Hotărârea Nr.36 din 09.09.2014

pentru aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind politica Uniunii Europene în materie de returnare COM (2014) 199
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 666 din 10 septembrie 2014

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare proiectul de opinie nr. 4 c-19/232 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11-12 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor ia act şi se raliază punctului de vedere exprimat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care a reţinut că:

– Directiva privind returnarea a influenţat în mod pozitiv legislaţia şi practicile naţionale referitoare la returnarea voluntară şi a reprezentat o schimbare majoră în ceea ce priveşte returnarea forţată. Treptat s-au conturat răspunderea şi sprijinul comun privind atingerea obiectivelor de politică-cheie ale acestei noi politici UE, iar în prezent se constată că toate statele membre acceptă, în general, următoarele obiective de politică: respectarea drepturilor fundamentale; aplicarea unor proceduri echitabile şi eficiente; reducerea numărului cazurilor în care migranţii rămân fără un statut juridic clar; caracterul prioritar al plecării voluntare; promovarea reintegrării şi promovarea unor alternative la luarea în custodie publică.

– Cel de al VIII-lea raport privind expulzarea străinilor al Comisiei de drept internaţional a Organizaţiei Naţiunilor Unite confirmă schimbările pozitive, raportul special al ONU recunoscând că Directiva privind returnarea „conţine dispoziţii referitoare la returnare care sunt mult mai avansate decât normele prevăzute de legislaţiile din alte regiuni ale lumii“.

– Cu toate aceste evoluţii pozitive, este nevoie încă de multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte punerea în aplicare practică a directivei şi a politicilor în materie de returnare, în general, pentru asigurarea respectării standardelor privind drepturile fundamentale (de exemplu, privind condiţiile de detenţie, căile de atac eficace), precum şi eficacitatea globală a politicii în materie de returnare (de exemplu, proceduri mai rapide şi rate mai ridicate ale returnării/ale repatrierii voluntare).

– România susţine promovarea returnării voluntare umanitare asistate ca alternativă la returnarea forţată, în scopul dezvoltării unei politici în materie de returnare coerentă, echilibrată şi eficace, precum şi promovarea recunoaşterii reciproce a deciziilor de returnare şi soluţionare a situaţiei imigranţilor ilegali care nu pot fi returnaţi.

