,15

1.175

4+080

*) Puţurile se găsesc pe malul drept al raului Crişul Dublu.

*) A kutak a Kettos Koros jp-in helyeszkednek el.

ANEXA Nr. 5 la protocol

REGULAMENT

privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare

ARTICOLUL 1

Prezentul regulament are la bază Acordul dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat in vigoare la 17 mai 2004 (denumit in continuare Acord), cu referire la art.17 din Acord, cat şi Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Romania şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat romano-ungare  in   interesul  serviciului,  semnat  la   Budapesta  la 18  martie 1982 (denumit in continuare Acordul de trecere a frontierei).

ARTICOLUL 2

Prezentul regulament stabileşte contactele reciproce intre organele hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi şi modalităţile de trecere a frontierei in scopul aplicării celor cuprinse in Acord, regulamentele elaborate pe baza acestuia, precum şi a hotărarilor Comisiei hidrotehnice romano-ungare.

ARTICOLUL 3

In scopul aplicării celor prevăzute la art. 2, fiecare parte desemnează experţii hidrotehnici (delegaţi imputerniciţi şi specialişti) care pot trece frontiera de stat romano-ungară in conformitate cu prevederile prezentului regulament şi in posesia unui permis de trecere a frontierei emis in acest scop.

ARTICOLUL 4

Condiţiile de formă şi conţinut, eliberarea, precum şi valabilitatea permisului de trecere a frontierei vor fi in conformitate cu art. 1, 2 şi 3 din Acordul de trecere a frontierei.

ARTICOLUL 5

Posesorul permisului de trecere a frontierei poate trece frontiera romano-ungară prin punctele de trecere a frontierei deschise in regim de trafic internaţional, precum şi prin alte locuri, in cazuri justificate pe baza inţelegerii prealabile a organelor hidrotehnice competente ale părţilor şi cu aprobarea organului de frontieră competent al celeilalte părţi.

ARTICOLUL 6

In cazuri excepţionale cum ar fi: pericolele produse de inundaţii extraordinare, scurgerea gheţurilor, ape interne excepţionale şi poluări accidentale, organele de frontieră competente ale celor două părţi vor asigura, in orice punct al frontierei de stat, trecerea imediată a experţilor celor două părţi pentru luarea de măsuri in conformitate cu prevederile Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi ale Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne.

ARTICOLUL 7

In vederea indeplinirii sarcinilor, deţinătorul permisului de trecere a frontierei circulă şi işi desfăşoară activitatea pe teritoriul celuilalt stat in zona unităţilor şi subunităţilor hidrotehnice implicate.

ARTICOLUL 8

Posesorul permisului de trecere a frontierei poate la o trecere a frontierei să rămană in scopul indeplinirii sarcinilor de serviciu pe teritoriul celuilalt stat, pe o perioada de pană la 5 zile de la data trecerii frontierei, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, pentru cazuri bine justificate sau in situaţii deosebite.

ARTICOLUL 9

Trecerea frontierei de către specialiştii unei părţi, care urmează să execute pe teritoriul celeilalte părţi intervenţii, se va face cu inţelegerea prealabilă a imputerniciţilor pe baza prezentului regulament.

ARTICOLUL 10

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.

b)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

c)  Prezentul regulament intră in vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, conform sistemului juridic intern.

d)  Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a XIV-a a Comisiei, intitulat Regulamentul privitor la trecerea frontierei şi la contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, işi pierde valabilitatea.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA Nr. 6 la protocol

REGULAMENT

privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele de frontieră

ARTICOLUL 1

Scopul regulamentului

Scopul prezentului regulament este efectuarea in comun a măsurătorilor sistematice de debit, punerea de acord a şirurilor de date pentru debite, stabilirea in comun a valorilor pentru stocul de apă in secţiunea de frontieră, in conformitate cu prevederile art. 7 pct. 16 din Acordul dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 si intrat in vigoare la 17 mai 2004.

Pe baza acestor măsurători urmează să se stabilească in comun debitele şi stocurile de apă pe aceste rauri in secţiunea de frontieră.

ARTICOLUL 2

Modul şi locul de efectuare a observaţiilor

a) Observaţiile şi măsurătorile sistematice se vor efectua de fiecare parte pe teritoriul propriu la staţiile hidrometrice prevăzute in anexa nr. 1.

b) Părţile vor efectua observaţiile hidrometrice, măsurătorile de debite şi prelucrarea datelor după instrucţiuni şi metodologii proprii, prin organele hidrotehnice teritoriale competente. Ele se vor informa reciproc asupra metodelor utilizate la efectuarea măsurătorilor hidrologice, prelucrarea şi stocarea datelor pe teritoriul propriu şi vor efectua schimbul reglementărilor in vigoare in legătură cu aplicarea prevederilor prezentului regulament.

c)  Măsurătorile de debite şi observaţiile hidrometrice vor fi efectuate de organele hidrotehnice teritoriale competente precizate in anexa nr. 2.

d)  Organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor efectuează o dată pe an măsurători de debite in comun in vederea intercalibrării.

e)  Părţile efectuează lunar, in perioadele in care nu există fenomene de iarnă pe rau, măsurători simultane de debit, luand in considerare timpii de propagare. Datele de efectuare a

măsurătorilor de debit vor fi stabilite in comun de organele hidrotehnice teritoriale competente.

ARTICOLUL 3

Transmiterea reciprocă a datelor hidrometrice şi a debitelor anuale

a)   Pe baza rezultatelor observaţiilor hidrometrice şi măsurătorilor de debite, experţii fiecărei părţi calculează pentru fiecare an calendaristic valorile debitelor medii zilnice in secţiunile staţiilor hidrometrice de pe teritoriul propriu, precizate la art. 2.

b)  Debitele medii zilnice, debitele caracteristice (mediu, maxim, minim) lunare şi anuale, precum şi cheile limnimetrice tabelare care stau la baza determinării acestora vor fi transmise reciproc către părţi sub formă tabelară şi electronică, in fiecare an, pană la data de 30 iunie a anului următor efectuării observaţiilor.

ARTICOLUL 4

Stabilirea valorilor debitelor şi a stocurilor de apă

a) In fiecare an, conform programului stabilit de Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, experţii celor două părţi vor examina datele schimbate şi vor stabili in comun debitele medii lunare maxime şi minime şi stocurile de pe cursurile de apă, in secţiunea de frontieră, prevăzute la art. 2.

b)   In cazul existenţei neconcordanţelor, peste erorile acceptate, intre valorile debitelor transmise reciproc, vor fi analizate cauzele acestora, se vor efectua corecţiile şi măsurătorile prevăzute la lit. d) şi e) ale art. 2.

