Hotărârea Nr.33 din 06.04.2016

privind adoptarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei Către un cadru modern, mai european privind drepturile de autor COM (2015) 626
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 274 din 12 aprilie 2016

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4 c-19/320, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 23 martie 2016, Camera Deputaţilor: 1. Salută propunerea Comisiei Europene, întrucât:

– recomandă adaptarea drepturilor de autor, dezvoltarea unei oferte de conţinut reglementat din punct de vedere legal, garantarea protecţiei drepturilor de autor şi remunerarea echitabilă a autorilor, conform cerinţelor actuale prevăzute în Strategia privind piaţa unică digitală;

– stabileşte o viziune pe termen lung pentru drepturile de autor în UE şi prezintă un plan de acţiune pe patru axe complementare - (a) extinderea accesului la conţinut în UE; (b) excepţiile de la normele privind drepturile de autor pentru o societate inovatoare şi favorabilă incluziunii; (c) crearea unei pieţe echitabile; (d) combaterea pirateriei - considerate de importanţă egală;

– comunicarea răspunde necesităţii de modernizare şi adaptare a acquis-ului european în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe, astfel ca toate părţile implicate să beneficieze pe deplin de oportunităţile oferite de acest mediu care să asigure şi o bună funcţionare a pieţei unice;

– vizează asigurarea unui climat de natură a oferi o protecţie ridicată titularilor de drepturi, precum şi menţinerea unui echilibru just cu scopurile de utilitate publică: educaţia, cercetarea, inovarea şi accesul persoanelor cu dizabilităţi în mediul digital;

– vizează consolidarea portabilităţii şi interoperabilitatea pentru a stimula libera circulaţie a conţinuturilor sau serviciilor achiziţionate şi disponibile în mod legal, ca un prim pas în direcţia opririi geoblocării nejustificate, precum şi accesibilitatea şi funcţionalitatea transfrontalieră a abonamentelor;

– lansează o consultare publică în scopul identificării măsurilor necesare pentru reducerea diferenţelor dintre regimurile naţionale privind drepturile de autor, facilitării accesului on-line la opere pe scară mai largă în întreaga UE, îmbunătăţirii accesului oamenilor la conţinutul cultural on-line, promovării diversităţii culturale;

– normele UE privind drepturile de autor continuă să ofere un nivel ridicat de protecţie titularilor de drepturi şi menţinerea în mediul digital a unui echilibru cu alte obiective de politici publice, cum ar fi educaţia, cercetarea şi inovarea sau egalitatea de acces în cazul persoanelor cu handicap.2. Sprijină propunerile acestui document, deoarece:

– reglementează piaţa digitală ca o condiţie prealabilă esenţială pentru creşterea economică;

– are în intenţie adaptarea cadrului juridic, astfel încât acordarea de licenţe să nu reprezinte un obstacol în calea portabilităţii transfrontaliere a conţinutului (portabilitatea transfrontalieră este o prioritate declarată a Preşedinţiei olandeze a UE);

– extinde accesul cetăţenilor la conţinutul cultural on-line, extinde diversitatea culturală, creează noi oportunităţi pentru autori şi pentru industria de conţinut şi îşi propune să adopte şi măsurile de armonizare adecvate;

– asigură consumatorilor aflaţi temporar în alt stat membru al UE accesul la conţinutul on-line pe care aceştia l-au achiziţionat în ţara de reşedinţă;

– propune revizuirea normelor UE pentru a permite cercetătorilor să utilizeze tehnologiile de „extragere de text şi de date" în vederea analizării seturilor mari de date;

– propune examinarea rolului intermediarilor on-line în ceea ce priveşte lucrările protejate prin drepturi de autor şi intensificarea măsurilor de respectare a normelor în cazurile încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială;

– demonstrează că principiul teritorialităţii şi valoarea creată de drepturile exclusive sunt elemente importante pentru sectorul audiovizual (pentru a-şi menţine competitivitatea şi a asigura sustenabilitatea finanţării acestuia), ţinându-se seama de caracteristicile şi interesele specifice ale statelor membre mici şi mijlocii şi ale pieţelor acestora;

– portabilitatea conţinuturilor dobândite în mod legal şi puse la dispoziţie în mod legal, dar fără a se renunţa la principiul teritorialităţii, ar dăuna diversităţii culturale europene;

– va elabora un cadru european care îşi propune să „ia urma banilor" şi să reducă fluxurile financiare către întreprinderile care obţin venituri din piraterie, demers care va conecta toţi partenerii relevanţi (deţinători de drepturi, furnizori de servicii de plată şi de publicitate, asociaţii ale consumatorilor etc.), cu scopul de a se ajunge la încheierea de acorduri.3. Consideră că: – normele UE în materie de drepturi de autor trebuie adaptate astfel încât toţi actorii de pe piaţă şi toţi cetăţenii să poată profita de avantajele oferite de acest mediu nou;

– drepturile de autor şi drepturile conexe joacă un rol important, întrucât protejează şi stimulează atât dezvoltarea şi comercializarea de noi produse şi servicii, cât şi crearea şi exploatarea conţinutului lor creativ, contribuind astfel la impulsionarea competitivităţii, ocupării forţei de muncă şi inovării în mai multe sectoare industriale din UE;

– este necesar a fi creat un cadru european pentru acordarea on-line a licenţelor pentru drepturi de autor care ar impulsiona semnificativ oferta legală de bunuri şi servicii culturale protejate, oriunde în UE; – diferenţele legislative dintre statele membre creează insecuritate juridică, ceea ce împiedică crearea pieţei unice digitale şi accesibilitatea transfrontalieră a conţinutului protejat de drepturi de autor;

– tehnologiile moderne pentru acordarea licenţelor ar putea contribui la extinderea gamei de servicii on-line disponibile transfrontalier sau chiar la crearea unor servicii disponibile peste tot în Europa;

– noul cadru ar trebui să stabilească norme comune privind guvernanţa, transparenţa şi supravegherea eficace (inclusiv în ceea ce priveşte fluxurile de venituri gestionate colectiv); existenţa unor norme clare privind acordarea licenţelor pentru drepturile de autor şi distribuţia veniturilor va crea, la final, condiţii echitabile pentru toate părţile implicate: titulari de drepturi, societăţi de gestiune colectivă, furnizori de servicii şi consumatori; – „un titlu european unic de drepturi de autor" ar limita libertatea contractuală şi ar devaloriza drepturile în general; în consecinţă, acordarea de licenţe transfrontaliere trebuie să rămână o excepţie.4. Apreciază că: – drepturile de autor recompensează creativitatea şi investiţiile în conţinut creativ; în consecinţă, un cadru nou, care oferă un nivel ridicat de protecţie, constituie fundamentul competitivităţii pe piaţa mondială a industriilor creative din Europa;

– orice modificare ar trebui să fie punctuală şi să pună accentul pe remunerarea justă şi adecvată a creatorilor şi a altor titulari de drepturi, pe creşterea economică, pe competitivitate şi pe îmbunătăţirea experienţei consumatorilor, dar şi pe necesitatea de a asigura protecţia drepturilor fundamentale;

– orice excepţie la nivel european privind extragerea de texte şi de date ar trebui să se aplice numai dacă utilizatorul are acces legal şi aceasta ar trebui să fie elaborată în urma consultării tuturor părţilor interesate, după ce s-a efectuat o evaluare a impactului bazată pe dovezi;

– nu se justifică o armonizare deplină a excepţiilor şi a limitărilor, având în vedere aşteptările şi situaţiile specifice care decurg din pieţele naţionale, cu excepţia situaţiilor în care nu există soluţii dictate de piaţă - educaţia sau accesul egal pentru persoanele cu handicap.5. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

– trebuie elaborat un cod unic privind drepturile de autor, având în vedere că în prezent nu sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a permite alinierea deplină a normelor privind drepturile de autor în toate ţările UE;

– eliminarea completă a blocării geografice ar putea cauza daune ireversibile sectorului cultural şi audiovizual, iar scopul urmărit nu ar trebui să fie o revizuire a principiului teritorialităţii;

– fragmentarea teritorială îi poate obliga pe utilizatorii care doresc să ofere servicii legate de conţinut pe tot teritoriul UE să obţină mai multe licenţe;

– diferenţele în materie de limitări şi excepţii generează adesea costuri juridice suplimentare şi insecuritate juridică, subminând astfel inovarea şi investiţiile şi contribuind în unele cazuri la concentrarea pieţei;

– pentru ca Europa să poată exploata întregul potenţial oferit de noile tehnologii şi de piaţa digitală, va trebui instituit un cadru de guvernanţă european pentru gestionarea interfeţei dintre creatori, utilizatori comerciali şi consumatori;

– trebuie dezvoltate serviciile de acordare a licenţelor pentru drepturile de autor, alături de aplicaţiile şi instrumentele pentru web, să fie încurajate industriile culturale şi creative dinamice, care oferă pentru milioane de cetăţeni posibilitatea de a utiliza şi de a partaja cu uşurinţă şi în mod legal informaţii şi conţinut de divertisment pe întreg teritoriul Uniunii, indiferent de statul membru de reşedinţă;