– România a notificat Comisia Europeană în cursul anului 2011 cu privire la transpunerea totală a directivei în legislaţia naţională, fiind aduse modificări şi completări legislaţiei privind regimul străinilor.2. Camera Deputaţilor ia act că prezenta comunicare răspunde obligaţiei Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind returnarea, precum şi obligaţiei de a prezenta un raport privind monitorizarea operaţiunilor de returnare coordonate de FRONTEX; comunicarea nu cuprinde propuneri concrete de modificare a legislaţiei UE în materia returnărilor, ci oferă informaţii privind modificările aduse în ultimii ani politicii UE în materie de returnare, analizează impactul acesteia şi prezintă o serie de idei pentru acţiuni viitoare şi un rezumat al jurisprudenţei relevante a CJUE, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ naţional şi a măsurilor administrative aplicabile domeniului returnării resortisanţilor ţărilor terţe. 3. Camera Deputaţilor susţine orice acţiune în aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona, privind raportarea consecventă a politicilor şi măsurilor concrete în materie de migraţie la principiul solidarităţii şi al distribuirii echitabile a răspunderii, inclusiv a implicaţiilor financiare ale acesteia, între statele membre (art. 80 din TFUE). 4. Camera Deputaţilor agreează limitarea prin directivă a capacităţii statelor membre de a incrimina simpla şedere neregulamentară şi apreciază că garanţiile procedurale prevăzute de directivă au contribuit efectiv la consolidarea securităţii juridice. 5. Camera Deputaţilor recunoaşte necesitatea ca gestionarea fluxurilor de migraţie neregulamentară să fie inclusă într-o abordare mai amplă, inclusiv în abordarea globală în materie de migraţie şi mobilitate, fiind evident că politica de returnare nu poate soluţiona în mod eficace, de una singură, această problematică; subliniază necesitatea realizării de sinergii cu politici complementare, cum ar fi gestionarea eficientă a frontierelor, combaterea muncii nedeclarate, traficul de persoane, precum şi contribuţia decisivă a unor instrumente ca sistemul de informaţii Schengen sau sistemul de informaţii privind vizele. 6. Camera Deputaţilor consideră că este necesară o abordare vizionară la nivelul Uniunii, care să permită crearea de politici eficiente şi a unui cadru instituţional adecvat, pentru gestiunea corectă a situaţiilor complexe legate atât de organizarea migraţiei legale, cât şi de combaterea migraţiei ilegale. 7. Camera Deputaţilor susţine iniţiativa Comisiei privind îmbunătăţirea cooperării cu ţările din afara Uniunii Europene, inclusiv prin introducerea unor stimulente, întrucât aceasta reprezintă un element esenţial pentru creşterea eficacităţii procedurilor de returnare; atrage însă atenţia că principiul „mai mult pentru mai mult“, precum şi principiul condiţionării cooperării cu state terţe de existenţa unui standard acceptabil al drepturilor omului, deşi oportune, ar putea bloca sau diminua gradul de realizare a acestui obiectiv. 8. Dintre cele cinci domenii principale de acţiune identificate de Comisie pentru evoluţiile viitoare, Camera Deputaţilor apreciază, din punctul de vedere al impactului pe termen scurt, îmbunătăţirea cooperării operaţionale între statele membre în materie de returnare prin promovarea plecării voluntare şi consolidarea rolului FRONTEX în materie de returnare. 9. Camera Deputaţilor salută preocupările Comisiei privind viitorul Fond pentru azil, migraţie şi integrare care se va axa pe măsurile de încurajare a plecării voluntare, asigurându-se în acelaşi timp de faptul ca stimulentele pentru plecarea voluntară să nu aibă efectul nedorit de a atrage imigranţi. 10. Camera Deputaţilor consideră că informarea permanentă a populaţiei din state sau zone cu potenţial migrator în ceea ce priveşte riscurile directe la care se supun migranţii ilegali, riscurile asimilate statutului de migrant ilegal (trafic de persoane, diverse forme de exploatare, luarea în custodie publică, politicile de returnare), precum şi cu privire la măsurile restrictive ce ar putea fi aplicate străinilor cu şedere ilegală pe teritoriul statelor membre ar contribui la reducerea migraţiei ilegale. 11. Camera Deputaţilor apreciază succesele realizate deja pentru clarificarea şi promovarea unui recurs unitar la criteriile pentru cele mai dificile situaţii, respectiv returnarea forţată sau luarea în custodie publică, precum şi implicarea Consiliului Europei în codificarea unui set de norme detaliate în materie de luare în custodie publică a imigranţilor pe baza standardelor internaţionale şi regionale în vigoare. 12. Camera Deputaţilor observă că documentul examinat nu operează cu o diferenţiere explicită între imigranţii ilegali care nu se fac vinovaţi de contravenţii/infracţiuni şi care cooperează cu autorităţile şi cei care, dimpotrivă, încalcă legislaţia statului-gazdă, refuză se coopereze cu autorităţile şi abuzează de permisivitatea specifică democraţiilor consolidate; subliniază că exact aceştia din urmă provoacă resentimente cetăţenilor şi comunităţilor din statele-gazdă, generând un curent de respingere neselectivă a imigranţilor şi a Uniunii în ansamblul ei, pentru că pare inaptă să gestioneze problema; propune ca, în temeiul principiului „mai mult pentru mai mult“, imigranţii ilegali care provoacă aceste reacţii să fie excluşi de la formele de asistenţă, altele decât cele stabilite pe criterii umanitare, iar în contra-pondere imigranţii ilegali care se conformează normelor statului-gazdă să beneficieze de asistenţă suplimentară, care ar putea include chiar şi ajutorul autorităţilor pentru a li se acorda drept de şedere. 13. Camera Deputaţilor consideră că una dintre soluţiile pentru a contracara tendinţa „antiimigraţie“ confirmată de votul masiv acordat de cetăţenii europeni unor partide extremiste antieuropene, care au promis măsuri împotriva imigraţiei, este ca forţele democratice din Uniune să demonstreze că se pot aplica legile şi se pot descuraja abuzurile, fără a se diminua standardele în materie de drepturi ale omului, inclusiv cele de factură umanitară. 14. Camera Deputaţilor atrage atenţia că, dintre criteriile utilizate frecvent pentru a evalua riscul de sustragere, utilizarea de documente false sau distrugerea documentelor reprezintă fals în declaraţii în orice sistem penal şi, la fel ca trecerea ilegală a frontierei, sunt contravenţii sau infracţiuni care sunt supuse unor regimuri sancţionatoare în orice stat de drept; aminteşte că statul de drept nu poate fi astfel definit, decât dacă aplică legile şi sancţiunile pentru încălcarea legilor în mod nediscriminatoriu; aşadar, o discriminare pozitivă a imigranţilor ilegali nu poate avea loc în sfera judiciară, ci doar în cea socială, pe criterii umanitare. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA