HOTARARE Nr.
320 din 8 martie 2006
privind aprobarea
Programului national pentru reducerea costurilor cu energia pentru populatie,
prin cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile in
anul 2006
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 28 martie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia
României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se aprobă Programul naţional pentru
reducerea costurilor cu energia pentru populaţie, prin creşterea eficienţei
energetice şi utilizarea energiei regenerabile în anul 2006, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei va
elabora Regulamentul de selecţie a beneficiarilor cofinanţărilor prevăzute în
programul menţionat la alin. (1), care se aprobă prin ordin al ministrului economiei
şi comerţului.
Art. 2. - (1) Măsurile de natura ajutorului de stat
prevăzute de prezenta hotărâre vor fi notificate potrivit Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea
acestora de către Consiliul Concurenţei.
(2) In cazul actelor administrative emise şi al
contractelor administrative încheiate fără respectarea
obligaţiei prevăzute la alin. (1), Consiliul
Concurenţei va solicita instanţelor de judecată competente anularea actului
administrativ prin care s-a acordat ajutorul ilegal şi, pe cale de consecinţă,
recuperarea, rambursarea sau suspendarea plăţii oricărui ajutor ilegal.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXĂ
PROGRAM NAŢIONAL
pentru reducerea costurilor cu
energia pentru populaţie, prin creşterea eficienţei energetice si utilizarea
energiei regenerabile în anul 2006
CAPITOLUL I
Necesitatea Programului naţional
O mare parte din populaţia urbană din România, peste 5
milioane de persoane, foloseşte energie termică din sistemele de termoficare,
pentru încălzire şi apă caldă menajeră.
Mărimea, structura şi starea tehnică a acestor sisteme
pot fi evaluate prin utilizarea bazei de date www.
save200. asa. ro, realizată
de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, unitate care funcţionează în
subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, denumită în continuare ARCE,
în cooperare cu alţi parteneri români în cadrul proiectului DHCAN (District
Heating in Candidate Countries and Pilot Action in Hungary and Romania),
integrat în Programul SAVE II al Comisiei Europene.
Tehnologia încălzirii urbane a evoluat mult în ultimul
timp datorită avantajelor oferite:
a) eficienţă energetică ridicată;
b) posibilitatea utilizării mai multor tipuri de
combustibili în funcţie de conjunctura pieţei, inclusiv a unor surse de energie
reziduală - apă fierbinte, abur industrial -, sau a unor surse regenerabile -
biogaz din staţiile de epurare urbană, deşeuri menajere şi alte deşeuri
combustibile etc;
c) operare simplă din partea consumatorului care nu se
implică în activităţi de aprovizionare cu combustibil, întreţinere,
supravegherea funcţionării etc;
d) pericol redus pentru consumator, comparativ cu
sursele individuale pe bază de combustibil;
e) poluare redusă în spaţiul urban prin amplasarea
surselor de energie termică în afara zonei locuibile şi transportul la distanţă
al agentului termic;
f) facilitarea aplicării unor politici municipale de
investiţii, de coeziune socială, de protecţie a mediului etc.
Sistemele de încălzire din România sunt afectate de o
serie de probleme generate de introducerea dificilă a noilor tehnologii
(conducte preizolate, schimbătoare cu plăci, echipamente de contorizare şi
reglaj individual, automatizarea punctelor termice), operarea neraţională a
sistemelor existente, concurenţa neloială a altor sisteme de încălzire, ca
urmare a lipsei unei viziuni unitare şi bine coordonate privind încălzirea
urbană.
Toate aceste probleme se reflectă în valoarea facturii
pentru energie termică suportate de populaţie, ceea ce a determinat o tendinţă
de deconectare de la sistemele de încălzire urbană. Problema s-a accentuat prin
deconectarea consumatorilor industriali, ceea ce a necesitat transferarea
costurilor fixe de operare integral asupra populaţiei.
Ca urmare, reducerea facturii consumatorilor casnici
implică reabilitarea sistemelor de încălzire pentru reducerea pierderilor
aferente transportului şi distribuţiei, inclusiv a celor din punctele termice,
pentru introducerea sistemelor de facturare şi reglaj individual, care să
permită adaptarea consumului la puterea de plată a consumatorilor individuali,
precum şi motivarea acestora pentru realizarea operaţiilor de izolare termică a
locuinţelor.
Intervenţia statului în susţinerea programelor de
investiţii de reabilitare este justificată de următoarele aspecte:
a) acţiunea de reabilitare este în concordanţă cu
Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 163/2004, unde sectorul de alimentare centralizată cu energie
termică a fost identificat ca o a doua prioritate a Programului naţional pentru
reducerea costurilor cu energia pentru populaţie, prin creşterea eficienţei
energetice şi utilizarea energiei regenerabile în anul 2006, denumit în continuare Programul
naţional;
b) dezvoltarea acestor sisteme de încălzire este o
opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea lor cu alte sisteme
individuale pe gaz nu este posibilă din cauza lipsei de resurse şi a
infrastructurii aferente;
c) existenţa acestor sisteme condiţionează promovarea
cogenerării, ca tehnologie de maximă eficienţă în utilizarea gazelor naturale;
d) procesul de integrare europeană necesită aplicarea
Directivei nr. 93/76/EEC cu referire la facturarea individuală a energiei
termice şi a Directivei nr. 2004/8/EC cu referire la cogenerarea de înaltă
eficienţă;
e) realizarea unor investiţii
de mari proporţii necesită politici naţionale speciale care să permită
atragerea capitalului privat prin parteneriat public-privat, finanţarea cu a
treia parte etc, atragerea unor bănci importante în realizarea unui sistem de
garanţii pentru credite, cofinanţarea unor componente de investiţii de interes
public, din fonduri locale sau naţionale;
f) acţiunea de reabilitare trebuie să compenseze
total sau parţial atât efectul reducerii subvenţiilor pentru energia termică,
cât şi efectul creşterii preţului petrolului până la valori de 60-70
dolari/baril.
Experienţa ARCE în promovarea investiţiilor de
reabilitare demonstrează că prin cofinanţare se asigură:
a) motivarea autorităţilor locale;
b) concentrarea diferitelor surse de finanţare;
c) creşterea încrederii
instituţiilor de finanţare, inclusiv a celor internaţionale, în a susţine
astfel de proiecte.
Exemplul cel mai elocvent este realizarea proiectului
„Sawdust 2000", care a reuşit să atragă surse adiţionale externe
nerambursabile în proporţie de 4/1.
CAPITOLUL II
Grupurile-ţintă
Proiectul se adresează următoarelor categorii de
potenţiali beneficiari:
1. populaţia din mediul urban ale cărei apartamente
sunt racordate la sistemele centralizate de încălzire. Conform Strategiei
naţionale pentru alimentare cu energie termică în sistem centralizat,
potenţialul maxim de conservare a energiei în domeniul alimentării centralizate
este de 15-30%. Valorificarea acestui potenţial, corelată cu valorificarea
potenţialului rezultat din reabilitarea termică a locuinţelor, ar putea conduce
la reduceri semnificative ale facturilor de energie termică sau la creşterea
confortului şi a siguranţei în alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră;
2. autorităţile locale, din cauza următoarelor
motive:
a) bugetul local este în mod
serios afectat de valoarea subvenţiilor pentru energie termică, ceea ce
limitează capacitatea de investiţie a acestora şi eligibilitatea lor pentru
credite bancare interne şi externe. Reducerea valorii facturii energetice
determină, implicit, scăderea presiunii asupra bugetului local, reducerea
arieratelor financiare ale companiilor locale de încălzire către
furnizorii de combustibil,
prin diminuarea pierderilor şi utilizarea unor surse de energie regenerabilă;
b) crearea de noi locuri de muncă este un obiectiv
important pe plan local şi naţional. Reabilitarea sistemelor de încălzire
presupune investiţii cu intensitate mare a forţei de muncă datorită volumului
mare de lucrări de construcţii-montaj, a căror pondere poate ajunge la 40 - 60%
din volumul investiţiei;
3. furnizorii de echipamente - creşterea volumului de
investiţii determină o creştere a cererii de echipamente specifice: conducte,
izolaţii, armături, elemente de automatizare etc, ceea ce va stimula producţia,
iar achiziţionarea în cantităţi de masă va determina o scădere a preţului. Din
experienţa ARCE, licitarea unui pachet de proiecte cu echipamente similare
poate determina reduceri de costuri de până la 25%. Acest lucru este deosebit
de important în echiparea cu mijloace de contorizare şi reglaj individual
(ventile termostat şi alocatoare de costuri, deoarece facilitează
achiziţionarea lor de către categoriile sociale cu venituri reduse).
CAPITOLUL III
Scopul Programului naţional
Scopul Programului naţional
constă în realizarea unei reduceri a facturii de energie termică a populaţiei
cu 15-25% prin stimularea unui volum de investiţii de peste 250 milioane
lei/an, prin cofinanţare de la bugetul de stat a maximum 30% din valoarea
proiectelor de reabilitare a sistemelor de încălzire urbană.
Programul naţional concretizează aplicarea prevederilor
Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, prin facilitarea finanţării
investiţiilor rezultate din programele proprii de eficienţă energetică
întocmite de autorităţile locale.
De asemenea, Programul naţional răspunde obligaţiilor
ce revin României ca ţară care a ratificat Protocolul de eficienţă energetică şi
aspecte asociate de mediu, document în baza căruia trebuie aplicate o serie de
mecanisme financiare şi fiscale de sprijinire a eficienţei energetice.
Programul naţional urmăreşte reducerea pierderilor de
apă şi căldură în reţelele de transport şi distribuţie a agentului termic,
modernizarea structurii reţelei în raport cu situaţia şi poziţionarea actuală a
consumatorilor de energie termică, introducerea sistemelor de contorizare în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea sistemului de distribuţie
pe două conducte şi a punctelor termice de bloc, acolo
unde este cazul.
Programul naţional susţine implementarea Strategiei
naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme
de producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004.