– în dezbaterile la nivel internaţional (respectiv în cadrul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale - OMPI) referitoare la subiectul „limite şi excepţii", UE îşi reiterează punctul de vedere contrar adoptării unui tratat internaţional în această materie, apreciind un asemenea cadru ca fiind mult prea rigid şi dificil de adaptat la dinamica extrem de rapidă a evoluţiilor tehnologice; statele în curs de dezvoltare pledează insistent pentru un instrument internaţional cu forţă obligatorie.6. Consideră că din punctul de vedere al României trebuie să fie aprofundate următoarele aspecte:

– limitele şi excepţiile privind problemele sensibile (activităţile educaţionale, bibliotecile şi arhivele ori accesul persoanelor cu dizabilităţi la materialele/conţinuturile protejate prin drept de autor) trebuie să aibă în vedere facilitarea şi sporirea accesului la educaţie, cultură şi cunoaştere; aceste limite şi excepţii trebuie percepute drept garanţii de stabilire a unui raport echilibrat între regimul de tratament al operelor protejate prin drept de autor şi necesitatea asigurării accesului la cultură şi cunoştinţe - ca drepturi fundamentale ale tuturor oamenilor;

– necesitatea asigurării şi menţinerii unui echilibru între cele trei categorii de stakeholderi din domeniu: titularii de drepturi de autor şi conexe, utilizatorii şi publicul consumator de bunuri şi servicii bazate pe drepturi de autor şi conexe;

– reglementarea la nivelul UE a unei liste scurte de limite şi excepţii, în special a celor privind educaţia, cercetarea, şi facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi, astfel de excepţii putând avea o valoare adăugată pentru toate statele membre ale UE, spre exemplu:• pentru acte specifice de reproducere realizate de către biblioteci publice, instituţii de învăţământ sau muzee ori de către arhive, al căror scop nu este obţinerea de avantaje comerciale sau economice directe ori indirecte; • folosirea în scopul unic de ilustrare în cazul predării sau al cercetărilor ştiinţifice, atât timp cât sunt indicate sursele, inclusiv numele autorului, cu excepţia cazurilor în care acest lucru se dovedeşte imposibil şi în măsura justificată prin scopurile necomerciale urmărite; • folosirea în scopul securităţii publice sau pentru asigurarea executării şi raportării corecte a procedurilor administrative, parlamentare sau judiciare; • utilizări, în folosul persoanelor cu handicap, având legătură directă cu acel handicap, de natură necomercială, în măsura impusă de handicapul specific; – asigurarea unui nivel standard de dezvoltare a serviciilor on-line comparabil între toate statele membre ale UE pentru aşi putea realiza scopurile de facilitare a accesului pentru publicul din întreaga piaţă unică şi de eliminare a fragmentării pieţei din domeniul de referinţă, cerinţă care solicită o revizuire a cadrului normativ;

– necesitatea îmbunătăţirii la nivel european a protecţiei drepturilor titularilor de drepturi de autor şi drepturi conexe, prin consolidarea luptei împotriva pirateriei şi implementarea de campanii de conştientizare;

– revizuirea cadrului normativ trebuie să fie fundamentată pe o analiză profundă a efectelor pe care aceasta le poate produce asupra tuturor categoriilor de stakeholderi din domeniu (anume: titulari de drepturi, utilizatori de opere şi alte obiecte protejate prin drepturi de autor şi conexe şi consumatorii finali de bunuri şi servicii culturale - publicul);

– adoptarea unor măsuri la nivel european destinate sporirii disponibilităţii/accesibilităţii on-line, în cadrul pieţei unice, a serviciilor de conţinuturi, să se facă concomitent cu asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a titularilor de drepturi de autor şi drepturi conexe.7. Exprimă susţinerea faţă de această propunere elaborată de Comisia Europeană, întrucât:

– normele de drept european în vigoare oferă un cadru general corespunzător şi suficient de flexibil în materia limitelor şi excepţiilor, care reuşeşte să asigure menţinerea echilibrului între protecţia prin drepturi de autor şi drepturi conexe şi facilitarea accesului la cunoaştere al tuturor categoriilor sociale;

– prezintă o viziune pe termen lung, precum şi un plan care include acţiuni specifice şi propuneri pe termen foarte scurt (inclusiv o propunere referitoare la aşa-numita „portabilitate" a serviciilor de conţinut on-line, care este prezentată împreună cu prezenta comunicare);

– propunerile vizate sunt menite să creeze o piaţă unică digitală, precum şi aplicarea eficientă şi uniformă a legislaţiei privind drepturile de autor în întreaga Uniune Europeană, de către instanţele şi legiuitorii naţionali deopotrivă.Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 aprilie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE