HOTARARE   Nr. 195 din 9 martie 2010

privind aprobarea Strategiei nationale „e-Romania"

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 276 din 28 aprilie 2010

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Strategia naţională „e-România", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Gabriel Sandu

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul mediului şi pădurilor,

Laszlo Borbely

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Adriean Videanu

Ministrul sănătăţii,

Cseke Attila

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Kelemen Hunor

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Mazuru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mihai Constantin Şeitan

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

ANEXĂ

STRATEGIA   NAŢIONALĂ

e-România 2010-2013

www.romania.gov.ro

Cuprins

1.  Introducere

2.  Informaţii generale relevante

3.  Priorităţi, politici şi cadru juridic existente

4.  Definirea problemei, scop şi viziune

5.  Principii generale

6.  Direcţii de acţiune - direcţiile legate de serviciile electronice (SE)

7. Obiective

8.  Responsabilităţi

9.  Indicatori

10.  Cadru legal existent

11.  Indicatori de performanţă

12.  Implicaţii asupra bugetului de stat

13.  Proceduri de monitorizare şi evaluare

14.  Etape ulterioare

15.  Instituţii responsabile

1. Introducere

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) propune o strategie naţională, însoţită de un plan de acţiune, care să conducă în cel mai scurt timp la orientarea întregului sector public spre societatea informaţională, spre societatea bazată pe cunoaştere, principalul instrument de acţiune fiind sistemul de e-Guvernare.

Strategia va fi implementată în perioada 2010-2013, fiind avute în vedere 3 componente:

• înţelegerea în sens larg a termenului „e-Guvernare", aici fiind cuprinse diversele tehnologii care ajută la creşterea calităţii serviciilor publice (nu se referă numai la internet, extinzându-şi aria de acoperire şi la interacţiunea telefonică a cetăţeanului sau a firmei cu administraţia, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin intermediul reţelelor TV etc);

•  integrarea strategiei în conceptul mai larg de „România Digitală", aici intrând şi elemente legate de creşterea gradului de participare, accesul permanent, creşterea încrederii cetăţenilor în Guvern, contribuţia la creşterea economică;

• implementarea este privită ca fiind continuă, acoperind un interval mare de timp, adaptată permanent la noile tehnologii.

MCSI, în calitate de autoritate unică publică în organizarea şi coordonarea la nivel naţional a implementării programelor şi proiectelor de guvernare electronică şi administraţie electronică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, propune o viziune unitară pentru dezvoltarea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice on-line dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri.

Prin transformarea modului de organizare şi abordare a MCSI, Executivul îi conferă acestuia un rol decisiv în orientarea României spre societatea bazată pe cunoaştere, în consolidarea societăţii informaţionale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e-România, cu componenta sa strategică de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv repoziţionează România şi îi conferă un avantaj pentru creştere economică durabilă, imagine internaţională pozitivă, convergenţă rapidă în spaţiul european, incluziune, consolidarea unor domenii de înaltă competenţă.

Conceptul de „societate informaţională" este unul foarte generos, care acoperă practic toate sectoarele Programului de guvernare. Scopul de bază este crearea unei societăţi care să includă accesul tuturor cetăţenilor la servicii publice furnizate sub formă electronică, prin creşterea capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale, reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, respectiv creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC - tehnologiile informaţiei şi comunicaţii.

Setul de obiective şi priorităţi naţionale este bazat pe necesităţile actuale şi realităţile societăţii româneşti, fiind în acelaşi timp în concordanţă cu exigenţele la nivel european, şi este însoţit de mecanisme de finanţare şi mecanisme de cooperare.

Pentru realizarea unui sistem naţional funcţional este deosebit de importantă implicarea tuturor factorilor decidenţi de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, a organizaţiilor care aparţin mediului de afaceri, precum şi a organismelor ştiinţifice şi profesionale, astfel încât proiectele de servicii electronice şi aplicaţiile naţionale pe care MCSI le propune să fie realizate într-un cadru bine definit, cu roluri specifice şi responsabilităţi.

Atingerea obiectivelor propuse impune stabilirea direcţiilor strategice în concordanţă cu asumarea fermă a unui cadru legal adecvat, identificarea componentelor de suport tehnic şi operaţional în conformitate cu tendinţele şi condiţiile actuale.

Prioritare sunt serviciile de e-Guvernare cu impact maxim, existând o monitorizare permanentă a modului în care se derulează programele de implementare a serviciilor.

Perioada de implementare a Strategiei naţionale „e-România" este legată direct de implementarea unui set de politici publice, cu finalizare în anul 2015.

Furnizarea serviciilor guvernamentale şi administrative de calitate pentru cetăţeni, operatori economici şi utilizatori din administraţia centrală sau locală, îmbunătăţirea eficienţei sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operaţiunilor, creşterea consistentă a numărului de utilizatori reprezintă scopurile principale ale strategiei şi programului de acţiuni, sistemul de e-Guvernare fiind pilonul principal al societăţii informaţionale şi unul dintre pilonii principali ai societăţii bazate pe cunoaştere.

2. Informaţii generale relevante e-Guvernare

Cuvântul „e-Guvernare" se traduce literal prin „guvernare electronică". Cu toate acestea, termenul de „e-Guvernare" s-a impus la nivel mondial cu sensul de „administraţie publică, prin intermediul tehnologiei electronice".

Semnificaţie

In general, guvernarea electronică reprezintă simplificarea modurilor de lucru prin aplicarea unor tehnologii ale informaţiei şi ale comunicaţiilor în zonele de administrare a informaţiilor, de comunicare şi de tranzacţii în cadrul şi între instituţiile de stat, precum şi între stat şi cetăţeni sau operatorii economici.

Domenii

e-Guvernarea se clasifică în următoarele domenii:

Informare: informaţiile vor fi disponibile on-line, prin publicarea lor pe site-ul web al unei autorităţi publice.

Comunicare: capacitatea de a avea acces interactiv şi de a face schimb de informaţii.

Tranzacţie: realizarea efectivă de servicii, inclusiv semnarea de formulare de cerere şi livrări electronice ale documentelor oficiale şi notificărilor.

Disponibilitate

e-Guvernarea reprezintă un set de servicii electronice disponibile tuturor persoanelor aflate în ţară şi în străinătate. Este, de asemenea, un sinonim pentru un domeniu modern şi inovator, care, prin calitate, încredere şi rapiditate, joacă un rol central.

Administraţiile şi autorităţile publice folosesc tehnologii precum internetul sau serviciile de telefonie mobilă pentru a intra în contact cu cetăţenii şi cu întreprinderile. De asemenea, aceste tehnologii sunt utilizate în vederea efectuării unor procese de lucru interne. e-Guvernarea are un impact asupra oricărui cetăţean, oricărei întreprinderi sau autorităţi publice.

Tehnologie

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiile (TIC) moderne dau posibilitatea autorităţilor publice de a oferi servicii „vechi", dar şi să introducă unele servicii noi pe internet. Nu numai că aceste servicii pot fi personalizate pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor şi întreprinderilor, dar fac şi viaţa mai uşoară. Multe dintre aceste servicii îi scapă pe cetăţeni de efortul deplasării la sediile administraţiilor publice datorită faptului că formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetăţenilor şi întreprinderilor să comunice interactiv cu autorităţile publice.

Serviciul public

World Wide Web este, practic, deschis non-stop, ceea ce înseamnă că aplicaţiile şi formularele pot fi trimise în format electronic autorităţilor publice la orice oră din zi sau noapte. e-Guvernarea ajută, de asemenea, autorităţile să atingă noi niveluri: procedurile şi formularele vechi sunt reevaluate, aduse la zi, dacă este necesar, sau chiar eliminate în întregime. Cu toate acestea, e-Guvernarea nu înseamnă eliminarea în întregime a birourilor tradiţionale.

Deşi tranzacţiile cu autorităţile publice pot fi efectuate pe internet, acest lucru nu este obligatoriu.

Toţi cei care preferă contactul direct sau care nu sunt familiarizaţi cu internetul pot merge la sediile autorităţilor publice.

Incredere şi securitate

Cetăţenii trebuie să aibă încredere în autoritatea publică electronică la fel de mult cum au în cea tradiţională. Cetăţeanul trebuie să poată verifica faptul că versiunile electronice ale documentelor oficiale pe care le primesc nu au fost modificate şi au fost trimise de către autorităţi.

Pe de altă parte, şi autorităţile publice trebuie să poată verifica dacă documentele primite de la cetăţeni ajung în starea lor originală şi dacă acestea sunt cu adevărat trimise de către o anumită persoană.

Transparenţa

Schimbările tehnice vor fi acceptate doar dacă ele vor fi acceptate de toţi cei vizaţi, începând cu funcţionarii din autorităţile publice şi încheind cu cei din mediul de afaceri, şi dacă aceste schimbări vor fi făcute într-un mod transparent.

Accesibilitatea

Serviciile autorităţilor publice trebuie să fie accesibile tuturor, fără discriminare. e-Guvernarea trebuie să fie la dispoziţia tuturor categoriilor de populaţie. Separarea dintre cei care sunt familiarizaţi cu utilizarea noilor tehnologii şi cei care întâmpină dificultăţi nu trebuie să existe. Soluţiile oferite, precum şi site-urile web trebuie să fie fără bariere şi accesibile tuturor. Alte soluţii, cum ar fi terminale web publice, ar trebui să ofere tuturor posibilitatea de a folosi e-Guvernarea.

Modul de folosire

Gama de servicii electronice oferite trebuie să fie structurată într-un mod uşor de înţeles, simplu şi clar.

In vederea obţinerii acceptării şi aprobării din partea utilizatorilor, formularele şi portalurile vor trebui să aibă un design consistent. Navigarea şi meniurile trebuie să fie intuitive şi logice, cu o structură familiară, astfel încât utilizatorii să poată găsi rapid ceea ce caută.

Securizarea datelor

Cetăţenii acordă un grad ridicat de încredere administraţiei în ceea ce priveşte protecţia datelor. Cetăţenii pun un mare preţ pe protejarea vieţii lor private. Sectoarele specifice de identificare personală vor fi special concepute pentru a fi în conformitate cu standardele de protecţie a datelor. Acestea conferă siguranţa că numai persoanele autorizate din cadrul administraţiei au acces la datele cu caracter personal, prin e-Guvernare fiind protejate într-un mod specific toate datele care necesită protecţie.

Cooperarea

e-Guvernarea funcţionează cel mai bine atunci când toate nivelurile de guvernare lucrează împreună, de la autorităţile locale până la ministere. Aplicaţiile şi infrastructurile existente vor trebui să lucreze împreună pentru a se putea ajunge la nivelul dorit de eficienţă. Numai prin intermediul cooperării e-Guvernarea va acţiona eficient la nivel organizaţional, financiar şi administrativ.