ARTICOLUL 5

Finalizarea măsurătorilor

Părţile vor examina şi vor conveni din 5 in 5 ani caracteristicile debitelor multianuale/lunare, anuale maxime, medii şi minime şi, in funcţie de necesităţi, vor face precizările necesare.

ARTICOLUL 6

Dispoziţii finale

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art.10 pct. 5 din Acord.

b)  Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

c)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

d)  Prezentul regulament intră in vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, conform sistemului juridic intern.

e)  Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a IX-a a Comisiei, intitulat Regulament privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere, işi pierde valabilitatea.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA Nr. 1 la Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă frontiere

DATELE   PRINCIPALE

ale secţiunilor pentru măsurarea debitelor pe cursurile de apă intretăiate de frontiera romano-ungară

Nr. crt.

Denumirea cursului

Staţia

Mira hidro punct „0" (md MB)

Mira hidro punct „0" (md MN)

Distanţa de la confluentă (km)

Suprafaţa

bazinului

de recepţie

(km2)

Anul inceperii observaţiilor

asupra nivelul

Anul

inceperii

măsurătorilor

de debit

Pe teritoriul roman

1

Tur

Turulung

124,91

124,94

48,0

733

1909

1909

2

Someş

Satu Mare

117,89

118,07

64,4

15.600

1868

1868

3

Crasna

Domănesti

112,63

112,76

102,0

1.705

1982

1982

4

Barcău

Sălard

103,06

103,07

83,0

1.686

1907

1907

5

Crişul Repede

Oradea

119,95

120,15

87,6

2.176

1883

1883

6

Crişul Negru

Zerind

86,34

86,41

31,0

3.750

1872

1872

7

Crişul Alb

Chisineu-Cris

89,76

89,96

29,0

3.483

1872

1872

8

Mureş

Arad

101,58

101,90

132,0

27.280

1861

1861

Pe teritoriul ungar

1

Tur

Garbolc

116,50

-

26,7

944

1930

1957

2

Szamos

Csenger

113,56

-

49,4

15.283

1892

1952

3

Kraszna

Agerdomajor

110,39

-

44,9

1.974

1950

1950

4

Berettyo

Kismarja

95,81

-

71,3

1.916

1981

1982

5

Sebes-Koros

Korosszakal

92,15

-

54,4

2.489

1873

1954

6

Fekete-Koros

Sarkad-Malomfok

84,50

-

15,3

4.302

1932

1959

7

Feher-Koros

Gyula

84,62

-

4,7

4.251

1873

1958

8

Maros

Mako

79,50

-

24,5

30.149

1876

1900

NOTĂ:

Datele vor fi supravegheate, verificate şi reactualizate permanent de către părţi.

ANEXA Nr. 2 la Requlamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere

ORGANELE   HIDROTEHNICE   TERITORIALE   COMPETENTE  ALE   PARTILOR

Din partea romană:

Administraţia Naţională „Apele romane"

Direcţia Apelor Someş-Tisa

Str. Vanătorului nr. 17, 400213, Cluj-Napoca, Romania

- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028

- Telefon mobil: +40 - 788 - 235758

                         +40 - 788 - 235759

                         +40 - 746 - 046240

Dispecerat:

- Telefon + Fax: +40 - 264 - 433021

- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro

Administraţia Naţională „Apele romane"

Direcţia Apelor Crişuri

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, Romania

Dispecerat:

- Telefon:+40 - 259 - 443892

- Fax:+40 - 259 - 444237

         +40 - 259 - 242064

- Telefon: +40 - 259 - 479166

- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

Administraţia Naţională „Apele romane"

Direcţia Apelor Mureş

Str. Samuel Koteles nr. 33, Targu Mureş, 540057, Romania

- Secretariat: 40-265 265 420

- Dispecerat: 40-265-261 303

- Fax: 40-265-267 955

- E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

Din partea ungară:

Felso-Tisza-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (FETI-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Tisa Superioară)

H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14

Telefon: 36-42-502 200

Telefax: 36-42-502 202

E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (TIKOVIZIG) (Direcţia Apelor de dincolo de Tisa)

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10, Pf. 57

Telefon: 36-52-410 677

Telefax: 36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

Koros-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (KOR-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Crişuri)

H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19

Telefon: 36-66-526-400

Telefax: 36-66-526-407

E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

Also-Tisza-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (ATI-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Tisa Inferioară)

H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390

Telefon: 36-62-599-599

Telefax: 36-62-420 774

E-mail: vizrajz@atikovizig.hu

ANEXA Nr. 7 la protocol

REGULAMENT

de colaborare intre organele teritoriale in cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Scopul regulamentului

Scopul prezentului regulament este de a stabili măsurile şi intervenţiile coordonate pe raurile din subunităţile hidrografice ce formează sau traversează frontiera, in cazul scurgerii apelor mici extraordinare, in conformitate cu prevederile art.7 pct. 19 din Acordul dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat in vigoare la 17 mai 2004.

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare a regulamentului

Domeniul de aplicare al prezentului regulament se extinde pe toate formele de intervenţii active asupra stocurilor de apă in perioadele cand deficitul acestora poate produce efecte (pagube), in scopul asigurării cerinţelor ecologice de servitute in secţiunile de frontieră, pentru prevenirea deteriorării calităţii şi impunerea de restricţii folosinţelor (utilizatorilor).

ARTICOLUL 3

Restricţii in folosirea apei

In situaţia in care stocul (debitul) de apă in secţiunea caracteristică (de frontieră) ajunge sau se prognozează să scadă sub pragul (valoarea) prestabilit de comun acord, organele hidrotehnice teritoriale competente pot impune restricţii utilizatorilor de apă, pe baza planurilor elaborate de fiecare parte, pe teritoriul său. Partea care impune restricţii informează neintarziat cealaltă parte asupra măsurilor luate.

CAPITOLUL II

Elemente de bază ale determinării situaţiilor caracteristice

ARTICOLUL 4

a)  Stabilirea situaţiilor critice de ape mici din perioadele secetoase se va face luandu-se in considerare debitul limită (prag) in secţiunea de frontieră stabilit intre părţi.

b)  Urmărirea situaţiilor critice de ape mici se realizează la staţiile hidrometrice corespondente prezentate in anexă.

ARTICOLUL 5

Debitul limită (prag) in secţiunea de frontieră se va calcula luandu-se in considerare necesarul ecologic de apă din aval şi cerinţele minime de apă ale folosinţelor, ţinandu-se seama de condiţia de servitute prevăzută in Acord, pe o lungime corespunzătoare a cursului de apă, măsurată din secţiunea de frontieră.

ARTICOLUL 6

Pentru a se putea iniţia şi a se lua măsuri corespunzătoare, se stabileşte de comun acord intre părţi, in secţiunea de frontieră, debitul caracteristic, respectiv debitul limită (prag).

CAPITOLUL III

Modul de acţiune pe perioada situaţiilor caracteristice

ARTICOLUL 7

a) In situaţia apariţiei fenomenului de ape mici extraordinare, activitatea de prevenire şi combatere a efectelor se face de organul hidrotehnic teritorial competent, conform legislaţiei naţionale a fiecărei părţi.

b) Acţiunile operative de prevenire şi combatere a efectelor sunt coordonate de directorul organului hidrotehnic teritorial competent.

ARTICOLUL 8

Pregătirea

Sarcinile organelor hidrotehnice teritoriale competente, in scopul prevenirii efectelor, sunt următoarele:

a)  să urmărească cu atenţie situaţia bilanţului apei din subunităţile hidrografice de pe teritoriul propriu, să se ingrijească de prognozarea situaţiilor, condiţiilor deficitare de apă;

b)  menţinerea in stare funcţională a lucrărilor hidrotehnice aflate in administrare, precum şi a reţelei de puncte de măsurători hidrometrice;

c) elaborarea şi ţinerea la zi a planurilor de restricţii bazinale;

d)   organizarea şi pregătirea personalului participant la acţiunile ocazionate de producerea fenomenului de ape mici;

e) organizarea sistemului informaţional;

f)  nominalizarea persoanelor de contact, după declanşarea fenomenului, in vederea colaborării părţilor;

g)  părţile trebuie să se informeze reciproc asupra evoluţiei situaţiei de ape mici şi asupra prognozelor hidrologice referitoare la această evoluţie in conformitate cu Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară.

ARTICOLUL 9

Apărarea impotriva situaţiilor de secetă, instituirea şi incetarea fazelor

a)  Instituirea fazelor critice se face de fiecare parte pe teritoriul său, pe baza unei analize de ansamblu a stării resurselor de apă şi, după caz, a lucrărilor de gospodărire a apelor.

b) Faza I (de atenţie) - se instituie pe baza evoluţiei situaţiei hidro-meteo cand in secţiunea caracteristică (de frontieră) se atinge de 1,1 ori valoarea debitului limită (prag) şi se aşteaptă scăderea in continuare a acestuia.

c)  Faza a II-a (de intervenţie) - se instituie cand valoarea debitului in secţiunea de frontieră este egal sau mai mic decat valoarea debitului limită (prag), respectiv:

-există posibilitatea iminentă de producere a unor fenomene periculoase pentru ecosistemele acvatice (mortalitate piscicolă, diluţie nesatisfăcătoare);

- sunt necesare măsuri pentru asigurarea condiţiilor minime ecologice şi pentru folosinţele de apă.

d)  Incetarea fazelor se realizează atunci cand cauzele care le-au generat nu mai există.

ARTICOLUL 10

Sarcini pe perioada instituirii fazelor critice

a) Modul de acţiune se stabileşte in funcţie de situaţia critică (faza) declarată de directorul organului hidrotehnic teritorial competent.

b) Părţile se informează imediat atat despre instaurarea fazei critice, cat şi despre măsurile luate.

c)  In perioada instituirii fazelor critice (secetă), organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri:

- analiza informaţiilor primite la depăşirea pragurilor critice prestabilite, declanşarea situaţiei critice, informarea celeilalte părţi şi convocarea personalului competent pentru urmărirea situaţiei create;

- realizarea de măsurători cantitative şi calitative in secţiunea de frontieră, precum şi elaborarea de prognoze privind starea resurselor de apă şi instituirea situaţiilor caracteristice;

- stabilirea stocului de apă de suprafaţă aflat la dispoziţie in acumulările proprii, precum şi in alte acumulări de apă;

-  stabilirea stocului de apă subteran posibil de luat in considerare;

- analiza stării tehnice a lucrărilor de gospodărire a apelor, reţeaua de derivaţii, canale, acumulări, staţii de pompare, stăvilare etc;

- asigurarea mobilizării şi coordonarea personalului desemnat pentru realizarea activităţilor specifice;

- organizarea dispeceratului de apărare şi derularea prin acesta a fluxului informaţional către cealaltă parte, cu privire la informaţiile hidrologice, meteorologice, informaţii de folosire a resurselor de apă existente şi de protecţie a calităţii apelor, precum şi validarea lor in colaborare cu compartimentele de resort;

-   funcţionarea sistemului de observare şi măsurare hidrometrică;

- implicarea altor organisme abilitate şi informarea organelor de stat, a consiliilor locale, a prestatorilor şi a utilizatorilor de apă.

Faza I

ARTICOLUL 11

a)   Menţinerea in stare de funcţionare a sistemelor de tranzitare şi de refacere a stocurilor de apă, a acumulărilor, a lucrărilor de artă, a sistemelor de măsurare şi urmărirea funcţionării acestora

b)  Verificarea capacităţii de scurgere liberă a apelor in reţeaua hidro şi canale

c)  Instituirea colectivului de dispecerat şi monitorizare a fenomenului (prognoze, reţeaua de măsurători)

d)  Eliminarea din albiile raurilor/canalelor a eventualelor obstacole pentru asigurarea unei scurgeri fluente

e) Supravegherea riguroasă a funcţionării folosinţelor de apă şi verificarea stării debitmetriei la acestea

f) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru eliminarea pierderilor de apă, verificarea instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei din alte surse, asigurarea funcţionării captărilor de apă in condiţiile unor debite, respectiv nivele scăzute pe cursul de apă, executarea unor lucrări de curăţare a albiei in zona captării şi de dirijare a curentului de apă către priză

g) Controlul surselor de poluare.

Faza a II-a

ARTICOLUL 12

a) Aplicarea de fiecare parte a prevederilor planului propriu de restricţii şi folosire a apei in perioade secetoase in unitatea hidrografică respectivă

b)  Efectuarea de controale la folosinţele de apă pentru verificarea modului de respectare a prevederilor planului propriu de restricţii şi folosire a apei in perioade secetoase, precum şi a calităţii apelor uzate evacuate

c) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru punerea in funcţiune a instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei din subteran sau din alte surse de apă, reutilizarea şi folosirea tuturor posibilităţilor de compensare internă, inceperea reviziei (remont) sau reparaţiei planificate la folosinţele de apă

d) Luarea in considerare a stocului de apă subterană pentru asigurarea nevoilor ecologice ale cursului de apă

e) Luarea in considerare a stocurilor de apă aparţinand unor persoane fizice sau juridice

f)  Suspendarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor la folosinţele care nu se incadrează in măsurile dispuse de organul hidrotehnic teritorial competent

g) Suplimentarea stocului de apă in secţiunea de frontieră a cursului in funcţie de cerinţele părţii ungare şi de posibilităţile părţii romane prin transfer de ape din alte cursuri, din acumulări, prin pompare sau alte intervenţii, care pot cauza cheltuieli suplimentare, acestea fiind acoperite de partea ungară

h) Alte măsuri specifice care se consideră necesar a fi luate, care pot avea efect favorabil.

CAPITOLUL IV

Responsabilităţi şi flux informaţional

ARTICOLUL 13

a) Modul de acţiune in situaţii critice caracterizate de scurgeri de ape mici pe raurile care formează sau traversează frontiera de stat constituie sarcina organelor hidrotehnice teritoriale competente, cu luarea in considerare a legislaţiei proprii in domeniu şi a regulamentelor existente.

b)  Acţiunile specifice sunt coordonate de către directorul organelor hidrotehnice teritoriale competente respective, prin dispeceratul acestora, pe baza analizei şi corelării informaţiilor şi asigurarea armonizării activităţilor tehnice proprii sau ale altor organisme prestatoare.

CAPITOLUL V

Măsuri după incetarea situaţiei critice

ARTICOLUL 14

a) In termen de 30 de zile de la incetarea situaţiei critice fiecare parte va intocmi un raport către Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie.

b) Raportul trebuie să conţină următoarele:

- evaluarea situaţiei hidrometeorologice;

- acţiuni dispuse pe perioada critică;

- costuri inregistrate;

- experienţa caştigată;

- propuneri de imbunătăţire şi modalităţi noi de acţiune.

CAPITOLUL VI

Alte acţiuni

ARTICOLUL 15

a)  Organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor pot iniţia măsurători comune, extraordinare de debit in secţiunile de frontieră.

b)  La cererea uneia dintre părţi, reprezentanţii instituţiilor abilitate se pot intruni in cadrul unor intalniri operative, unde se informează reciproc despre evoluţia fenomenului şi despre măsurile luate in vederea combaterii fenomenului.

c) Trecerea frontierei de stat se va face in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

ARTICOLUL 16

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.

b) Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.

c)  Prezentul regulament a fost intocmit in două exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

d)    Prezentul regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a acestuia, conform sistemului juridic intern, se va face numai după finalizarea şi aprobarea anexei.

p. Imputernicitul părţii romane,

Ovidiu Gabor

Imputernicitul părţii ungare,

Haraszthy Laszlo

ANEXA la Regulamentul de colaborare intre organele teritoriale in cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera romano-ungară

DATELE  DE  BAZA

utilizate pentru urmărirea situaţiilor critice de ape mici

Nr. crt.

Denumirea cursului

Staţia corespondentă pe teritoriul roman

Staţia corespondentă pe teritoriul ungar

Valorile debitelor limită (prag) m3/s

1.

Tur

Turulung

Garbolc

2.

Someş

Satu Mare

Csenger

3.

Crasna

Domăneşti

Agerdomajor

4.

Barcău

Sălard

Kismarja

5.

Crişul Repede

Oradea

Korosszakal

6.

Crişul Negru

Zerind

Sarkad-Malomfok

7.

Crişul Alb

Chişineu-Criş

Gyula

8.

Mureş

Arad

Mako

ANEXA Nr. 8 la protocol

(Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei)

LISTA

instituţiilor abilitate pentru efectuarea schimburilor de informaţii referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei şi la declararea stării extraordinare a calităţii apei care generează poluări accidentale cu impact transfrontier asupra cursurilor de apă care traversează frontiera de stat dintre Romania şi Ungaria

A.  Pentru raurile Someş, Crasna si Tur

a) Instituţii competente din Romania:

Direcţia Apelor Someş-Tisa

Str. Vanătorului nr. 17, 400213, Cluj-Napoca, Romania

- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028

- Telefon mobil: +40 - 788 - 235758

                           +40 - 788 - 235759

                           +40 - 746 - 046240

Dispecerat:

- Telefon + fax: +40 - 264 - 433021

- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro

Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă

3900 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătran nr. 8/A

Telefon: 40-261 -770177

Fax:40-261 -768302

E-mail: sgam@dast.rowater.ro

b) Instituţii competente din Ungaria:

Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyaloseg Nyiregyhaza

4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14

Tel.: 36-42-598930, 598931

Fax: 36-42-598941

E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu

Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (FETI-KOVIZIG)

H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14

Telefon: 36-42-502 200

Telefax: 36-42-502 202

E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

B.  Pentru raurile Barcău. Crişul Repede. Crişul Negru si Crişul Alb

a) Instituţii competente din Romania:

Direcţia Apelor Crişuri

410204 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35

- Telefon: +40 - 259 - 443892

- Fax: +40 - 259 - 444237

          +40 - 259 - 242064

- Telefon: +40 - 259 - 479166 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

laborator@dac.rowater.ro

b) Instituţii competente din Ungaria:

Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyelosen Debrecen

4025 Debrecen, Piac u. 9/b

Telefon:  36-52-319406, 36-52-412653

Fax:36-52-310428

E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

Koros-videki Kornyezetvedelmi Termeszetvedelmi es Vizugyi Feliigyeloseg, Gyula

5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7

Telefon: 36-66-362944, 36-66-463045, 36-66-463043

Telefon in afara orelor de program: 36-30-2194108

Fax:36-66-361755

E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hu

Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (Tikovizig)

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10, Pf. 57

Telefon: 36-52-410 677

Telefax: 36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (kor-kovizig)

H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19

Telefon: 36-66-526-400

Telefax: 36-66-526-407

E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

C. Pentru raul Mureş

a) Instituţii competente din Romania:

Direcţia Apelor Mureş

4300 Targu Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33

Telefon: 40-265-265420

Dispecerat: 40-265-261303

Fax: 40-265-267955

E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad - de rezervă

2900 Arad, str. gen. Dragalina nr. 16

Tel: 40-257-280362

Fax:40-257-280812

E-mail: sgape@arad.ro

b) Instituţii competente din Ungaria:

Also Tiszavideki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg Szeged

6721 Szeged, Felso-Tisza part 17

Telefon: 36-62-553033, 36-30-9382-389(disp.)

Fax: 36-62-553038

E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu

Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (ativizig)

H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390

Telefon: 36-62-599-599

Telefax: 36-62-420 774

E-mail: vizrajz@atikovizig.hu

ANEXA Nr. 9 la protocol

(Anexa nr. 1.c la Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

SCHIMBUL  ZILNIC  CURENT AL  DATELOR  METEOROLOGICE

Transmiterea telegramelor SYNOP

Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către partea ungară se referă la următoarele staţii meteorologice:

Nr.

Codul staţiei

Denumirea staţiei

Altitudine (m)

1.

12772

Miskolc

233

2.

12805

Sopron

233

3.

12812

Szombathely

201

4.