CAPITOLUL IV
Obiectivele Planului naţional privind reabilitarea
reţelei de încălzire
urbană, aferent Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice
Reabilitarea reţelei de încălzire urbană se realizează
pe baza următoarelor obiective:
a) aplicarea Strategiei de eficienţă energetică,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/2004, şi a planului de acţiune
aferent;
b) aplicarea prevederilor Legii nr. 199/2000,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) aplicarea prevederilor
actelor normative care transpun directivele Comisiei Europene cu referire la
eficienţă energetică şi a altor angajamente internaţionale asumate;
d) aplicarea prevederilor Strategiei naţionale
privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de
producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
882/2004;
e) facilitarea unor investiţii importante la nivel
local, inclusiv atragerea de surse de finanţare externe nerambursabile şi sub
formă de credite, stimularea parteneriatului
public-privat;
f) compensarea efectului reducerii subvenţiilor
pentru energie termică şi a efectului creşterii preţului petrolului pe piaţa
internaţională asupra facturii populaţiei;
g) dezvoltarea pieţei de servicii energetice în
România şi a pieţei de echipamente performante energetic, în special
dezvoltarea producţiei interne;
h) valorificarea potenţialului de resurse energetice
regenerabile pe plan local pentru acoperirea cererii de energie termică pentru
populaţie şi înlocuirea sau reducerea cantităţii de combustibili scumpi ori
deficitari;
i) reducerea emisiilor de C02 în spaţiul urban locuibil, generate atât de utilizarea surselor
locale de încălzire, cât şi de poluare prin depozitarea de deşeuri
combustibile; realizarea acestui deziderat va permite accesarea de noi surse de
finanţare prin mecanismul de Joint Implementation, pentru care România are
memorandumuri semnate cu mai multe ţări;
j) valorificarea experienţei şi rezultatelor obţinute
în proiecte-pilot cu finanţare externă: TECP (Thermal Energy Conservation
Programme), EEDHHS (Energy Efficiency in District Heating Housing Sector);
k) aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei
termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de
consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, prin care se prevede
acordarea de sume de la bugetul de stat pentru retehnologizarea, modernizarea
şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere a energiei termice prin
suplimentarea bugetului Ministerului Economiei şi Comerţului la capitolul 82.
01 „Industrie extractivă, producătoare şi construcţii", titlul 51
„Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51. 02
„Transferuri de capital",
alineatul 51. 02. 06 „Retehnologizarea centralelor termice şi electrice de
termoficare".
CAPITOLUL V
Condiţii de eligibilitate pentru finanţare
Programul naţional este conceput după criteriile şi
principiile programelor comunitare, cu respectarea transparenţei şi
nedistorsionarea concurenţei şi asigurarea respectării regulilor de piaţă.
Luându-se în considerare experienţa dobândită în
susţinerea financiară a proiectelor de conservare a energiei, principalele
criterii de eligibilitate pentru proiectele de investiţii în domeniul
eficienţei energetice sunt:
a) iniţiatorul investiţiei este o autoritate locală
sau o entitate subordonată acesteia;
b) fundamentarea investiţiei se face printr-un studiu
de fezabilitate, coerent cu strategia locală de asigurare a energiei termice
sau cu programul propriu de eficienţă energetică realizat conform Legii nr.
199/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) studiul de fezabilitate este aprobat de
autoritatea locală;
d) există alocare de surse financiare în bugetul
local sau posibilitatea de accesare a altor surse de finanţare care să acopere
minimum 70% din valoarea proiectului ori a etapei din proiect pentru care se
cere cofinanţare din Programul naţional; în cazul finanţării unei etape, este
necesar să se demonstreze că rezultatele obţinute pot fi clar identificate şi
nu depind de realizarea altor etape;
e) investiţia are la bază indicatori de eficienţă
energetică şi economică: economia de combustibil realizabilă, reducerea
pierderilor de energie, susţinerea cogenerării, introducerea contorizării şi
facturării individuale, reducerea costurilor şi, respectiv, a facturii
populaţiei etc;
f) investiţia introduce tehnologii moderne de
producere, transport şi distribuţie şi/sau mecanisme moderne de finanţare ori
contribuie la dezvoltarea pieţei de servicii energetice;
g) beneficiarul acceptă monitorizarea realizării
investiţiei şi evaluarea efectelor împreună cu autoritatea competentă care
implementează Programul naţional, conform unei convenţii încheiate la
deschiderea finanţării;
h) beneficiarul acceptă utilizarea fondurilor primite
prin Programul naţional numai pentru achiziţia de echipamente nu şi pentru
lucrări de construcţii-montaj aferente realizării investiţiei;
i) beneficiarul acceptă să utilizeze etapizat fondurile
primite prin Programul naţional numai în proporţia stabilită cu fondurile
proprii.
CAPITOLUL VI
Finanţarea proiectelor
Eligibilitatea proiectelor se determină în condiţiile
legislaţiei în vigoare, pe baza analizei tehnice realizate de ARCE, ca
autoritate competentă de implementare a Programului naţional, a dosarului
înaintat de beneficiar.
Cofinanţarea se realizează de Ministerul Economiei şi
Comerţului prin transferuri la bugetele locale în limitele sumelor alocate prin
legea bugetului de stat.