Durabilitate

e-Guvernarea are o structură modulară, care permite integrarea imediată a noilor componente în sistem pentru a ţine pasul cu cele mai recente tehnologii. Structura modulară oferă mai mult decât durabilitate - ea creşte capacitatea ţării de a concura pe piaţă şi îi consolidează poziţia de locaţie pentru afaceri.

Interoperabilitatea

Tipuri diferite de sisteme vor trebui să fie capabile să comunice unul cu celălalt. De aceea, soluţiile de e-Guvernare vor fi proiectate în conformitate cu standardele şi interfeţele deschise recunoscute la nivel internaţional.

3. Priorităţi, politici şi cadru juridic existente

MCSI are în vedere realizarea unui sistem naţional electronic dinamic şi permanent actualizat care să eficientizeze raporturile dintre administraţie şi cetăţean, să cuprindă informaţii cu privire la toate domeniile vieţii economico-sociale şi să includă, cel puţin la nivelul 1 de informare, toate instituţiile existente în România la nivel central, regional şi local.

Interoperabilitatea sistemelor este unul dintre principalele obiective ale MCSI, aceasta permiţând autorităţilor locale să dezvolte niveluri diferite de oraş sau judeţ digital, să implementeze servicii proprii la nivel de regiune de dezvoltare, judeţ sau oraş. e-Guvernarea la nivel local integrată în sistemul de e-Guvernare la nivel central şi realizată în conformitate cu nevoile şi cerinţele specifice fiecărei autorităţi publice locale poate constitui una dintre direcţiile prioritare, luând în consideraţie nevoia de descentralizare.

Promovarea încrederii publice în serviciile şi importanţa societăţii informaţionale, în paralel cu reformarea structurilor şi modelelor operaţionale, un exemplu în acest sens fiind introducerea modelului de oraş digital sau judeţ digital, prin identificarea, auditarea şi dezvoltarea serviciilor publice, coroborate cu translatarea şi transbordarea acestora în format digital, şi promovarea acestei practici la nivelul autorităţilor publice locale şi al mediului de afaceri.

MCSI are ca priorităţi:

1. dezvoltare socială şi economică prin utilizarea TIC în sistemul e-Guvernare;

2. furnizarea efectivă a serviciilor publice de calitate, accesibile şi acceptabile financiar;

3. capacitatea crescută a Guvernului de luare a deciziilor în procesul participativ şi consultativ;

4. abordarea responsabilă, eficientă, împreună cu reducerea costurilor, ca instrument de reuşită al celor implicaţi;

5. transparenţa în implementarea, designul, întreţinerea şi revizuirea politicilor;

6. crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână;

7. reconstrucţia încrederii cetăţeanului în Guvern;

8. accelerarea creşterii economice;

9. crearea unei forme de guvernare mult mai participative;

10. promovarea soluţiilor de învăţământ la distanţă.

O atenţie deosebită va fi acordată:

1. modernizării administraţiei publice;

2. adoptării pe scară largă a tehnologiei informaţiei în mediul de afaceri, în relaţia cu cetăţenii şi cu administraţia publică;

3.   creşterii competitivităţii sectorului TIC, îmbunătăţirii domeniului cercetării-dezvoltării-inovării;

4.   însuşirii tuturor obiectivelor şi acţiunilor necesare implementării directivelor europene sau altor directive care implică servicii publice furnizate electronic.

Se vor asigura servicii mai bune prin:

1.  furnizarea tuturor serviciilor electronice prioritare, la un nivel ridicat de calitate, interoperabilitatea fiind imperativă;

2. furnizarea serviciilor într-un mod unitar şi prietenos, la cel mai înalt nivel de siguranţă şi încredere;

3.  disponibilitatea serviciilor către toţi, permanent, accesul fiind posibil de pe întreg teritoriul sau din afara sa;

4. atingerea unui grad de adopţie la nivelul mediu european în raport cu numărul de utilizatori;

5.   atingerea unui grad de satisfacţie la nivelul mediei europene pentru toate serviciile furnizate electronic;

6. accesarea informaţiilor şi serviciilor printr-un punct central de acces, integrat.

Se va asigura creşterea eficienţei interne a Guvernului prin:

1.  realizarea întregii comunicaţii intraguvernamentale prin mijloace electronice, cu respectarea cerinţelor specifice de siguranţă şi securitate;

2.   reducerea gradului de suprapunere în legătură cu informaţiile utilizate în sistemul guvernamental, organizarea guvernamentală fiind orientată dinspre ierarhii spre protocoale de colaborare;

3. reducerea considerabilă a utilizării documentelor în format fizic şi înlocuirea treptată a mecanismelor clasice de comunicare pe hârtie (poştă, curier) cu mecanisme electronice echivalente sau mai performante din punctul de vedere al cerinţelor de disponibilitate, timp de răspuns şi de securitate a informaţiilor;

4.   utilizarea integrală a sistemului de achiziţii publice electronice.

Se va asigura o contribuţie importantă la prosperitatea ţării prin:

1. răspândirea informaţiei, cunoaşterii şi utilizării e-serviciilor;

2. creşterea competitivităţii şi productivităţii în sectorul privat, în sectorul de afaceri, în sectorul public, prin creşterea nivelului de dezvoltare pentru sectorul de servicii şi prin creşterea specializării.

4.  Definirea problemei, scop şi viziune

Până la sfârşitul anului 2013, cetăţenii, operatorii economici şi administraţia centrală şi locală vor beneficia în permanenţă de un set definit de servicii e-Guvernare, puse în practică în conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate şi de siguranţă, în conformitate cu finanţarea asigurată, fiind imprimat un ritm adecvat de creştere a numărului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora.

Calitatea serviciilor se referă în primul rând la utilizator; timpul necesar furnizării serviciului, diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat, uşurinţa cu care serviciul respectiv este identificat, încrederea în utilizarea serviciului electronic reprezintă indicatorii principali de evaluare.

Până la sfârşitul anului 2010 va fi finalizată implementarea întregului grup de servicii de bază care fac parte din Strategia naţională e-România, simultan fiind construit cadrul de dezvoltare sustenabilă a programului.

MCSI propune un nou concept de guvernare electronică - e-România, bazat pe o viziune unitară de creare a unui sistem naţional coerent şi integrat pentru servicii publice on-line dedicate cetăţenilor, mediului de afaceri şi administraţiei centrale şi locale.

Fiecare cetăţean, indiferent dacă trăieşte în România sau peste graniţe, fiecare firmă sau fiecare utilizator guvernamental va avea posibilitatea de a se informa, de a accesa serviciile publice sau de a soluţiona on-line orice problemă administrativă, în cea mai rapidă şi favorabilă modalitate.

Serviciile electronice către cetăţeni şi operatori economici vor fi organizate avându-se în vedere, în primul rând, utilizatorul. In toate cazurile, reproiectarea proceselor care stau la baza serviciilor de e-Guvernare va fi obligatorie, înainte de automatizarea lor.

Simultan, legislaţia care acoperă domeniul e-Guvernării va fi armonizată astfel încât să permită servicii de calitate, fiind urmărită o politică naţională de creştere a calităţii infrastructurii de comunicaţii.

Viziunea legată de sistemul de e-Guvernare este aliniată cu strategia de dezvoltare a României, luându-se în considerare analizele făcute în Cadrul naţional strategic de referinţă sau în programele operaţionale.

5.  Principii generale

Furnizarea serviciului e-România, cu componenta sa fundamentală de e-Guvernare, se bazează pe 4 principii care şi-au demonstrat valabilitatea:

-  Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regândirea modului în care diverşi agenţi guvernamentali cooperează în furnizarea unui serviciu.

- Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni şi descrierea explicită a componentelor: e-serviciu, aplicaţie, infrastructură, componentă organizaţională (considerată ca fiind cea mai importantă); o atenţie deosebită va fi acordată calităţii conţinuturilor, respectării drepturilor de autor şi de proprietate intelectuală.

- Organizare. Programul va fi coordonat de primul-ministru, MCSI acţionând ca facilitator, mediator, furnizor de expertiză, finanţator. In acelaşi timp, în cooperare cu toţi cei implicaţi, agenţi guvernamentali sau administraţii locale, MCSI va propune şi implementa toate procesele care necesită schimbări (pentru utilizatori, funcţionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atenţionare sau elemente de training. Atunci când este cazul, se vor face analize de impact, în conformitate cu practicile comunitare europene.

Ori de câte ori va fi posibil vor fi încurajate şi susţinute programele de furnizare a serviciilor electronice care au timp scurt de implementare, permit vizarea unui număr mare de utilizatori (fiind foarte simplu de utilizat şi accesat), au grad mare de independenţă faţă de nivelul de informatizare al diferitelor instituţii publice.

Incepând din a doua jumătate a anului 2010, se va trece la prezentarea bilingvă a conţinuturilor, a doua limbă fiind limba engleză, urmând ca din 2011 să fie prezentă şi prezentarea în limba franceză.

- Finanţare. Se vor utiliza diverse forme de finanţare: finanţarea directă, cofinanţarea, prin implicarea mai multor ministere sau ministere şi organisme ale administraţiei locale, parteneriate public-private, finanţări europene sau ale Băncii Mondiale, abordarea surselor deschise şi/sau libere, finanţările private. Vor fi căutate toate formele europene de finanţare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare sau pe direcţii particulare.

Suplimentar, vor fi avute în vedere aspecte care s-au dovedit importante în legătură cu serviciile electronice, necesitând o atenţie deosebită:

1.   Orientarea pe valoarea adăugată a serviciilor de guvernare electronică (centrarea pe nevoile cetăţeanului/mediului de afaceri) - orice serviciu furnizat de administraţia publică trebuie să satisfacă o nevoie a utilizatorilor săi, persoane fizice sau juridice.

2. Asigurarea accesului centralizat şi al furnizorului unic - sistemele de guvernare electronică vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul întregii administraţii publice şi vor fi dezvoltate şi implementate de către instituţiile publice conform competenţelor şi obligaţiilor legale ale fiecăreia.

3. Accesibilitatea şi transparenţa - informaţiile, procesele şi serviciile electronice furnizate de către administraţia publică trebuie să fie transparente şi accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, într-o formă inteligibilă pentru aceştia, atât prin mijloace tradiţionale, cât şi prin mijloace electronice.

4.     Corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor - corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor oferite prin intermediul sistemelor de guvernare electronică sunt garantate de către instituţia publică care generează şi gestionează acele informaţii, conform atribuţiilor sale legale.

