HOTARARE Nr.
39 din 23 decembrie 2009
pentru acordarea încrederii
Guvernului
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 907 din 23 decembrie 2009
In temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României,
republicată,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în
procesul-verbal din data de 23 decembrie 2009,
având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa
comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2009 asupra
Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de către
domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
Parlamentul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - (1) Se acordă încredere Guvernului, în
componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare
prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera
Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
ANEXA Nr. 1
LISTA
Guvernului României
1. Emil
Boc - prim-ministru
2. Marko
Bela - viceprim-ministru
3. Vasile
Blaga - ministrul
administraţiei şi internelor
4. Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu -
ministrul finanţelor publice
5. Adriean
Videanu - ministrul economiei,
comerţului şi mediului de afaceri
6. Teodor
Baconschi - ministrul afacerilor externe
7. Radu Mircea Berceanu -
ministrul transporturilor şi infrastructurii
8. Borbely
Laszlo - ministrul mediului şi
pădurilor
9. Elena Gabriela
Udrea - ministrul dezvoltării regionale şi
turismului
10. Gabriel
Oprea - ministrul apărării
naţionale
11. Kelemen
Hunor - ministrul culturii şi
patrimoniului naţional
12. Cătălin Marian Predoiu -
ministrul justiţiei
13. Gabriel
Sandu - ministrul comunicaţiilor
şi societăţii informaţionale
14. Mihai Constantin
Şeitan - ministrul muncii, familiei şi protecţiei
sociale
15. Daniel Petru
Funeriu - ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului
16. Cseke
Attila - ministrul sănătăţii
17. Mihail Dumitru -
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
ANEXA Nr. 2
PROGRAM DE GUVERNARE
2009-2012
România a parcurs în ultimii 20 de ani un proces amplu
şi complex de transformare sistemica, de reconstrucţie a cadrului legal, instituţional
şi organizatoric, având ca obiectiv instaurarea unui sistem democratic şi
tranziţia la economia de piaţă.
Din acest punct de vedere, România sfârşitului de an
2009 este una semnificativ diferită de cea din urmă cu 20 de ani. Putem spune
că astăzi România a recuperat o parte dintre valorile naţiunilor moderne.
Integrarea ţării în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană confirmă încheierea
cu succes a etapei de transformare sistemica. Instituţiile economiei de piaţă
sunt funcţionale, iar românii au demonstrat că au deprins rigorile exerciţiului
democratic.
Cu toate acestea, procesul de transformare este departe
de a fi încheiat. Reformele realizate - de multe ori în ritmuri dezamăgitoare
pentru români - sunt incomplete şi imperfecte, motiv pentru care persistă
disfuncţionalităţi în multe domenii, inechităţi şi frustrări sociale. 2009 a
reprezentat anul în care executivul a demonstrat că a înţeles necesitatea unui
nou moment de cotitură: au fost întreprinse primele măsuri ferme de reformă
coerentă a statului, a sistemului legislativ şi a sistemului de educaţie.
Aceasta este o primă realitate de la care pornim în conturarea programului
nostru de guvernare. Continuarea reformei reprezintă prioritatea absolută.
Criza financiară declanşată în 2007 s-a propagat rapid
într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme
nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar şi în prima criză
care prefigurează o reaşezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi
putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de
viziune şi responsabilitate politică în perioada de creştere. Pe lângă efectele
evidente de scădere a producţiei, creştere a şomajului, deteriorare a nivelului
de trai şi sporire a incertitudinii şi instabilităţii, criza a pus în evidenţă
o serie de probleme privind eficienţa unor instituţii. Executivul a înţeles
rapid necesitatea încheierii acordului de finanţare cu instituţiile
internaţionale şi a creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene.
Au fost adoptate măsuri de reorganizare instituţională şi de reaşezare a
finanţelor publice pe fundamente sănătoase.
Modernizarea administraţiei publice rămâne un obiectiv
prioritar, căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual trebuie
să fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituţiilor
publice. Intârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opţiune! Sunt în
joc şansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE şi în cadrul
unei economii mondiale tot mai competitive.
Dincolo de priorităţile pe termen scurt, de relansare
economică, şi de cele pe termen mediu, legate de continuarea integrării în UE,
este timpul să fie declanşată o dezbatere la nivel naţional cu privire la obiectivele
şi proiectele pe termen lung. O etapă istorică s-a încheiat şi trebuie să
conturăm drumul pentru viitor. Deşi un program de guvernare reprezintă agenda
de lucru a unui guvern cu un mandat limitat în timp, el se înscrie într-o
succesiune pe termen lung, care trebuie să fie cât mai coerentă şi consecventă
cu putinţă. Nu ne putem permite să o luăm de la capăt iar şi iar!
Programul de guvernare pe care îl supunem aprobării
Parlamentului are în vedere 3 etape:
- Pe termen scurt, prioritatea Guvernului va fi
legată de relansarea economică şi asigurarea sustenabilităţii politicilor
publice. In primul rând, avem în vedere respectarea acordului cu
instituţiile financiare internaţionale prin promovarea rapidă a unui buget
pentru anul 2010 care să se înscrie în reperele convenite. Acordul oferă, pe de
o parte, cadrul de stabilitate macroeconomică necesar funcţionării în bune
condiţii a economiei şi, pe de altă parte, impulsul pentru reforme structurale
care să asigure sustenabilitatea pe termen lung şi sporirea eficienţei
politicilor publice. Orice derapaj riscă să aibă efecte destabilizatoare extrem
de puternice. In al doilea rând, optăm pentru menţinerea actualelor facilităţi
fiscale, în vigoare în 2009. Strategia de redresare macroeconomică trebuie să
se bazeze pe tripleta care se compune din reducerea datoriei şi a deficitului,
creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi reforma sistemului de protecţie
socială, componente indispensabile pentru majoritatea programelor de relansare
economică din ţările UE.
- Pe termen mediu, Guvernul se va concentra pe
continuarea procesului de integrare europeană, acordând o atenţie specială
pregătirii pentru adoptarea euro. Criteriile de la Maastricht, care trebuie
îndeplinite ca o condiţie prealabilă trecerii la euro, impun deja un cadru
foarte riguros pentru politicile macroeconomice din perioada următoare. Acesta
trebuie însă completat cu măsuri de ordin structural, care să asigure buna
funcţionare şi competitivitatea economiei româneşti şi după adoptarea euro. Astfel,
investiţiile în infrastructură reprezintă o prioritate, având în vedere
decalajele mari care ne separă de ţările europene în acest domeniu.
Flexibilizarea şi creşterea eficienţei diverselor pieţe, îmbunătăţirea şi în
aceiaşi timp asigurarea predictibilităţii cadrului legal şi fiscal în care
operează mediul de afaceri, stimularea dezvoltării de abilităţi şi competenţe
manageriale sunt printre măsurile ce se vor afla în atenţia Guvernului în
vederea pregătirii economiei româneşti pentru adoptarea euro. Proiectele de
dezvoltare regională şi de dezvoltare a infrastructurii trebuie să contribuie
în mai mare măsură la punerea în valoare a potenţialului economic al României,
inclusiv în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.
- Guvernul îşi propune, de asemenea, să iniţieze
elaborarea unui document în baza căruia să se desfăşoare o largă dezbatere
privind perspectivele, obiectivele şi modelele de dezvoltare pe termen lung. Chiar dacă este membră a Uniunii Europene, România trebuie să îşi
contureze propria ei viziune privind dezvoltarea pe termen lung, pe care să o
confrunte şi să o negocieze în cadrul multilateral oferit de Uniunea Europeană.
Strategia de la Lisabona, care va fi probabil relansată în 2010 cu un nou
orizont de cel puţin 10 ani, constituie o oportunitate pentru care trebuie să
fim pregătiţi.
Documentul va detalia în cele ce urmează aspectele
menţionate mai sus, insistând pe cele imediate, esenţiale pentru depăşirea
crizei. Se prezintă, de asemenea, obiectivele şi măsurile avute în vedere de Guvern,
atât cele cuprinse în acordul cu FMI, cât şi cele ce vizează termenul mediu.
Sunt prezentate detaliat obiectivele şi măsurile avute în vedere la nivelul
domeniilor de activitate guvernamentală.
CAPITOLUL 1
Contextul macroeconomic, intern şi internaţional
Economia românească se află într-o recesiune economică
severă. In primele 9 luni ale anului curent, produsul intern brut (PIB) a
scăzut în termeni reali cu 7,4% comparativ cu perioada similară a anului
trecut. Declinul economic prognozat pentru anul 2009 este în jur de 7,0%, o
redresare moderată de peste 1,0% fiind anticipată pentru 2010.
Dezechilibrul extern nu mai este o sursă de risc.
Contracţia simultană a cererii interne şi a celei externe, pe fondul unei
prudenţe crescute, al încetinirii ritmului de creştere a veniturilor
disponibile şi al menţinerii unor standarde de creditare restrictive, a
determinat o corecţie severă a dezechilibrelor externe de la valorile
nesustenabile înregistrate anterior. Deficitul de cont curent anticipat pentru
sfârşitul anului este de 4,6% din PIB, în reducere cu aproximativ 7,2 puncte
procentuale faţă de cel înregistrat în 2008 (11,8% din PIB, conform datelor
revizuite ale BNR). Deficitul astfel rezultat devine sustenabil, fiind - în
primele 10 luni ale anului curent - finanţat în proporţie de 94% din fluxul de
investiţii străine directe ale nerezidenţilor, care pentru perioada menţionată
au totalizat 3.720 milioane euro.
Deficitul bugetar a devenit un factor de risc.
Deficitul bugetului general consolidat în primele 10 luni ale anului curent a
fost de 5,1% din PIB. Acesta a fost determinat şi de diminuarea veniturilor
bugetare, pe fondul intensificării efectelor crizei economice. Situaţia din
2009, când unui deficit extern prognozat de 4,6% din PIB îi corespunde un surplus
extern al sectorului privat de aproximativ 2,7% din PIB nu este nici normală,
nici sustenabilă. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii economice,
sectorul privat să înregistreze din nou deficite. Pentru ca deficitul de cont
curent al României să rămână în limite sustenabile, este necesar ca începând cu
anul următor deficitul bugetar să se restrângă sub valoarea de 7,3% din PIB
estimată pentru anul acesta.
In primele luni ale anului curent au avut loc corecţii
importante la nivelul pieţei bursiere, iar volatilitatea cursului de schimb al
monedei naţionale a fost mai ridicată până la momentul semnării acordului cu
instituţiile financiare internaţionale.
Incheierea în prima parte a anului curent a unui acord
financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea
Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut
loc pe fondul:
• unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare,
caracterizată de un risc crescut de abandonare a investiţiilor şi retragere a
capitalurilor investitorilor străini, în special din economiile emergente;
• combinării efectului crizei financiare
internaţionale cu următoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei
româneşti:
- ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB
(12,3% în 2008) şi finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin
acumularea de datorie externă pe termen scurt;
- acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent
privată, care a alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului
neguvernamental şi a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii
respectivei datorii în momentul amplificării crizei internaţionale şi al
reducerii lichidităţii pe plan internaţional;
- prociclicitatea politicilor fiscală şi a veniturilor
- deficitul bugetar s-a adâncit de la aproximativ 1% din PIB în 2005 la 4,9%
din PIB în 2008, iar politica veniturilor a alimentat creşterea substanţială a
salariilor din sectorul public, acestea ajungând să se situeze peste nivelul
salariilor din sectorul privat. De altfel, pe fondul atât al creşterii
salariilor individuale, cât şi al majorării numărului de angajaţi din sectorul
public, ponderea cheltuielilor cu salariile sectorului public în PIB a crescut
de la aproximativ 6% în 2004 la 9% la sfârşitul anului 2008 (ceea ce înseamnă
că respectivele cheltuieli au crescut mai repede decât PIB), generându-se
astfel un deficit suplimentar de peste 3% din PIB. Derapaje s-au înregistrat şi
în politica pensiilor, unde prin corelarea de facto a evoluţiilor
pensiilor din sistemul public cu nivelul anual al salariului mediu pe economie
s-a generat un deficit bugetar structural (pe termen lung) de aproape 2% din
PIB, şi aceasta fără a se lua în calcul evoluţia prognozată negativă a
indicatorilor demografici;
- avansul mai rapid al salariilor reale faţă de
productivitatea muncii până în anul 2008. In condiţiile unei pieţe a muncii
tensionate, creşterea veniturilor exprimată în termeni reali s-a situat peste
creşterea productivităţii, alimentând presiunile inflaţioniste;
- persistenţa crescută a inflaţiei, alimentată şi de
existenţa unui exces de cerere ridicat, a limitat amplitudinea ajustărilor
operate de BNR asupra ratei dobânzii de politică monetară.
Din perspectiva autorităţilor române, motivaţiile unui
asemenea acord au fost şi rămân:
• limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel
anticipat iniţial, al crizei internaţionale asupra economiei româneşti. Astfel
s-au evitat ajustări ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populaţiei şi al
operatorilor economici;
• îmbunătăţirea perspectivelor privind evoluţia
economiei româneşti, sustenabilitatea şi coerenţa la nivelul politicilor
publice, prin angajamentul faţă de aplicarea unor reforme în domenii convenite
cu instituţiile financiare internaţionale într-un interval de timp prestabilit;
• accesul cu costuri relativ scăzute la fonduri menite
să substituie eventuala diminuare majoră a fluxurilor de capital către economia
românească.
Incheierea acordului cu instituţiile financiare
internaţionale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:
• asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât
prin atragerea treptată a resurselor împrumutate, cât şi prin intermediul
„Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care
băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din
România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de
România şi să majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă
eventualelor efecte negative ale crizei economice. De altfel, în prima jumătate
a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externă a fost de
aproximativ 82%, peste proiecţiile din programul iniţial agreat cu instituţiile
financiare internaţionale;
• atenuarea volatilităţii cursului de schimb al monedei
naţionale, odată cu diminuarea riscurilor legate de finanţarea externă;
• reducerea primei de risc percepute de investitorii
străini pentru România.
La nivel internaţional, o serie de indicatori economici
tind să sugereze o stabilizare a activităţii. Există totuşi o serie de riscuri
potenţiale care pot încetini tendinţa curentă:
• relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona
euro a fost generată în principal de măsuri cu un caracter temporar.
Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe ţări dezvoltate va pune o
presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor
ar putea fi încetinită;
• efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi
ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua pe
parcursul anului 2010;
• creditarea va continua să fie limitată pe un orizont
de timp mediu. Este de aşteptat ca economiile din Europa să fie mai puternic
afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este
predominantă;
• absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni
sociale;
• contextul regional este incert. Posibilitatea unei
contagiuni datorate devalorizării monedelor unor ţări baltice este încă destul
de ridicată.
Economia României este puternic integrată în economia
UE, astfel încât orice şoc negativ extern se va propaga rapid la nivel intern.
CAPITOLUL 2
Angajamentul pentru buna guvernare a României.
Principiile de guvernare.
Măsuri pentru reluarea creşterii economice
I. Angajamentul pentru buna guvernare a României
Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi le
promovează Guvernul României sunt:
1. revizuirea Constituţiei în vederea modernizării
statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi
punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie
2009;
2. elaborarea unui set de măsuri care să asigure
relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice;
3. respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială
şi Comisia Europeană;
4. asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin
menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numărului de taxe şi impozite;
5. regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe
Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr.
227/2009;
6. adoptarea şi aplicarea Legii responsabilităţii
fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual;
7. revizuirea sistemului de pensii pentru
asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia;
8. sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în
vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea
sistemului naţional de irigaţii;
9. restructurarea aparatului administraţiei publice pe
principii de eficienţă şi performanţă;
10. descentralizarea, inclusiv financiară, a
administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii
europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului
subsidiarităţii, şi introducerea standardelor de cost;
11. sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui
set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor;
12. consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate
pentru cei aflaţi în nevoie;
13. sprijinirea creării de noi locuri de muncă,
inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea graduală a puterii de
cumpărare a populaţiei;
14.realizarea Programului naţional pentru construirea
de locuinţe sociale şi pentru tineri;
15. accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor
europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea
proiectelor realizate;
16. dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii;
17. continuarea reformei în domeniul educaţiei
potrivit Pactului naţional pentru educaţie;
18. reforma în domeniul sănătăţii;
19. continuarea procesului de reformă în domeniul
justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării
politicului în actul de justiţie şi a asigurării accesului egal al tuturor
cetăţenilor la justiţie;
20. lărgirea sferei drepturilor minorităţilor
naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale, etnice a comunităţilor
minoritare;
21. regândirea regiunilor economice de dezvoltare
pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între
dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele
urbane dezvoltate;
22. asigurarea securităţii energetice a României şi a
cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative;
23. asigurarea condiţiilor necesare în domeniul
cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie
şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii
competitivităţii produselor româneşti;
24. relansarea turismului şi a sportului ca domenii de
importanţă naţională;
25. consolidarea rolului şi statutului României în UE
ca al şaptelea stat ca mărime în UE.
II. Principiile de guvernare
Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu
următoarele principii:
1. principiul atribuirii competenţelor exclusiv în
baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare;
2. principiul egalităţii, nediscriminării şi
garantării drepturilor fundamentale;
3. principiul respectării dreptului fiecărui individ
la muncă decentă;
4. principiul eficienţei în normarea intervenţiei
statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei;
5. principiul subsidiarităţii, pentru limitarea sferei
decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi
rezolvate mai eficient la nivel local;
6. principiul proporţionalităţii prin limitarea
conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar
pentru atingerea obiectivelor;
7. principiul contribuţiei şi al solidarităţii în
promovarea progresului social;
8. principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă
de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de
societatea civilă;
9. principiul integrităţii actului de guvernare;
10. principiul responsabilităţii Guvernului României
în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale
statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi
angajamentelor României faţa de UE.
III. Măsuri pentru reluarea creşterii economice
Guvernul îşi afirmă intenţia de menţinere a cotelor de
impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată
(TVA) la valorile existente - 16%, respectiv 19% - pe parcursul perioadei de
guvernare. Totodată, Guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi
predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a
mediului de afaceri. In acelaşi timp, Guvernul, prin asumarea unei coordonări
eficiente cu politica monetară, îşi afirmă angajamentul de adoptare de facto
a monedei euro la 1 ianuarie 2015.
Măsurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de
respectare a angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare
internaţionale şi de susţinere a reluării creşterii economice.
Materializarea riscurilor ce decurg din nerespectarea
obligaţiilor asumate ar conduce la:
• creşterea costurilor finanţărilor alternative, în
condiţiile în care jumătate din tranşele 3 şi 4 ar trebui să contribuie la
finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;
• modificarea în sens negativ a ratingului de ţară al
României;
• amânarea procesului de reluare a creşterii economice;
• presiuni suplimentare de depreciere a monedei
naţionale, cu efecte potenţial negative asupra ratei inflaţiei şi sectorului
financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută în total
credite acordate sectorului privat;
• încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor
dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.
Pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a
evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de
contracţie economică şi la amânarea procesului de redresare economică, este
nevoie ca în primele luni din anul 2010 autorităţile române să ia o serie de
decizii nepopulare, care necesită o voinţă politică deosebită:
• aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul
2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea
unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;
• adoptarea de urgenţă a Legii responsabilităţii
fiscale care să impună bugetarea multianuală şi încadrarea în anvelopa bugetară
aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;
• aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor,
care să elimine privilegiile în materie de pensii şi să asigure
sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii.
Toate aceste măsuri menţionate reprezintă angajamente
ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare
internaţionale.
Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate,
Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru
susţinerea reluării creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilă a
sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la
îmbunătăţirea standardului de viaţă a cetăţeanului:
• controlul eficient al cheltuielilor curente de
administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010
şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de
investiţii, cu efecte negative asupra redresării economice;
• continuarea procesului de consolidare fiscală şi a
agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora
perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;
• creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a
fondurilor de la Uniunea Europeană;
• aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a
măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de
către Comisia Europeană;
• reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din
economie;
• continuarea protejării acelor categorii de populaţie
afectate grav de criza economică;
• orientarea către proiecte de investiţii publice care
vor atrage o parte a forţei de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse
ale crizei economice;
• eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul
întreprinderilor de stat;
• adoptarea Legii responsabilităţii fiscale până în
martie 2010;
• continuarea reformării şi simplificării sistemului de
salarizare în sectorul public;
• adoptarea de măsuri pentru eficientizarea
comportamentului autorităţilor publice locale astfel încât să fie minimizate
riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.
• accelerarea procesului de descentralizare a
administraţiei publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârşitul
anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.
CAPITOLUL 3
Politica fiscal-bugetară
Obiective de guvernare
Obiectivul fundamental al politicii fiscale va fi
refacerea credibilităţii şi stabilităţii finanţelor publice prin:
1. stabilirea unui echilibru corespunzător între
răspunsul pe termen scurt la criza economică şi obiectivele de consolidare pe
termen mediu a finanţelor publice;
2. respectarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010
şi diminuarea nevoii nete de finanţare a sectorului guvernamental;
3. continuarea consolidării fiscale în direcţia
îndeplinirii ţintei de deficit de 3% din PIB prin măsuri structurale care să
asigure sustenabilitatea pe termen mediu şi menţinerea calendarului de adoptare
a monedei euro;
4. promovarea unei politici fiscale anticiclice care
să ofere sustenabilitate procesului de creştere economică;
5. întărirea controlului şi sporirea
responsabilităţilor unităţilor aflate în afara administraţiei centrale
(autorităţi locale, instituţii autofinanţate şi companii de stat), inclusiv
pentru reducerea arieratelor statului;
6. reforma administraţiei fiscale;
7. creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi
îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia.
Direcţii de acţiune
1. Adoptarea bugetului pe anul 2010
• Bugetul anului 2010 reprezintă un angajament al
autorităţilor române pentru realizarea unui progres semnificativ şi continuu în
consolidarea fiscală pentru următorii 3 ani.
• Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea
deficitului la 5,9% din PIB.
• Măsurile propuse vizează corectarea raportului dintre
cheltuielile curente şi cele de investiţii prin:
- raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului
public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate;
- consolidarea reformelor structurale în domeniul
pensiilor prin lărgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictă
a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate;
- o mai bună direcţionare a programelor de asistenţă
socială şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente;
- o politică salarială prudentă în sectorul bugetar,
care să ţină seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.
2. Instituirea unor politici-cadru care să asigure
sustenabilitatea şi predictibilitatea fiscală pe termen lung
• Promovarea Legii responsabilităţii fiscale. Politica
fiscal-bugetară promovată în ultimii ani a demonstrat fragilitatea evidentă a
cadrului instituţional şi lipsa unor reguli adecvate care să diminueze spaţiul
discreţionar fiscal. In acest context, Legea responsabilităţii fiscale va trasa
principiile pe care le va urma politica fiscal-bugetară pentru a respecta
obiectivele pe termen lung ale UE, precum şi standardele pe care trebuie să le
îndeplinească pentru a aduce valoare adăugată stabilităţii şi creşterii
economice. Legea responsabilităţii fiscale va stabili:
- un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu şi
proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale;
- limite privind rectificările bugetare efectuate în
cursul anului;
- reguli fiscale privind cheltuielile şi deficitul
bugetar;
- un consiliu fiscal care să asigure o analiză
independentă a prognozelor bugetare şi a cadrului macroeconomic pe care acestea
se bazează.
• Promovarea Legii privind reforma sistemului de
pensii. România se află în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen
lung, având unul dintre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din
întreaga comunitate europeană. Conform prognozelor UE, în următorii 50 de ani,
cheltuielile României cu pensiile exprimate ca procent în PIB vor creste de la
aproximativ 8% (2009) la 15,8% (2060) ducând România pe locul 5 în topul statelor
UE 27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile ca pondere în PIB. Reforma
sistemului de pensii urmăreşte:
- asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului
public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii
sociale;
- încadrarea cheltuielilor cu asistenţa socială în
limitele sustenabile ale sistemului de pensii;
- eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai
există în sistemul public de pensii şi a regimurilor speciale inechitabile şi
costisitoare de care beneficiază anumiţi angajaţi;
- stimularea economisirii private prin dezvoltarea
sistemului de pensii facultative administrate privat.
3. Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un
nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012
4. Introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe
termen mediu pentru a restabili disciplina bugetară, care să prevadă:
• reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor şi
soldului bugetar;
• reorientarea cheltuielilor publice, prin stabilirea
de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii prin
elaborarea şi punerea în aplicare a unui program multianual de investiţii;
• diminuarea cheltuielilor cu salariile prin mai buna
delimitare a funcţiilor diferitelor autorităţi;
• stabilirea de priorităţi în efectuarea transferurilor
către sectoare economice.
5. Lansarea unei evaluări instituţionale a funcţiilor,
structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public,
cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de
a consolida profesionalismul personalului
6. Lansarea unui plan de acţiune multianual vizând
reforma administraţiei fiscale prin:
• creşterea nivelului veniturilor bugetare prin
promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea
colectării;
• reducerea fraudei şi neconformării în domeniul TVA
şi reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a soluţiona întârzierile în
decontarea rambursărilor;
• îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale în
creştere şi intensificarea controlului asupra contribuabililor în cazul cărora
potenţialul de colectare este mare;
• continuarea programului de reducere a
parafiscalităţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de
avize şi autorizaţii eliberate de către instituţiile publice centrale şi/sau
agenţiile subordonate.
7. Elaborarea în regim de urgenţă a unui sistem de
raportare centralizată a cheltuielilor efectuate de autorităţile locale.
Instituirea unei baze de date a proiectelor de investiţii de la nivel local va
creşte transparenţa cheltuielilor publice şi ar putea conduce la economii
substanţiale de resurse publice pe termen mediu
8. O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă
socială şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel
încât acestea să capete caracter complementar şi să nu constituie unică sursă
de venit pentru cei care au capacitate de muncă
9. Asigurarea interconectării sistemelor de evidenţă
fiscală contribuabil-evidenţa contribuabililor la Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate
10. Perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor
şi impozitelor prin sistemul „Ghişeul unic"
11. Accelerarea procesului de descentralizare a
administraţiei publice, cu asigurarea resurselor financiare corespunzătoare
CAPITOLUL 4
Justiţie şi politici anticorupţie
Obiective de guvernare
1. Adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi
începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor
4 coduri
2. Reforma Ministerului Public
3. Imbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM
4. Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate
5. Ameliorarea stării resurselor umane şi a organizării
sistemului judiciar
6. Ameliorarea coerenţei legislative
7. Reducerea duratei proceselor
8. Continuarea reformelor în sistemul penitenciar
9. Continuarea implicării proactive în agenda europeană
JAI
10. Continuarea reformării Ministerului Justiţiei
Direcţii de acţiune
1. Codurile
Unul din obiectivele fundamentale ale sistemului
judiciar rămâne adoptarea codurilor de procedură şi implementarea celor patru
coduri.
Pentru implementarea codurilor sunt necesare
următoarele măsuri prealabile:
- finalizarea dezbaterilor parlamentare pentru
aprobarea proiectelor de coduri de procedură civilă şi penală, asigurând
respectarea şi echilibrul drepturilor fundamentale în spiritul Convenţiei
europene a drepturilor omului;
- elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare
a celor 4 coduri;
- elaborarea unor studii de impact ale aplicării
codurilor, pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea
lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal şi de procedură penală,
apoi civil şi de procedură civilă;
- evaluarea capacităţilor logistice ale sistemului
judiciar pentru implementarea codurilor;
- îmbunătăţirea bazei logistice a sistemului judiciar
şi a resurselor umane.
2. Ministerul Public
Direcţiile de acţiune pentru îmbunătăţirea structurii
organizatorice a Ministerului Public sunt următoarele:
- desfiinţarea unităţilor de parchet fără un volum de
activitate care să le justifice existenţa;
- organizarea unităţilor de parchet în acord cu
prevederile noului cod penal şi a noului cod de procedură penală ce va fi
adoptat de Parlament;
- simplificarea schemei de personal a Parchetului
General;
- armonizarea competenţelor DNA şi DIICOT;
- stabilirea volumului optim de activitate.
3. Consiliul Superior al Magistraturii
Pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a CSM
se impun următoarele:
- creşterea gradului de reprezentare a societăţii
civile în CSM şi reprezentarea altor profesii juridice în CSM, cum ar fi
profesia de notar, avocat, executor judecătoresc;
- optimizarea competenţelor plenului, secţiilor şi a
cvorumului de vot pentru diferite atribuţii;
- defazarea orarului de desfăşurare a şedinţelor
secţiilor, astfel încât acestea să nu se desfăşoare simultan;
- asigurarea unei mai mari transparenţe a organizării
agendei şedinţelor plenului şi secţiilor;
- întărirea independentei si eficientei Inspecţiei
Judiciare a CSM.
4. Combaterea corupţiei şi a criminalităţii
organizate
Intărirea capacităţii instituţionale şi logistice a DNA
şi DIICOT reprezintă condiţii pentru optimizarea activităţii acestora. Alte
obiective şi direcţii de acţiune sunt:
- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale în desfăşurarea anchetelor;
- creşterea gradului de expertiză şi pregătire
profesională a procurorilor în domenii precum dreptul comercial, bancar,
fiscal, contabil şi financiar;
- depistarea cazurilor de corupţie din sistemul
judiciar şi inculparea celor care săvârşesc astfel de fapte, indiferent de
poziţia acestora în sistemul judiciar;
- creşterea capacităţii de interacţiune şi cooperare
instituţională, inclusiv transfrontalieră, a unităţilor de parchet, inclusiv
cele specializate în lupta anticorupţie, crimă organizată şi terorism.
5. Resursele umane şi organizarea sistemului
judiciar
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- deblocarea şi finanţarea posturilor vacante de
judecător, procuror, grefier, probaţiune, funcţionar public cu statut special în
sistemul judiciar;
- îmbunătăţirea integrităţii personalului din sistemul
judiciar;
- degrevarea judecătorilor de atribuţii administrative;
- redefinirea probelor la concursurile şi examenele de
admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie şi conducere;
- reformarea statutului personalului auxiliar şi
înfiinţarea ordinului grefierilor;
- transparenţă în înregistrarea şi plata orelor
suplimentare;
- desfiinţarea instanţelor cu volum mic de activitate;
- înfiinţarea şi pregătirea operaţionalizării
Tribunalului Ilfov;
- regândirea structurii sistemului de instanţe şi
parchete, în acord cu noile competenţe ale codurilor;
- reforma sistemului de expertize criminalistice;
- continuarea informatizării sistemului judiciar;
- dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă;
- modernizarea statisticii judiciare;
- elaborarea şi implementarea unor politici şi
instrumente noi pentru administrarea eficientă a sistemului judiciar;
- finalizarea legislaţiei privind răspunderea
magistraţilor.
6. Coerenţa legislativă
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- participarea la dezbaterile parlamentare asupra
proiectelor de cod de procedură civilă;
- elaborarea legii (legilor) de punere în aplicare a
codurilor;
- continuarea programelor de integrare a bazelor de
date legislative, inclusiv în plan european;
- analiza critică a legilor cu incidenţă în Justiţie şi
propunerea de proiecte pentru ajustarea acestora în scopul asigurării coerenţei
legislative;
- consultarea mediului de afaceri pentru colectarea de
critici privind cadrul legislativ şi propuneri de îmbunătăţire a acestuia,
urmată de elaborarea de proiecte de acte normative corespunzătoare;
- publicarea unor colecţii de legi şi compendii sub
egida Ministerului Justiţiei.
7. Reducerea duratei proceselor
Implementarea noilor coduri va conduce implicit la
reducerea duratei proceselor civile şi penale.
Până la implementarea noilor coduri se impun măsuri
rapide şi tranzitorii care pot contribui direct sau indirect la reducerea
duratei proceselor, cum ar fi:
- adoptarea unor modificări ale procedurilor în
vigoare (limitarea numărului acţiunilor civile introduse abuziv, reducerea la
minimum necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei de judecată,
eliminarea suspendării automate a cauzei la ridicarea excepţiei de
constituţionalitate);
- îmbunătăţirea, cu consultarea corpurilor
profesionale, a cadrului normativ al exercitării unor profesii juridice, pentru
creşterea transparenţei şi celerităţii în activitatea judiciară în sens larg şi
degrevarea instanţelor de cauze minore; profesia de mediator este un exemplu în
acest sens;
- adoptarea unor modificări ale reglementărilor
privind activitatea executorilor judecătoreşti;
- schimbarea rolului grefierului cu studii juridice
superioare, prin preluarea unor atribuţii administrative aflate actualmente în
sarcina judecătorilor;
- instituirea unor departamente specializate în
cadrul instanţelor, care să se ocupe de procedura de citare;
- continuarea demersurilor pentru reabilitarea
clădirilor care constituie sedii de instanţe şi parchete.
8. Sistemul penitenciar
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- îmbunătăţirea infrastructurii prin cooperarea şi
dezvoltarea de proiecte în parteneriat public-privat;
- atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea
pregătirii profesionale, a condiţiilor de detenţie şi a infrastructurii;
- revizuirea şi optimizarea reglementărilor incidente
pentru eficientizarea activităţilor (de exemplu, corelarea locului de deţinere
cu locul de judecată, eficientizarea transporturilor);
- efectuarea unui studiu privind privatizarea
administrării structurilor de penitenciar.
9. Agenda europeană
Aplicarea Deciziei Comisiei Europene privind
instituirea mecanismului de cooperare şi verificare impune strângerea
legăturilor atât cu comisarul european de resort, cât şi cu ministerele de
resort din statele membre ale UE.
Participarea la consiliile Justiţie şi Afaceri Interne
şi promovarea contribuţiei proactive a ministerului la opera de redactare şi
adoptare a instrumentelor legislative în plan european rămâne o prioritate.
Continuarea cooperării judiciare penale în plan
european şi internaţional va contribui la consolidarea protecţiei şi garantării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
10. Reforma ministerului
Continuarea reformării ministerului, începută în
primăvara lui 2009 prin ameliorarea schemei organizatorice, se va face prin
evaluarea profesională a personalului şi, după caz, printr-o nouă ajustare a
schemei organizatorice, care ar putea decurge din modificările legislative cu
impact în sistemul judiciar adoptate pe parcursul anului 2010 şi a introducerii
unor noi reforme în Justiţie.
Este necesară crearea unor mecanisme şi instrumente
prin care ministerul să poată detaşa cu acordul magistraţilor şi avizul
consultativ al CSM personalul-cheie necesar elaborării politicilor publice în
sistemul judiciar şi a proiectelor de acte normative, precum şi punerea la
dispoziţia ministrului justiţiei a unor prerogative legale prin care să poată interveni
în cazuri excepţionale de perturbare gravă sau întrerupere a actului de
justiţie prin greve, pentru restabilirea legalităţii.
De asemenea, cu consultarea CSM şi a Ministerului
Public, se vor elabora mecanisme şi instrumente legale prin care să fie întărite
prerogativele ministrului justiţiei în cazuri de indisciplină în sistemul
judiciar.
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va fi
reorganizat pentru a se implementa o nouă procedură de înregistrare a
comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ prin renunţarea la judecătorii
delegaţi la registrul comerţului şi introducerea registratorilor comerciali.
CAPITOLUL 5
Educaţie
Obiective de guvernare
1. Dezvoltarea capitalului uman
2. Creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi
continuă
3. Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei
4. Guvernarea va aplica strategia „Educaţie şi
cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza Pactului
naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.
Direcţii de acţiune principale
1. Realizarea unui sistem educaţional stabil,
echitabil, eficient şi relevant
• Reforma procesului de evaluare sub forma evaluării
după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de
învăţare.
• Infiinţarea, prin Serviciul naţional de evaluare şi
examinare, a „băncii naţionale de itemi de evaluare", pe niveluri de
învăţământ şi discipline/module de pregătire. In acest mod se va realiza un
sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă şi va
fi o mai mare transparenţă în notarea elevilor la nivel naţional.
• Elaborarea de politici specifice pentru reducerea
drastică a abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.
• Prin racordarea sistemului naţional unitar de
evaluare la standardele internaţionale se va stimula integrarea ţării în
spaţiul european de învăţământ.
• Elaborarea unei strategii coerente şi unitare
privind sistemul şi instituţiile de învăţământ prin care se pot atinge în cel
mai scurt timp posibil cele opt obiective fixate în Pactul naţional pentru
educaţie.
• Alocarea de fonduri pentru investiţii în
infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi:
- finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din
cauze lipsei de fonduri;
- realizarea de centre şcolare zonale cu internat şi
cantină în mediul rural;
- construirea de noi săli de sport, bazine de înot,
baze sportive.
2. Transformarea educaţiei timpurii în bun public
• Autorităţile vor elabora un nou curriculum pentru
educaţia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor
cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a
deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie să vizeze inclusiv activităţile
educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de
compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregătitoare şi învăţământul
primar.
• O atenţie deosebită se va acorda formării iniţiale şi
continue a personalului implicat în educaţia timpurie. In prezent nu există
nicio formă de pregătire a personalului care să realizeze intervenţie sau
terapie educaţională la nivel de creşe. Cadrele didactice din grădiniţă trebuie
pregătite în acord cu noua legislaţie şi noul curriculum.
• Este necesară înfiinţarea unor echipe
multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din
medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor trebui să evalueze şi să
asiste încă din maternitate copiii cu risc şi apoi să realizeze monitorizarea
şi asistenţa corespunzătoare a acestora. La nivelul celor mai bune grădiniţe se
constituie Centre de resurse pentru părinţi care să ofere consiliere şi
asistenţă părinţilor care au copii cu nevoi speciale. Este de asemenea necesară
extinderea activităţilor educaţionale şi de asistenţă la domiciliul copiilor cu
deficienţe.
• Coordonarea serviciilor oferite de minister cu cele
oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Se impune
stabilirea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca
minister responsabil cu coordonarea proceselor implicate în educaţia timpurie,
în vederea eficientizării intervenţiilor şi a utilizării bugetului alocat.
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului va elabora un sistem unitar de criterii şi indicatori, precum şi
proceduri riguroase de colectare a datelor privind funcţionarea instituţiilor
şi calitatea personalului implicat în educaţia timpurie.
• Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este
cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.
• Elaborarea proiectului de buget luând în considerare
faptul că educaţia timpurie este finanţată de stat. Se va relansa proiectul de
construire a 750 de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de
3-6 ani.
3. Descentralizarea învăţământului preuniversitar
şi creşterea autonomiei şcolilor
Descentralizare financiară, pentru a cărei realizare se vor elabora standarde de cost
specifice. Finanţarea de care va dispune unitatea de învăţământ începând cu
anul şcolar 2010-2011 va avea 4 componente:
- finanţarea de bază, care este formată din
costul standard/elev (preşcolar) + coeficienţi de corecţie (pentru grupuri
minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educaţionale speciale). Ea va acoperi
integral toate cheltuielile de personal, manuale, dotări generale şi
întreţinere curentă. Finanţarea de bază se atribuie, prin administraţiile
financiare judeţene, direct unităţilor de învăţământ, din bugetul de stat;
- finanţarea complementară, care cuprinde
cheltuielile de investiţii, reparaţii capitale şi dezvoltarea reţelei şcolare.
Finanţarea complementară este asigurată din bugetul de stat şi bugetele
consiliilor locale. Consiliul local decide distribuirea finanţării
complementare către şcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională a
acestora, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare a reţelei şcolare;
- finanţarea suplimentară, formată din fonduri
de la consiliile judeţene (fonduri de echilibrare, alte fonduri) şi consiliile
locale, care stabilesc atât cuantumul, cât şi destinaţia acestora;
- autofinanţarea, fonduri obţinute direct de
unitatea de învăţământ în condiţiile stabilite de lege, care sunt gestionate
conform propriilor decizii.
• Descentralizarea administrativă şi a resursei
umane
- Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului va elabora metodologii specifice privind angajarea, motivarea,
dezvoltarea carierei, formarea continuă şi concedierea personalului, astfel
încât aceste decizii să se ia la nivelul unităţii de învăţământ.
- Directorii vor fi angajaţi pe bază de concurs, în
baza unei metodologii specifice, de către Consiliul de administraţie al şcolii.
Consiliul de administraţie va fi format din 1/3 membri cadre didactice din
şcoală, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 - reprezentanţi ai consiliului
local. Directorul va încheia cu consiliul de administraţie un contract de
management.
4. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe
competenţe
• Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie,
agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie
dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel
de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. In Legea
educaţiei naţionale, curriculumul naţional este fundamentat pe cele 8 domenii
de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din
perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:
- comunicare în limba română şi, după caz, în limba
maternă;
- comunicare în limbi străine;
- competenţe în matematică şi competenţe fundamentale
în ştiinţe şi tehnologii;
- competenţe digitale;
- „a învăţa să înveţi";
- competenţe sociale şi civice;
- iniţiativă şi antreprenoriat;
- sensibilitate şi expresie culturală.
• Flexibilizarea curriculumului, pe două dimensiuni:
- prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la
dispoziţia şcolii (CDŞ). Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20%.
In acest fel şcolile vor putea să se centreze pe elev şi pe nevoile
comunităţii, dar şi să se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri către
beneficiari;
- prin creşterea gradelor de libertate a profesorului
în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculumui
naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. In funcţie de
caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte,
profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit
pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea
cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare.
Pentru prima dată, flexibilizarea curriculară va permite profesorului să
realizeze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev. Flexibilizarea
curriculumului va produce individualizarea învăţării.
5. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în
învăţământul superior de stat şi privat
Programele de masterat şi doctorat reprezintă principalele
puncte slabe ale învăţământului superior românesc. Pentru a remedia această
situaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
universităţile trebuie să întreprindă, de urgenţă, următoarele acţiuni:
• acreditarea, de către ARACIS, a tuturor
universităţilor care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea
se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte,
permiţând astfel universităţilor să-şi dezvolte flexibil propriile programe de
masterat şi doctorat. Universităţile neacreditate de către ARACIS pentru studii
de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile
statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare;
• finanţarea preferenţială a studiilor de masterat în
limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă cu
universităţi de prestigiu din străinătate;
- diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor.
Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învăţământ superior
acreditate vor fi evaluate de către ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii
riguroase şi a unor indicatori de performanţă măsurabili, pentru a fi
diferenţiate şi ierarhizate:
- de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii:
licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de
studii graduale şi postgraduale);
- de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat);
- de educaţie (licenţă);
• evaluarea şi ierarhizarea programelor de studii.
Programele de studii sunt mai uşor de comparat şi ierarhizat decât
instituţiile. Ministerul va elabora o metodologie specifică, aprobată prin
hotărâre de guvern, prin care programele de studiu din cadrul aceluiaşi domeniu
de studiu vor fi comparate şi ierarhizate la nivel naţional. Rezultatele
ierarhizărilor vor fi făcute publice. Programele de studiu din fruntea
ierarhiei vor avea prioritate în finanţare prin alocarea granturilor de studiu.
Programele de calitate slabă din universităţile publice nu vor mai primi bani
publici pentru şcolarizarea studenţilor;
• înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin
care să se monitorizeze permanent starea învăţământului superior.
6. Stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor
calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării
• Guvernul României deschide un cont printr-un
depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita
a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea
învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Părinţii/tutorii
copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi
sume, în limita a 500 EUR/an, care devin deductibile din impozitul pe venit.
Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri
strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie. Existenţa unui
asemenea cont, ca şi sporirea lui prin deduceri fiscale pot contribui
substanţial la dezvoltarea unei culturi a învăţării în societatea noastră. O
prevedere similară există în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea
Cunoaşterii Măsura 6. Stimularea puternică a educaţiei permanente. Acţiunea
6.3. - Crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare
nou-născut din România".
7. Generalizarea programului „Şcoala de după
şcoală"
• Programul lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului va oferi finanţarea şi metodologiile prin care
unităţile de învăţământ vor putea să-şi extindă activităţile cu elevii după
orele de curs, asigurând, timp de 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport,
supraveghere şi protecţia propriilor elevi. In parteneriat cu Asociaţiile
părinţilor, şcolile pot oferi, după orele de curs, activităţi de învăţare
remedială pentru cei cu deficienţe de învăţare sau de accelerare a învăţării
pentru copiii supradotaţi.
8. Structura sistemului naţional de învăţământ
• Sistemul naţional de învăţământ este constituit din
ansamblul unităţilor de stat, particulare şi confesionale.
• Finanţarea de bază a unităţilor din sistemul naţional
la nivelul învăţământului obligatoriu se asigură de la bugetul de stat.
Direcţii de acţiune suplimentare
1. Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi
crearea unei biblioteci virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate
resursele de învăţare în format digital.
• Toate conţinuturile ce trebuie învăţate la şcoală,
toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de probe de verificare a
cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent
oricărui elev sau profesor, pe o platformă de învăţare tip LMS (Learning
Management System), on-line. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi
procesate digital şi stocate pe platforma de e-learning. Prin internet, orice
elev va avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor.
• Se vor crea „laboratoare virtuale" pentru a
compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. Pentru fiecare
disciplină, se va crea o bază de resurse digitale, astfel încât fiecare
profesor sau elev să poată avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi
instrumentele necesare pentru o învăţare cât mai eficientă.
• Producţia de conţinuturi digitale pentru învăţare (e-contents)
va deveni un criteriu de performanţă profesională al profesorilor.
Curriculumul digital şi biblioteca şcolară virtuală vor fi îmbogăţite
permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale.
2. Constituirea consorţiilor şcolare
• Consorţiile şcolare sunt înţelegeri contractuale
între unităţile şcolare dintr-o arie geografică. Formarea consorţiilor şcolare
se face cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii pentru educaţie, a
resurselor materiale şi a forţei de muncă. Consorţiile vor permite libera
circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticală (de exemplu,
gimnazii-licee) sau pe orizontală (de exemplu, liceu-liceu), astfel încât
restructurarea ciclurilor curriculare să nu producă sincope în normele
didactice şi să permită accesul neîngrădit la resursele de învăţare.
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului va elabora metodologia privind constituirea consorţiilor şcolare.
3. Definitivarea în conformitate cu Cadrul european
al calificărilor a cadrului şi a Registrului naţional al calificărilor
• Pentru fiecare program de studiu pe care îl
desfăşoară, universităţile trebuie să definească riguros calificarea la care
duce acesta, în termeni de competenţe şi rezultate ale învăţării. Curriculumul
se va stabili astfel încât să maximizeze atingerea calificării, iar ponderea
disciplinelor în dobândirea calificării finale se va reflecta în unităţile de
credit alocate (ECTS). La nivel naţional, cadrul calificărilor se va stabili
prin colaborarea dintre universităţi, asociaţiile profesionale şi angajatori.
Calitatea unui program de studiu va fi evaluată în funcţie de măsura în care
curriculumul duce la formarea calificării dorite.
4. In domeniul învăţământului şi educaţiei pentru
minorităţile naţionale se vor avea în vedere:
• accesul egal la educaţie în toate ciclurile de
învăţământ în instituţii de sine stătătoare sau multiculturale;
• asigurarea cu manuale şcolare în limba maternă;
• asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române
şi limbii materne. Disciplina limba şi literatura română se predă pe tot
parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale
specifice;
• în învăţământul preuniversitar cu predare în limbile
minorităţilor naţionale disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia
disciplinei limba şi literatura română;
• promovarea interculturalităţii.
In structura ISE va funcţiona o secţie pentru
cercetarea şi dezvoltarea învăţământului în limbile minorităţilor, cu rolul de
a realiza o bază de documentare şi o bază de date educaţională în domeniul
curricular, a programelor de formare pentru cadrele didactice şi înlesnirea
învăţământului profesional şi tehnic.
5. Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul
acesteia.
6. Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru
educaţia de bază, complementară şi continuă.
CAPITOLUL 6
Sănătate
Obiective de guvernare
1. Imbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei,
creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar
românesc cu cel din Uniunea Europeană
2. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a
serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani
3. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare
precoce a bolilor
4. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din
mediul rural
5. Participarea personalului sanitar la un program de
educaţie continuă garantat de către stat
6. Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor
publici
Direcţii de acţiune
• Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma
sistemului de sănătate publică
• Punerea în aplicare a unui program naţional de
investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele
europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene
• Elaborarea planului naţional de paturi corelat cu
nevoile de asistenţă medicală a populaţiei
• Elaborarea planului naţional de resurse umane în
domeniul medical
• Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul
de sănătate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în
managementul spitalicesc
• Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte
investiţionale în sistemul de sănătate şi dezvoltarea parteneriatelor
public-private
• Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă
• Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de
asistenţă, de la medicina primară până la nivel spitalicesc
• Infiinţarea de centre multifuncţionale, în special în
mediul rural
• Informatizarea sistemului sanitar cu interconectarea
tuturor furnizorilor de servicii medicale pentru controlul costurilor
• Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor
manageriale la toate nivelurile
• Introducerea de standarde pentru toate nivelurile
sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii
serviciilor medicale
1. Susţinerea asistenţei medicale primare
• Dezvoltarea medicinei de familie prin creşterea
alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de
familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de
prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică
• Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de
diagnostic şi tratament, astfel încât după următorii trei ani să existe un
nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară
• Elaborarea de ghiduri şi asigurarea de consultanţă
pentru accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi dotarea
dispensarelor din mediul rural
• Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de
la stat către medicii care le deţin în administrare
• Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală
comunitară
• Dezvoltarea accentuată a serviciilor de îngrijiri la
domiciliu printr-o colaborare strânsă cu structurile de specialitate ale
autorităţilor publice locale
•Asigurarea unei asistenţe medicale primare, accesibilă
în egală măsură pentru locuitorii tuturor judeţelor ţării, pornind de la
medicina de familie, prin asistenţa medicală ambulatorie şi până la cea
spitalicească
2. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
• Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin
creşterea alocării fondurilor şi accesarea de programe cu finanţare europeană
• Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi
atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate
3. Eficientizarea şi modernizarea serviciilor
spitaliceşti
• Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor
de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană
• Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă
regionale la standarde europene
• Restructurarea sistemului de asistenţă medicală
spitalicească prin utilizarea eficientă a resurselor umane
• Imbunătăţirea managementului spitalelor prin
introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor
• Imbunătăţirea sistemului de internări de scurtă
durată şi a îngrijirilor la domiciliu
• Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor
medicale şi nemedicale prin parteneriate public-private
• Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz
rezolvat
• Demararea efectivă a procesului de acreditare a
spitalelor astfel încât să existe „un standard de spital" care să asigure
reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii
• Extinderea reţelei de centre medico-sociale care să
permită degrevarea spitalelor de pacienţii cu probleme predominant sociale şi
nu medicale
4. Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc
• Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi
dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toate
zonele ţării
• Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv
aerian sau naval
• Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară
pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari
distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale
5. Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica
medicamentului
• Garantarea susţinerii financiare de către stat a
programelor naţionale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.)
• Lansarea unui nou program naţional de sănătate
pentru tratamentul infarctului miocardic acut
• Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate
şi gratuite pentru toată perioada anului
• Compensarea, în funcţie de posibilităţile bugetare,
în proporţie de 90% din preţul de referinţă, al medicamentelor pentru
pensionari şi persoane cu venituri mici
• Asigurarea, conform posibilităţilor bugetare, de
medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze
• Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte
farmaceutice în mediul rural sau zone izolate
• Stabilirea transparentă a preţurilor şi a
criteriilor de compensare în funcţie de eficacitate şi eficienţă
6. Asistenţa sanitară în mediul rural
• Stimularea folosirii de personal medical
contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau
domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului
medical
• Creşterea stimulentelor financiare (prime de
instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele
neacoperite cu asistenţă medicală
• Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale
pentru asistenţa medicală de bază
• Organizarea centrelor de permanenţă pentru
asigurarea asistenţei medicale permanente în mediul rural
• Dotarea cu ambulanţe de intervenţie a centrelor de
permanenţă din mediul rural
• Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate
în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie
(în special pentru elevi) în patologia dentară
• Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi
laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20
unităţi mobile repartizate geografic
7. Dezvoltarea sănătăţii publice
• Extinderea programului naţional de imunizări prin
introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE
• Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor,
pensionarilor şi a persoanelor cu risc
• Acces universal şi gratuit la servicii de planificare
familială
• Corelarea acţiunilor din România cu Programul
comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea
Europeană
• Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru
elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi)
• Stimularea creşterii calităţii sistemului de
asistenţă medico-sanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi al
asistenţilor comunitari
8. Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat
• Stimularea asigurărilor de sănătate private prin
delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private
• Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului
public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public
• Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar
CAPITOLUL 7
Piaţa muncii
Obiective de guvernare
1. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de
ocupare a forţei de muncă
2. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii
3. Intărirea dialogului social la toate nivelurile în
scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială
Direcţii de acţiune
• Finalizarea şi implementarea sistemului unitar de
salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar, care
să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii
şi domenii de activitate bugetară
• Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în
anul 2013
• Creşterea participării la formarea profesională la
minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea
înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale
• Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene
destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de
formare profesională şi ocupaţională
• Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere
a lucrătorilor
• Sprijinirea dialogului angajator - angajat în ceea ce
priveşte flexibilizarea programului de lucru şi facilitarea mobilităţii
ocupaţionale, profesionale şi geografice
• Restructurarea centrelor de formare profesională şi
plasarea lor într-un sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare
profesională
• Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării
salariaţilor la formarea profesională continuă
• Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru
persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile
• Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a
măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru
• Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor
instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în
actul de control al raporturilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte
asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă
• Revederea întregului pachet de legi privind
sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă
• Restructurarea şi revitalizarea dialogului social la
nivel naţional prin revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea
Consiliului Economic şi Social în ceea ce priveşte adaptarea acesteia la
nivelul practicii din Uniunea Europeană şi ţările membre
CAPITOLUL 8
Asigurări sociale
Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului
public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii
sociale
2. Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai
există în sistemul public de pensii
3. Stimularea economisirii private prin pensiile
facultative administrate privat
Direcţii de acţiune
• Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea
legii sistemului unitar de pensii publice
• Elaborarea legislaţiei necesare preluării unor active
ce se cuveneau sistemului public de pensii care nu au fost preluate odată cu
integrarea în sistemul public a unor sisteme independente de pensii
• Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte
pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum
şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii
nr. 218/2008
• Infiinţarea fondului de garantare a drepturilor
participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare
şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat
CAPITOLUL 9
Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse
Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare
pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea
violenţei în familie
2. Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile
defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile
speciale acordate copilului în dificultate
3. Asigurarea echilibrului socioeconomic al familiilor
din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al
persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare
4. Promovarea participării active a femeii la luarea
deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor
de orice natură
5. Revizuirea concepţiei programelor de asistenţă
socială prin orientarea acestora în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe
familie şi restructurarea celor peste 200 de prestaţii sociale existente atât
la nivel naţional, cât şi local, astfel încât acestea să reprezinte o formă
complementară de protecţie socială şi nu să constituie unica sursă de venit
pentru cei care au capacitate de muncă
Direcţii de acţiune
1. Familie
• Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă
socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual
• Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu
cea profesională
• Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în
domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale
privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare
necesare
• Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru
integrarea familiei rome în societate
• Infiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei
în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali
• Imbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a
venitului minim garantat
2. Protecţia copilului
• Acordarea de gratuităţi în vederea accesului la
educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural
(uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome
• Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile
defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile
speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru
copii, în perioada 2010-2013, şi acordarea acesteia în funcţie de veniturile
familiei
• Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora
în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de
creşe de către structurile societăţii civile
• Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii
profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu
• Stimularea structurilor societăţii civile pentru
dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul
protecţiei drepturilor copilului
• Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii
publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea
familiei extinse ca alternativă
3. Egalitatea de şanse
• Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe
piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin
consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii
ierarhice ale Guvernului
• Diminuarea discriminărilor etnice
• Creşterea capacităţii instituţionale pentru
implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi
promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe
fondurile structurale
• Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică
gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice
• Transformarea unităţilor medico-sociale în centre
pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente
• Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu
handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare
• Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate
pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea
încadrării lor în muncă
• Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor
alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi
afecţiuni multiple, prin programe specifice
• Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la
suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea
în imobile
• Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a
personalului dedicat problematicii minorităţii rome, respectiv actualizarea
strategiei în materie a Guvernului
• Susţinerea participării active a societăţii civile
la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului
CAPITOLUL 10
Tineret şi sport
Obiective de guvernare
1. Realizarea unui sistem de securitate socială activă
pentru tineri
2. Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu
specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi
specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei
de muncă tinere
3. Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii
sportive
4. Valorificarea economică a activităţilor sportive şi
creşterea rolului managementului sportiv
5. Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în
şcoli
6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului
şi sprijinirea sportului de performanţă
7. Susţinerea activităţilor de tineret specifice
minorităţilor naţionale, pentru întărirea diversităţii şi incluziunea socială a
acestora
8. Sprijinirea cu prioritate a programelor,
iniţiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică a
tineretului nostru
Direcţii de acţiune
1. Tineret
• Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din
familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse
• Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi
instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie
de tineret şi sport
• Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va
cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi
alte măsuri legislative
• Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru
studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student,
indiferent de forma sau caracterul învăţământului
• Reglementarea rolului, responsabilităţilor şi
interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi
• Crearea unei reţele de centre de consultanţă şi
informare pentru tineret
• Sprijinirea creării unor produse bancare de
creditare pentru studenţi
• Sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor tineri,
prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura
antreprenorială
• Lărgirea posibilităţilor de integrare socială pentru
copii şi tineri cu dizabilităţi sau proveniţi de la centre de plasament
• Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau
nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform
funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la
standardele UE prin parteneriate public-private
• Infiinţarea în parteneriat cu organizaţii
neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de
dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi
în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret Aceste centre vor
încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova
• Infiinţarea unei direcţii de programe de tineret
România - Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea
activităţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile
neguvernamentale din România şi Republica Moldova
• Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la
standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private
2. Sport
• Organizarea de întreceri sportive internaţionale,
susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează
• Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul
de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE
în materie
• Implicarea şi cointeresarea autorităţilor
administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale,
precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean
• Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în
şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi
naţional
• Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare
în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului
• Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a
cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii
asociaţiilor şi a cluburilor sportive
• Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi
cluburi sportive
• Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv
pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de
persoane către această disciplină
• Asigurarea unei traiectorii de tip „dublă
carieră" sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi
calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a
sprijini reintegrarea lor în societate
• Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru
disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional
• Infiinţarea unor centre moderne de recuperare
sportivă
CAPITOLUL 11
Mediul de afaceri, IMM-urile, concurenţa şi
protecţia consumatorului
Obiective de guvernare
1. Imbunătăţirea calităţii actului administrativ, a
procesului decizional şi a managementului şi coordonării orizontale a
politicilor publice
2. Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze
competitivitatea firmelor şi dezvoltarea de abilităţi şi competenţe
antreprenoriale ridicate, capabile să facă faţă competiţiei atât pe piaţa unică
europeană, cât şi în exteriorul UE
3. Stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga,
capta şi reţine valoare în lanţul naţional productiv, bazată pe procese,
produse şi servicii
4. Creşterea încrederii consumatorilor, bazată pe o
protecţie eficientă şi drepturi consistente
Direcţii de acţiune
• Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ
şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, a poverii administrative
şi fiscale şi a parafiscalităţii; se va urmări reducerea numărului de proceduri
administrative, a duratei de obţinere a autorizaţiilor, avizelor, licenţelor,
permiselor, a costurilor acestor proceduri şi implicit scăderea corupţiei
• Accelerarea reformelor procompetitive şi promovarea
unui mediu concurenţial corect
• Elaborarea şi implementarea unei strategii
integrate şi transparente pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri, pe baza evaluării şi valorificării factorilor cu impact asupra
competitivităţii firmelor şi a promovării măsurilor de îmbunătăţire a cadrului
legislativ şi organizatoric
• Dezvoltarea, în cadrul sistemului de învăţământ şi în
sisteme de pregătire specializate, a culturii antreprenoriale, întărirea
performanţelor manageriale şi încurajarea spiritului inovator; în acest context
sunt necesare eforturi pentru conştientizarea în mediul de afaceri românesc a
importanţei drepturilor de proprietate intelectuală, managementului calităţii,
managementului activelor intangibile, în particular al brevetelor de invenţie
şi al mărcilor - stimularea utilizării acestora
• Aplicarea noului cadru de politici în domeniul IMM al
Comisiei Europene - Small Business Act
• Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile
structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin
intermediul EXIMBANK, CEC, Fondului Român de Garantare pentru IMM, a Fondului
de Garantare pentru Agricultură, a Fondului Român de Contragarantare pentru IMM
înfiinţat în 2009
• Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a
consumatorilor prin aplicarea efectivă a legislaţiei; protecţia consumatorilor
împotriva practicilor comerciale incorecte, precum şi a riscurilor care pot să
le afecteze viaţa, sănătatea, securitatea şi interesele economice; dezvoltarea
cooperării cu organismele Uniunii Europene, cu statele membre, precum şi cu
societatea civilă; stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi
asociativă a consumatorilor în completarea protecţiei directe oferite de instituţiile
statului
1. Intreprinderile mici şi mijlocii (IMM)
• Crearea cadrului instituţional, legislativ şi
financiar favorabil susţinerii IMM-urilorşi a iniţiativei private
• Contracararea efectelor crizei economice globale
prin implementarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri de natură economică şi
de reglementare fiscală, în vederea susţinerii şi stimulării IMM- urilor
• Racordarea politicilor în domeniul IMM-urilor la
obiectivele Lisabona
• Dezvoltarea capacităţii tehnologice a IMM-urilor
• Implementarea politicii în domeniul cooperaţiei
• Sprijinirea întreprinzătorilor agricoli şi a
gospodăriilor familiale
• Stimularea activităţii de producţie şi valorificare
din resurse locale
• Sprijinirea activităţilor inovative
• Dezvoltarea bazei antreprenoriale durabile
2. Comerţ exterior
• Implementarea, susţinerea şi monitorizarea
implementării Strategiei naţionale de export, inclusiv dezvoltarea de strategii
regionale de competitivitate la export în parteneriat public-privat
• Derularea programului „Exportul românesc" în
teritoriu, pentru extinderea bazei de exportatori la nivel local
• Corelarea activităţilor promoţionale şi de acces pe
pieţe non-UE la nivel naţional cu cele la nivelul UE, prin participarea activă
la Comitetul Consultativ de Acces pe Pieţe al Comisiei Europene
• Creşterea contribuţiei Consiliului de Export la
coordonarea reţelelor de sprijin pentru exportatori, la nivel central şi
regional, utilizându-se în acest scop resursele oferite prin programul de
cooperare cu ITC - Geneva (International Trade Center)
• Rezervarea drepturilor care decurg pentru România
din Tratatul de aderare (în special pentru domeniul agriculturii), care poate
fi sprijinită şi prin contribuţia instituţiei la formularea şi definitivarea
mandatului de negociere al Comisiei Europene în cadrul actualei Runde de
negociere a Organizaţiei Mondiale a Comerţului
• Urmărirea deschiderii de noi pieţe pentru exporturile
româneşti, atât prin negocierile comerciale multilaterale, cât şi prin cele
privind noi acorduri de comerţ liber ale UE
• Instruirea reprezentanţilor instituţiei din reţeaua
externă pentru semnalarea cu precădere a situaţiilor în care exporturile
româneşti de bunuri şi servicii sunt discriminate
3. Mediul de afaceri
• Utilizare mai bună a pieţei de capital de către
autorităţi prin:
- plasarea prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB)
a unor emisiuni de obligaţiuni de stat;
- vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertă publică, a
unor pachete de acţiuni la companii deţinute de stat din domeniul energetic;
- oferte suplimentare de acţiuni ale unor societăţi
deja listate la BVB la care statul deţine încă acţiuni.
• Iniţierea proiectelor de acte normative având ca
scop consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea activităţilor din domeniul
profesiilor liberale
• Intensificarea dialogului şi creşterea
transparenţei reglementărilor, prin formalizarea consultărilor publice-private
în sfera managementului reglementărilor din domeniul mediului de afaceri şi
profesiilor liberale
• Reducerea şi simplificarea procedurilor
administrative cu impact asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale,
inclusiv prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unor birouri (ghişee) unice,
pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative
• Implementarea cadrului legal de reglementare a
activităţilor din domeniul profesiilor liberale, în concordanţă cu prevederile
europene privind recunoaşterea calificării profesionale şi serviciile pe piaţa
internă
• Colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul
instituţiilor publice centrale pe teme referitoare la impactul integrării
europene asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale
4. Protecţia consumatorului
• Continuarea procesului de preluare a acquis-ului
comunitar
• Dezvoltarea cooperării cu mediul de afaceri, ca
instrument pentru promovarea şi protecţia intereselor consumatorilor
• Dezvoltarea capacităţii administrative a ANPC
• Desfăşurarea de acţiuni de control pentru asigurarea
cerinţelor de securitate şi/sau de conformitate a produselor şi serviciilor,
precum şi în scopul protecţiei drepturilor şi intereselor economice ale
consumatorilor privind furnizarea de produse şi servicii, inclusiv servicii
financiare şi de interes public
• Rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor, cooperarea
cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale şi, după caz,
cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de acţiuni
de control, efectuarea schimbului rapid de informaţii privind produsele
periculoase, atât cu oficiile teritoriale ale ANPC, cât şi cu alte instituţii
ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii similare din
statele membre ale Uniunii Europene, prin Sistemul european RAPEX de schimb
rapid de informaţii privind produsele periculoase
• Realizarea de acţiuni specifice de control privind
regimul metalelor preţioase, verificarea îndeplinirii condiţiilor în baza
cărora au fost autorizaţi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu
metale preţioase
• Dezvoltarea instrumentelor de informare şi educare
a consumatorilor
• Asigurarea de sprijin şi consultanţă pentru
organizaţiile neguvernamentale de consumatori
CAPITOLUL 12
Infrastructura de transport
Obiective de guvernare
1. Asigurarea coerenţei şi continuităţii pe termen lung
a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea Pactului naţional „Autostrăzile
României", finanţat cu cel puţin 1% din PIB
2. Refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în
concordanţă cu cea rutieră, astfel încât cel puţin traficul greu de mărfuri să
redevină atractiv pe transportul feroviar
3. Dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime
româneşti astfel încât acestea să devină poarta maritimă din est a UE
4. Imbunătăţirea condiţiilor de trafic fluvial pe
sectorul românesc al Dunării la nivel european
5. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv
în zonele cu activitate turistică importantă
6. Mărirea perioadei de garanţie a lucrărilor
realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport
7. Ocolirea localităţilor aglomerate prin realizarea unui
program naţional de centuri ocolitoare
8. Asigurarea unui nivel calitativ european până în
anul 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale
9. Reducerea constantă a numărului de victime ale
accidentelor de circulaţie rutieră
10. Creşterea vitezei pe calea ferată în medie cu 25%
şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de
călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor la frontieră
11. Innoirea şi modernizarea parcului existent de
material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată şi asigurarea
legăturilor între marile oraşe prin trenuri intercity
12. Asigurarea condiţiilor de transport aerian
pasageri/marfă din toate regiunile ţării
Direcţii de acţiune
Transport rutier
• Instituirea unui mod echitabil de colectare a
taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum
foloseşti" şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe
• Reorganizarea activităţii de construcţie şi
întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul
CNADNR a activităţilor: de autostrăzi, de drumuri naţionale, de centuri
ocolitoare
• Imbunătăţirea legislaţiei privind modalităţile şi
condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii
infrastructurii de transport
• Modificarea legislaţiei privind relocarea
utilităţilor pentru realizarea autostrăzilor şi a centurilor ocolitoare, prin
implicarea proprietarilor acestor utilităţi urmărindu-se respectarea unor
termene şi costuri de relocare minime
• Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor
avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport,
astfel încât să se asigure termene minime de obţinere a acestora
• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care
nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de
finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii
• Utilizarea, acolo unde este cazul, a concesiunii de
lucrări
Autostrăzi
• Realizarea Pactului naţional „Autostrăzile
României" pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi realizate
până în 2020, cu asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţare la nivelul
necesar
• Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV
paneuropean între Nădlac şi Sibiu (total 349 km) şi între Cernavodă şi
Constanţa, inclusiv Centura Constanţa (total 74 km) la nivel de autostradă până
în anul 2012
• Finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254
km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porţiunea
între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie identificate alte soluţii de
finanţare şi realizare
• Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti -
Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie
realizat prin concesiune cu finalizare în 2014
• Inceperea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău -
Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani -
Săbăoani (140 km)
• Inceperea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - laşi
(300 km) si la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km)
• Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare
la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova -
Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B
• Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare
la coridorul paneuropean IX Focşani -Albita
Drumuri naţionale
• Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante
de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene
• Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a
centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin
nord, cât şi prin sud
• Refacerea a 4 000 km de drumuri naţionale la nivel
calitativ european
• Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului
peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nikopole şi conectivitatea cu Autostrada
Sudului
• Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente
pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră
• Unificarea activităţilor de control în trafic ale
RAR, ARR, CNADNR, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier
• Infiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce
va cuprinde un serviciu Info Trafic
• Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit
sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA
sau feribot
• Realizarea până la finalul anului 2012 a programului
naţional de variante ocolitoare cuprinzând:
- variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de
stat: Oradea, laşi Sud, Suceava, Bucureşti (lărgire la 4 benzi), Tecuci, Sebeş,
Horezu, Sânnicolau Mare, Tulcea, Cluj Est, totalizând 206 km;
- variante ocolitoare cu finanţare pe programe FEDR:
Miercurea-Ciuc - Ciceu - Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc,
Gheorgheni, Aleşd Sud, Aleşd Nord, Stei, Huşi, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad,
Huedin, Bârlad, Timişoara Sud, Sighişoara, Făgăraş, Paşcani, Roman, Roşiori de
Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova
Sud, Budeşti, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiaşi, Mangalia, Mihăileşti, Pucioasa,
Târgu Frumos, Târgu Jiu, Sacuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria,
totalizând 280 km;
- variante ocolitoare cu finanţare ISPA: Adunaţii
Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea, Plugova, Caransebeş, Lugoj,
totalizând 54 km;
- variante ocolitoare cu finanţare din credite externe:
Bacău, Târgu Mureş, Reghin, Mediaş, Timişoara, Slatina, Braşov, totalizând 143
km.
Transport feroviar
• Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului
de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni
din coridorul IV paneuropean
• Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului
Curtici - Braşov, parte a coridorului IV paneuropean, prin împărţirea în
sectoare scurte
• Inceperea lucrărilor de modernizare a coridorului IX
paneuropean Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret
• Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj -
Oradea şi a magistralei laşi - Tecuci
• Analizarea finanţării din alte surse a lucrărilor la
Linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele
• Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de
marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru
transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale)
• Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin
transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrările fiind scoase la
licitaţie internaţională
• Modernizarea staţiilor de cale ferată: Piteşti,
Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brăila, Târgu Mureş, Giurgiu, Călăraşi, Reşiţa Sud,
Piatra-Neamţ, Zalău, Bistriţa, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe,
Botoşani, Baia Mare, Satu Mare, Târgovişte, Miercurea-Ciuc, Târgu Jiu
• Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi
semnalizare feroviară pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză
(160 km/h)
• Innoirea şi modernizarea parcului de material rulant
pentru transportul de călători
• Continuarea programului de achiziţii automotoare
diesel tip „Săgeata albastră"
• Asigurarea compensaţiilor la nivelul necesar pentru
transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene,
precum şi pentru administratorul de infrastructură, în vederea susţinerii
activităţii de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii feroviare publice
• Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1
Mai - Laromet (3,1 km - două staţii)
• Inceperea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea -
Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon, cu finalizarea primului
tronson Ghencea - Eroilor până în 2012
• Modernizarea parcului de vagoane de metrou
• Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei
şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri
speciale
• Incurajarea transportului de tip RO-LA
• Infiinţare de centre logistice în regiunile de
dezvoltare pentru stimularea transportului mixt cale ferată - rutier
Transport naval
• Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa
pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu
în Constanţa Sud -Agigea
• Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea
Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la
nivel de autostradă a municipiului Constanţa
• Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea
condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila
• Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor
la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari
• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River
Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi
mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a
hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS
• Elaborarea legislaţiei pentru implementarea
programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile
navigabile interioare (NAIADES)
• Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin
construirea molului 3 şi a molului 4 în portul Constanţa Sud -Agigea
• Dezvoltarea infrastructurii portului Constanţa prin
construirea unui pod de legătură între ţărm şi insula artificială
• Dezvoltarea infrastructurii în porturile dunărene
Moldova Nouă, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Calafat, Bechet, Giurgiu, Olteniţa
• Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe
Canalul Sulina"
• Simplificarea formalităţilor de control al navelor
fluviale
Transport aerian
• Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru
aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava,
Tulcea, Satu Mare, Baia Mare)
• Asigurarea unui management competitiv pentru
dezvoltarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni - Băneasa) şi
înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara -Arad)
• Finalizarea terminalului de pasageri de la
Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" Bucureşti pentru atingerea unei
capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an
• Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale
din judeţele Braşov şi Galaţi - Brăila pentru construirea de noi aeroporturi
• Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM,
pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării
la bursă şi privatizării
• Consolidarea poziţiei Regiei Autonome ROMATSA in
cadrul programului „Cer unic european" prin realizarea unui bloc
multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria
• Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de
aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul
Autorităţii Aeronautice Române
CAPITOLUL 13
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea
Obiective de guvernare
1. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru
performanţă şi a domeniilor în care România este implicată la nivel
internaţional (CERN, Extreme Light Infrastructure)
2. Sporirea numărului de cercetători cu rezultate
ştiinţifice de nivel internaţional
3. Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi
promovarea tinerilor cercetători
4. Incurajarea parteneriatelor instituţionale şi a
repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti
5. Organizarea sistemului de
cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional
6. Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic
şi social
7. Intărirea capacităţii instituţionale şi personale
pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private
8. Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile
publicului larg
Direcţii de acţiune
• Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv
din mediul privat
• Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în
funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor,
persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii
internaţional recunoscute
• Debirocratizarea procedurilor referitoare la
finanţarea şi utilizarea fondurilor aferente proiectelor ştiinţifice
• Introducerea unor politici de resurse umane dinamice
şi competitive
• Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de
performanţă profesională
• Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în
acord cu practicile europene
• Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază
de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului „finanţarea urmează
cercetătorul"
• Stimularea investiţiilor private în
cercetare-dezvoltare
• Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă
durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv
prin canale media
• Raţionalizarea instituţională a sistemului
CAPITOLUL 14
Societatea informaţională
Obiective de guvernare
1. Implementarea unui cadru strategic unitar şi
coerent, respectiv „Strategia România digitală - e-strategia pentru o societate
informaţională", pe următoarele direcţii strategice:
- interoperabilitate;
- tehnologia informaţiei;
- administraţia publică minimală;
- e-Romania;
- Directiva servicii - crearea Punctului unic de
contact;
- cyber crime;
- e-incluziune;
- Strategia naţională Domenii.ro şi Domenii.eu, de
servicii poştale şi de telecomunicaţii;
- Strategia de spectru şi de broadband.
2. Dezvoltarea platformei naţionale e-Romania şi a
Sistemului electronic naţional (SEN) prin integrarea de noi servicii
electronice, în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile
publice informatizate la un nivel de 55%
3. Extinderea accesului la infrastructura de
comunicaţii electronice de bandă largă pentru comunităţile mici urbane şi
rurale, ca premisă esenţială a trecerii la societatea informaţională, astfel
încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul
populaţiei să atingă un nivel de 55% până în 2012
4. Creşterea la 70% a procentului firmelor care
utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile
statului
5. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat
funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi
procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor
6. Implementarea şi asigurarea mecanismelor de
funcţionare ale Serviciului universal de acces la mijloacele de comunicare şi
informare
7. Modernizarea infrastructurii de comunicaţii şi
sporirea calitativă şi cantitativă a serviciilor de comunicaţii electronice
8. Creşterea gradului de securitate la nivelul
reţelelor de comunicaţii şi a securităţii informaţiilor în scopul creşterii
gradului de protecţie a cetăţeanului, administraţiei şi agenţilor economici,
prin sisteme de tip CERT (centre de reacţie şi răspuns la incidentele de securitate
informatică)
9. Creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi
stimularea dezvoltării economice, a coeziunii sociale şi în reducerea
decalajelor regionale de dezvoltare
10. Asigurarea unui cadru legislativ de natură a
impulsiona planurile de dezvoltare la nivelul societăţii informaţionale, cu
prioritate a celor în infrastructură şi servicii electronice
11. Crearea unor instrumente informaţionale puternice
de tip supercomputing, capabile să sprijine cercetarea şi mediul universitar,
mai ales în direcţia apropierii acestora de aplicaţiile economice, precum şi
integrarea în reţelele europene similare
Direcţii de acţiune
1. Crearea unui cadru instituţional şi legal
coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, cu următoarele
priorităţi:
• proiect de lege privind registrele electronice
naţionale;
• proiect de lege privind cadrul de interoperabilitate
al sistemelor societăţii informaţionale;
• proiect de lege privind condiţiile minime de
securitate ale sistemelor informatice din administraţia publică;
• modificări la Legea nr. 161/2003 care să precizeze
măsuri pentru accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale;
• proiect de lege privind e-guvernarea;
• introducerea şi generalizarea planificării şi
execuţiei bugetare online;
• introducerea fluxurilor electronice de documente
pentru comunicaţiile inter şi intra-ministeriale;
• introducerea gestiunii electronice a documentelor cu
caracter legislativ din cadrul Guvernului;
• unificarea cadrului legislativ în domeniul comunicaţiilor
electronice prin elaborarea cu prioritate a Legii comunicaţiilor.
2. Dezvoltarea serviciilor şi sistemelor societăţii
informaţionale:
• implementarea şi dezvoltarea sistemului de
e-guvernare, la nivel central şi local, având ca principiu de bază asigurarea
valabilităţii şi opozabilităţii faţă de terţi a operaţiunilor efectuate prin
mijloace electronice şi a documentelor emise, prelucrate şi transmise în format
electronic, atât între instituţiile publice, cât şi între acestea şi entităţile
şi persoanele de drept privat, cu respectarea reglementărilor cuprinse în Legea
nr. 455/2001 privind semnătura electronică, adaptarea şi modificarea acelor
acte normative care nu respectă prevederile acestei legi, şi care, astfel,
periclitează stabilitatea circuitului economic şi juridic şi au ca efect
denaturarea liberei concurenţe;
• dezvoltarea accelerată a Sistemului Electronic
Naţional (SEN), integrat cu platforma naţională e-Romania,
facilitându-se introducerea a cel puţin unui serviciu electronic pe zi.
Dezvoltarea SEN se va face în două faze, în prima fază urmărindu-se agregarea
tuturor formularelor şi asigurarea interacţiunii prin mijloace electronice
dintre cetăţeni şi administraţie (informatizarea front-office-ului administraţiei),
urmând ca în faza a doua să se asigure mecanismele necesare informatizării
comode a fluxurilor de avizare inter şi intraorganizaţionale, inclusiv
definirea traseelor interinstituţionale (informatizarea back-office-ului administraţiei);
• dezvoltarea Sistemului electronic de achiziţii
publice (SEAP) în vederea simplificării şi creşterii eficienţei
achiziţiilor efectuate. Până la sfârşitul anului 2010 SEAP va implementa toate
procedurile specifice achiziţiilor publice prin mijloace electronice,
asigurându-se totodată integrarea cu sistemele similare la nivel european.
Procentul de achiziţii publice efectuate prin SEAP va creste în 2010 la 30%;
• implementarea Punctului de contact unic electronic,
care să simplifice şi să accelereze semnificativ procedurile administrative
pentru obţinerea de autorizaţii, îndeplinind totodată toate obligaţiile ce
revin României în conformitate cu prevederile Directivei serviciilor nr.
123/CE/2006. Sistemul va trata într-o manieră coerentă toate procesele de
autorizare la nivel naţional;
• dezvoltarea unei platforme naţionale de autentificare
pentru toate serviciile electronice;
• dezvoltarea ghişeului virtual de plăţi (GVP), pentru
a permite conectarea tuturor sistemelor administraţiei publice care necesită un
mecanism de plată;
• implementarea platformei unificate de e-learning;
susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate
nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari
din România, acordând o atenţie sporită învăţământului rural; susţinerea dezvoltării
şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de
învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică;
• integrarea soluţiilor de e-guvernare în ansamblul
soluţiilor europene, asigurându-se interconectarea cu sisteme similar din
celelalte ţări membre UE;
• creşterea securităţii şi fiabilităţii sistemelor de
e-guvernare, condiţie obligatorie pentru sporirea încrederii cetăţenilor în
alternativa electronică a serviciilor publice şi implicit pentru creşterea
numărului de utilizatori ai acestor sisteme;
• realizarea unei platforme informaţionale naţionale
care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare
la cetăţeni, firme şi proprietăţi imobiliare;
• asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la
informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând
pe teritoriul României;
• promovarea schimbului electronic de documente, astfel
încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în
administraţia publică, prin:
- soluţie integrată de planificare şi execuţie a
bugetelor;
- introducerea fluxurilor electronice pentru
comunicaţiile guvernamentale;
• gestiunea documentelor cu caracter legislativ din
cadrul Guvernului;
• promovarea pe scară largă a serviciilor
caracteristice societăţii informaţionale: comerţ electronic, semnătură
electronică, marcă temporală, activitatea electronică notarială, arhivarea
documentelor în formă electronică, avizarea instrumentelor de plată la
distanţă; promovarea utilizării soluţiilor bazate pe certificate digitale
calificate şi asigurarea mecanismelor de interconectare/interoperabilitate cu
infrastructurile PKI la nivel european;
• dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi
metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes
general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi
operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura
interoperabilitatea şi interactivitatea acestora
3. Cadrul de cooperare
• Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de
prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de
urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde
• Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în
domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul
experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene, prin participarea
la grupurile de expertiză europene
• Incurajarea demersurilor comune de cooperare în zona
sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de tehnologia
informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)
• Asimilarea şi
integrarea practicilor de succes internaţionale, precum şi stimularea
schimburilor de expertiză, în cadrul unor memorandumuri precum cele cu
Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa
• Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu
cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare
4. Construirea „oraşelor şi judeţelor digitale",
care să contribuie la descentralizare, scăderea costurilor şi eficientizarea
actului de guvernare
5. Implementarea de reţele de infrastructură în mediul
mic urban şi rural cu finanţare prin intermediul fondurilor structurale
6. Reducerea deficitului de accesibilitate înregistrat
între mediul urban şi cel rural în scopul asigurării cadrului necesar
realizării şi implementării strategiilor guvernamentale în vederea unei
dezvoltări echilibrate la nivelul întregii ţări
7. Susţinerea neutralităţii tehnologice în
dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi a sistemelor societăţii
informaţionale, încurajarea dezvoltării internetului de bandă largă ca
principal suport de transmisie şi convergenţă
8. Implementarea unui nivel de securitate adecvat,
asigurându-se protecţia vieţii private şi integritatea şi securitatea
informaţiilor tranzacţionate. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale
utilizatorilor cu handicap şi ale celor cu nevoi sociale speciale trebuie să
constituie o prioritate pe termen mediu şi lung, în spiritul politicilor
europene de promovare a incluziunii sociale
9. Implementarea Centrului naţional CERT pentru
prevenirea, depistarea şi combaterea criminalităţii informatice, precum şi
diseminarea mecanismelor de prevenţie şi promovarea cooperării internaţionale
prin interconectarea cu centre similare
10. Realizarea programului „Supercomputing" care
să asigure o dezvoltare rapidă a sectorului de cercetare-inovare cu
aplicabilitate directă în domenii precum: economic şi finanţe, social,
sănătate, mediu, ştiinţe naturale, combaterea criminalităţii informatice,
precum şi o platformă naţională pentru informare şi acţiune, în caz de
calamităţi sau dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a
autorităţilor
11. Finalizarea procesului de tranziţie de la
televiziunea în format analogic la cea în format digital până la sfârşitul
anului 2011, prin asigurarea unui cadru instituţional de colaborare între
entităţile implicate în procesul de implementare, care, pe baza documentului de
strategie deja adoptat, să permită finalizarea procesului de tranziţie la
termenul şi în condiţiile agreate la nivel comunitar
12. Generalizarea accesului la servicii integrate de
voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru
cetăţenii României
13. Continuarea şi extinderea proiectului „Economia
bazată pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondială, prin creşterea
numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă
largă
CAPITOLUL 15
Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi
cadastru
Obiective de guvernare
1. Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin
creşterea şi diversificarea producţiei agricole
2. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi
echilibrarea balanţei comerciale agricole
3. Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin
programe multianuale
4. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi
agroalimentare
5. Stimularea înfiinţării de depozite pentru
colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole
6. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală,
inclusiv a serviciilor din spaţiul rural
7. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de
îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice
8. Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi
dezvoltarea pisciculturii
9. Susţinerea cercetării agricole şi a formării
profesionale
10. Reforma structurilor administrative cu atribuţii în
domeniul agriculturii
Direcţii de acţiune
1. Asigurarea securităţii alimentare a ţării
prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole
• Stimularea comasării voluntare a terenurilor agricole
şi a exploatării eficiente
• Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de
politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate
• Amplificarea sprijinului necesar creării de ferme
comerciale moderne şi de unităţi de industrie alimentară competitive
• Promovarea produselor cu randamente şi calitate
ridicate obţinute prin biotehnologii
• Reevaluarea progresivă a ponderii zootehniei în
totalul producţiei agricole, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare
mult rămase în urmă
• Stimularea producţiei agricole integrate pentru
valorificarea superioară a acesteia
• Orientarea fermierilor către producţia de carne acolo
unde nu se poate aloca cotă de lapte
• Stimularea continuă a producţiei ecologice
• Exercitarea obligatorie a controalelor
sanitar-veterinare şi fito-sanitare în conformitate cu reglementările stabilite
cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană
2. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi
echilibrarea balanţei comerciale agricole
• Menţinerea sprijinului financiar pentru susţinerea şi
promovarea brandurilor româneşti
• Extinderea măsurilor de susţinere a politicilor de
marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe
• Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la
piaţa externă, accesibile producătorilor români
• Sprijinirea consecventă a asocierii
întreprinzătorilor autohtoni şi a afilierii lor la structuri din afara ţării
• Sprijinirea înfiinţării unităţilor de procesare a
produselor agroalimentare
3. Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin
programe şi bugete multianuale
• Aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a
agriculturii în termene concrete, pentru absorbţia integrală a fondurilor
europene disponibile, prin cofinanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte
tip „Fermierul"
• Acordarea de consultanţă gratuită în vederea
asocierii în ferme comerciale competitive şi realizării proiectelor
• Promovarea politicilor stimulative pentru producţiile
destinate total sau parţial pieţei
• Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a
materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat
• Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii
materialului genetic folosit pentru reproducere în zootehnie
• Elaborarea unui sistem eficientele acordare a
despăgubirilor în agricultură
• Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi
identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice
• Susţinerea sistemului unitar de accesare şi
garantare, atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru
investiţii
4. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi
agroalimentare
• Susţinerea unor programe de tipul rentei viagere şi
dublarea cuantumului actual pentru cei care arendează terenurile sau pentru
înstrăinarea terenului
• Consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi
eliminarea distorsiunilor acestora prin:
- măsuri pentru stimulare a organizării pieţelor:
stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea
accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor
locale de vânzare directă de la producător;
- stimularea comerţului prin bursa cerealelor şi
reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, privind funcţionalitatea
şi tranzacţionabilitatea;
- atragerea băncilor în finanţarea fermierilor pe baza
acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole;
- sprijinirea înfiinţării formelor asociative pentru
valorificarea produselor agricole.