12822

Gyor

117

5.

12825

Papa/Nyarad

135

6.

12830

Veszprem/Szentkiralyszabadja

281

7.

12843

Budapest

139

8.

12851

Kekesteto

1.012

9.

12860

Szolnok

90

10.

12882

Debrecen

108

11.

12892

Nyiregyhaza/Napkor

141

12.

12910

Szentgotthard/Farkasfa

312

13.

12915

Zalaegerszeg/Nagykutas

240

14.

12922

Sarmellek

120

15.

12925

Nagykanizsa

140

16.

12930

Kaposvar

129

17.

12935

Siofok

108

18.

12942

Pecs/Pogany

203

19.

12950

Paks

97

20.

12960

Baja

113

21.

12970

Kecskemet

114

22.

12982

Szeged

82

23.

12992

Bekescsaba

86

Se transmite: telegrama SYNOP

Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC)

ANEXA Nr. 10 la protocol

(Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

SCHIMBUL  ZILNIC   CURENT  AL   DATELOR   HIDROLOGICE

Transmiterea telegramelor HYDRA

Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea romană se referă la următoarele staţii:

Nr crt.

Codul staţiei

Raul

Staţia hidrometrică

Punct „0"

(MN)

Cote de apărare

CA

CI

CP

1.

44102

Tisa

Sighetu Marmaţiei

263,45

230

280

350

2.

44119

Vişeu

Bistra

359,66

220

300

370

3.

44149

Iza

Vad

276,00

300

390

520

4.

44188

Tur

Turulung

124,94

360

420

540

5.

44212

Someş

Dej

227,13

450

550

620

6.

44216

Ulmeni

158,12

330

450

550

7.

44220

Satu Mare

118,07

500

600

900

8.

44360

Lăpuşel

Lăpuşel

154,56

350

410

500

Nr. crt.

Codul staţiei

Raul

Staţia hidrometrică

Punct „0"

(MN)

Cote de apărare

CA

CI

CP

9.

44390

Crasna

Supuru de Jos

143,59

300

400

500

10.

44392

Domăneşti

112,76

400

500

550

11.

44405

Crişul Alb

Gurahonţ

158,73

150

200

300

12.

44408

Ineu

104,10

500

800

850

13.

44409

Chişineu-Criş

89,96

600

900

950

14.

44444

Cigher

Chier

110,52

300

400

450

15.

44453

Crişul Negru

Beiuş

176,84

225

325

350

16.

4455

Tinca

111,16

300

425

480

17.

44457

Talpos

94,28

680

850

850

18.

44459

Zerind

86,41

600

950

1000

19.

44519

Crişul Repede

Ciucea

430,52

100

150

200

20.

44524

Oradea

120,15

220

320

370

21.

44573

Barcău

Nuşfalău

208,16

100

200

300

22.

44575

Marca

177,47

150

250

275

23.

44580

Sălard

103,07

510

700

700

24.

44612

Mureş

Alba Iulia*)

214,13

235

425

480

25.

44616

Brănişca*)

173,33

300

350

500

26.

44618

Săvarşin *)

147,92

325

400

475

27.

44620

Radna*)

122,24

350

450

550

28.

44622

Arad*)

101,58

425

500

600

29.

44624

Nădlac

85,81

350

400

450

30.

44831

Strei

Pui

394,83

150

200

250

31.

44834

Petreni

205,93

250

300

450

Observaţie: Staţiile cu *) se raportează la Marea Baltică.

CA- cota de atenţie

CI - cota de inundaţie

CP - cota de pericol

Se transmit:

• cotele apelor de dimineaţă şi din seara anterioară;

• debitul de dimineaţă;

• temperatura apei;

• formaţiunile de gheaţă.

Ora transmiterii: ora 10,00, ora locală.

Modul de transmitere:

INHGAva stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămane stocate pe serverul FTP al INHGAtimp de 30 de zile.

La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:

• Direcţia Apelor Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIKOVIZIG;

• Direcţia Apelor Crişuri-Oradea va depune datele prin serverul FTP la KORKOVIZIG;

• Direcţia Apelor Mureş va depune datele prin serverul FTP la ATIKOVIZIG.

Ca linie de rezervă:

• Direcţia Apelor Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIKOVIZIG;

• Direcţia Apelor Crişuri-Oradea va transmite datele prin e-mail la KORKOVIZIG;

• Direcţia Apelor Mureş va transmite datele prin e-mail la ATIKOVIZIG.

Forma transmiterii:

zczc

srro40 yrbk YYGGgg

hhxxYYGG 00067

44102........................=

....................................Codul FM 67-VI HYDRA

44834.........................=

nnnn

unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC) gg = 00 (minute)

Modul de completare a datelor lipsă:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămane stocate pe serverul FTP al INHGA pană in data de 7 a lunii următoare.

ANEXA Nr. 11 la protocol

(Anexa nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

DATELE  DE   BAZĂ  ALE   FORAJELOR   PENTRU   CARE   SE   FACE   SCHIMBUL   DE   DATE

Din partea romană:

Se va transmite tabelul următor:

Nr. crt.

Cod foraj

Corpul de apă

Localitatea

Folosinţa

terenului

(CORINE LC)

Coordonata

geografică

(WGS'84)

Coordonata

geografică

(WGS'84

Nivel teren (MB)

Adancime foraj (m)

Poziţie filtru (m)

Anul inceperii observaţiilor

Frecvenţa de măsurare

Sup.

Inf.

Np/ luna

Chimism/ an

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1.

F1

ROSO01

ATEAORD II

Teren arabil (211)

22.78434

47.87500

119.51

20.30

5.60

17.60

1972

10

2

2.

F1

ROSO01

TĂMĂŞENI ORD.II

Teren arabil (211)

23.09007

47.99756

126.53

28.00

5.00

24.50

1977

10

2

3.

F1MA

ROSO01

BERCU ORD.II

Teren arabil (211)

22.88376

47.92557

121.62

70.00

4.30

46.10

1978

10

2

4.

F1

ROSO06

BERVENI ORD.II

Păşune (231)

22.47770

47.76333

115.91

15.50

3.50

12.30

1973

10

2

5.

F1

ROCR01

SCĂRIŞOARA NOUA ORD.II

Teren arabil (211)

22.23022

47.62054

145.76

25.60

12.40

21.50

1974

10

2

6.

F1

ROMU20

CENAD

Teren arabil (211)

20.61278

46.13417

85.35

9.60

3.30

7.60

1967

10

2

7.

F1

ROMU20

DOROBANŢI ORD.II

Teren arabil (211)

21.23749

46.36128

103.24

25.00

5.00

23.00

1973

10

2

8.

F1

ROMU20

VARIASU MARE ORD.II

Teren arabil (211)

21.20464

46.26149

102.86

14.00

9.50

11.90

1973

10

2

9.

F1

ROMU20

ROVINE NVORD.II

Teren arabil (211)

21.04119

46.23557

105.90

33.50

20.40

31.40

1973

10

2

10.

F1

ROMU20

SEMLACORD.II

Teren arabil (211)

20.92975

46.18968

104.27

31.00

23.00

29.00

1971

10

2

11.

F2

ROCR01

CHERESIG

Păşune (231)

21.68775

47.03143

96.99

40.50

27.50

37.40

1974

10

2

12.

F5

ROCR01

VĂRSAND

Teren arabil (211)

21.38341

46.60198

88.77

11.00

6.60

8.90

1967

10

2

13.

F1

ROCR01

CURTUIUSENI ORD.II

Teren arabil (211)

22.19629

47.53276

128.00

20.00

11.00

18.00

1971

10

2

14.

F1

ROCR01

SĂCUIENI ORD.II

Teren arabil (211)

22.08357

47.34679

103.50

15.00

5.00

10.00

1971

10

2

15.

F2

ROCR01

TĂMĂŞEU

Teren arabil (211)

21.94005

47.23922

105.27

15.00

5.00

12.70

1967

10

2

16.

F1

ROCR01

SANTAUL MIC ORD.II

Teren arabil (211)

21.83830

47.15186

103.46

16.00

2.50

13.80

1972

10

2

17.

F1

ROCR01

CUSTEANAORD.II

Teren arabil (211)

21.50636

46.76972

89.94

70.00

25.00

67.00

1976

10

2

18.

F1

ROCR01

CIUMEGHIU SUD ORD.II

Teren arabil (211)

21.56471

46.71547

91.70

23.50

16.10

19.50

1975

10

2

19.

F1

ROCR01

ŞICLĂU ORD.II

Teren arabil (211)

21.35013

46.49953

95.52

25.00

5.10

19.90

1974

10

2

Frecvenţa transmiterii: prima dată pană la data de 30 iunie 2006, apoi de cate ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămane stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel

Din partea ungară:

Se va transmite tabelul următor:

Nr. crt.

Cod foraj

Corpul de apă

Localitatea

Folosinţa

terenului

(CORINE LC)

Coordonata

geografică

(WGS'84)

Coordonata

geografică

(WGS'84

Nivel teren (MB)

Adancime foraj (m)

Poziţie filtru (m)

Anul inceperii observaţiilor

Frecventa de măsurare

Sup.

Inf.

Puţuri de observaţie pentru nivelul apei freatice

1.

HU_p.2.1.2

004337

Kispalad

Localitate (112)

48,01694

22,8375

118,87

5,92

5,92

2,95

2001

2 pe sapt.

2.

HU_p.2.1.2

001660

Csengersima

Localitate (112)

47,88111

22,72972

118,02

16,65

6,60

3,60

1974

2 pe sapt.

3.

HU_p.2.3.1

001627

Merk-Vallaj- Pusztaterem

Pădure (324)

47,79639

22,30917

129,10

6,72

4,02

2,52

1953

1 pe sapt.

4.

HU_p.2.3.1

001644

Nyirbeltek

Păşune (231)

47,69472

22,12444

153,91

8,11

8,11

5,11

1953

2 pe sapt.

5.

HU_p.2.6.1

003614

Nyirlugos

Localitate (112)

47,69472

22,03917

158,91

11,30

7,50

6,00

1992

2 pe sapt.

6.

HU_p.2.6.1

002621

Fulop

Teren arabil (242)

47,62694

22,04333

150,53

6,70

6,61

5,11

1955

2 pe sapt.

7.

HU_p.2.6.1

002619

Nyirabrany

Localitate (112)

47,55917

22,02167

137,02

5,80

5,80

2,80

1935

2 pe sapt.

8.

HU_p.2.6.1

002648

Bagamer

Teren arabil (242)

47,4575

21,99333

125,19

7,95

7,95

6,45

1954

2 pe sapt.

9.

HU_p.2.12.2

002662

Biharkeresztes

Localitate (112)

47,11861

21,71528

98,34

6,97

6,97

3,97

1934

2 pe sapt.

10.

HU_p.2.12.2

002661

Berekboszormeny

Localitate (112)

47,05083

21,67889

99,49

8,32

8,32

4,32

1954

2 pe sapt.

11.

HU_p.2.6.1

002647

Letavertes

Localitate (112)

47,38972

21,87917

114,86

8,63

8,63

5,63

1935

2 pe sapt.

12.

HU_p.2.12.2

002804

Biharugra

Localitate (112)

46,98278

21,59778

93,58

6,90

6,90

5,40

1954

1 pe sapt.

13.

HU_p.2.12.2

002803

Geszt

Teren arabil (243)

46,89806

21,57778

91,90

6,14

6,14

3,14

1943

2 pe sapt.

14.

HU_p.2.12.2

002981

Mehkerek

Localitate (112)

46,77944

21,44583

92,94

10,57

9,20

5,40

1985

1 pe sapt.

15.

HU_p.2.13.2

002822

Gyula

Localitate (112)

46,64389

21,28389

88,69

4,80

4,80

1,80

1934

1 pe sapt.

16.

HU_p.2.13.1

002827

Nagykamaras

Localitate (112)

46,4575

21,125

96,93

6,56

6,56

3,64

1953

2 pe sapt.

17.

HU_p.2.13.1

002341

Kevermes

Localitate (112)

46,40667

21,18167

99,26

6,95

6,15

3,15

1953

2 pe sapt.

18.

HU_p.2.13.2

002346

Kiszombor

Localitate (112)

46,18639

20,42639

81,18

8,75

8,75

5,85

1954

2 pe sapt.

19.

HU_p.2.13.2

002348

Apatfalva

Teren arabil (211)

46,18639

20,56028

87,66

9,16

9,16

7,76

1954

2 pe sapt.

20.

HU_p.2.13.2

002350

Nagylak

Păşune (231)

46,18639

20,71694

89,44

7,43

7,43

5,93

1954

2 pe sapt.

Nr. crt.

Cod

foraj

Corpul de apă

Localitatea

Folosinţa

terenului

(CORINE LC)

Coordonata

geografică

(WGS'84)

Coordonata

geografică

(WGS'84

Nivel teren (MB)

Adancime foraj (m)

Poziţie filtru (m)

Anul inceperii observaţiilor

Frecventa

de măsurare

Sup.

Inf.

Puţuri de observaţie pentru calitatea apei

21.

HU_p.2.1.2

k141790018

Gacsaly

Teren arabil (211)

47,94889

22,77389

117,0

67,0

41,0

64,0

2006

1 pe an

22.

HU_p.2.1.2

k141790016

Gacsaly

Păşune (231)

47,93194

22,74361

117,0

106,0

53,0

100,0

2006

1 pe an

23.

HU_p.2.1.2

k142080057

Csenger

Livadă (222)

47,84722

22,63194

111,7

78,0

69,4

75,0

2006

1 pe an

24.

HU_p.2.1.2

GACSG01B

Csenger

Teren arabil (211)

47,83028

22,64417

116,5

9,0

7,4

8,4

2006

2 pe an

25.

HU_p.2.1.2

k142260011

Merk

Teren arabil (211)

47,79639

22,52361

114,0

70,0

65,8

69,0

2006

1 pe an

26.

HU_p.2.3.1

GATER01B

Terem

Teren arabil (211)

47,77944

22,27806

131,9

10,0

7,7

8,7

2006

2 pe an

27.

HU_p.2.6.1

K142320042

Nyirlugos

Teren arabil (211)

47,67778

21,02472

153,8

63,0

18,0

60,0

2006

1 pe an

28.

HU_p.2.6.1

k080240022

Vamospercs

Localitate (112)

47,52528

21,9125

131,0

53,0

41,6

47,2

2006

1 pe an

29.

HU_p.2.6.1

k080380039

Letavertes

Teren arabil (242)

47,38972

21,89139

116,0

60,0

40,0

53,0

2006

1 pe an

30.

HU_p.2.12.2

k080720034

Artand

Localitate (122)

47,11861

21,78667

103,7

69,0

56,0

60,0

2006

1 pe an

31.

HU_p.2.12.2

TIM-I2604A

Sarkadkeresztur

Teren arabil (211)

46,79639

21,36333

85,7

6,0

5,6

6,0

2006

2 pe an

32.

HU_p.2.12.2

k030360106

Sarkad

Localitate (112)

46,72861

21,385

88,6

200,0

170,2

187,0

2006

1 pe an

33.

HU_p.2.13.2

k030440492

Gyula

Teren arabil (243)

46,64389

21,28028

87,7

126,0

85,0

115,0

2006

1 pe an

34.

HU_p.2.13.1

k030670069

Lokoshaza

Pădure (324)

46,4575

21,25222

99,2

91,0

64,0

86,0

2006

1 pe an

35.

HU_p.2.13.1

GADOE01B

Dombegyhaz

Teren arabil (211)

46,305

21,09694

100,9

13,5

11,6

12,6

2006

1 pe an

36.

HU_p.2.13.1

k030780140

Battonya

Teren arabil (211)

46,27111

21,00528

100,5

60,0

57,0

59,0

2006

1 pe an

37.

HU_p.2.13.2

k050520064

Csanadpalota

Teren arabil (211)

46,23722

20,71528

92,3

170,0

154,0

165,0

2006

1 pe an

38.

HU_p.2.13.2

K050570220

Mako

Teren arabil (211)

46,27111

20,52389

83,6

54,0

43,0

48,0

2006

1 pe an

Frecvenţa transmiterii: prima dată pană la data de 30 iunie 2006, apoi, de cate ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul de transmitere: VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămane stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel

ANEXA Nr. 12 la protocol

(Anexa nr. 8.a la Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

SCHIMBUL  DE  DATE

obţinute din măsurători de la radarele meteorologice

Din partea romană:

Conţinutul schimbului de date:

Se vor transmite următoarele date radar, provenite de la radarul Doppler WSR98-D de la Oradea (RDOR):

• Informaţii radar in pseudo-CAPPI(R,Z) 8 bites in cod BUFR. Numele fişierului este: „urrdAAAALLZZ_OOMM.dat", unde primele 4 caractere (urrd) sunt constante şi au semnificaţia de informaţie specifică de radar de la Oradea. Următoarele caractere au semnificaţia:

•AAAA-anul

• LL- luna

• ZZ - ziua

• 00 - ora

• MM -minutul

la momentul efectuării observaţiei radar.

Modul de transmitere:

Informaţiile de la radarul Doppler WSR98-D Oradea vor fi transmise la fiecare 10 minute in serverul FTP de la adresa ftp.met.hu, pe măsura generării lor.

Din partea ungară:

Conţinutul schimbului de date: Datele radar de la VITUKI Budapesta:

• Harta radar integrată cu imagini compozite va fi transmisă la fiecare 15 minute. Numele fişierului este: „brodAAAALLZZ_OOMM.jpg" unde primele 4 caractere (brod) sunt constante şi au semnificaţia de imagine compozită. Următoarele caractere au semnificaţia:

•AAAA-anul

• LL- luna

• ZZ - ziua

• 00 - ora

• MM- minutul

la momentul efectuării observaţiei radar.

Modul de transmitere:

VITUKI Budapesta amplasează datele la fiecare 15 minute pe serverul VITUKI FTP. Partea romană va accesa datele la adresa ftp.vituki.hu.

(Anexa nr. 8.b la Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

AVERTIZĂRI  METEOROLOGICE  PE  BAZA  DATELOR  RADAR

Partea ungară transmite avertizări emise pe baza datelor de la radarele:

• Nyiregyhaza - Napkor

• Budapesta - Pestlorincz

Se transmit avertizări in caz de:

Estimări radar de cantităţi de precipitaţii mai mari decat 25 mm, acumulate in ultimele 6 ore sau mai puţin, cand suprafaţa afectată depăşeşte 100 km2.

Avertizările radar se referă la zona situată la est de Budapesta pană la limita de percepţie a radarelor.

Ora transmiterii: imediat după detectarea fenomenului. In cazul unor fenomene cu durată mare, avertizările se vor actualiza si vor fi emise cu o cadenţă de maximum una la 6 ore.

Modul de transmitere:

Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta la adresa e-mail a Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord, respectiv: spvcluj@meteo.inmh.ro

Forma transmiterii:

Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice periculoase se vor da in clar, specificandu-se următoarele:

-data şi ora emiterii;

-valoarea maximă a precipitaţiei acumulate estimată;

- suprafaţa estimată a teritoriului afectat, in km2, de o precipitaţie mai mare de 25 mm.

ANEXA Nr. 13 la protocol

(Anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)

ADRESELE  POŞTALE  ŞI  TELEFOANELE

instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice

Din partea romană:

Organe centrale:

1. ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA DE METEOROLOGIE -BUCUREŞTI

Sos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, Bucureşti 013686, Romania

Telefon centrală: 40-21-3163240; 40-21-3163116

E-mail: relatii@meteo.inmh.ro

Director general - telefon: 40-21-3164292; Fax: 40-21-3163143

Director tehnic - telefon/fax: 40-21-316 60 98

CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ

Telefon + fax: 40-21-3163732

Telefon + fax: 0-21-3161191

Mobil: 40-723-344447

E-mail :dinu.marasoiu@meteo.inmh.ro

CENTRUL NAŢIONAL DE COMUNICAŢII

Telefon: 40-21-2312138

E-mail: operator@meteo.inmh.ro

2. ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1, 010018 Bucureşti, Romania

Telefon centrală: 40-21-3110146

Telefon mobil: 40-788-235751

                      40-788-235752

                      40-788-235753

Dispeceratul central:

Telefon/Fax: 40-21-3103526

E-mail: dispecer@rowater.ro

Secretariat:

Telefon: 40-21-3151301;

Fax: 40-21-3122174

CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZE HIDROLOGICE (CNPH) din cadrul INHGA:

E-mail: comun@hidro.ro

Tel./Fax.: 40-21-2302157

Mobil: 40-724405329

Organe locale:

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"

DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA-CLUJ

Str. Vanătorului nr. 17, Cluj-Napoca, 3400 Romania

- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028

- Telefon mobil:    +40-788-235758

                            +40-788-235759

                            +40 - 746 - 046240

Dispecerat:

- Telefon + fax: +40 - 264 - 433021

- Fax: +40-264-433026

- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"

DIRECŢIA APELOR CRIŞURI - ORADEA

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 3700 Romania Dispecerat:

- Telefon: +40 - 259 - 443892

- Fax:        +40 - 259 - 444237

                 +40 - 259 - 242064

- Telefon: +40 - 259 - 479166

- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"

DIRECŢIA APELOR MUREŞ - TG. MUREŞ

Str. Samuel Koteles nr. 33, Targu Mureş, 4300 Romania

Telefon: 40-265-265420

Fax: 40-265-265303

Fax: 40-265-267 955

E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

Din partea ungară:

Organe centrale:

-KORNYEZETVEDELMI ES VIZGAZDALKODASI KUTATO INTEZET KHT (VITUKI Kht) (INSTITUTUL DE CERCETĂRI DE PROTECŢIA MEDIULUI SI DE GOSPODĂRIRE A APELOR S.P)

VIZGAZDALKODASI IGAZGATOSAG (DIRECŢIA DE GOSPODĂRIRE A APELOR)

Telefax: 36-1-2150440

ORSZAGOS VIZJELZO SZOLGALAT (OVSZ) (SERVICIUL NAŢIONAL DE PROGNOZĂ HIDROLOGICĂ) H - 1095 Budapest, Kvassay J. ut 1 Telefon: 36-1-215 5001 Telefax: 36-1-216 7670 E-mail: ovsz@vituki.hu, balint@vituki.hu

-  ORSZAGOS METEOROLOGIAI SZOLGALAT (OMSZ) (SERVICIUL NAŢIONAL DE METEOROLOGIE)

H-1024 Budapest, Kitaibel Păi u. 1

H-1525 Budapest, Pf. 38

Telefon: 36-1-346 4694, 36-1-346 4672

Telefax: 36-1-346 4684

E-mail: bonta@met.hu

Organe locale:

-     FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG (FETIKOVIZIG) (DIRECTIAAPELOR TISA SUPERIOARĂ)

H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14

Telefon: 36-42-502 200

Telefax: 36-42-502 202

E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

-    TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG (TIKOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR DE DINCOLO DE TISA)

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10,Pf. 57

Telefon: 36-52-410 677

Telefax: 36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

-   KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG (KOR-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR CRIŞURI)

H - 5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19

Telefon: 36-66-526 400

Telefax: 36 - 66 - 526 407

E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

-ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG (ATI-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR TISA INFERIOARĂ)

H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390

Telefon: 36-62-599 599

Telefax: 36-62-420 774

E-mail: vizrajz@atikovizig.hu

FELSO-TISZA-VIDEKI         KORNYEZETVEDELMI,

TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG

H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14

Telefon: 36-42-310 155

Telefax: 36-42-598 941

E-mail: fetikvf@ktm.x400gw.itb.hu

TISZANTULI                 KORNYEZETVEDELMI,

TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG

H-4025 Debrecen, Piac u. 9/b

Telefon: 36-52-319 406, 36-52-412 653

Telefax: 36-52-310 428

E-mail: tikofe@mail.datanet.hu

KOROS-VIDEKI               KORNYEZETVEDELMI,

TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG

H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7

Telefon:   36-66-362 944, 36-66-463 045, 36-66-463 043

               36-30-2194108 (ugyelet)

Telefax: 36-66-361 755

E-mail: kovikvfi@ktm.x400gw.itb.hu

ALSO-TISZA-VIDEKI           KORNYEZETVEDELMI,

TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG

H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17

Telefon: 36-62-553 033 (kozpont), 36-30-9382 389 (ugyelet)

Telefax: 36-62-553 038

E-mail :atikofi@ktm.x400w.itb.hu

ANEXA Nr. 14 la protocol

INFORMARE

privind proiectele romano-ungare realizate in domeniul de aplicare al Acordului, cu asistentă tehnică sau financiară terţă

1. Proiectul „Managementul bazinului raului transfrontier Crişuri (subbazin al Tisei)"

Oficiul Internaţional al Apei din Paris (Franţa) a acordat asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea proiectului cu titlul de mai sus.

Rezultate si activităţi in cadrul proiectului:

•  armonizarea procedurilor şi structurarea colectării datelor (acord in legătură cu documentele specifice procedurilor comune şi standardelor);

• analiza şi armonizarea bazelor de date şi a sistemului GIS la nivelul bazinului (hărţi tematice şi rapoarte);

•   definiţia şi implementarea proceselor şi schimbul metodologiilor, al rezultatelor măsurătorilor şi observaţiilor (sistem de schimb operaţional);

• asistenţă pentru optimizarea şi armonizarea sistemului de monitoring pentru controlul calităţii apelor şi alarmare in caz de poluări accidentale;

• caracterizarea bazinului (documente de lucru pentru starea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi analiza economică a consumului de apă);

•  armonizarea metodologiei pentru realizarea Planului de management al bazinului transfrontier, in conformitate cu abordarea propusă de grupul de experţi River Basin Management (WG RBM) al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunării (ICPDR), cu luarea in considerare a recomandărilor Directivei-cadru pentru apă, in ceea ce priveşte calitatea apelor şi, in particular, a anexei nr. 7 la aceasta, cat şi a Convenţiei Helsinki (privind utilizarea apelor şi lacurilor transfrontieră);

•  infiinţarea şi animarea unui comitet de pilotaj (Steering Committee Crişuri) compus din specialişti romani, unguri şi francezi, sub egida Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR), pentru proiectul de management transfrontier al raului Crişuri;

• elaborarea Planului armonizat de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru bazinele Crişurilorşi Barcău.

Proiectul va fi finalizat in anul 2007.

2.   Proiec