5.  Reutilizare şi eficienţă - implementarea şi dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică trebuie să se realizeze într-un mod coordonat şi integrat, promovând reutilizarea soluţiilor/sistemelor de guvernare electronică şi a informaţiilor/datelor la nivelul administraţiei publice în scopul evitării dublei finanţări a proiectelor cu obiective similare în instituţii publice diferite şi eliminării redundanţei informaţiilor solicitate cetăţenilor/mediului de afaceri.

6. Securitatea şi confidenţialitatea - sistemele de guvernare electronică trebuie să respecte şi să protejeze identitatea electronică a persoanelor, să respecte dreptul persoanelor la confidenţialitatea datelor personale şi fiscale şi să asigure securitatea privind accesarea, ştergerea sau modificarea în mod autorizat.

7.   Standardizarea şi interoperabilitatea - sistemele de guvernare electronică vor utiliza tehnologii, standarde şi arhitecturi deschise, scalabile şi flexibile, în vederea asigurării interoperabilităţii între aplicaţiile de guvernare electronică atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

6. Direcţii de acţiune - direcţiile legate de serviciile electronice (SE)

D 1. Creşterea capacităţii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispoziţie prin societatea informaţională:

1.  facilitarea obţinerii de date, informaţii şi rapoarte în timp real;

2.    aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societăţii informaţionale pentru a crea o imagine de ansamblu şi a oferi o ierarhizare a domeniilor prioritare de intervenţie;

3.  aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice societăţii informaţionale (e-Guvernare, e-Participare, e-Sănătate, e-Educaţie etc.) pentru a crea o radiografiere obiectivă privind performanţele înregistrate pe fiecare sector şi direcţie de acţiune corespunzătoare;

4.  fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare, prin utilizarea şi prelucrarea de date, informaţii şi documente actualizate.

D 2. Eficientizarea relaţiilor cu instituţiile publice:

5. creşterea accesului la SE;

6. întărirea încrederii în SE;

7. garantarea protejării datelor personale;

8. creşterea performanţei administraţiei prin intermediul SE;

9.  adaptarea organizării statului la economia bazată pe SE, sprijinirea proceselor de descentralizare.

D 3. Suportul societăţii informaţionale:

10.   infrastructura şi serviciile suport pentru societatea informaţională;

11. difuzarea conţinuturilor publice şi patrimoniale;

12. creşterea utilizării SE în sistemul educaţional;

13. adaptarea formării la necesităţile economiei SE;

14. facilitarea accesului la justiţie prin intermediul SE;

15. evaluarea introducerii elementelor tele(muncă, medicină, learning, training);

16. valorificarea potenţialului turistic prin intermediul SE;

17.  valorificarea potenţialului cultural, cu accent pe spaţiul francofon, prin intermediul SE;

18. dezvoltarea comerţului bazat pe SE;

19. creşterea calităţii actelor medicale şi a stării de sănătate prin intermediul SE.

D 4. Contextul internaţional:

20.  creşterea eficienţei luptei contra tuturor formelor de criminalitate informatică;

21.  reevaluarea statutului gazdei pentru date;

22.   creşterea competitivităţii şi dezvoltării operatorilor economici prin intermediul SE, contribuţia la întreţinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii;

23.    reevaluarea modelelor de creştere durabilă prin intermediul SE;

24.   implicarea directă a cercetării-dezvoltării-inovării în introducerea SE;

25. creşterea eficienţei investiţiilor în SE;

26.  pregătirea guvernării europene şi internaţionale bazate pe SE (ambele înţelese în sensul participării României la pregătirea directivelor care au legătură cu societatea informaţională, creşterea capacităţii de implementare a directivelor în vigoare, participarea la procesele care influenţează, prin diverse organisme mondiale, societatea informaţională).

7. Obiective

Formulăm 3 grupuri de obiective, fiecare grup fiind caracteristic pentru unul dintre aspectele fundamentale ale serviciilor de e-Guvernare.

Primul grup vizează capacitatea instituţiilor publice de a valorifica potenţialul serviciilor electronice. Stabilirea acestor obiective se bazează pe analize de tip SWOT şi pe date privind nivelul de pregătire pentru implementarea serviciilor electronice.

Al doilea grup de obiective derivă din recomandări europene sau din prevederi ale legislaţiei proprii, fiind legate de furnizarea prioritară a unor servicii sau de calitatea acestora.

Al treilea grup de obiective este legat de caracteristicile proprii serviciului e-Romania.

a) Grupul 1 de obiective, legat de instituţiile publice

Următoarele obiective sunt relevante pentru realizarea şi furnizarea serviciilor de guvernare electronică:

1.  dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar implementării guvernării electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau regionale;

2.  îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice electronice, pe baza simplificării procedurilor administrative şi transpunerii acestora în format electronic [aici intrând abordarea unitară a semnăturii digitale, PKI (Public Key Infrastructure - infrastructura de chei publice), modele adecvate de documente electronice, servicii care să asigure integritatea şi nonrepudierea documentelor electronice];

3. creşterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securităţii echipamentelor tehnice şi a produselor-program, protecţia datelor personale, precum şi respectarea dreptului la viaţa privată;

4.   colaborarea în cadrul administraţiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile şi relevante, prin intermediul unui punct central de acces;

5.  dezvoltarea interoperabilităţii sistemelor naţionale de guvernare electronică; promovarea interoperabilităţii la nivel local;

6.  realizarea registrelor electronice naţionale;

7.     creşterea rolului mijloacelor specifice societăţii informaţionale în actul de guvernare;

8. creşterea performanţei angajaţilor din administraţia publică în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;

9. auditarea şi certificarea calităţii şi performanţei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronică; recunoaşterea pe plan naţional a unui nivel înalt de calitate a serviciilor.

Acţiuni necesare în atingerea obiectivelor propuse în prezenta strategie:

Obiectiv 1: Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar implementării guvernării electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau regionale:

a)  inventarierea serviciilor publice electronice existente/în stadiu de proiect la nivel local şi central, în vederea interconectării acestora cu Sistemul Electronic Naţional;

b)   evaluarea serviciilor publice electronice existente în vederea stabilirii nivelului de dezvoltare;

c)  fixarea şi atingerea de obiective legate de creşterea gradului de dezvoltare a serviciilor publice electronice, creşterea gradului de utilizare a serviciului şi a elementelor de calitate a serviciului;

d) publicarea informaţiilor privind serviciile publice electronice pe www.e-guvernare.ro de către instituţiile administraţiei publice responsabile, conform modelului disponibil la adresa web: www.e-guvernare.ro (accesul la serviciile furnizate prin adresele www.e-guvernare.ro este păstrat, fiind adăugată şi posibilitatea accesului prin portalul www.romania.gov.ro);

e)  proiectarea şi implementarea de sisteme informatice pentru asigurarea serviciilor publice de bază în format electronic pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, definite conform legislaţiei în vigoare;

f) creşterea disponibilităţii serviciilor electronice de bază, prin asigurarea continuităţii serviciilor de guvernare electronică în caz de dezastru;

g) participarea activă în proiecte şi iniţiative europene TIC de cercetare şi dezvoltare în domeniul e-Guvernare.

Obiectiv 2: Imbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice electronice, pe baza simplificării procedurilor administrative şi transpunerii acestora în format electronic:

Acţiunea 1. Consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii, promptitudinea şi evaluarea periodică a serviciilor electronice:

a) dezvoltarea şi implementarea de metode şi instrumente pentru măsurarea barierelor administrative întâmpinate de beneficiarii serviciilor publice;

b) dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice electronice;

c)  efectuarea de sondaje on-line pentru evaluarea calităţii serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice;

d)  Sistemul Electronic Naţional va asigura mijloace de generare automată sau la cerere de rapoarte şi statistici în timp real;

e)   la dezvoltarea şi implementarea serviciilor publice electronice instituţiile publice vor avea în vedere asigurarea mijloacelor de generare automată sau la cerere de rapoarte şi statistici în timp real;

f)  identificarea şi implementarea în etape a soluţiilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice electronice;

Acţiunea 2. Uşurarea accesului cetăţenilor şi mediului de afaceri la serviciile publice disponibile prin mijloace electronice:

a)  dezvoltarea funcţionalităţilor punctului central de acces electronic pentru furnizarea serviciilor şi informaţiilor publice prin mijloace electronice;

b) dezvoltarea centrelor publice de acces la servicii publice prin mijloace electronice;

c)   dezvoltarea programelor naţionale de facilitare a achiziţionării resurselor TIC necesare accesării serviciilor publice electronice;

d) dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel naţional pentru utilizatorii sistemelor de guvernare electronică furnizate de administraţia publică centrală;

e)  elaborarea şi adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare electronică pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică şi la serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu dizabilităţi;

Acţiunea 3. Utilizarea pe scară largă a achiziţiilor publice prin mijloace electronice şi a plăţilor electronice în administraţia publică:

a) extinderea funcţionalităţilor sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice;

b)  extinderea gradului de utilizare a sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice;

c)   extinderea mecanismelor de achitare a impozitelor, tarifelor, taxelor şi amenzilor prin mijloace electronice, atât în administraţia centrală, cât şi locală;

d)  promovarea utilizării sistemelor de plăţi electronice în relaţia cu administraţia publică.

Obiectivul 3: Creşterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securităţii sistemelor informaţionale, protecţia datelor personale, precum şi respectarea dreptului la viaţa privată:

a) elaborarea, îmbunătăţirea şi implementarea standardelor şi regulamentelor de securitate şi monitorizare a serviciilor în domeniul TIC în general şi în sistemele de furnizare a serviciilor de guvernare electronică, în particular;

b)  auditarea, din punctul de vedere al securităţii a fiecărui proiect sau sistem de furnizare a serviciilor publice electronice ce necesită aprobarea Consiliului pentru promovarea societăţii informaţionale în România;

c)  promovarea utilizării semnăturii digitale în activitatea autorităţilor administraţiei publice.

Obiectiv 4: Colaborarea în cadrul administraţiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile şi relevante, prin intermediul unui punct central de acces:

- constituirea unui grup de lucru compus din factorii de decizie din domeniul TIC la nivelul administraţiei publice, în vederea coordonării şi dezvoltării acţiunilor de reformă administrativă electronică.

Obiectiv 5: Dezvoltarea interoperabilităţii sistemelor naţionale de guvernare electronică; promovarea interoperabilităţii la nivel local:

a) elaborarea şi implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date şi informaţii interinstituţional, indiferent de competenţa administrativă;

b) elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandărilor sau cazurilor de bună practică specifice, din cadrul Uniunii Europene;

c) promovarea interoperabilităţii între instituţiile administraţiei publice, centrale şi locale.