• Definirea şi aprobarea măsurilor pentru consolidarea
pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:
- finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii
funciare, precum şi acordarea de justă despăgubire, în situaţii specifice;
- introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala
statului;
- intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi
forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;
- reglementarea condiţiilor de expropriere pentru
lucrările de interes naţional;
- promovarea de programe pentru înfiinţarea depozitelor
de preluare a produselor agricole şi silvice în vederea sortării, depozitării
şi comercializării lor.
5. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală
• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale de
bază: drumuri, reţele de apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor
• Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin
crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru
a se stabili în mediul rural
• Diversificarea susţinută a activităţilor economice,
altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural şi crearea de
locuri de muncă, inclusiv pentru categorii aflate în dificultate (de exemplu:
femeia din mediul rural)
• Amplificarea susţinerii construirii de spaţii de
depozitare (silozuri pentru produse agricole)
• Susţinerea multiplă a instalării tinerilor fermieri
în mediul rural
• Stimularea complexă a renovării satelor şi
conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale
• Stimularea activităţilor de turism specializat în
mediul rural
• Permanentizarea reabilitării, întreţinerii şi
promovării siturilor naturale şi istorice
• Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a
administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în
meserii tradiţionale şi servicii, precum şi modernizarea administraţiei publice
locale
6. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de
îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice
• Asigurarea funcţionalităţii sistemelor de irigaţii pe
o suprafaţă amenajată de 1,5 milioane ha.
• Elaborarea unui program naţional de îmbunătăţiri
funciare:
- intervenţii pentru situaţii de forţă majoră;
- reconversia unor sisteme de irigaţii, extinzând
sistemul gravitaţional prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al
ţării;
- măsuri de susţinere a costurilor apei de irigat până
la staţiile de distribuţie.
• Reabilitarea în continuare a digurilor de la Dunăre,
precum şi întreţinerea şi repararea amenajărilor de desecări-drenaj şi a celor
de combatere a eroziunii solului
• Folosirea eficientă a îngrăşămintelor, prin
îmbunătăţirea structurii şi a gradului de utilizare a acestora, cu impact
pozitiv asupra mediului
• Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea
potenţialului productiv al terenurilor
7. Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi
dezvoltarea pisciculturii
• Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi
extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 3
ani_
• Impădurirea terenurilor improprii agriculturii şi
crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din
zonele expuse secetei şi deşertificării
• Combaterea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă
lemnoasă prin perfectarea pachetului legislativ pentru reducerea tăierilor
ilegale de masă lemnoasă şi înfiinţarea unei unităţi pentru paza pădurilor şi a
parcurilor naturale
• Adaptarea la necesarul intern a Programului pentru
pescuit şi acvacultura
8. Susţinerea cercetării agricole şi formării
profesionale
• Adaptarea ciclului de învăţământ profesional şi mediu
agricol la nevoile agriculturii şi sprijinirea acestuia de către ministerul de
specialitate
• Aplicarea Programului naţional de
cercetare-dezvoltare agricolă, împreună cu partenerii implicaţi, în jurul unor
obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţa la secetă, boli,
dăunători etc.
• Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe
bază de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agroindustriale şi
silvice
9. Reforma administrativă a agriculturii
• Restructurarea şi profesionalizarea structurilor de
administrare a fondurilor UE, pentru a asigura o absorbţie integrală a acestora
• Descentralizarea administraţiei agricole şi
reorganizarea structurilor teritoriale ale ministerului pe principiile
Politicii agricole comune
• Infiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de
credit rural
• Abilitarea organizaţiilor interprofesionale în
transferul spre producătorii agricoli a politicilor de piaţă
10. Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi
cadastru
• Revizuirea şi reactualizarea sistemului naţional de
evidenţă a animalelor (In prezent se dau subvenţii pe efectivele deţinute în
2007.)
• Armonizarea legislaţiei de protecţia mediului cu
cerinţele zootehnice performante aplicate în ţările UE
• Subvenţiile pe teren să fie acordate inclusiv pe baza
dovezii că acele terenuri sunt lucrate
• Viabilizarea certificatelor de depozit (astfel încât
să fie acceptate de bănci ca garanţii) pentru facilitarea finanţării producţiei
agricole
• Introducerea posibilităţii de compensare cu statul a
subvenţiilor acordate de drept, dar neplătite încă
• Controlul mai riguros al comercianţilor şi
procesatorilor care achiziţionează cereale în valoare mai mare de 5.000
lei/persoană fizică. In documentele de achiziţie de la persoane fizice să se
menţioneze codul de exploataţie evidenţiat la APIA
• Sprijinirea consiliilor locale pentru întocmirea
Registrului parcelar al terenurilor (obligaţie legală)
CAPITOLUL 16
Politici de dezvoltare regională, infrastructură
publică de interes local şi turism
1. Politici de dezvoltare teritorială şi
coeziunea teritoriului naţional
Obiective de guvernare
1. Operaţionalizarea strategiei de dezvoltare
teritorială a României
2. Asigurarea unui sistem de guvernantă complementară
şi coerentă în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, în respectul
principiului subsidiarităţii
3. Utilizarea completă a fondurilor structurale şi a
celor de finanţare a obiectivului cooperare teritorială europeană, în
susţinerea planurilor de dezvoltare regionale şi pregătire pentru perioada de
programare 2014-2020
4. Operaţionalizarea programului de dezvoltare
policentrică
5. Promovarea strategiilor şi a programelor derivate
aferente Bazinului Dunării şi Bazinului Mării Negre
6. Stimularea cooperării interregionale, interne,
internaţionale şi transfrontaliere, respectiv promovarea constituirii unor
entităţi cu personalitate juridică de către autorităţile administraţiei publice
centrale, a unităţilor administrativ-teritoriale, a organismelor de drept
public, precum şi a asociaţiilor constituite de acestea, din România, cu
structuri similare din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru
realizarea şi gestionarea unor acţiuni de cooperare teritorială, pentru
consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
Cadru normativ, cadru instituţional
• Adoptarea Conceptului de dezvoltare strategică a
României 2010-2025
• Intensificarea activităţii Comisiei interministeriale
permanente pentru planificare strategică
• Actualizarea legii privind amenajarea teritoriului
naţional - document directivă pentru orice plan de investiţii
• Actualizarea legislaţiei în domeniul urbanismului şi
corelarea cu legislaţia conexă
Programe de acţiune
• Programul privind finanţarea elaborării planurilor
urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente
• Programul privind realizarea „sistemului
informaţional specific domeniului imobiliar edilitar şi a băncilor de date
urbane", instituirea infrastructurii pentru informaţii spaţiale în România
în sensul politicilor comunitare din domeniul mediului şi al politicilor sau
activităţilor care pot avea impact asupra mediului - Directiva CE 2007/2/CE
-INSPIRE
• Programul de cofinanţare a hărţilor de risc pentru
alunecările de teren
• Generarea şi gestiunea planurilor integrate de
dezvoltare a polilor de creştere
• Contractarea integrală a fondurilor disponibile prin
Programul operaţional regional până în anul 2011 şi a fondurilor disponibile
prin programele de cooperare teritorială europeană până în anul 2012
• Pregătirea şi elaborarea documentelor strategice şi
de planificare pentru programarea şi implementarea finanţărilor nerambursabile
de la Uniunea Europeană aferente perioadei 2014-2020
• Continuarea implementării programelor finanţate din
fonduri europene de preaderare
2. Politici în domeniul lucrărilor publice
Obiective de guvernare
• Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale,
sportive, de cultură şi turism
• Aplicarea politicilor de dezvoltare regională, cu
respectarea principiilor subsidiarităţii, descentralizării şi parteneriatului
• Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi
socială inter- şi intraregională
• Dezvoltarea infrastructurii de accesibilitate şi
edilitare
• Coordonarea politicilor investiţionale,
intersectoriale şi interregionale
• Implementarea unor noi programe de investiţii şi
continuarea programelor existente în infrastructura de interes public în
vederea atingerii în ritm accelerat a condiţiilor de locuire conform cerinţelor
europene în scopul creşterii calităţii vieţii
• Creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe
şi a clădirilor publice
• Creşterea alocărilor de resurse financiare din
bugetul de stat pentru derularea programelor naţionale de dezvoltare a
infrastructurii de interes local
Cadru normativ, cadru instituţional
• Imbunătăţirea instrumentelor de lucru ale
secretariatului Comisiei interministeriale de avizare a lucrărilor de
investiţii - constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a lucrărilor
publice de către Comisia interministerială de planificare strategică
• Intărirea structurilor de control şi supraveghere în
domeniul construcţiilor şi urbanismului
Programe de acţiune
• Dezvoltarea infrastructurii şi a unor baze sportive
din spaţiul rural în baza programului instituit prin Ordonanţa Guvernului nr.
7/2006
• Continuarea programelor de construcţii de săli de
sport; consolidarea şi reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare
artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru
aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea
infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale în mediul rural şi
mic urban
• Implementarea programului de reabilitare şi
modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane
• Construcţii de locuinţe sociale; construcţii de
locuinţe pentru tineri destinate închirierii şi pentru chiriaşii evacuaţi din
locuinţele retrocedate; sprijinirea construirii de locuinţe proprietate
personală
• Continuarea programelor care vizează alimentarea cu
apă a satelor în sistem centralizat, construcţia de sisteme de canalizare şi
epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea şi modernizarea de platforme
pentru deşeuri, îmbunătăţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire,
reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri,
podeţe sau punţi pietonale
• Dezvoltarea, reabilitarea sistemelor integrate de
alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi
staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la
50.000 de locuitori;
• Continuarea programelor de construcţii de locuinţe
sociale şi pentru tineri
• Continuarea programului de reabilitare termică
• Constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a
lucrărilor publice derulate din fonduri naţionale
3. Politici în sectorul construcţii
Obiective de guvernare
1. Normalizarea pieţei - calitatea în construcţii -
sisteme de certificare
2. Eficienţa energetică a clădirilor multietajate
3. Certificarea produselor, sisteme inovative
Cadru normativ, cadru instituţional
• Perfecţionarea sistemului de reglementări şi
standarde în construcţii şi urbanism (domenii, număr de standarde etc.)
• Perfecţionarea sistemului de contractare FIDIC
• Perfecţionarea sistemului de alertă şi de intervenţie
rapidă în caz de risc seismic
• Intărirea structurilor de control şi supraveghere în
domeniul construcţiilor şi urbanismului
Programe de acţiune
• Programul de reducere a vulnerabilităţii la
activitate seismică a clădirilor publice
• Programul de consolidare la clădiri de locuit
multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc
seismic şi care prezintă pericol public
• Programul de intervenţii în primă urgenţă la
construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public
• Stimularea introducerii instituţiei creditului furnizor
în vederea încurajării autorităţilor publice pentru demararea investiţiilor,
programelor de investiţii
4. Politici în domeniul turismului
Obiective de guvernare
• Creşterea competitivităţii şi atractivităţii României
ca destinaţie turistică şi a turismului românesc la nivel regional şi
internaţional
• Creşterea circulaţiei turistice interne şi a
numărului de turişti străini din România
• Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice
care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional, în colaborare cu
autorităţile publice centrale şi locale sau în parteneriat public-privat
• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
turism pentru valorificarea resurselor turistice naturale şi culturale, în
colaborare cu autorităţile publice centrale şi locale sau în parteneriat
public-privat
• Creşterea calităţii produselor şi serviciilor
turistice din România
• Creşterea numărului de locuri de muncă în turism
• Creşterea veniturilor la bugetul de stat din
activităţile de turism
Cadru normativ, legislativ
• Adoptarea Legii turismului;
• Infiinţarea Comisiei interministeriale pentru
dezvoltarea turismului
• Actualizarea/elaborarea planurilor de urbanism
general şi a planurilor de urbanism zonal care se referă la zone şi staţiuni
turistice
• Armonizarea cadrului legislativ existent cu
legislaţia comunitară şi internaţională
• Implementarea Legii tichetelorde vacanţă
Programe de acţiune
• Identificarea resurselor naturale şi antropice şi
elaborarea strategiilor de dezvoltare turistică, conform recomandărilor din
Master-planul de dezvoltare turistică a României 2007-2026
• Implementarea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare
turistică în parteneriat cu administraţiile publice locale sau în parteneriat
public-privat
• Susţinerea proiectelor de investiţii în
infrastructura turistică în conformitate cu proiectele de dezvoltare locală şi
regională
• Programe de reabilitare şi dezvoltare a staţiunilor
turistice balneare şi a infrastructurii de turism balnear
• Promovarea României ca destinaţie turistică pe plan
intern şi internaţional, pe baza unui program multianual de marketing turistic
al României. Dezvoltarea brandului de ţară şi promovarea acestuia prin campanii
eficiente
• Intărirea structurilor şi activităţilor de control
în domeniul turismului
• Dezvoltarea sistemului de educaţie în parteneriat cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi gestionarea
activităţii de formare profesională în domeniul turismului
CAPITOLUL 17
Energie şi resurse minerale
Obiectivul strategic
Asigurarea securităţii energetice a ţării, bazată pe un
sistem eficient de aprovizionare cu resurse primare, producere, transport,
distribuţie şi furnizare, care să asigure alimentarea continuă a tuturor
consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de
suportabilitate a preţurilor, ţinând cont de evoluţia calităţii mediului
înconjurător
1. Obiective de guvernare în domeniul energiei
• Actualizarea strategiei energetice a României, care
să asigure corelarea resurselor energetice, a capacităţilor economice, a
tendinţelor tehnologice şi economico-financiare, precum şi eficienţă
energetică, protecţia mediului si concordantă cu politica energetică a UE
• Adoptarea unui program naţional de creştere a
eficienţei energetice care ar permite reducerea dependenţei de importurile de
energie, creşterea competitivităţii industriei şi reducerea emisiilor gazelor
care produc efect de seră
• Armonizarea legislaţiei primare şi secundare în
domeniul energiei
• Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentă,
nediscriminatorie şi competitivă, pilon al dezvoltării pieţei regionale şi
integrarea ei în piaţa unică europeană
• Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei,
de creştere a eficienţei energetice şi de asigurare a 20% din consumul naţional
brut de energie al anului 2020 din surse regenerabile, precum şi siguranţa în
aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a Guvernului
• Exploatarea eficientă a resurselor primare de energie
şi valorificarea acestora în condiţii de piaţă.
• Utilizarea tuturor fondurilor structurale destinate
sectorului energetic prin programul operaţional de creştere a competitivităţii
economice - axa 4 „energie"
• Promovarea la nivel european a nevoii unei abordări
comune europene a problematicii energetice
Direcţii de acţiune
• Creşterea securităţii energetice a ţării prin:
- modernizarea sistemelor de transport şi
distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import
de materii prime energetice;
- creşterea ponderii producţiei de energie electrică,
bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, gaze naturale, nuclear
şi hidro, pentru a asigura funcţionarea economică şi stabilă, crescând ponderea
surselor de energie nucleară şi producţia de energie din surse regenerabile;
- reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea
societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat şi înfiinţarea a două
companii naţionale de producere a energiei electrice, precum şi asigurarea
compatibilităţii instalaţiilor energetice cu cerinţele de mediu.
• Consolidarea independenţei energetice a României:
- eficientizarea consumului de resurse energetice,
având în vedere potenţialul semnificativ de economisire pe care România îl are,
mai ales în sectoarele clădirilor, transportului şi industriei;
- încurajarea producţiei interne de hidrocarburi,
într-o manieră care să aducă încasări semnificative la bugetul de stat al
ţării;
- diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor
de transport pentru hidrocarburi. In acest sens, proiectul european „NABUCCO"
va continua să fie obiectivul strategic al ţării, de diversificare a
aprovizionării cu gaz natural, în perioada 2010- 2012; Guvernul va încuraja în
acelaşi timp companiile româneşti să participe la alte proiecte regionale la
care acestea vor fi invitate, în măsura în care condiţiile oferite vor fi
avantajoase;
- creşterea gradului de interconectare cu ţările UE,
atât la energie electrică, cât şi la gaz natural;
- încurajarea creşterii capacităţilor de stocare pentru
gaze naturale şi a capacităţilor de extracţie din depozitele construite;
- stimularea dezvoltării unor noi capacităţi de
producţie pentru energie electrică, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi
hidrocentrala de la Tarniţa reprezentând obiective strategice;
- încurajarea utilizării resurselor regenerabile şi a
energiei electrice pentru încălzirea termică a populaţiei;
- finalizarea studiului pentru identificarea unei
locaţii pentru amplasarea unei noi centrale nucleare.
• Un preţ al energiei cât mai accesibil consumatorilor:
- reorganizarea companiilor de stat din domeniul
energiei electrice, în două companii, care să ducă la creşterea concurenţei în
sector, în beneficiul consumatorilor;
- adoptarea în legislaţia naţională a prevederilor
celui de-al treilea pachet legislativ de liberalizare a pieţei de energie
electrică şi gaz natural adoptat recent de Uniunea Europeană;
- întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii
de Reglementare în Domeniul Energetic şi creşterea gradului de transparenţă în
funcţionarea acestei instituţii;
- participarea activă la procesele ce vor fi derulate
de către Agenţia Europeană pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în
Domeniul Energetic;
- înfiinţarea unei platforme de tranzacţionare pentru
gaz natural după modelul OPCOM pentru energie electrică;
- derularea unui program naţional de informare a
consumatorilor în legătură cu drepturile pe care le au;
- protecţia activă a consumatorilor vulnerabili, care
au nevoie de ajutor din partea statului;
- încurajarea marilor companii europene interesate să
investească în sectorul de producţie de energie electrică şi gaz natural, ca
modalitate de creştere a concurenţei pe aceasta piaţă.
• Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul
energiei regenerabile (energia eoliană, solară, biomasă, geotermală, inclusiv
deşeurile urbane) şi armonizarea cadrului legislativ.
• Elaborarea planului multianual de investiţii
pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captării şi stocării CO2,
pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive, gestionarea şi
valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului
• Reducerea intensităţii energetice a economiei
româneşti prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activităţi
economice cu consumuri scăzute şi cu valoare adăugată ridicată
• Optimizarea capacităţilor de producţie existente în
funcţie de: gradul de uzură a instalaţiilor, facilităţi existente, integrarea
acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţă şi investiţii
• Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic
şi participarea cercetării, proiectării şi a mediului de afaceri autohton în
proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilităţi care să nu
afecteze mediul concurenţial
• Stimularea cercetării pentru realizarea tehnologiilor
necesare atingerii obiectivelor prevăzute a fi atinse prin programul
„20/20/20"
• Finalizarea investiţiilor în proiectele hidro aflate
în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în
parteneriat public-privat
• Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi
eficientizarea sistemelor de termoficare existente
• Creşterea rolului autorităţilor locale în
soluţionarea noilor provocări ale domeniului energetic prin creşterea calităţii
serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun,
aer condiţionat şi alimentare cu energie termică, precum şi în promovarea
surselor regenerabile de energie păstrând caracterul de utilitate publică a
prestării serviciilor
• Intensificarea electrificării localităţilor izolate:
case şi cătune.
• Realizarea de studii de fezabilitate care să
identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunăre şi a
unei noi centrale nucleare
• Realizarea unei interconexiuni a SEN România cu cel
din Turcia prin cablu submarin
• Realizarea unei capacităţi optime la nivel naţional
pentru înmagazinarea gazelor naturale
• Studierea posibilităţilor de creare a unui fond de
investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi
comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiţii de importanţă
naţională
• Valorificarea unităţilor de atribuire (UA) a
dreptului de poluare şi crearea de surse pentru investiţiile din sectorul
energetic
• Eficientizarea sistemului energetic prin:
- modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi
distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică;
- finalizarea investiţiilor începute, precum şi
construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie;
- elaborarea şi implementarea operativă a programelor
postprivatizare;
- modificarea legislaţiei în sensul obligării
producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga
cantitate de energie produsă;
- creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele
energetice regionale la 20% din puterea instalată la nivel naţional.
• Protecţia mediului şi valorificarea surselor de
energie regenerabilă:
- valorificarea potenţialului surselor de energie
regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe
biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană, precum şi
susţinerea prin mecanisme adecvate a producţiei de energie regenerabilă;
- reabilitarea termică a clădirilor, introducerea
graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de „casă pasivă"
(independenţă energetică), precum şi a conceptului „clădire zero energie".
• Autoritatea de reglementare:
- reorganizarea autorităţilor de reglementare în
domeniul energiei, astfel încât să se asigure independenţa instituţională,
conform noilor directive europene în domeniul energiei;
- adoptarea unor metodologii de calcul al preţurilor şi
tarifelor care să permită reflectarea reală a cheltuielilor justificate în
deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei,
asigurând totodată dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.
• Pregătirea pentru situaţiile de criză energetică:
- elaborarea unui program pe termen lung în vederea
importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate;
- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor
strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice
regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de
criză energetică;
- participarea la instituirea şi funcţionarea
mecanismului european de reacţie rapidă şi cooperare regională în situaţii de
criză energetică.
2. Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor
minerale:
Satisfacerea necesarului de produse miniere, la preţuri
competitive, în condiţii de siguranţă şi cu respectarea principiilor de
dezvoltare durabilă.
Direcţii de acţiune
• Valorificarea produselor miniere în condiţiile
pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi
• Reconsiderarea perimetrelor de exploatare on-shore
şi off-shore, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai
productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive
• Promovarea parteneriatuiui public-privat pentru
asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management
orientat către piaţă şi eficienţă economică
• Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional
şi de reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii
responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţă în domeniul protecţiei
mediului
• Stimularea autorităţilor publice pentru valorificarea
resurselor minerale prin modificarea adecvată a legii minelor - împărţirea
justă a redevenţei miniere între stat şi autorităţile locale
• Creşterea gradului de securitate a muncii la
exploatarea subterană a huilei, precum şi ameliorarea stării de sănătate a personalului
angajat în activităţile de exploatare minieră în general
• Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare
a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere ca instrument
eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă
• Gestionarea cât mai eficientă a resurselor naturale
energetice interne prin utilizarea unor mixuri intern-import în scopul
stabilizării preţurilor
• Realizarea unei strategii naţionale pentru
valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului
Roşia Montană
CAPITOLUL 18
Protecţia mediului înconjurător
Obiective de guvernare
1. Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în
comunităţile umane
2. Reducerea decalajului existent faţă de alte state
membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la
infrastructura de mediu
3. Diminuarea riscului la dezastre naturale şi
creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor
4. Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului
natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu
planurile de management adecvate
5. Aplicarea principiilor dezvoltării durabile în
politicile sectoriale
6. Introducerea principiilor dezvoltării durabile în
sistemul educaţional şi susţinerea cercetării aplicate în tehnologii curate
7. Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor
de mediu în relaţia cu cetăţenii
8. Aplicarea politicilor de mediu pentru prevenirea
schimbărilor climatice
9. Limitarea efectelor negative ale schimbărilor
climatice
10. Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în
domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea
gradului de absorbţie a fondurilor europene
11. Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi
minerale; apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE
12. Asigurarea transparenţei în implementarea
politicilor din domeniul protecţiei mediului; cooperare cu societatea civilă
13. Extinderea cooperării internaţionale prin
participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai bună prezenţă a
României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional
Direcţii de acţiune
1. Dezvoltarea durabilă, calitatea vieţii şi mediului
2. Dezvoltarea durabilă, mediul şi sănătatea populaţiei
3. Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare
durabilă
• Mediul şi sănătatea populaţiei:
- corelarea politicilor de mediu cu politicile în
domeniul sănătăţii publice;
- elaborarea şi implementarea unui Program naţional de
acţiune pentru sănătate şi mediu cu finanţarea prioritară a investiţiilor în
zonele critice.
• Managementul deşeurilor şi salubrizarea
localităţilor:
- revizuirea Strategiei naţionale de gestiune a
deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementării Planului
naţional de gestiune a deşeurilor pentru perioada 2009-2013;
- corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu
prin Programul operaţional sectorial de mediu;
- valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de
energie „verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi
infrastructura de transport;
- aplicarea legislaţiei de control în domeniul
managementului deşeurilor.
• Accesul la surse sigure de alimentare cu apă
potabilă:
- realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă
pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a
canalizării şi epurării apelor uzate menajere;
- asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele
deficitare;
- asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde
europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi a
reţelelor de distribuţie a apei potabile;
- autorizarea metodelor alternative de epurare a apelor
uzate în cazul localităţilor mici.
• Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul:
- operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional
de monitorizare a calităţii aerului şi a Sistemului naţional de monitorizare a
radioactivităţii;
- implementarea planurilor de reducere a emisiilor de
poluanţi în atmosferă;
- implementarea sistemelor de management pentru
fluidizarea traficului în mediul urban;
- reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele
rezidenţiale.
• Ameliorarea mediului urban:
- extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi
îmbunătăţirea microclimatului;
- planificarea amenajării urbane şi elaborarea
Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice;
- crearea cadrului legal privind stimularea
transportului urban „verde" şi reducerea traficului de autoturisme în
localităţile urbane;
- menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în vederea
atingerii mediei europene de spaţiu verde pe cap de locuitor;
- crearea cadrului legal privind stimularea construirii
de piste de biciclete în localităţile cu o populaţie de peste 20.000 de
locuitori;
- promovarea transportului public urban şi a
transportului urban „verde";
- reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în
zonele industriale abandonate.
• Alimentaţie sănătoasă:
- susţinerea unei agriculturi ecologice;
- încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi
reducerea folosirii pesticidelor;
- întărirea controlului în domeniul utilizării şi
trasabilităţii organismelor modificate genetic şi a pesticidelor.
• Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice
periculoase:
- implementarea Regulamentului european privind
înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.
1. Schimbările climatice şi eficienţa energetică
• Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de
seră conform angajamentelor asumate
• Incurajarea reducerii consumurilor energetice prin
utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor
şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare
• Susţinerea producerii de energie ieftină şi
nepoluantă din surse regenerabile
• Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de
stocare geologică a dioxidului de carbon
• Susţinerea Programului naţional de împădurire,
destinat zonelor defrişate, şi extinderea suprafeţei împădurite a României pe
terenurile degradate
• Susţinerea prin programe de finanţare a investiţiilor
de tip „brown field"
2. Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea
şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea cu
legislaţia de mediu
• Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a
site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate
• Stimulente economice şi financiare pentru
investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru
valorificarea acestora
3. Capacitate instituţională, coerenţă legislativă
şi descentralizare
• Preluarea treptată de către administraţia publică
locală a unor competenţe şi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului
• Optimizarea procesului de reglementare a
activităţilor economice şi sociale
• Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea
competenţelor personalului care lucrează în acest domeniu conform Strategiei
Lisabona
4. Managementul durabil al resurselor naturale şi
conservarea biodiversităţii
• Biodiversitatea şi ariile protejate:
- conservarea patrimoniului natural, păstrarea
tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia
Biosferei „Delta Dunării";
- reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta
Dunării;
- protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al
Mării Negre;
- punerea în aplicare a Planului de gospodărire
integrată a zonei costiere;
- stabilirea unui sistem de finanţare normativă din
bugetul statului pentru administrarea parcurilor naţionale şi naturale;
- întărirea rolului Direcţiei pentru arii protejate din
cadrul Ministerului Mediului şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient
al zonelor protejate;
- susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor
zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu;
- încurajarea delegării administrării ariilor protejate
organizaţiilor neguvernamentale locale, asociaţiilor proprietarilor de
terenuri, composesoratelor, autorităţilor locale;
- creşterea fondurilor alocate plăţilor compensatorii
pentru terenurile incluse în ariilor protejate;
- îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului
cu specii de floră şi faună sălbatică.
• Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi
minerale:
- elaborarea şi implementarea programului de achiziţii
„verzi" în sectorul public;
- creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de
toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate;
- reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele
de apă de suprafaţă şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în
industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane;
- susţinerea lărgirii utilizării ambalajelor ecologice;
- reabilitarea siturilor contaminate din zonele de
minerit şi industriale;
- întărirea legislaţiei de mediu în domeniul
mineritului.
5. Educaţie, cercetare, societate civilă şi
colaborare internaţională
• Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu
şi dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul
tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi
sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă
• Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional
la elaborarea politicilor de mediu şi gospodărirea apelor
6. Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor
naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor
• Implementarea Strategiei naţionale de apărare
împotriva inundaţiilor
• Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul
diminuării efectelor inundaţiilor
• Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a
localităţilor împotriva inundaţiilor
• Imbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de
reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea
exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor
proiecte specifice
• Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii
la poluarea accidentală a apelor Dunării
• Reformă instituţională, relaţia cu societatea
românească
• Extinderea şi simplificarea sistemului de finanţare a
Fondului de mediu, pentru ca acesta să devină un mijloc real şi adecvat pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, autorităţi locale, organizaţii
neguvernamentale, asociaţii de proprietari şi persoane fizice
• Transformarea Fondului de mediu într-o instituţie
eficientă de investiţii în domeniul protecţiei mediului
• Debirocratizarea procedurilor de autorizare
• Participarea mai activă a cetăţenilor la audieri
publice şi informarea promptă a cetăţenilor în legătură cu proiectele care îi
vizează
• Descentralizarea treptată a instituţiilor de mediu
subordonate Ministerului Mediului
• Crearea unor centre de cercetare în domeniul
protecţiei mediului în centrele universitare şi stimularea cercetării
aplicative în domeniul tehnologiilor curate
• Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu
şi dezvoltare durabilă şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi
sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă
CAPITOLUL 19
Reforma administraţiei publice
Obiective de guvernare
1. Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin
transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare
şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii
2. Restructurarea administraţiei publice centrale şi
locale, prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale, simplificare
administrativă, reducere a cheltuielilor curente şi creştere a transparenţei în
relaţia cu cetăţenii
3. Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice
Direcţii de acţiune
1. Descentralizarea administrativă şi creşterea
eficienţei administraţiei publice locale
• Implementarea măsurilor de descentralizare a
competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:
- în domeniul învăţământului preuniversitar de stat:
• implementarea măsurilor de descentralizare prevăzute
în legea educaţiei naţionale, care prevede transferul, la nivelul comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţelor, al competenţelor privind organizarea şi
funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a
directorilor, iar la nivelul unităţilor de învăţământ, al celor referitoare la
managementul resurselor umane;
• elaborarea şi implementarea standardelor de cost per
elev destinate finanţării cheltuielilor curente ale unităţilor de învăţământ;
- în domeniul sănătăţii publice: transferarea către
autorităţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale,
orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene;
- în domeniul ordinii publice: consolidarea rolului
autorităţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv
în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor;
- în domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor
de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional
şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale;
- în domeniul asistenţei sociale: îmbunătăţirea
cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate,
prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate;
- în domeniul transporturilor: descentralizarea
porturilor fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii şi a metroului;
- în domeniul agriculturii: descentralizarea către
consiliile judeţene a atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru agricultură, cu
excepţia celor de inspecţie şi control;
- în domeniul protecţiei mediului: descentralizarea
către consiliile judeţene a atribuţiilor agenţiilor judeţene pentru protecţia
mediului, cu excepţia celor de inspecţie şi control.
• Atribuţiile prefectului vor fi limitate strict la
prevederile constituţionale.
• Ca urmare a procesului de descentralizare,
serviciile deconcentrate vor păstra doar atribuţiile care privesc controlul,
inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activează.
• In privinţa gestiunii patrimoniului, vor fi
transferate în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor
terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau
instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale
cu capital de stat (de exemplu: Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă
„Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", aerocluburi, centre
sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc).
• Relaţiile patrimoniale dintre unităţile
administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei
electrice şi gazelor naturale vor fi reglementate în beneficiul comunităţilor
locale.
• Procedurile privind exproprierea pentru cauze de
utilitate publică, inclusiv pentru proiecte de interes local, vor fi
simplificate.
• Autorităţile administraţiei publice centrale vor
elabora politicile naţionale care privesc administraţia publică locală în
colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale.
• Incurajarea relaţiilor transfrontaliere şi a
înfrăţirii unităţilor administrativ-teritoriale din România cu cele din statele
vecine şi nu numai, inclusiv pentru accesarea în comun de resurse financiare
pentru proiecte de dezvoltare.
• Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară prin programe naţionale şi prin posibilitatea refinanţării
proiectelor europene.
• Va fi elaborat un proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială
a României şi vor fi descurajate orice iniţiative de înfiinţare de noi comune
şi oraşe.
2. Descentralizarea financiară
• Dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea
serviciilor publice descentralizate în funcţie de standarde de cost per
beneficiar/unitate de măsură, mai ales în învăţământ, servicii sociale şi
întreţinerea drumurilor publice
• Determinarea sumelor defalcate pentru echilibrarea
bugetelor locale pe bază de formule, care să confere predictibilitate şi
transparenţă în alocarea acestora
• Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind
secţiunile de funcţionare şi dezvoltare ale bugetelor locale; adaptarea
sistemului de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât să asigure resursele
necesare secţiunii de funcţionare
• Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind
criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, conform
prevederilor Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi
completările ulterioare
• Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a
unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 3 ani ale
sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să
poată planifica proiecte şi programe multianuale
• Creşterea autonomiei financiare a unităţilor
administrativ-teritoriale şi a veniturilor bugetelor locale ale acestora prin:
- acordarea dreptului autorităţilor locale de a
modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesităţile
locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;
- calcularea valorii impozabile a clădirilor şi
terenurilor din intravilanul localităţilor prin raportarea la valoarea de piaţă
a acestora, acolo unde aceasta este vădit mai mare decât cea determinată prin
formula actuală de calcul;
- revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit
în funcţie de noile competenţe transferate autorităţilor locale în cursul
procesului de descentralizare;
- alocarea integrală la bugetele locale a sumelor
provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul
celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice.
3. Gestiunea resurselor umane
• Implementarea prevederilor Legii-cadru privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; elaborarea şi
implementarea legislaţiei sectoriale şi a normelor metodologice aferente, cu
respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală"
• Revizuirea procedurilor de evaluare a
performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică;
evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din
administraţia publică
• Formarea continuă a personalului din administraţia
publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale
4. Creşterea eficienţei şi a transparenţei în
activitate a instituţiilor din administraţia publică
• Dezvoltarea capacităţii administrative a
instituţiilor publice centrale şi locale în vederea planificării şi
implementării politicilor de dezvoltare, precum şi a furnizării serviciilor
publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare
• Imbunătăţirea şi standardizarea procedurilor
administrative prin elaborarea şi implementarea Codului administrativ şi a
Codului de proceduri administrative
• Implementarea prevederilor Legii privind
reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea
cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional
• Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru
standardizarea înfiinţării, organizării şi funcţionării structurilor
instituţionale din administraţia publică centrală
• Restructurarea mecanismelor de cooperare
interministerială şi utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici
publice, investiţionale şi bugetare ale Guvernului
• Realizarea şi implementarea unui sistem de
indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi
funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală,
inclusiv a gestiunii resurselor umane şi execuţiei bugetare
• Introducerea standardelor de calitate pentru
serviciile publice, cu prioritate pentru cele descentralizate
• Simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile
publice prin publicarea acestora pe portalurile internet ale instituţiilor
publice
• Simplificarea accesului la servicii publice prin
furnizarea acestora, acolo unde este posibil, pe cale electronică şi prin
generalizarea „birourilor/ghişeelor unice"
5. Proprietate şi cadastru
• Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât
mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor
• Elaborarea şi implementarea unui program naţional de
realizare a cadastrului general, inclusiv a cadastrului imobiliar-edilitar
• Inscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară
sub aspect tehnic şi juridic, în baza realităţii din teren
• Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului,
cărţii funciare, exproprierii pentru cauză de utilitate publică, urbanismului
şi amenajării teritoriului
• Realizarea infrastructurii de date spaţiale în
vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii
fundamentate cu privire la limitele unităţilor administrative-teritoriale,
infrastructura de interes public, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea
teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.
• Elaborarea de politici privind managementul
teritoriului
CAPITOLUL 20
Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului
Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru
cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii
transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri
2. Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare
a legii, descentralizarea şi reforma instituţională necesară consolidării
serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, precum şi
realizarea interoperabilităţii acestora
3. Aderarea la Spaţiul Schengen la data prevăzută -
martie 2011 - pentru a asigura deplina libertate de mişcare a cetăţenilor
români
Direcţii de acţiune
I. Siguranţa cetăţenilor
1. Cunoaşterea, prevenirea şi combaterea
infracţionalităţii
• Implementarea unei Strategii naţionale pentru
controlul criminalităţii ce are la bază 3 componente: cunoaşterea, prevenirea
şi aplicarea legii în domeniul criminalităţii. Strategia va prioritiza
activităţile privind siguranţa şi ordinea publică.
• Reevaluarea distribuţiei resurselor instituţionale ce
acţionează în domeniul siguranţei şi ordinii publice pentru asigurarea
flexibilităţii, acoperirea necesităţilor reale şi controlul criminalităţii,
urmărind obiective precum:
- înfiinţarea poliţiei locale, prin transferul unor
competenţe în domeniul de ordine publică şi poliţie rutieră în zona de
responsabilitate a primăriilor;
- reluarea programelor de dotare şi înzestrare a
poliţiei şi jandarmeriei, în vederea atingerii parametrilor optimi de
eficienţă;
- redistribuirea resurselor umane în funcţie de
necesităţile reale;
- în cadrul poliţiei naţionale, precum şi în cadrul poliţiilor
locale din unităţile administrativ-teritoriale cu o pondere semnificativă a
unor minorităţi naţionale, vor fi angajate şi persoane care cunosc limba
minorităţilor respective;
- implementarea unui program pentru relocarea, în
cadrul structurilor de siguranţă publică, a poliţiştilor de frontieră din
zonele de frontieră internă, după aderarea la Spaţiul Schengen.
• Reducerea impactului criminalităţii organizate şi
terorismului, urmărind:
- evaluarea ameninţărilor criminalităţii organizate şi
a terorismului şi prioritizarea acţiunilor în funcţie de riscurile
identificate;
- promovarea şi facilitarea organizării de echipe mixte
(tip task-force), care să sprijine schimbul de informaţii operativ şi să
cumuleze competenţe, inclusiv cele de control financiar, necesare pentru lupta
împotriva antreprizelor criminale şi recuperarea prejudiciului produs statului;
- susţinerea programelor naţionale de prevenire şi
conştientizare a populaţiei privind efectele traficului şi consumului de
droguri, traficului de fiinţe umane, criminalităţii informatice şi pornografiei
infantile;
- intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul
Uniunii Europene şi cu statele terţe şi realizarea de acţiuni comune.
• Asigurarea unui management integrat al situaţiei
operative la nivelul comunităţilor locale, ce are la bază:
- transferul în stradă a centrului de greutate al
activităţii poliţiei şi jandarmeriei, îmbunătăţirea siguranţei stradale şi a
relaţiei cetăţean-poliţist;
- îndeplinirea standardelor operaţionale la nivel
teritorial pentru organizarea unui sistem unitar de management al siguranţei şi
ordinii publice în cazurile de criză şi gestiune a evenimentelor deosebite;
- multiplicarea măsurilor proactive în domeniul ordinii
publice prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi aplicarea unor politici
speciale pentru cunoaşterea, prevenirea infracţionalităţii şi aplicarea legii.
• Creşterea calităţii serviciului poliţienesc în mediul
rural, urmărind:
- îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin derularea
unui program de reabilitare a clădirilor secţiilor de poliţie şi modernizarea
posturilor de poliţie;
- aplicarea unei politici coerente de prevenire şi
combatere a fenomenului infracţional;
- eliminarea deficitului de personal.
• Reducerea oportunităţilor infracţionale prin crearea
unui cadru legislativ care să ofere instrumente tactice eficiente pentru
menţinerea ordinii publice, în special pentru securitatea bunurilor şi
valorilor
• Introducerea şi utilizarea tehnologiilor avansate
pentru cunoaşterea şi aplicarea legii, în domeniul criminalităţii
•Asigurarea unei politici coerente în domeniul
managementului datelor şi informaţiilor, cu respectarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti, în special a protecţiei datelor cu caracter personal
• Imbunătăţirea sistemului de evaluare a performanţei
serviciilor publice din domeniul siguranţei şi ordinii publice prin
implementarea unui mecanism de indicatori calitativi şi cantitativi concentraţi
pe eficienţa şi eficacitatea activităţilor, precum şi pe satisfacţia cetăţeanului
• Promovarea sistemului de prevenire a
infracţionalităţii în sistem integrat, pe segmentele vulnerabile ale
societăţii, afectate de criminalitate
• Implementarea unei strategii guvernamentale de
reducere a riscului rutier
2. Securizarea frontierei externe şi gestionarea
fenomenului migraţiei
• Perfecţionarea cadrului legal în domeniu, prin
preluarea integrală a acquis-ului Schengen
• Dezvoltarea unor instituţii responsabile, capabile să
gestioneze într-o manieră unitară şi coerentă politicile şi priorităţile
europene în materie, în acord cu propriile exigenţe, dar şi cu aşteptările
partenerilor noştri europeni
• Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe
teritoriul naţional prin îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între
autorităţile naţionale cu atribuţii în gestionarea aspectelor legate de
circulaţia persoanelor şi combaterea criminalităţii transfrontaliere
• Conectarea la Sistemul informatic Schengen, element
esenţial pentru buna funcţionare a spaţiului de securitate, libertate şi justiţie
şi menţinerea unei politici publice şi unui nivel înalt de securitate publică,
inclusiv securitate naţională, în teritoriile statelor membre
• Creşterea nivelului de control şi de supraveghere a
frontierei externe a UE prin finalizarea Sistemului integrat de securizare a
frontierei
• Integrarea datelor biometrice în documentele de
călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora
• Realizarea, împreună cu instituţiile publice
responsabile, a unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă
a deficitului de forţă de muncă
• Susţinerea şi promovarea marilor proiecte europene
strategice în materie de management al frontierelor externe şi migraţiei şi
elaborarea unor politici comprehensive şi eficiente în aceste domenii
II. Imbunătăţirea managementului situaţiilor de
urgenţă
• Imbunătăţirea dotării şi înzestrării cu tehnică,
echipamente, aparatură şi materiale de intervenţie a structurilor operative,
atât din fonduri bugetare, cât şi prin utilizarea fondurilor nerambursabile
oferite de Uniunea Europeană
• Creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi
descarcerare prin îmbunătăţirea pregătirii personalului şi investiţii în dotare
• Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi
informaţii în situaţii de urgenţă şi asigurarea interoperabilităţii tuturor
structurilor cu responsabilităţi în domeniu
• Utilizarea centrelor integrate de management al
situaţiilor de urgenţă la nivel naţional, regional şi judeţean, cu participarea
tuturor structurilor cu responsabilităţi în domeniu
• Promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor
voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă
• Extinderea şi dezvoltarea cooperării în cadrul UE şi
NATO în domeniul protecţiei civile şi situaţiilor de urgenţă; promovarea
relaţiilor de colaborare bilaterale şi regionale în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă
• Creşterea capacităţii de reacţie a structurilor
operative prin participarea la exerciţii şi aplicaţii tactice de cooperare
internaţională
• Realizarea, în parteneriat cu Bulgaria şi Grecia, a
unui Centru regional de protecţie civilă privind intervenţia în caz de dezastre
naturale, care să acopere şi zona Balcanilor de Vest
III. Management instituţional
• Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru
eficientizarea şi debirocratizarea sistemului informaţional din structurile
administrative (resurse umane, logistică, financiar)
• Descentralizarea mecanismelor decizionale şi
asigurarea unui management consultativ ce are la bază comunicarea internă şi
cunoaşterea problemelor personalului, pentru creşterea capacităţii şi calităţii
serviciilor oferite cetăţenilor
• Implementarea unui sistem de management al
calităţii în instituţiile din domeniul siguranţei şi ordinii publice
• Reevaluarea sistemului de formare şi pregătire profesională
a personalului şi reaşezarea acestuia pe principiul asimilării de competenţe
profesionale (aptitudini, cunoştinţe şi atitudini) ce alcătuiesc standardele
ocupaţionale. Evaluarea personalului se va realiza prin raportarea la
standardele ocupaţionale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea
carierei se vor respecta principiile transparenţei şi nediscriminării în
funcţie de grad, vârstă, sex, orientare religioasă etc.
•Imbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a cadrului
legislativ pentru asigurarea securităţii la locul de muncă şi pentru
îndeplinirea atribuţiilor
IV. Prevenirea şi combaterea corupţiei interne
• Eficientizarea şi dinamizarea activităţii Direcţiei
Generale Anticorupţie
• Generalizarea efectuării testelor de integritate, în
domeniile de activitate unde riscul de comitere a faptelor de corupţie este
ridicat
• Imbunătăţirea activităţilor de identificare a
factorilor de risc ce generează sau favorizează corupţia în organizaţii
(proceduri, comportamente, posturi, persoane etc.) şi dezvoltarea de mecanisme
de intervenţie şi de eliminare a acestora
• Realizarea periodică de evaluări a ameninţărilor
corupţiei la nivelul structurilor de siguranţă şi ordine publică şi informarea
persoanelor cu responsabilităţi în domeniu, inclusiv conducerea structurilor
respective
• Creşterea eficienţei activităţilor de cooperare cu
celelalte instituţii implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei, în
special cu Ministerul Public (DNA, DIICOT şi celelalte structuri ale acestui
minister)
• Creşterea transparenţei instituţionale şi implicarea
activă a reprezentanţilor societăţii civile în activităţile de prevenire şi
combatere a faptelor de corupţie
V. Politica de cooperare
• Dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:
- extinderea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în
domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană, cu NATO şi cu alte
organizaţii internaţionale specializate;
- creşterea cooperării bilaterale, în special cu
statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative;
- cooperarea interinstituţională în aplicarea legii;
- colaborarea cu mediul privat în dezvoltarea
politicii de prevenire şi pentru transferul de cunoştinţe de specialitate în
domenii foarte specializate (sisteme informaţionale geografice, tehnologia
informaţiei etc).
• Dezvoltarea componentei de cooperare la Marea
Neagră, în special în privinţa combaterii criminalităţii organizate
• Susţinerea activă a unei politici strategice a
Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu
principiul solidarităţii
• Continuarea participării la misiuni internaţionale
organizate sub egida ONU, UE sau altor organisme internaţionale
• Imbunătăţirea cadrului legislativ pentru susţinerea
şi dezvoltarea echipelor mixte (de tip task-force), pe baza experienţei
acumulate şi bunelor practici dezvoltate la nivel european
CAPITOLUL 21
Politica externă
Obiective de guvernare
1. Focalizarea tuturor acţiunilor asupra protejării şi
promovării intereselor României şi cetăţenilor ei din punct de vedere politic,
economic, social şi cultural
2. Punerea în valoare cu mai mare eficacitate a
beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene si
al NATO
3. Consolidarea cu mai mare pragmatism a
parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritare
dimensiunea europeană şi cea euroatlantică
4. Intărirea cooperării cu statele din vecinătate
5. Atingerea ţintelor strategice de cooperare
consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate
interesele economice ale ţării noastre
Direcţii de acţiune
1. Fructificarea statutului României de stat membru
al Uniunii Europene
• Diversificarea şi accelerarea demersurilor
politico-diplomatice pentru consolidarea prezenţei româneşti în instituţiile
comunitare şi creşterea influenţei României în UE
• Participarea în mod activ şi consistent la luarea
deciziilor în cadrul instituţiilor europene
• Derularea de acţiuni diplomatice coerente pentru
depăşirea etapei monitorizărilor postaderare
• Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti
pentru participarea la Serviciul European de Acţiune Externă al UE
• Consolidarea dialogului în plan european şi a
expertizei interne în pregătirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel
încât interesele României să fie reprezentate adecvat
• Promovarea în cadrul de dialog european a unei
relaţii transatlantice privilegiate pe dimensiunile politică, economică, de
securitate şi culturală
• Promovarea creativă a obiectivelor economice,
turistice şi culturale ale României în cadrul Strategiei UE pentru Dunăre
• Iniţierea şi promovarea unor proiecte strategice cu
vocaţie europeană vizând extinderea programelor de cooperare ale Uniunii
Europene cu ţările din spaţiul extins al Mării Negre, pentru consolidarea
stabilităţii democratice şi a cooperării economice, diversificarea legăturilor
de infrastructură ale spaţiului UE cu ţările din această regiune
• Consacrarea regiunii Mării Negre ca spaţiu european
de importanţă strategică pentru NATO şi UE
• Identificarea oportunităţilor pentru dezvoltarea
regiunii Carpaţi şi implicarea activă a României în parteneriate pentru
implementarea acestora
• Intensificarea demersurilor pentru asigurarea unui
tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spaţiul UE (libera
circulaţie a forţei de muncă)
• Pregătirea instituţională internă la standardele
europene pentru asigurarea aderării României la Spaţiul Schengen conform
calendarului stabilit, în anul 2011
• Reluarea energică a eforturilor de pregătire în
vederea aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OECD), pentru a facilita participarea eventuală a României la noi formate
globale de decizie
2. Promovarea intereselor de securitate ale
României în plan regional şi global
• Participarea României prin contribuţii solid
fundamentate la procesul de consolidare şi transformare a NATO, urmărirea
reflectării obiectivelor pe dimensiunea externă din Strategia de securitate
naţională a României în dezbaterile privind viitorul concept strategic al
Alianţei
• Implicarea activă a diplomaţiei româneşti în
dezbaterile din cadrul UE în planul securităţii, în special cele ce decurg din
intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Accentul va fi pus pe
domeniile de expertiză confirmată a României în relaţia cu partenerii de
cooperare din vecinătate şi din zona sud-est europeană, în vederea securizării
frontierei externe
• Promovarea atentă a intereselor României în
dezbaterile ce au loc în cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de
securitate
• Asigurarea unei prezenţe româneşti de calitate în
misiunile Uniunii Europene, NATO, ONU şi punerea în valoare a acestor
contribuţii de prestigiu prin promovarea mai atentă a intereselor României de
politică externă pe spaţiile în care contribuim la eforturile de stabilizare şi
securitate. Continuarea prezenţei româneşti alături de aliaţii şi partenerii
noştri la misiunile militare din zonele de angajament internaţional, în special
cele din Afganistan. Consolidarea expertizei româneşti în dezvoltarea
capacităţilor civile şi de reconstrucţie postconflict şi punerea în valoare a
acestei contribuţii în coordonare cu aliaţii României
• Susţinerea în dezbaterile şi dialogul cu partenerii
europeni a diversificării prezenţei UE în zona est-europeană şi în cea caspică,
ca o contribuţie la stabilitatea regională şi la generarea unor soluţii
politice la conflictele îngheţate din regiune
• Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea
unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea
Mării Negre
3. Dimensiunea regională a politicii externe,
consolidarea relaţiilor pragmatice de cooperare cu partenerii estici, relaţia
cu Republica Moldova
• România va continua să susţină aspiraţiile europene
ale Republicii Moldova şi obiectivul strategic al acesteia de integrare
europeană. Ca stat membru al UE, România va insista pentru o mai mare implicare
a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară
europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de
dezvoltare economică şi socială.
• România va acţiona în continuare pentru convenirea
şi realizarea unor proiecte de cooperare bilaterală în relaţia cu Republica
Moldova, în domeniile prioritare: comerţ, transporturi, energie, educaţie.
• Dezvoltarea relaţiilor speciale cu Republica Moldova
se va fundamenta pe baza parteneriatului cu vocaţie europeană, atât în plan
politic, cât şi economic. Vor fi promovate o serie de instrumente în plan
bilateral, între care stimularea şi garantarea investiţiilor româneşti în
Republica Moldova, acordarea de asistenţă din Fondul de Asistenţă pentru
Dezvoltare, proiecte bilaterale pentru stimularea cooperării în domeniul
educaţiei, culturii etc.
• România va continua să susţină reglementarea
conflictului transnistrean şi sprijinirea implicării constante şi consistente a
UE în identificarea unei soluţii negociate viabile, cu respectarea
suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.
• România va continua să promoveze perspectivele
europene ale statelor balcanice şi pe cea a Republicii Moldova, stabilizarea
vecinătăţii estice europene şi apropierea ei de Uniunea Europeană, inclusiv
prin valorificarea Parteneriatului Estic, în concordanţă cu celelalte
priorităţi ale ţării.
• Regiunea Mării Negre, în ansamblul ei, va constitui o
temă de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastră externă.
Obiectivele strategice ale României în regiunea Mării Negre vor fi:
consolidarea stabilităţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele
de cooperare regională şi cu partenerii din Uniunea Europeană, o abordare
inclusivă pentru toţi partenerii de dialog şi cooperare din spaţiul estic,
conectarea la proiectele regionale ale UE.
• România va promova o implicare mai substanţială a
Uniunii Europene în soluţionarea conflictelor îngheţate, facilitând
consolidarea unui climat de securitate şi stabilitate în vecinătatea estică.
• România va susţine cu consecvenţă întărirea
cooperării în cadrul OCEMN şi în cadrul Sinergiei Mării Negre şi va acţiona
pentru menţinerea interesului european faţă de aceste iniţiative.
• România va acorda o atenţie prioritară, în plan
regional, conexiunilor strategice între zona Mării Negre şi zona Mării Caspice,
prin consolidarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale cu statele din Asia
Centrală şi prin implicarea sporită în iniţiativele UE pentru regiune.
4. Fructificarea parteneriatelor României în plan
bilateral şi multilateral, consolidarea parteneriatelor bilaterale cu state
europene, a dimensiunii transatlantice şi a parteneriatului strategic cu SUA
• Un obiectiv al politicii externe îl va constitui
aprofundarea sferei de acţiune a parteneriatelor existente prin accentuarea
dimensiunilor economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi educaţională.
• Va fi continuată dezvoltarea parteneriatelor
bilaterale în cadrul UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale
fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune
atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.
• Parteneriatul strategic cu SUA: obiectivul prioritar
este trecerea la o nouă etapă a dimensiunii sale economice şi
tehnico-ştiinţifice şi creşterea investiţiilor americane în România. Excelenta
cooperare în planul securităţii şi apărării va fi aprofundată. Se va urmări
avansarea procesului de creare a condiţiilor pentru scutirea de vize a
cetăţenilor români care călătoresc în SUA.
• Va fi promovată o relaţie pragmatică a României şi a
Uniunii Europene cu Rusia, cu accent pe intensificarea legăturilor economice şi
stabilirea unor legături mai strânse la nivelul societăţii civile. Ne propunem
trecerea la o cooperare concretă, multidimensională, care să valorifice la
maximum complementarităţile existente între relaţia bilaterală directă şi cea
dintre UE şi Rusia.
• Parteneriatul strategic cu Franţa: consolidarea
dialogului cu Franţa în interiorul UE va avea ca obiective adoptarea de poziţii
convergente şi promovarea de iniţiative comune la nivel european. In sfera
relaţiilor comerciale vor fi urmărite prioritar domeniile energie, agricultură,
transporturi, mediu şi comerţ, pe baza Foii de parcurs a Parteneriatului. In
materie de liberă circulaţie a forţei de muncă, obiectivul principal este
finalizarea procesului de deschidere a pieţei muncii franceze pentru lucrătorii
români. In perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, România va coopera cu
Franţa pentru consolidarea controlului frontierelor, precum şi pentru
accelerarea luptei împotriva criminalităţii organizate.
• Relaţiile cu partenerii apropiaţi din Europa Centrală
(Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ţările Baltice, Bulgaria) vor fi
promovate pe o bază pragmatică, actualizată la obiectivele comune în cadrul
Uniunii Europene şi se va acţiona printr-o ofensivă diplomatică şi economică,
concertată şi profesionistă, pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după
1989, în parteneriat cu mediul de afaceri.
• O prioritate pentru politica externă a României va fi
dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu ţările emergente, China, India,
Brazilia. Va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea
politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste mari puteri.
Prioritare sunt reconfirmarea relaţiilor politice de parteneriat cu China şi
completarea acestora cu o relaţie economică echilibrată. De asemenea, vor fi
consolidate parteneriatele şi relaţiile speciale cu alte state din Asia, precum
Japonia şi Coreea de Sud.
• Ne propunem recâştigarea influenţei în zonele
tradiţionale de cooperare şi câştigarea de noi pieţe, inclusiv prin extinderea
parteneriatelor cu ţări influente din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă
care uneşte interesul întăririi relaţiilor economice cu sprijinul pentru
promovarea păcii în această regiune. Obiectivul în relaţia cu Israelul este
realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple cu România.
• Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe,
în scopul promovării intereselor economice şi culturale pentru facilitarea
dialogului dintre civilizaţii.
• Putem să ne capacităm expertiza pentru a aduce o
valoare adăugată dialogului în deblocarea situaţiilor conflictuale, pentru
promovarea păcii şi stabilităţii în regiune.
• Transformările ce privesc relaţiile cu ţările din
America Latină şi Africa vor urmări să pună mai bine în valoare interesele
economice româneşti, ţinându-se seama de oportunităţile oferite de relaţia
acestor state cu UE, valorificarea mai atentă a capitalului de simpatie pentru
România din aceste ţări, reluarea legăturilor cu cei care au studiat în
România.
• Politica externă va urmări eficientizarea demersului
României în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum ONU,
OSCE, Consiliul de Cooperare Regională (fostul Pact de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est), Consiliul Europei, OCEMN etc, fundamentat pe conduita de
promovare a cooperării internaţionale şi pe acţiunea concertată cu partenerii
strategici.
5. Recalibrarea dimensiunii economice a politicii
externe prin promovarea mai dinamică a intereselor economice, energetice şi
comerciale ale României
• Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital
românesc în sud-estul Europei şi în vecinătatea estică, susţinerea promovării
exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii în zonele-ţintă de expansiune
economică
• Promovarea la nivel european a oportunităţilor de
dezvoltare în bazinul Dunării ca proiect de maximă relevanţă pentru interesele
economice directe ale României şi ale UE în ansamblul său
6. Asigurarea securităţii energetice prin
identificarea oportunităţilor de acces la pieţe şi prin participarea la
proiecte de diversificare a surselor de aprovizionare
• Reprezentarea concretă a intereselor strategice
directe ale României în politicile europene privind securitatea energetică,
inclusiv pe parcursul trecerii la etapa de implementare a proiectelor NABUCCO,
PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa
• Valorificarea potenţialului de tranzit al României
pentru resursele energetice, inclusiv prin transformarea portului Constanţa
într-un important punct nodal, logistic şi terminal de LNG
• Promovarea intereselor directe ale României în
structurarea viitoarelor rute europene de transport şi de conectare a Uniunii
Europene cu zona Mării Negre şi Caucaz
• Interconectarea sistemului naţional de transport al
gazelor naţionale cu cele ale statelor din vecinătate
7. Asigurarea şi garantarea drepturilor cetăţenilor
români aflaţi în străinătate, promovarea şi protejarea identităţii, a
intereselor comunităţilor româneşti din vecinătate şi din alte zone ale lumii
• Protejarea drepturilor minorităţilor româneşti din
ţările învecinate, precum şi perpetuarea valorilor naţionale: limbă, tradiţii,
cultură, religie
• Intreprinderea tuturor demersurilor instituţionale
care se impun pentru ca românii stabiliţi în statele UE să beneficieze în
totalitate de drepturile şi oportunităţile aferente statutului lor de cetăţeni
europeni; continuarea eforturilor pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la
Spaţiul Schengen, precum şi pentru ridicarea restricţiilor privind libera
circulaţie a lucrătorilor români de către toate statele membre ale UE
• Consolidarea palierelor de diplomaţie culturală şi
ştiinţifică, inclusiv prin organizarea de târguri şi expoziţii pentru a
populariza valorile şi tradiţiile
• Finanţarea unor proiecte vizând prezervarea
identităţii naţionale şi îmbogăţirea patrimoniului spiritual românesc în afara
graniţelor ţării
• Crearea unei platforme informatice care să
faciliteze, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, accesul
la informaţii în domenii specializate (evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii,
cadrul de reglementări în materie de respectare a drepturilor)
• Imbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional
dedicat interacţiunii cu românii din afara graniţelor, pornind de la interesele
şi preocupările specifice acestora
• Extinderea colaborării Ministerului Afacerilor
Externe cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Patriarhia Română,
Institutul Cultural Român, Academia Română, în vederea promovării culturii şi
spiritualităţii româneşti în spaţiul UE, precum şi pentru sprijinirea
dialogului intercultural cu ţări aflate pe alte continente
8. Punerea în valoare a potenţialului creativ,
cultural şi ştiinţific al României
• In planificarea şi derularea acţiunilor de politică
externă, se va încuraja implicarea partenerilor din societatea civilă, mediul
academic, mediul cultural
• Proiectele de diplomaţie publică vor încuraja
implicarea elitelor din comunităţile româneşti din străinătate în proiectele de
modernizare a societăţii româneşti
• Guvernul va extinde acordarea de burse de studii în
România, având ca scop diseminarea şi promovarea valorilor europene în state
terţe, pentru a oferi relaţiilor politice şi comerciale un solid fundament
ştiinţific şi cultural.
CAPITOLUL 22
Cultură şi patrimoniu naţional
Principii generale
1. Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale
fundamentale ale tuturor cetăţenilor: acces la cultură şi participare la viaţa
culturală, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi
fundamentale
2. Susţinerea, respectarea şi protejarea dreptului la
diversitate culturală, religioasă şi lingvistică, recunoscut ca atare de Carta
Drepturilor Fundamentale a UE
3. Promovarea sectorului culturii ca factor important
în procesul de dezvoltare durabilă şi ca instrument esenţial în coeziunea
socială şi în lupta împotriva excluziunii sociale
4. Promovarea şi stimularea creativităţii, a creaţiei
contemporane, ca factor inconturnabil în dezvoltarea umană şi în creşterea
calităţii vieţii
5. Promovarea rolului central al culturii şi artelor,
al creativităţii şi inovării în societatea bazată pe cunoaştere (includerea
culturii ca domeniu prioritar/strategic pentru atingerea obiectivelor
Strategiei de la Lisabona, relansată)
6. Protejarea şi respectul identităţilor culturale,
tradiţiilor şi moştenirii culturale (patrimoniu material şi imaterial)
7. Promovarea patrimoniului naţional, inclusiv a celui
ce aparţine culturii minorităţilor naţionale
8. Protejarea şi respectarea dreptului la proprietate
intelectuală al creatorilor şi artiştilor
9. Dezvoltarea sinergiilor dintre sectorul culturii şi
alte sectoare de activitate, precum sectorul educaţional, social, economic şi
elaborarea unor politici publice transsectoriale
10. Susţinerea principiului autonomiei cultelor
religioase recunoscute de statul român
Obiective de guvernare
1. Dezvoltarea economiei culturale prin asigurarea unui
cadru juridic, economic şi financiar-fiscal eficient, eficace şi stimulativ,
care să răspundă nevoilor specifice ale creatorilor (artişti independenţi şi
liber-profesionişti), producătorilor şi mediatorilor (instituţii publice de
cultură, organizaţii neguvernamentale şi IMM-uri creative) şi ale
consumatorilor/publicului
2. Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui
aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului
imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi
conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa
comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare
3. Reforma şi descentralizarea, după caz, a
sistemului instituţional al culturii, pentru a răspunde nevoilor culturale
exprimate de colectivitate şi pentru a diversifica oferta culturală şi a o
apropia de consumator
4. Reforma şi diversificarea sistemelor publice şi private
de finanţare a culturii, cu accent pe transparenţă, acces egal şi
nediscriminatoriu la fondurile publice, eficacitate şi evaluare specializată,
cu scopul de a promova diversitatea, calitatea, excelenţa şi inovarea, inclusiv
prin forme alternative de expresie artistică
5. Dezvoltarea unor politici comune între cultură şi
educaţie atât în ceea ce priveşte educarea publicului tânăr pentru consumul
cultural şi dezvoltarea abilităţilor sale creative, cât şi în ceea ce priveşte
educaţia artistică specializată, precum şi pentru formarea profesională
continuă şi reconversia profesională
6. Elaborarea şi implementarea (într-o primă fază prin
proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a
turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local
7. Utilizarea fondurilor europene pentru sectorul
culturii:
- restaurarea monumentelor istorice;
- reabilitarea centrelor istorice;
- încurajarea/promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor;
- turismul cultural;
- industriile culturale;
- formarea profesională.
8. Pregătirea unui program operaţional dedicat
sectorului culturii pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor
structurale, 2013-2019
9. Promovarea valorilor culturii române, precum şi a
celor aparţinând minorităţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi
susţinerea mobilităţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul
culturii, prin implementarea unui program de măsuri de sprijin, care să
cuprindă acordarea de sprijin financiar şi material/logistic pentru rezidenţe,
călătorii, studii şi cercetări, pentru stimularea prezenţei şi poziţionării pe
piaţa culturală internaţională
10. Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea
corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale
actuale, sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale
11. Susţinerea iniţiativei private în cultură şi a
sectorului cultural independent prin instrumente financiar-fiscale, precum şi
prin stimularea cooperării culturale transfrontaliere
12. Asigurarea accesului şi participării la cultură a
publicului din mediul rural şi urban mic, precum şi din zonele defavorizate, în
parteneriat cu autorităţile locale şi cu sectorul independent
13. Susţinerea ofertei culturale şi a accesului publicului
prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare
şi parteneriat cu autorităţile centrale şi locale şi cu alţi deţinători de
asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală
14. Susţinerea luptei împotriva încălcărilor
drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
autorităţi şi instituţii cu competenţe în domeniu, cu accent pe educarea
publicului consumator şi pe susţinerea unor modele comerciale care să respecte
drepturile titularilor şi să faciliteze, în acelaşi timp, accesul la aceste
conţinuturi
15. Elaborarea cadrului legal care să asigure accesul
liber la fondurile arhivistice. Retrocedarea la cerere către foştii proprietari
a registrelor de stare civilă, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor
şi ale organizaţiilor civile
16. Formalizarea parteneriatelor interministeriale
dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective
17. Dezvoltarea parteneriatului dintre stat şi culte
în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi
cooperare dintre culte în beneficiul întregii societăţi, inclusiv prin
sprijinirea creării unor centre de asistenţă socială
18. Continuarea procesului de restabilire a dreptului
de proprietate pentru cultele religioase recunoscute de statul român
19. Acordarea de sprijin financiar cultelor religioase,
susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate, pornind de la
principiul recunoaşterii contribuţiei lor la binele comun al societăţii
20. Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte
prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea
socială a bisericilor şi cultelor
Direcţii de acţiune
• Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea
corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu realităţile de pe
plan internaţional, eficientizarea şi perfecţionarea profesională în actul
managerial şi de execuţie
• Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii
naţionale de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural
• Modificarea legii patrimoniului, elaborarea legii
zonelor protejate şi a legii mecenatului în cultură şi artă
• Perfecţionarea legislaţiei privitoare la salarizarea
clerului şi a personalului neclerical al Bisericii de la bugetul de stat
• Sprijinirea cultelor religioase recunoscute al căror
număr de enoriaşi este sub 5% din populaţia ţării de către Guvern, prin măsuri
pozitive, cu un procent cel puţin egal sau mai mare decât procentul enoriaşilor
• Promovarea unui parteneriat activ între stat şi
societatea civilă
CAPITOLUL 23
Apărarea naţională
1. Starea de fapt
Politica de apărare naţională a României este
determinată, în mod obiectiv, de evoluţiile politice, economice, sociale şi
culturale care au loc pe plan intern şi extern.
In ceea ce priveşte influenţa mediului internaţional de
securitate actual asupra politicii de apărare naţională, pot fi luate în
considerare următoarele caracteristici:
• diversificarea riscurilor şi ameninţărilor (de natură
militară şi nonmilitară) la adresa securităţii naţionale; manifestarea
riscurilor şi ameninţărilor asimetrice, în paralel cu menţinerea celor de
natură clasică;
• amplificarea competiţiei pentru resurse şi pieţe de
desfacere;
• afirmarea unor actori nonstatali în procesul
decizional la nivel internaţional;
• creşterea rolului organismelor de securitate europene
şi euro-atlantice în gestionarea situaţiilor de criză;
• complexitatea situaţiei de securitate în regiuni de
interes strategic pentru România, în special în zona vecinătăţii sale estice
(Regiunea Extinsă a Mării Negre);
• noile tendinţe ale relaţiilor dintre SUA şi
Federaţia Rusă - relaţiile dintre cei 2 actori par să se bazeze pe
identificarea unor puncte de interes comun şi pe realizarea unor înţelegeri în
domenii de interes strategic;
• efectele crizei financiare şi economice la nivel
global.
Pe plan intern, politica de apărare a României poate fi
influenţată, în perioada următoare, de o serie de evoluţii generate, în primul
rând, de considerente economice şi financiare:
• constrângerile bugetare generate de criza economică
şi financiară vor crea dificultăţi de finanţare a domeniului apărării;
• acumularea unor restanţe succesive în îndeplinirea
obiectivelor din domeniul apărării - amânarea acestora în anii anteriori
determină suprapunerea termenelor de îndeplinit cu cele fixate pentru perioada
actuală, fapt care conduce la perspectiva creşterii nevoii de finanţare.
Rectificările bugetare din anii 2007- 2009 au presupus şi o reducere a
cheltuielilor de înzestrare cu circa 406 milioane euro;
• există premise favorabile, pe de o parte, încheierea
participării trupelor române în misiunea din Irak - situaţie care va
disponibiliza unele resurse financiare pentru programele din domeniul apărării,
dar noile cerinţe pentru teatrul de operaţii Afganistan impun însă creşterea
participării României în cadrul ISAF cu elemente semnificative („multiplicatori
de forţă"), care vor presupune costuri suplimentare.
Stadiul de elaborare a documentelor strategice în
domeniul apărării:
• Strategia naţională de apărare a fost aprobată de
Parlament în noiembrie 2008;
• Carta albă a apărării este în stadiul de proiect
finalizat şi revizuit, însă nu a fost supusă aprobării Parlamentului;
• Strategia militară a României se află în stadiul de
proiect;
• a fost aprobată Directiva de planificare a apărării
nr. 10/2010- 2015.
Stadiul implementării Strategiei de transformare a
Armatei României:
• se realizează prin planuri de implementare a
transformării;
• în prezent, constrângerile bugetare impun revizuirea
acestora cu consecinţe asupra termenelor de îndeplinire a unor obiective şi
angajamente asumate.
2. Obiective de guvernare
Obiectivul strategic al actului guvernamental în
domeniul apărării naţionale îl reprezintă dezvoltarea, la un nivel ridicat, a
capacităţii de decizie şi acţiune a organismului militar, adaptarea cadrului
legislativ, în vederea afirmării intereselor României şi valorificării
oportunităţilor, în cadrul comunităţii europene, euro-atlantice şi
internaţionale:
• adaptarea Legii nr. 346/2006 de organizare şi
funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale;
• consolidarea profilului României în cadrul NATO;
• dezvoltarea contribuţiei României la Politica
Europeană de Securitate şi Apărare, în calitate de membru al UE;
• angajarea în lupta împotriva terorismului şi
combaterea proliferării armelor de distrugere în masă;
• creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi
stabilităţii regionale;
• dezvoltarea capacităţii de apărare a României,
Indeplinirea acestor obiective va avea în vedere următoarele priorităţi:
• îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de
stat membru al NATO şi UE;
• continuarea procesului de transformare
multidimensională a Armatei României: cadru legislativ şi instituţional,
structură de forţe, flexibilizarea ierarhiei de comandă, planificarea bazată pe
capabilităţi. Scopul fundamental al procesului de transformare în domeniul
apărării constă în realizarea unei structuri militare moderne, mobile,
flexibile, eficiente, sustenabile, capabilă să îşi asume şi să îndeplinească un
larg spectru de misiuni atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;
• înzestrarea Armatei cu sisteme de armamente
performante, în conformitate cu misiunile sale în cadrul NATO, cu nevoile de
securitate internă şi cu programele majore de înzestrare;
• creşterea graduală a ponderii cheltuielilor de
înzestrare astfel încât, pe termen lung, aceasta să reprezinte cel puţin 20%
din bugetul MApN, în conformitate cu recomandările NATO, prin asigurarea si
menţinerea bugetului apărării la un procent apropiat de 2%;
• dezvoltarea sistemului de management al carierei
individuale a personalului civil şi militar şi a sistemului de învăţământ
militar şi creşterea atractivităţii profesiei militare;
• creşterea calităţii vieţii personalului Armatei
României, în acord cu realităţile economice interne si cu statutul de stat
membru al NATO şi UE;
• eficientizarea proceselor de gestionare a resurselor
financiare, materiale şi de patrimoniu ale MApN;
• obţinerea şi menţinerea superiorităţii
informaţionale în domeniul informaţii pentru apărare;
• reducerea vulnerabilităţilor şi contracararea
ameninţărilor la adresa securităţii naţionale în domeniul militar.
3. Direcţii de acţiune
• Eficientizarea procesului de planificare a apărării,
concentrat pe dezvoltarea de capabilităţi pe termen mediu, pentru perioada
2011-2013, în scopul asigurării coerenţei şi eficienţei disciplinelor de
planificare a apărării şi adaptării acestora la evoluţia procesului de
planificare NATO
• Adaptarea cadrului legislativ care să corespundă
noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern
privind domeniul apărării naţionale şi sistemul militar
• Continuarea revizuirii structurii de forţe şi a
procesului de operaţionalizare
• Dezvoltarea elementelor de infrastructură care să
asigure capacităţi de dislocare, staţionare şi antrenament pentru forţele
naţionale si cele aliate, conform conceptului de Sprijin al naţiunii gazdă
(HNS)
• Crearea unor structuri de comandă şi control
flexibile
• Pregătirea forţelor proprii pentru misiuni clasice şi
neconvenţionale, inclusiv misiuni antiteroriste, contraproliferare,
contrainsurgenţă şi reconstrucţie postconflict
• Realizarea unui cadru comun de acţiune la nivelul
tuturor structurilor implicate în procesul de înzestrare, modernizare şi
operaţionalizare a forţelor
• Stimularea producţiei interne şi adaptarea
capacităţilor existente ale industriei de apărare autohtone la cerinţele
Armatei şi standardele NATO şi UE
• Menţinerea şi dezvoltarea unei componente a
cercetării tehnico-militare ca sursă de consultanţă ştiinţifică a Armatei
• Dezvoltarea cooperării internaţionale reciproc
avantajoase în realizarea sistemelor de armamente şi valorificarea
oportunităţilor oferite de mecanismele instituţionale în cadrul NATO şi UE, în
domeniul înzestrării
• Implementarea noului model de management al
resurselor umane care să permită dezvoltarea sistemului motivării profesionale
• Remodelarea sistemului de salarizare pe baza Legii
unice de salarizare a personalului bugetar
• Imbunătăţirea condiţiilor de locuit pentru personalul
MApN prin facilitarea accesului la credite pentru construirea de locuinţe şi
asigurarea de indemnizaţii pentru chirie
• Imbunătăţirea asistenţei medicale acordate
personalului Armatei României şi familiilor acestuia, precum şi pensionarilor
militari
• Dezvoltarea asistenţei medicale complementare:
asigurarea medicală operaţională şi asigurarea medicală staţionară
• Reorganizarea sistemului de gestionare a
patrimoniului MApN
• Valorificarea superioară în folosul instituţiei
militare a imobilelor şi terenurilor disponibilizate în urma procesului de
transformare
• Adaptarea organizatorică a structurilor
financiar-contabile şi de planificare la noile cerinţe operaţionale
• Crearea unui sistem logistic integrat, structurat pe
fluxuri de distribuţie
• Dezvoltarea capacităţilor de culegere, prelucrare şi
diseminare a informaţiilor militare pentru asigurarea sprijinului decizional în
domeniul politico-militar
• Prelucrarea şi realizarea produselor informative şi
diseminarea acestora către autorităţile decizionale naţionale, aliate şi
partenere în acord cu rolul, locul şi misiunile specifice domeniului informaţii
pentru apărare
CAPITOLUL 24
Afaceri europene
Obiective de guvernare
1. Adaptarea instituţiilor şi politicilor naţionale la
noul mod de funcţionare al Uniunii, sub Tratatul de la Lisabona
2. Consolidarea mecanismului de coordonare al
afacerilor europene, prin creşterea gradului de apropiere instituţională între
Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Afaceri Europene în
vederea asigurării unei promovări eficiente şi pro-active a poziţiilor României
în negocierile la nivel european (de la nivel de lucru - Consiliu - Consiliul
European)
3. Asigurarea resurselor instituţionale pentru
negocierea şi transpunerea eficientă a legislaţiei comunitare
4. Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilă, a
beneficiilor, inclusiv de natură financiară, care decurg din calitatea de stat
membru
5. Participarea activă la funcţionarea democratică şi
eficientă a instituţiilor UE, adoptarea legislaţiei comunitare, definirea
politicilor comune şi creşterea profilului acţiunii externe a Uniunii Europene
Direcţii de acţiune
1. Politici europene
• Procesul de aprofundare a integrării europene:
România susţine continuarea extinderii zonei euro şi a Spaţiului Schengen.
• România trebuie să contribuie, prin iniţiative şi
acţiuni strategice, la identificarea de răspunsuri adecvate provocărilor cu
care se confruntă Uniunea Europeană: extinderea, globalizarea, evoluţiile
demografice, efectul schimbărilor climatice, criminalitate transfrontalieră
etc.
• România trebuie să-şi formuleze priorităţile pe
care le urmăreşte pentru proiectele europene. Astfel, viitoarea Strategie
Lisabona post-2010 trebuie să se constituie într-o preocupare la nivel
naţional.
• Adoptarea unei strategii privind promovarea
experţilor şi înalţilor funcţionari români în cadrul instituţiilor europene
• Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce
priveşte:
- perspectiva bugetară post-2013: reforma veniturilor
proprii; reconfigurarea priorităţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi
în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale; menţinerea
finanţării suficiente pentru Politica Agricolă Comună; alocarea de resurse în
domeniul competitivităţii şi cercetare-dezvoltare;
- noua Strategie europeană pentru creştere economică
şi ocuparea forţei de muncă (UE 2020): obiective, instrumente de monitorizare a
implementării, resurse necesare (naţionale, buget comunitar).
- analizarea, în mod obiectiv şi realist, a modului în
care România este integrată în Piaţa internă pentru a identifica soluţiile
optime pentru realizarea deplină a acestui deziderat.
• Politica de coeziune: menţinerea actualelor
obiective ale politicii de coeziune a UE şi adaptarea acestora pentru perioada
2014-2020, astfel încât să se asigure accesul României la fondurile europene
necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale
• Libera circulaţie a persoanelor: susţinem
recomandarea Comisiei Europene către statele membre de a nu impune restricţii
privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncă.
Mobilitatea lucrătorilor este un factor pozitiv care determină creşterea
economică, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de
beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă; susţinem interesele
românilor care lucrează în Europa şi milităm pentru drepturile acestora.
• România trebuie să se implice activ în promovarea
şi implementarea Strategiei pentru regiunea Dunării, un proiect european,
viabil şi coerent, menit să consolideze cooperarea şi stabilitatea în regiune.
Având în vedere beneficiile şi importanţa acestui proiect, Ungaria şi-a
stabilit ca prioritate, în mandatul pe care îl va deţine la preşedinţia UE, în
2011, promovarea acţiunilor de realizare a acestei strategii.
• Politica comună în domeniul migraţiei: identificarea
liniilor de acţiune comună în cadrul UE privind managementul migraţiei, cu
menţinerea la dispoziţia statelor membre de instrumente care permit combaterea
eficientă a migraţiei ilegale şi reglementează angajarea persoanelor cu înaltă
calificare ce provin din ţări terţe
• Completarea eforturilor întreprinse de instituţiile
româneşti competente pentru ridicarea Mecanismului de cooperare şi verificare
• Integrarea comunităţii rome: susţinem definirea unei
strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalităţii de
şanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea
statutului de cetăţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei
agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de
ţara noastră.
2. Relaţiile externe ale Uniunii Europene
• Prioritate va fi acordată participării la
demersurile de operaţionalizare a Serviciului European de Acţiune Externă.
• Procesul de extindere: România va sprijini
continuarea extinderii Uniunii, în condiţiile respectării de către statele
candidate a criteriilor definite la nivelul UE.
• De o atenţie deosebită se vor bucura iniţiativele
din cadrul Politicii europene de vecinătate, România implicându-se în mod
substanţial în confirmarea priorităţilor definite prin Parteneriatul estic.
• Cooperarea la Marea Neagră: asumarea unui rol activ
în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor
probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi
diversificarea energetică, consolidarea instituţională, dezvoltarea economică
şi extinderea comunităţii democratice.
• Capitalizarea participării substanţiale a României la
misiunile civile şi militare din cadrul Politicii europene de securitate şi
apărare.
• Creşterea profilului României de stat donator în
cadrul Asistenţei oficiale pentru dezvoltare.
CAPITOLUL 25
Politici în domeniul relaţiilor interetnice
Obiective de guvernare şi direcţii de acţiune
1. Guvernul României se va implica în asigurarea
dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru
toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată
manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie în sfera
culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu
prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României în procesul de
integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale
în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale,
în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice.
2. Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie
să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare a identităţii.
3. Politica faţă de minorităţi va avea drept obiective
de principiu:
• păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii
etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative;
• combaterea discriminării şi promovarea toleranţei;
• aducerea la suprafaţă şi promovarea valorilor
diversităţii culturale;
• încurajarea dialogului interetnic;
• eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism,
antisemitism;
• îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea
politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societate în
ansamblu.
4. In conformitate cu prevederile Constituţiei
revizuite, se vor realiza următoarele:
• crearea cadrului legal privind extinderea utilizării
limbii materne în administraţie;
• se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte
normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea
Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;
• Guvernul va sprijini în continuare adoptarea
proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România.
5. In ceea ce priveşte aspectele instituţionale:
• Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător
institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale şi se va adapta
cadrul legislativ în vederea facilitării absorbţiei fondurilor europene de
către instituţie.
• Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei
sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele
integrării României în Uniunea Europeană, se au în vedere următoarele direcţii
de acţiune:
- lărgirea cadrului existent al învăţământului în limba
maternă pe specialităţi şi niveluri de instruire - primar, profesional,
gimnazial, universitar;
- consolidarea cadrului instituţional necesar
reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel
legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;
- finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi
interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional;
- asigurarea unor programe în limba maternă la radio
şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru
comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor
culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. Se vor lua
măsuri cu scopul finanţării lărgirii emisiunilor de radio şi televiziune
publică în limbile minorităţilor naţionale;
- asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi
dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru
principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios.
• Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este
necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. In acest sens
se vor avea în vedere:
- promovarea valorilor ce decurg din diversitatea
etnică şi culturală la nivel naţional şi local, prin finanţarea unor activităţi
pe bază de proiecte;
- orientarea resurselor financiare publice către
finanţarea unor activităţi specifice pe bază de proiecte;
- promovarea diversităţii culturale în scopul
eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterea valorilor comune;
- sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a
accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei
dezvoltări durabile în zone tradiţionale.
6. Problematica legată de comunitatea romilor
reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât
şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate.
Considerăm necesare aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi
reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure
îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, prin:
• consolidarea structurilor de implementare a
strategiei naţionale pentru romi la nivel local;
• realizarea unui parteneriat viabil între structurile
administraţiei publice şi comunităţile de romi;
• rezolvarea problemelor legate de dreptul de
proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea
unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin
asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan,
a salubrităţii;
• eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte
sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de
venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea
valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea
infracţionalităţii).
CAPITOLUL 26
Românii de pretutindeni
Obiective de guvernare
1. Intărirea legăturilor cu românii din afara
frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor
de pretutindeni
2. Dobândirea/Redobândirea cetăţeniei române şi
flexibilizarea regimului de vize
3. Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate
4. Crearea unui cadru instituţional funcţional în
relaţia cu românii de pretutindeni
5. Asigurarea condiţiilor necesare exercitării
dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor
Direcţii de acţiune
1. Intărirea legăturilor cu românii din afara
frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor
de pretutindeni
• Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice
profesioniste pentru a transforma comunităţile româneşti din străinătate
într-un avantaj pentru ţara noastră, o pârghie de influenţă şi o sursă de
mândrie naţională
• Protejarea şi promovarea drepturilor românilor
aflaţi în afara graniţelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea
ţării noastre, cât şi pentru cei din emigraţie
• Cooperarea cu statele de origine în baza
standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea
identităţii culturale al persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti
autohtone din ţările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria,
inclusiv recunoaşterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor,
macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.
• Promovarea în plan educaţional a proiectelor de
sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare
• Incurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor
culturale de tip identitar
• Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a
proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei
strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din
ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv
crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din
lume.
• Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea
organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ
• Incurajarea în plan spiritual a proiectelor care
vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti
2. Dobândirea/Redobândirea cetăţeniei române şi
flexibilizarea regimului de vize
• Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale
privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetăţeniei române de către
persoanele care sunt îndreptăţite în acest sens
• Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor,
precum şi încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de
frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia
• Flexibilizarea regimului de acordare de permise de
muncă temporare pe teritoriul românesc pentru cetăţenii provenind din statele
din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.)
3. Dreptul la muncă al românilor aflaţi în
străinătate
• Eliminarea progresivă a restricţiilor pe piaţa
muncii în spaţiul comunitar pentru cetăţenii români
• Respectarea de către statele membre UE a
drepturilor prevăzute de legislaţia europeană în materia dreptului muncii
pentru cetăţenii comunitari români aflaţi la muncă în spaţiul UE
• Cooperarea bilaterală cu statele din spaţiul
extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţările
respective