(Interoperabilitatea este tratată pe larg în secţiunea corespunzătoare serviciilor-suport.)

Obiectiv 6: Realizarea registrelor electronice naţionale:

a)  realizarea şi adoptarea cadrului legal ce va reglementa registrele electronice naţionale;

b)  realizarea, în cadrul fiecărei instituţii publice relevante, a registrelor electronice naţionale proprii, specifice furnizării serviciilor publice electronice şi asigurarea accesului securizat la acestea;

c)    realizarea de protocoale între instituţiile publice responsabile, cu privire la asigurarea accesului în condiţii de securitate proporţionale cu gradul de confidenţialitate a datelor;

d)   asigurarea interoperabilităţii cu Sistemul Electronic Naţional, în condiţiile de securitate definite.

Obiectiv 7: Creşterea rolului mijloacelor specifice societăţii informaţionale în actul de guvernare:

a) dezvoltarea rolului şi funcţionalităţilor Sistemului Electronic Naţional ca şi centru electronic pentru managementul cunoaşterii în administraţia publică română;

b)  promovarea utilizării mijloacelor de integrare şi analiză a datelor prin intermediul Sistemului Electronic Naţional;

c)  furnizarea în mod automat, către factori de decizie autorizaţi, de analize şi rapoarte consolidate, realizate prin mijloace electronice, pe baza informaţiilor relevante şi corecte accesibile sau furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.

Obiectiv 8: Creşterea performanţei angajaţilor din administraţia publică în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor:

a) organizarea de sesiuni de training în domeniul dezvoltării performanţelor serviciilor publice pentru funcţionarii publici de conducere;

b)  focalizarea programelor de pregătire continuă anuale pentru funcţionarii publici pe programe de instruire în domeniul TIC.

c)   implementarea şi utilizarea imediată a programului „e-Academie pentru funcţionarii publici", cofinanţat prin fonduri europene nerambursabile, pentru pregătirea funcţionarilor publici în vederea utilizării adecvate a tuturor componentelor legate de e-Guvernare.

Obiectiv 9: Auditarea şi certificarea calităţii şi performanţei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronică; recunoaşterea pe plan naţional a unui nivel înalt de calitate a serviciilor:

a) desemnarea MCSI ca evaluator al performanţei generale a serviciilor publice electronice şi deţinător al mărcii standardizate e-Gov, ce va asigura o recunoaştere a nivelului general de performanţă şi maturitate al serviciilor;

b)  auditarea, cu ajutorul organizaţiilor de specialitate, a tuturor serviciilor de guvernare electronică, din punctul de vedere al respectării principiilor şi obiectivelor enunţate în prezenta strategie;

c)   certificarea, de către MCSI, a tuturor serviciilor de guvernare electronică cu marca de încredere e-Gov, în funcţie de rezultatul auditării din punctul de vedere al criteriilor relevante.

b) Grupul 2 de obiective, legat de recomandări europene sau de prevederi legislative proprii României

Va fi urmărită, în primul rând, furnizarea sau consolidarea celor 20 de servicii monitorizate la nivel european (12 pentru cetăţeni, 8 pentru operatori economici), prin creşterea calităţii furnizării acestora, creşterea numărului de utilizatori, creşterea gradului de acoperire pentru diferite categorii şi a nivelului de dezvoltare (4, respectiv 5):

1.  impozitul pe venit;

2. căutarea unui loc de muncă;

3.  beneficiile asistenţei sociale;

4. documentele personale;

5. înmatricularea auto;

6. autorizaţiile de construcţie;

7. declaraţia la poliţie;

8.  librăria publică;

9. certificatele personale;

10. înscrierea în universităţi;

11. anunţul schimbării de domiciliu;

12. servicii de sănătate;

13. contribuţiile sociale;

14.  impozitul pe profit;

15. TVA-ul;

16. înregistrarea operatorilor economici noi;

17. date statistice;

18. declaraţiile vamale;

19. autorizaţiile de mediu;

20. achiziţiile publice.

Niveluri de dezvoltare (sofisticare)

-   Etapa 0 - Furnizorul de servicii sau autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului nu are/nu au un site web accesibil publicului sau furnizorul de servicii nu se califică pentru niciunul dintre criteriile etapelor de la nivelul 1 la 4.

-  Etapa 1 - Informaţiile necesare pentru executarea serviciului sunt disponibile pe un site accesibil publicului şi gestionate de către furnizorul de servicii sau de către autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului.

-   Etapa 2 - Furnizorul de servicii sau autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a obţine formularul imprimabil pe hârtie, descărcându-l de pe un site web pentru efectuarea serviciului într-un mod neelectronic.

-   Etapa 3 - Furnizorul de servicii sau autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a completa formulare în mod electronic pentru efectuarea serviciului.

-   Etapa 4 - Furnizorul de servicii sau autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a efectua serviciul, prin intermediul site-ului propriu. Nicio altă procedură formală nu este necesară pe suport hârtie.

- Etapa 5 - Furnizorul de servicii sau autorităţile administrative care poartă responsabilitatea serviciului completează în mod automat toate formularele, datele necesare existând într-o bază de date.

Obiectiv 1. Infiinţarea unui operator economic, comunicarea modificărilor

Un portal central de internet asigură informaţiile necesare în toate etapele dezvoltării unei afaceri. Prin formulare interactive, oamenii de afaceri pot introduce şi semna digital toate informaţiile necesare. Autorităţile relevante (registrul comerţului, administraţia financiară etc.) sunt informate automat şi sunt integrate în tot procesul.

Obiectiv 2. a) Transmiterea statelor de salarizare din contabilitatea operatorilor economici către autoritatea corespunzătoare şi către operatorii economici de asigurări (de exemplu, fondurile de compensare, asigurări sociale, administraţiile financiare, direcţiile de statistică)

Operatorii economici sunt obligaţi să îşi transmită statele de salarizare către diferite autorităţi în mod regulat. Serviciul asigură procesarea imediată a tuturor informaţiilor necesare.

b) Depunerea declaraţiilor de TVA

Operatorii economici care sunt plătitori de TVA au opţiunea de a transmite electronic declaraţiile periodice de TVA. Procedura este prietenoasă din punctul de vedere al utilizatorului şi este mai simplă decât metoda tradiţională de completare a hârtiilor.

c) Declaraţia fiscală pe venit/Declaraţia fiscală individuală Plătitorii de taxe primesc ajutor în completarea formularelor electronice de taxe. Autorităţile au o calitate mai bună a informaţiilor şi cresc productivitatea prin reducerea timpilor de procesare.

Obiectiv 3. Vămuirea mărfurilor (import, export, tranzit)

Formalităţile vamale pot fi derulate eficient şi simplu în cadrul unui portal, ţinându-se seama inclusiv de cadrul legislativ internaţional.

Obiectiv 4. Procesarea licitaţiilor publice (inclusiv depunerea, evaluarea)

Prin intermediul platformei bazate pe internet, licitaţiile publice sunt derulate într-o manieră simplă, sigură şi eficientă, Inregistrarea electronică a paşilor individuali se reflectă în forma transparentă a documentaţiei, în clarificarea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea unor cerinţe. Sunt implementate inclusiv componentele care asigură informaţii comerciale despre operatorii economici implicaţi, date statistice, pregătirea unor oferte.

Obiectiv 5. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare

Solicitantul cere avizul electronic autorităţii competente. Il va primi, de asemenea, electronic. Procesul de aprobare poate fi urmărit de solicitant, reducându-se enorm efortul şi costurile.

Obiectiv 6. Solicitarea şi obţinerea unor extrase certificate din registrul de stare civilă, copii după documente publice importante şi decizii de procedură, în cadrul ghişeului unic.

Aceste documente pot fi comandate electronic, într-o manieră uniformă, semnate electronic de instituţia autorizată, folosindu-se un formular electronic. Acest lucru oferă un mare potenţial de raţionalizare (în cadrul administraţiei), accelerând şi simplificând procesul de comandă pentru solicitant. Pot fi solicitate: extras din registrul comerţului, extras de cartea funciară, extras de la biroul de credite, extras din registrul stării civile (certificat de căsătorie, de naştere), extras de cazier judiciar, copii certificate după documente publice în legătură cu înfiinţarea unei societăţi comerciale, tranzacţii imobiliare şi ipotecare, originale şi copii autentificate ale hotărârilor de procedură penală, originale şi copii autentificate ale deciziilor hotărârilor de procedură civilă, inclusiv executare silită şi faliment.

Obiectiv 7. Schimbarea adresei, notificarea schimbărilor

Cetăţenii şi operatorii economici pot notifica administraţiile despre schimbarea de adresă, prezenţa fizică fiind limitată numai la operaţiunile care necesită imperativ acest lucru. Autorităţile se vor asigura că toate birourile administrative actualizează această schimbare de adresă.

Obiectiv 8. Votul electronic

Va fi introdusă, pe lângă metodele tradiţionale de vot, şi posibilitatea de a vota electronic. Ca un prim pas, va fi introdusă posibilitatea de a vota electronic pentru cetăţenii din afara ţării.

Obiectiv 9. Acces simplu şi în reţea la geodate, geoservicii şi aplicaţii de tip hartă interactivă prin intermediul unui geoportal naţional

Geoportalurile oferă unei game largi de grupuri acces, via internet, la geoservicii şi la aplicaţii interactive de hărţi. Informaţia Geo poate fi obţinută on-line prin serviciile de distribuţie. Aplicaţiile interactive simple de hărţi pot fi oferite on-line ca sisteme de informare a cetăţeanului (de exemplu, inventare, hărţi de pericole, hărţi de inundaţii, nivelele de apă, planificare spaţială, chestionare oficiale).

Obiectiv 10. Depunerea datelor către oficiile de statistică

Creşterea automatizării colectării de date va reduce substanţial cantitatea de muncă pentru depunătorii de informaţii şi pentru autorităţi. Portalul e-Romania va permite, pe baza unui modul adecvat, culegerea automatizată a tuturor datelor legate de serviciile electronice, permiţând statistici în timp real.

Obiectiv 11. Inregistrarea/radierea unui autovehicul (solicitarea numerelor de înmatriculare şi a permisului de conducere)

Inregistrările sau radierile vehiculelor sunt servicii des utilizate de către persoanele fizice şi juridice. Prin procesarea electronică se reduc timpul şi cantitatea de muncă, dar şi costurile şi calitatea datelor existente.

Obiectiv 12. Cererea şi plata autorizaţiilor de parcare

Cererile şi plăţile autorizaţiilor de parcare sunt servicii des utilizat de către persoane fizice şi juridice. Prin procesarea electronică se reduc timpul şi cantitatea de muncă, crescând flexibilitatea.

Obiectiv 13. Acces la informaţii legislative

Informaţiile legislative sunt armonizate, structurate şi puse la dispoziţie electronic, gratis, de către autorităţi. Sunt vizate aici şi informaţiile legate de legislaţia locală, hotărâri locale etc.

Obiectiv 14. Permise de muncă

Operatorii economici pot solicita electronic permise pentru muncă. Atât solicitarea, cât şi eliberarea respectivelor permise sunt realizate prin acest serviciu electronic.

Obiectiv 15. Baza juridică

Sunt necesare componente legislative pentru implementarea proiectelor de e-Guvernare, pregătirea acestor componente fiind inclusă în planurile de acţiune.

Obiectiv 16. Arhitectura e-Guvernare - e-România

Planificarea e-Guvernării facilitează reutilizarea soluţiilor, răspândirea bunelor practici, evitarea unor greşeli, scăderea substanţială a costurilor. In plus, serviciile care sunt funcţionale sunt integrate în Sistemul Electronic Naţional.

Obiectiv 17. Standardizarea datelor personale

Standardizarea structurii, semnificaţiei şi semanticii datelor cu caracter personal creează premisele transmisiei lor electronice fără intervenţie manuală.

Obiectiv 18. Standardizarea operatorilor economici şi a statelor de plată

Standardizarea structurii, semnificaţiei şi semanticii datelor operatorilor economici şi staturilor de plată sub formă de ghiduri creează premisele transmisiei lor electronice fără intervenţie manuală.

Obiectiv 19. Armonizarea registrelor

Administraţia publică, la orice nivel, poate folosi registrele armonizate în contextul lor legal pentru a simplifica munca administrativă, în special respectând procesele administrative interautoritate. Este necesară o componentă legislativă adecvată pentru definirea, utilizarea şi actualizarea registrelor.

Obiectiv 20. Standarde pentru transmiterea electronică de date şi documente la nivel naţional

Aceste standarde constituie baza pentru interoperabilitate în e-Guvernare. Acesta defineşte utilizarea profesională, structura informaţiilor şi setul de bază al obiectelor şi informaţiilor pentru schimbul de informaţii în format XML.

Cerinţe preliminare: Infrastructură şi servicii

Obiectiv 21. Serviciul pentru identificarea şi managementul accesului

Serviciile de identificare alocă identificatori concreţi, transmisibili electronic către partenerii implicaţi în tranzacţiile e-Guvernării. Cu ajutorul acestor identificatori, partenerii pot recunoaşte persoana cu care vor comunica.

Obiectiv 22. Facturarea electronică şi decontarea plăţilor

Procedura de facturare şi de decontare a plăţilor este necesară pentru asigurarea serviciilor publice pentru care este necesară plata unei taxe. Autorităţile au standardizat servicii modulare pentru plata electronică, servicii care pot fi integrate în regim de costuri scăzute în diferite procese care se derulează on-line.

Obiectiv 23. Serviciul pentru arhivarea electronică pe termen lung

Documentele rezultate din tranzacţii administrative care trebuie, conform legii, păstrate şi arhivate vor fi păstrate disponibile pentru mult timp, chiar dacă există registre digitale pentru acestea.

Obiectiv 24. Infrastructură integrată pentru toate nivelurile administrative

Se comunică la nivel de reţea securizată. Reţeaua constituie cadrul general legal, conceptual, tehnic şi operaţional pentru comunicarea eficientă din punct de vedere economic şi sigură din punctul de vedere al securităţii între toate autorităţile.

Obiectiv 25. Realizarea Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională (CNMSI) şi a Centrului Naţional „România Digitală" (CNRD).

Prin natura sa, portalul e-România vehiculează o cantitate imensă de informaţie ce va fi integrată în procesele de luare a deciziilor pentru sectorul guvernamental sau pentru industrie. România va susţine un astfel de demers integrat la nivel european sau mondial.

c) Grupul 3 de obiective, legat de portalul e-România

I. Prezentare generală

Portalul e-România reprezintă un mijloc important de implementare a strategiei de e-Guvernare. Acesta este menit să asigure o interfaţă unitară, coerentă şi prietenoasă între administraţia publică şi cetăţean şi deopotrivă între administraţie şi comunitatea de afaceri.

Crearea sistemului naţional unitar integrat pentru servicii on-line dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri se va baza pe conceptul „acces unic printr-un singur punct" la informaţia digitală de interes în România: portalul e-România.

Portalul va fi găzduit şi administrat de către MCSI sau de către alte instituţii aflate în subordonarea ori coordonarea MCSI.

Portalul e-România este prevăzut a se realiza pe două niveluri:

•  nivelul naţional - cuprinde informaţii de interes general, suficient de cuprinzătoare încât să permită trecerea la un alt grad de detaliere;

• nivelul teritorial - portaluri asociate, care cuprind informaţii detaliate, de interes la nivelul teritorial (judeţ, oraş).

Obiectivele principale ale portalului e-România sunt:

•   stabilirea unei imagini corecte a României pe plan internaţional, imagine rezultată din calitatea informaţiei prezente pe portal;

•  creşterea încrederii cetăţeanului faţă de statul român şi serviciile de e-Guvernare;

• acces facil şi eficient la informaţii şi servicii publice pentru cetăţean;

•  creşterea încrederii partenerilor interni şi internaţionali, în paralel cu sporirea atractivităţii şi competitivităţii operatorilor economici români;

•  crearea unui sistem unitar şi interoperabil, în paralel cu descentralizarea serviciilor;

• reducerea costurilor administrative şi eficientizarea actului de guvernare;

• economisirea timpului cetăţeanului şi furnizarea de servicii de calitate cu costuri minime;

•   simplificarea procedurilor administrative şi scăderea birocraţiei.

II. Structura portalului

Structura portalului e-România este ierarhizată de la nivel naţional către cel teritorial şi deschisă în acelaşi timp, astfel încât, în funcţie de evoluţia conţinutului, să se poată introduce noi subiecte de interes.

La nivel naţional, portalul cuprinde o secţiune dedicată instituţiilor Preşedinţiei şi Parlamentului, iar la nivel teritorial va cuprinde secţiuni dedicate instituţiei prefectului şi consiliului judeţean.

Structura de principiu a portalului e-România

Activităţi la nivel naţional

III. Domenii de interes naţional

Portalul e-România cuprinde următoarele domenii de interes naţional:

III 1. Domeniul e-Sănătate

Acest domeniu vizează, în principal, dezvoltarea de noi sisteme şi servicii de interes public în domeniul sănătăţii, care să asigure îmbunătăţirea capacităţii de prevenire a bolilor, diagnostic precoce şi personalizat, precum şi realizarea spaţiului informaţional al sănătăţii.

Obiectivul 1: Concentrarea într-un punct unic de acces a informaţiilor cu privire la serviciile din domeniul medical/sanitar, disponibil atât pacienţilor, cât şi personalului medical

Obiectivul 2: Crearea unui cadru pentru facilitarea comunicării între factorii responsabili şi cei interesaţi de domeniul sănătăţii

Obiectivul 3: Oferirea de informaţii privind îngrijirea sănătăţii populaţiei din zone urbane până la cele mai izolate zone rurale, prin utilizarea TIC pentru furnizarea serviciilor de sănătate

Obiectivul 4: Oferirea de informaţii privind organizarea şi utilizarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii în România

Obiectivul 5: Oferirea de servicii integrate on-line care să ofere posibilitatea interacţiunii unităţilor publice de sănătate cu cetăţenii interesaţi şi între ele

Obiectivul 6: Promovarea tendinţelor, realizărilor şi tehnologiilor noi în domeniul e-Sănătate

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

•  creşterea calităţii şi cantităţii informaţiei medicale prin crearea unui mediu informativ de încredere, cu informaţii furnizate şi creditate de persoane autorizate;

• ridicarea nivelului de cunoştinţe medicale, întărirea legăturii dintre pacient şi specialist, prin crearea posibilităţii ca pacientul să poată lua decizii privind propria stare de sănătate împreună cu medicul

• permisivitatea faţă de schimbul de informaţii şi comunicare într-un mod standardizat între centrele medicale

• extinderea scopului serviciilor medicale dincolo de limitele convenţionale

•  creşterea eficienţei în sectorul medical prin scăderea costurilor şi a timpului de răspuns la solicitările pacienţilor

•  educarea medicilor cu ajutorul surselor on-line (educaţie medicală continuă) şi a cetăţenilor (educaţie medicală)

• ameliorarea/menţinerea stării de sănătate a populaţiei prin cunoaşterea şi punerea în practică a strategiilor şi a metodelor de prevenţie

•   creşterea transparenţei în sistemul de sănătate şi a controlului calităţii serviciilor medicale

III 2. Domeniul e-Mediu

Acest domeniu se referă în special la reducerea vulnerabilităţii în faţa dezastrelor naturale şi a accidentelor industriale şi la combaterea consecinţelor acestora şi vizează următoarele obiective:

Obiectivul 1: Cunoaşterea caracteristicilor şi problematicii mediului înconjurător din România

Obiectivul 2: Cunoaşterea structurii sistemului care abordează problematica de mediu (minister, gardă, inspectorate de urgenţă, agenţii, instituţii de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale etc.)

Obiectivul 3: Cunoaşterea şi accesarea rapidă a cadrului legislativ în domeniul mediului şi dezvoltării durabile

Obiectivul 4: Analiza şi evaluarea riscului de poluare a apei, aerului şi solului

Obiectivul 5: Prevenirea şi limitarea efectelor produse de dezastrele naturale şi accidentele industriale

Obiectivul 6: Realizarea de baze de date georeferenţiale şi sisteme informatice integrate cu grad ridicat de complexitate, în domeniu

Obiectivul 7: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor despre mediul înconjurător din România, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului prin conştientizarea riscurilor, dar şi prin implicarea cetăţeanului alături de administraţie în protejarea mediului şi a vieţii

Asigurarea prezenţei pe internet a legislaţiei şi directivelor europene din domeniul apelor

Asigurarea consultărilor în legătură cu legislaţia în domeniul apelor

Prezenţa datelor publice conţinute de planurile de apărare împotriva inundaţiilor

Obiectivul 8: Realizarea şi publicarea electronică, cu diferite grade de acces (tehnic/administrativ/public), a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, prin detalierea analizelor, evaluărilor de risc la inundaţii şi a datelor conexe

Obiectivul 9: Asigurarea accesului la informaţii al populaţiei, cu privire la managementul riscului la inundaţii, prin instrumente web

Obiectivul 10: Realizarea unor biblioteci electronice tehnice cu privire la problematicile de gospodărire a apelor, exploatării şi situaţii de urgenţă generate de inundaţii, secete, poluări accidentale şi accidente la construcţii hidrotehnice

Obiectivul 11: Asigurarea accesului la date şi informaţii complexe din domeniul gospodăririi apelor pentru experţi, firme de consultanţă şi proiectare, ONG-uri şi alte instituţii interesate, prin transpunerea datelor în formate electronice accesibile şi realizarea unor sisteme IT de transfer de date şi plată electronică

Obiectivul 12: Asigurarea conexiunilor interinstituţionale pentru transfer de date şi documente administrative securizate corespunzător

Obiectivul 13: Realizarea de facilităţi e-Learning în cadrul instituţiilor din domeniul mediului

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• cultivarea sentimentului de responsabilitate faţă de mediul înconjurător şi natura din România;

•  clarificarea cetăţeanului în ceea ce priveşte abordarea problemei de mediu la nivelul administraţiei;

•  clarificarea modului de rezolvare a problemelor de mediu întâmpinate de cetăţean, prin indicarea legislaţiei de mediu care reglementează rezolvarea acestora;

•  cunoaşterea posibilităţilor de formare a cetăţeanului prin accesarea directă a informaţiilor furnizate de principalii factori cu responsabilităţi în problema mediului înconjurător;

• realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru găsirea unei rezolvări a problemelor de mediu cu care se confruntă cetăţeanul;

• realizarea unui punct de acces pentru semnalarea potenţialelor problemele de mediu identificate de cetăţean;

• reducerea riscurilor de poluare a apei, aerului şi solului;

• creşterea calităţii actului decizional în gestionarea situaţiilor de criză;

• indicarea principalilor factori de decizie cu preocupări legate de monitorizarea sistemelor de mediu, Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, autorităţi centrale şi locale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, în cazul producerii dezastrelor naturale şi accidentelor industriale;

• întărirea cooperării interinstituţionale şi o mai bună participare a publicului în cazul managementului evenimentelor externe;

• creşterea capacităţii instituţionale şi păstrarea „memoriei tehnico-administrative" a instituţiilor implicate în managementul apelor şi protecţia mediului în general;

• optimizarea implementării proiectelor de mediu prin facilitarea accesului la date şi informaţii de mediu.

III 3. Domeniul e-Transport

Acest domeniu vizează în principal următoarele obiective:

Obiectivul 1: Realizarea unui sistem interactiv de informare rapid şi eficient asupra modalităţilor de transport în România

Obiectivul 2: Integrarea informaţională a sistemului de transport din România în coridoarele de transport paneuropene

Obiectivul 3: Creşterea siguranţei şi securităţii sistemului de transport

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• sprijinirea operatorilor economici în identificarea cadrului instituţional şi legal privind activitatea de transport în ansamblu;

•   creşterea calităţii serviciilor de transport inclusiv în transportul intermodal (rutier, feroviar, maritim, fluvial, aerian);

•  informarea corectă a cetăţeanului asupra sistemelor de transport din România, a stării lor de accesibilitate şi a costurilor de transport aferente.

III 4. Domeniul e-Agricultură

Acest domeniu vizează atingerea dezideratului de agricultură durabilă în România prin următoarele obiective:

Obiectivul 1: Realizarea de instrumente eficiente şi moderne pentru furnizarea de informaţii şi cunoştinţe din domeniul agriculturii, organizate după diferite criterii: subiect, sector de activitate, activităţi, instituţii cu profil agricol etc;

Obiectivul 2: Prezentarea problemelor actuale generate de o agricultură modernă cu impact asupra calităţii vieţii cetăţeanului

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

•  cunoaşterea modului în care a evoluat agricultura în România şi a problemelor implicate de aderarea la Uniunea Europeană (UE);

• realizarea accesului rapid la informaţii generale şi specifice din agricultura românească: resurse agricole, legislaţie, ramuri ale agriculturii;

• conştientizarea cetăţeanului cu privire la problemele actuale din agricultură: agricultură durabilă, managementul resurselor naturale (apă, sol), agricultură ecologică, agricultură precisă, siguranţa alimentară, protecţia mediului, schimbări climatice, biodiversitate, biotehnologii;

•  cunoaşterea principalelor informaţii privind producătorii agricoli din România;

•   cunoaşterea şi accesul către principalele instituţii şi organizaţii din România în domeniul agriculturii;

•  legăturile către principalii furnizori de date, informaţii şi statistici din ţară şi din lume;

• informaţii de sinteză din domeniul agriculturii.

III 5. Domeniul e-Justiţie

Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:

Obiectivul 1: Informarea corectă şi rapidă a cetăţeanului asupra sistemului legislativ şi asupra instituţiilor abilitate ale statului responsabile de stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept

Obiectivul 2: Accesarea rapidă şi directă a actelor normative în vigoare şi a jurisprudenţei instanţelor de judecată

Obiectivul 3: Creşterea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie

Obiectivul 4: Asigurarea transparenţei actului de justiţie.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• educarea cetăţeanului în domeniul legislativ;

• eficientizarea accesului cetăţeanului la normele de drept şi la actul de justiţie;

•  integrarea generală a portalurilor instituţiilor din domeniul justiţiei;

• optimizarea fluxurilor de informaţii dintre instituţiile abilitate din domeniu;

•  concentrarea informaţiilor privind sistemul legislativ şi jurisprudenţa în actul de justiţie.

III 6. Domeniul e-Educaţie

Acest domeniu vizează următoarele obiective:

Obiectivul 1: Dezvoltarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru public, suport pentru:

• cunoaşterea sistemului de învăţământ în România;

• informarea privind structura administrativă a sistemului de învăţământ (unităţi de învăţământ, inspectorate, unităti-suport etc);

• informarea privind legislaţia în domeniu;

• informarea privind aspectele sociale (şcoli ajutătoare, ajutor financiar, securitate etc);

•   informarea privind materialele didactice (elaborare, publicare, procurare etc);

• sensibilizarea publicului privind TIC şi suportul acestuia în e-Educaţie.

Obiectivul 2: Asigurarea accesului la servicii de asistare a publicului în interfaţa cu sistemul de învăţământ:

• admiterea în unităţile de învăţământ;

• procedurile de înscriere;

• programele de formare continuă.

Obiectivul 3: Asigurarea informării privind aplicaţiile de e-Educaţie existente:

• aplicaţii de e-Educaţie (prezentare, demo);

• biblioteci on-line (legături utile).

Obiectivul 4: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor despre învăţământul românesc, istoria, prezentul şi efectele acestuia asupra calităţii vieţii cetăţeanului

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

•  concentrarea informaţiilor privind sistemul de învăţământ din România, cu posibilitatea de selectare a informaţiilor dorite, de căutare în arhive şi baze de date;

• accesul la serviciile de asistare a cetăţeanului în relaţia cu sistemul de învăţământ;

• accesul la aplicaţiile de e-Educaţie;

•  sistematizarea şi facilitarea accesului la site-urile deja existente din domeniu.

III 7. Domeniul e-Cultură

Acest domeniu vizează, în principal, realizarea de instrumente eficiente, moderne, atractive şi interactive destinate publicului românesc şi străin, ca suport în:

Obiectivul 1: Prezentarea evenimentului cultural din România (diversitatea culturală - teatru, operă, carte, librării, biblioteci etc.)

Obiectivul 2: Facilitarea cooperării cu muzee, centre culturale similare, biblioteci şi librării din ţară şi din străinătate

Obiectivul 3: Prezentarea în ţară şi în străinătate de informaţii corecte privind patrimoniul cultural al României (literatură română veche, artă veche românească, sinteză a culturilor noneuropene venite din Răsărit: tradiţia greco-bizantină, cultura de limbă slavonă, valorile universale ale islamului şi civilizaţia occidentală, care îşi găsesc pe teritoriul vechii Dacii un loc de interferenţă, simbioză şi sinteză, influenţa culturilor noneuropene cu care a luat contact în decursul istoriei)

Obiectivul 4: Facilitarea accesului la informaţii privind monumentele istorice din România (monumente din Lista patrimoniului mondial UNESCO, monumente din Lista patrimoniului european, monumente din Lista monumentelor istorice) reprezentative pentru istoria şi evoluţia arhitecturii de pe teritoriul României, prin mijloace moderne şi interactive.

Obiectivul 5: Prezentarea de informaţii' corecte privind patrimoniul arheologic al României, caracteristice pentru fiecare epocă istorică.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• prezentare mult mai facilă şi mai atractivă pentru asimilarea informaţiilor, familiarizând totodată turiştii virtuali cu utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ şi distractiv;

• accesul la cultură al persoanelor fără posibilităţi materiale de deplasare şi cazare, precum şi al persoanelor cu dizabilităţi;

• prezentarea atractivă a monumentelor istorice prin metode interactive în scopul creşterii gradului de conştientizare a valorilor culturale din România;

•  creşterea gradului de acces la informaţie prin utilizarea calculatorului şi crearea deprinderilor legate de accesul la informaţia digitală, care reflectă cel mai important domeniu cultural.

III 8. Domeniul e-Culte

Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:

Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi străin ca suport în:

• cunoaşterea istoriei cultelor în România;

• cunoaşterea cadrului legislativ, a statutului diverselor culte;

•  accesarea directă a informaţiei geografice, religioase, culturale, educative, turistice şi sociale despre lăcaşurile de cult din România şi din străinătate;

Obiectivul 2: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor şi informaţiilor privind cultele din România, istoria, prezentul şi implicarea acestora în îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului, prin ridicarea moralului şi a nivelului de cunoaştere.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• informarea cetăţeanului cu privire la cultele religioase;

• informarea cetăţeanului în ceea ce priveşte organizarea diverselor culte;

• cunoaşterea posibilităţilor de acces direct sau virtual la lăcaşurile de cult;

• cunoaşterea posibilităţilor de formare a tineretului prin accesarea directă a aspectelor culturale, turistice şi religioase ale bisericilor şi mănăstirilor;

• realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru găsirea unui sprijin moral, social, cultural, turistic şi educativ oferit de cultele religioase tuturor celor din ţară sau din străinătate;

• dezvoltarea unui sistem de turism ecumenic.

III 9. Domeniul e-Turism

Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:

Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi străin ca suport în:

• furnizarea de servicii on-line, inclusiv rezervare, în domeniul turismului şi asistenţei medicale de recuperare în staţiuni balneare şi de odihnă;

• furnizarea on-line de informaţii privind modalitatea de acordare a autorizaţiilor în domeniul turismului: certificate de clasificare, licenţe de turism, brevete de turism, autorizaţii turistice, atestate de ghid de turism etc;

• furnizarea on-line de informaţii privind legislaţia din domeniul autorizării;

• furnizarea on-line de informaţii privind operatorii economici şi personalul de specialitate care este autorizat de autoritatea centrală ce acoperă domeniul turismului;

• furnizarea on-line de informaţii privind modalităţile de formulare a reclamaţiilor de către turiştii;

• furnizarea on-line de informaţii cu privire la societăţile comerciale de turism la care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este acţionar în numele statului;

• sprijinirea procesului de informare privind posibilităţile de odihnă, recuperare, asistenţă şi tratament, educaţie culturală şi instruire;

• consultanţă managerială, modernizarea şi eficientizarea stilului de informare a cetăţenilor;

• asigurarea fluxului informaţional necesar publicului şi funcţionarilor guvernamentali în vederea organizării şi furnizării eficiente a informaţiei de specialitate;

• dezvoltarea potenţialului turistic românesc, standardizarea informaţiei şi alinierea la cerinţele europene şi internaţionale din domeniul turismului şi asistenţei - prezentarea patrimoniului turistic, etnografic, cultural şi istoric;

• asigurarea de servicii de asistenţă medicală, recreere, cazare, alimentaţie, agrement, transport etc. pentru cei care călătoresc în scopuri turistice şi/sau de recuperare;

• asigurarea accesului la informaţii privind patrimoniul cultural naţional (arheologie, monumente istorice, muzee, obiceiuri şi tradiţii) din punctul de vedere al promovării obiectivelor turistice.

Obiectivul 2: Prezentarea pe internet a obiectivelor turistice şi balneare

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• dezvoltarea turismului şi asistenţei medicale de recuperare în staţiuni balneare şi de odihnă, cu efecte economice şi sociale semnificative;

• asocierea contextului social, economic, politic, cultural, religios în folosirea timpului liber, concediilor, vacanţelor, pentru asigurarea libertăţii de mişcare a individului şi a stării lui de sănătate;

• atragerea de investiţii de capital care implică un număr important de agenţii şi organizaţii de diferite tipuri şi care implicit conduc la dezvoltarea zonelor turistice respective.

III 10. Domeniul e-Asociativ

Acest domeniu vizează în principal:

- realizarea unui instrument rapid de informare asupra modalităţilor de creare-dezvoltare a asociaţiilor/fundaţiilor, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de acestea în România.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• dezvoltarea fenomenului asociativ în România în beneficiul comunităţilor deservite;

•  sprijinirea de către societatea civilă a acţiunilor sociale, economice, politice, culturale, religioase dezvoltate de structurile administrative;

• dezvoltarea mentalităţii asupra implicării societăţii civile în problemele comunităţilor cărora li se adresează.

III 11. Domeniul e-Sport şi e-Tineret

Acest domeniu vizează în principal:

-   realizarea unor instrumente rapide şi atractive de prezentare a fenomenului sportiv din România.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

•  informarea asupra fenomenului sportiv din România şi deopotrivă asupra rezultatelor obţinute de sportivii români;

• sprijinirea valorificării potenţialului sportiv din România;

• susţinerea tinerelor talente în obţinerea unor facilităţi prin cunoaşterea rezultatelor pe care aceştia le-au obţinut.

III 12. Domeniul e-Participare

Acest domeniu vizează în principal:

- realizarea de instrumente de informare şi de sprijinire a participării cetăţenilor la soluţionarea problemelor care privesc dezvoltarea în ansamblu a instituţiilor din România.

Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:

• cultivarea mentalităţii cetăţenilor în sensul conştientizării importanţei lor în luarea deciziilor în problemele care îi privesc;

• informarea rapidă a decidenţilor asupra reacţiei cetăţenilor în condiţiile adoptării unor măsuri şi/sau decizii de larg interes;

• facilitarea proceselor desfăşurate la nivel naţional/local care necesită consultarea comunităţilor în vederea adoptării unor anumite decizii.

In concepţia generală a sistemului se prevăd a fi incluse şi subiecte de larg interes care vizează:

-   programele şi proiectele de dezvoltare la nivel naţional/teritorial în diferite domenii, care sunt relevante pentru dezvoltarea socioeconomică a României;

-  diaspora - temă în cadrul căruia vor fi prezentate informaţii relevante despre activitatea românilor din străinătate, precum şi probleme ce pot interesa largi colectivităţi.

IV. Etape de realizare a portalului

1.  Definirea structurii portalului e-România cu evidenţierea „punctelor" de acces în meniul principal (portalul naţional)

2.   Identificarea tuturor portalelor oficiale ale structurilor administrative atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, în scopul eliminării redundanţei (dacă este cazul) şi asigurării unicităţii informaţiei

3. Definirea structurii portalelor asociate la nivel administrativ (judeţ, oraş) şi a „punctelor-subiect". „Punctele-subiect" vor fi definite suficient de cuprinzător, astfel încât să permită descrierea oricăror activităţi specifice. Sistemul va permite adăugarea de noi topice (subiecte), acolo unde este cazul.

4.  Stabilirea categoriilor de date ce fac obiectul portalului naţional şi a modului de culegere/introducere a datelor astfel încât informaţia să fie coerentă, consistentă şi oficială pentru meniul principal în raport cu structura şi nivelul de detaliu definit

5. Stabilirea informaţiei de generic la nivelul teritorial; pentru unitatea concepţiei se va stabili „structura conţinutului" la nivelul fiecărei unităţi teritoriale (suprafaţa, capitala judeţului, poziţionare etc), astfel încât să se asigure consistenţa informaţiei

6. Definirea căilor de acces - trimiterile, de unde, câte, către ce structură de informaţie

7.  Estimarea volumului de informaţie şi a resurselor tehnice (servere, software, licenţe), astfel încât să se asigure suportul tehnic necesar funcţionării portalului

8. Asigurarea unui grad înalt de securizare a informaţiei Implementarea strategiei, acţiuni şi rezultate

Obiectivul principal va fi îmbunătăţirea performanţei instituţionale pentru administraţia publică, prin introducerea mecanismelor societăţii informaţionale/societăţii bazate pe cunoaştere, cu exploatarea potenţialului TI (tehnologiile informaţiei). In cadrul procesului de implementare a strategiei, MCSI va crea premisele şi va juca rolul strategic cel mai important, va avea un cuvânt hotărâtor în proiectele TI ale ministerelor şi va fi principalul centru de expertiză pentru elaborarea programelor naţionale în domeniul TIC.

Se estimează că implementarea prezentei strategii va avea ca efect recuperarea rămânerilor în urmă în unele domenii ale TIC şi asigurarea creşterii economice, chiar în condiţii de criză, crearea şi asigurarea de locuri de muncă care să producă o valoare adăugată mare, creşterea contribuţiei TIC la PIB (produsul intern brut), comunicare intensă cu componente pe siguranţă, protecţie şi utilizarea serviciilor. Sistemele de îngrijire socială şi sănătate, populaţia vârstnică, asigurarea eficienţei energetice, sustenabilitatea mediului, sistemele educaţionale şi de învăţare, siguranţa cetăţenilor, eficienţa transportului, buna guvernare, justiţia, turismul, cultura vor beneficia în mare măsură de implementarea prezentei strategii. Este necesară o componentă a strategiei de broadband pentru fiecare dintre domeniile menţionate anterior.

In implementarea prezentei strategii, MCSI va trasa linii naţionale de ghidare, interoperabilitate, priorităţi naţionale, standarde, iar consiliile judeţene şi locale îşi vor formula propriile strategii. Aceste strategii trebuie să identifice segmentele principale de utilizatori în raport cu serviciile furnizate. Implementarea prezentei strategii se va realiza pe bază de protocoale de colaborare şi finanţare.

Implementarea prezentei strategii prevede următoarele acţiuni:

• definirea cadrului naţional de interoperabilitate (inclusiv autentificare unică şi conectori publici către aplicaţii implementate în sectorul privat);

• dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică (toate serviciile de bază urmează a fi implementate integral până în anul 2010) şi reorganizarea guvernării electronice într-o structură orientată spre cetăţean;

• stabilirea cadrului cu privire la registrele electronice naţionale;

• definirea standardelor de securitate TI pe tipuri de informaţii (inclusiv CERT. RO);

• promovarea dezvoltării aptitudinilor necesare în societatea informaţională;

• facilitarea parteneriatelor între mediul academic şi de afaceri;

• dezvoltarea parcurilor tehnologice şi a oraşelor digitale;

• promovarea cercetării-dezvoltării în domeniul TIC.

Se estimează următoarele rezultate:

• creşterea atractivităţii României ca destinaţie a operatorilor economici multinaţionali;

• stimularea investiţiilor prin protejarea eficientă a proprietăţii intelectuale;

• lansarea programelor de sprijinire/încurajare a achiziţiilor de tehnică de calcul;

• orientarea activităţilor economice în sensul creşterii valorii adăugate şi scăderea ponderii activităţilor de tip Iohn;

• diversificarea canalelor utilizate, inclusiv portarea prin dispozitive mobile;

• facilitarea schimbării culturale în sensul utilizării prioritare a alternativei electronice;

• asigurarea unor costuri pentru serviciile de internet de nivel redus;

• asigurarea accesului rapid şi nediscriminatoriu la informaţii;

• creşterea competitivităţii economice;

• asigurarea de servicii publice eficiente şi de calitate;

• dezvoltarea comerţului electronic;

• crearea de noi locuri de muncă;

• creşterea calităţii vieţii;

• integrarea din punct de vedere electronic în spaţiul informaţional unic european;

• reducerea costurilor în administraţie cu 10-15% (estimare bazată pe reducerea drastică a timpului de operare necesar furnizării unui serviciu, furnizarea unui serviciu cu valoare adăugată mare, reducerea cheltuielilor de birotică, utilizarea comună a unor resurse, reducerea numărului de erori şi schimbarea genului de erori comise, creşterea semnificativă a calităţii informaţiei utilizate de aparatul guvernamental);

• reducerea eforturilor organizaţiilor în relaţia cu administraţia cu circa 15-20% (estimare bazată pe generalizarea informaţiei electronice, reducerea semnificativă a timpului petrecut în contact cu administraţia, creşterea semnificativă a calităţii informării în legătură cu serviciile furnizate de administraţie);

• eliminarea corupţiei;

• promovarea României.

8. Responsabilităţi

In conformitate cu legislaţia în vigoare, MCSI este responsabil cu coordonarea acţiunilor de implementare a prezentei strategii. In funcţie de domeniul de aplicabilitate (sănătate, cultură etc), MCSI va coopera cu ministerele de resort, cu alte organisme ale administraţiei centrale, precum şi cu structuri ale administraţiei publice locale.

Astfel, pentru domeniul e-Guvernare bazat pe noile tehnologii, se va coopera cu: Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pentru domeniul e-Sănătate se va coopera cu: Ministerul Sănătăţii (MS), MMFPS, CNAS.

Pentru domeniul e-Mediu se va coopera cu: Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Pentru domeniul e-Transporturi se va coopera cu: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), MECMA, MDRT, Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Pentru domeniul e-Agricultură se va coopera cu: MADR, MMP, MFP, consiliile judeţene.

Pentru domeniul e-Educaţie se va coopera cu: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului (MECTS), MMFPS, MCPN, ANOFM.

Pentru domeniul e-Cultură se va coopera cu: MCPN, MECTS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Pentru domeniul e-Culte se va coopera cu: MCPN, MECTS, MAE, cu fiecare dintre biserici, culte sau asociaţii religioase.

Pentru domeniul e-Turism se va coopera cu: MDRT, MECTS, MAE, MCCPN.

Pentru domeniul e-Justiţie se va coopera cu: Ministerul Justiţiei (MJ), MAI, MAE.

Colaborarea cu diversele instituţii va avea în vedere participarea în comun la proiecte finanţate din fonduri structurale sau alte tipuri de finanţări (de exemplu, fonduri europene sau parteneriate public-private). In plus, ori de câte ori există componente care implică mai multe autorităţi publice, grupurile de lucru care vor asigura coerenţa implementării componentelor respective vor fi formate ţinându-se seama de acest aspect.

9. Indicatori

In vederea monitorizării implementării prezentei strategii vor fi avuţi în vedere mai mulţi indicatori de evaluare a acţiunilor şi rezultatelor obţinute, în scopul atingerii obiectivelor propuse. Aceşti indicatori se regăsesc în documentele oficiale ale UE privind integrarea în spaţiul informaţional unic european. Lista cu indicatori şi valorile estimate ale acestora pe perioada ce face obiectul strategiei se prezintă în continuare.

Tabelul 1. Lista cu indicatori

Indicatori	Media la nivel UE în 2007 (%)	2007 (%)	2010 (%)	2013 (%)
Nivelul general de dezvoltare on-line a serviciilor publice	76	57	85	100
Nivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate cetăţenilor	70	40	60	90
Nivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate mediului de afaceri	84	84	90	95
Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line	58	35	60	80
Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line pentru cetăţeni	51	8	30	50
Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line pentru mediul de afaceri	72	75	85	95
Procentajul serviciilor on-line „proactive" (personalizate)			12	20
Procentajul serviciilor on-line „proactive" furnizate cetăţenilor			15	30
Procentajul serviciilor on-line „proactive" furnizate mediului de afaceri			10	25
Procentajul serviciilor on-line generatoare de venituri			10	25
Procentajul serviciilor on-line de înregistrare			20	50
Procentajul serviciilor on-line cu impact general			40	80
Gradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul urban			60	90
Gradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul rural			30	60
Procentajul serviciilor on-line referitoare la autorizaţii, permise şi licenţe			10	40
Timpul necesar furnizării serviciului			2-5 zile	120 minute
Diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat			2	2-4
Uşurinţa cu care serviciul este identificat			30	90
Gradul de încredere în utilizarea serviciului electronic (inclusiv gradul de satisfacţie şi rata de adopţie în raport cu numărul de utilizatori) - cetăţeni/firme			30/70	50/100
Gradul de orientare pe utilizator a serviciilor on-line tranzacţionale	19	4	10	40
Gradul de consistenţă şi integrare a portalului naţional e-Guvernare		20	30	70

10. Cadrul legal existent

Cadrul  legal  este  prevăzut în  anexa  care face  parte integrantă din prezenta strategie.

11.  Indicatori de performanţă:

1. gradul de disponibilitate on-line;

2. gradul de dezvoltare a serviciilor publice electronice;

3.  numărul de utilizatori ai serviciilor publice electronice;

4. numărul serviciilor publice electronice utilizate şi gradul de utilizare a acestora;

5.  accesibilitatea     serviciilor     publice     electronice, multilingvismul;

6.  durata de acoperire a unei nevoi a utilizatorilor, prin utilizarea serviciilor publice electronice;

7.  gradul de securitate şi încredere al serviciilor publice electronice;

8.  nivelul de marcă eGov atins, pentru serviciile publice electronice (evaluarea generală a serviciilor). Definirea nivelului de marcă eGov va fi făcută pe baza practicilor admise la nivel european, după consultarea tuturor factorilor implicaţi, aici intrând, în primul rând, timpul necesar furnizării serviciului pe cale electronică, în comparaţie cu cel necesar furnizării pe căile uzuale, diversitatea prin care serviciul este furnizat sau uşurinţa cu care este identificat.

12. Implicaţii asupra bugetului de stat

Implementarea planului de acţiuni aferent prezentei strategii trebuie să se realizeze, preponderent, prin utilizarea de surse alternative de finanţare, cu accent pe utilizarea fondurilor nerambursabile.

O analiză de impact reală poate fi efectuată doar după bugetarea clară a investiţiilor în domeniu, eşalonarea multianuală a acestora şi stabilirea cuantumului finanţat din fonduri cu componentă nerambursabilă.

Structura finanţării, pe componente şi ani:

	Tip de finanţare	2010	2011	2012	2013
1	Buget central	35%	25%	15%	15%
2	- din care cofinanţare	20%	20%	15%	15%
3	Buget local	10%	20%	15%	10%
4	Fonduri nerambursabile UE (structurale)	50%	50%	50%	50%
5	Alte fonduri nerambursabile UE	5%	5%	10%	10%
6	Alte fonduri nerambursabile (Banca Mondială)	0	0	10%	10%
7	Finanţări private	0	0	0	5%

Pentru componenta „Fonduri nerambursabile", sunt vizate, în primul rând, fondurile structurale derulate prin POS-CCE (creşterea competitivităţii economice) şi POS-DRU (dezvoltare resurse umane).

13.  Proceduri de monitorizare şi evaluare

Toate serviciile publice electronice trebuie să implementeze mecanisme de monitorizare detaliată, evaluare şi raportare a procedurilor, proceselor şi fluxurilor electronice pe care le implementează. Accesul la aceste mecanisme al altor instituţii publice sau utilizatori va fi permis, pentru fiecare serviciu public electronic, în funcţie de politicile de securitate şi confidenţialitate aplicabile.

14.  Etape ulterioare

Strategia „e-România" cuprinde procese cu un înalt grad de dependenţă tehnologică, fiind implicate domenii care evoluează extrem de rapid (tehnologia informaţiei, comunicaţii, inclusiv comunicaţii mobile). Mai mult, întreaga strategie este direct legată de furnizarea serviciilor publice, acestea având o evoluţie rapidă, prin creşterea permanentă a gradului de dezvoltare, a gradului de acoperire, a vitezei de furnizare etc.

De aceea, se presupune că strategia va fi revizuită continuu, perioada de 12 luni fiind considerată adecvată. După fiecare perioadă se fac evaluări care prezintă situaţia furnizării serviciilor electronice, direcţiile ulterioare de dezvoltare, tendinţele mondiale etc.

O astfel de periodicitate este adecvată pentru perioada 2009-2013, urmând ca revizuirea să se realizeze la intervale de 2 ani, după 2013. Cu certitudine, procesele de furnizare a serviciilor electronice sunt procese cu durată extrem de lungă.

15. Instituţii responsabile

Responsabilitatea revine în primul rând Guvernului, acesta fiind principalul furnizor de servicii publice, administraţia locală fiind implicată în aceeaşi măsură.

Fiecare minister are o responsabilitate determinantă în privinţa tipului şi calităţii serviciilor electronice furnizate, pe aria de activitate a ministerului respectiv.

O responsabilitate particulară revine MCSI, prin atribuţiile sale în domeniu, acesta urmărind întreaga legislaţie care reglementează serviciile electronice.

Interoperabilitatea serviciilor, asigurarea coerentă a serviciilor, evidenţa acestora, stabilirea tendinţelor în domeniu şi informarea tuturor membrilor Guvernului şi a Parlamentului sunt responsabilităţi esenţiale ale MCSI. Instituţiile aflate în subordonarea ministerelor sau altor autorităţi publice sunt responsabile pentru operarea serviciilor electronice fie direct, atunci când legea impune acest lucru, fie indirect, atunci când trebuie furnizate informaţii în legătură cu serviciile ori cu potenţialul introducerii acestora.

ANEXA la strategie

CADRUL   LEGAL

Cadrul legislativ cuprinde următoarele reglementări:

Cadrul general de organizare şi funcţionare a CNMSI şi CNRD:

1.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

2.  Hotărârea Guvernului nr. 1.439/2009 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională şi a Centrului Naţional „România Digitală", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 9 decembrie 2009.

Achiziţii publice prin mijloace electronice:

1.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

2.  Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

3.  Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

4.   Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007.

Legislaţie e-Guvernare:

1. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Hotărârea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 24 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

3.  Hotărârea Guvernului nr. 504/2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 6 mai 2003;

4.  Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

5.   Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002;

6. Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006;

7.  Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 5 decembrie 2002;

8.   Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001;

9.  Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 28 decembrie 2001, cu modificările ulterioare;

10.   Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

11. Ordonanţa Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 291/2002;

12.  Hotărârea Guvernului nr. 181/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind implementarea Sistemului electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 5 martie 2002, cu modificările ulterioare;

13. Ordonanţa Guvernului nr. 19/2003 privind obligativitatea utilizării sistemului electronic de colectare a datelor statistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 1 februarie 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 202/2003;

14.  Hotărârea Guvernului nr. 542/2003 pentru aprobarea Normelor de utilizare a sistemului electronic de colectare a datelor statistice şi aprobarea listei cercetărilor statistice incluse în sistemul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 28 mai 2003;

15. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorizaţii auto:

1.  Hotărârea Guvernului nr. 1.173/2003 privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 16 octombrie 2003;

2.    Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.892/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 şi 919 bis din 13 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

3.  Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 353/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 3 decembrie 2007;

4. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 134/2007 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor şi a metodologiei de punctare, aplicabile în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Alte acte normative româneşti:

1. Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007, cu modificările ulterioare;

2. Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003.

Legislaţie europeană:

1.   Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice;

2.   Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă („Directiva privind comerţul electronic");

3.   Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public;

4.  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne.