HOTARARE Nr
HOTARARE Nr.
1877 din 22 decembrie 2005
pentru aprobarea Planului
national de actiune privind schimbarile climatice (PNASC)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 110 din 6 februarie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Planul naţional de acţiune
privind schimbările climatice (PNASC), prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul agriculturii,pădurilor şi dezvoltării rurale,
Nicolae Flaviu Lazin,
secretar de stat
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş
Ministrul
transporturilor,construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXĂ*)
PLANUL NAŢIONAL
de acţiune privind schimbările climatice (PNASC)
Abrevieri
AA - Cantitatea
Atribuită
AAU - Unitate a Cantităţii Atribuite
AFM - Administraţia
Fondului de Mediu
ANPM - Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului
ANM -Administraţia
Naţională de Meteorologie
ANRE -Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
APCCE - Plan de Acţiune
privind Schimbările Climatice şi Educaţie
APM - Agenţia pentru
Protecţia Mediului
ARPM - Agenţia Regională
de Protecţie a Mediului
ARCE - Agenţia Română
pentru Conservarea Energiei
CDM - Mecanism de
Dezvoltare Curată
CS - State Candidate la
aderare
CET - Centrale Electrice şi de Termoficare
CG - Certificate Verzi
CNSC - Comisia Naţională
pentru Schimbări Climatice
EA - Agenţia Europeană
de Acreditare
ERU - Unitate de Reducere
a Emisiilor
ETS UE - Schema UE de
comercializare a emisiilor
GHG - Gaze cu efect de seră
GIS - Schemă verde de
investiţii
ICAS- Institutul de
Cercetării şi Amenajări Silvice
ICIM - Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti
ICPA - Institutul de
Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie
INS - Institutul Naţional de Statistică
ISPE- Institutul Studii şi Proiectări Energetice
IEE - Energie
inteligentă pentru Europa (Program)
IPPC - Prevenirea şi
Controlul Integrat al Poluării
JI - Implementare în
Comun
KP - Protocolul de la
Kyoto
LULUCF - Utilizarea
terenurilor, Schimbarea utilizării terenurilor şi Silvicultură
MAI - Ministerul
Administraţiei şi Internelor
MAPDR - Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
MEC - Ministerul
Economiei şi Comerţului
MEdC - Ministerul
Educaţiei şi Cercetării
MMGA - Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor
MRG - Ghid de
Monitorizare şi Raportare
MRV - monitorizare,
raportare, verificare
MTCT - Ministerul
Tranportului, Construcţiilor şi Turismului
NAP - Plan Naţional de
Alocare
PIN - Document de
prezentare iniţiala a proiectului JI
PNASC - Planul Naţional
de Acţiune privind Schimbările Climatice
RENAR - Asociaţia Română
de Acreditare
RES - Surse de energie
regenerabilă
SCA - sub-comitet in
domeniul adaptării in cadrul CNSC
SNSC - Strategia
Naţională a României privind Schimbările Climatice
TGC - Certificate Verzi
Tranzacţionabile
UNFCCC - Convenţia-cadru
a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
UNCCD - Convenţia
Naţiunilor Unite privind Combaterea Deşertificarii
UNCBD - Convenţia
Naţiunilor Unite privind Conservarea Diversităţii Biologice
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
Partea I - Fundamentarea PNASC
1 Strategia Naţională privind Schimbările Climatice
Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prin
Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 prima Strategie Naţională privind Schimbările
Climatice (SNSC). Cu ajutorul
acestei Strategii, România face primii paşi în direcţia unui efort naţional
concentrat şi coordonat pentru implementarea politicilor din acest domeniu în perioada 2005-2007, în vederea limitării
emisiilor de gaze cu efect de seră şi a pregătirii măsurilor de adaptare la efectele posibile ale
schimbărilor climatice.
Conform prevederilor din SNSC, s-a elaborat Planul
naţional de acţiune privind
schimbările climatice (PNASC) care include acţiunile concrete menite să asigure îndeplinirea obiectivelor
generale şi specifice prezentate în SNSC, ce vor fi dezvoltate în România, în
perioada 2005-2007.
2 Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările
Climatice
PNASC este principalul
instrument de implementare a SNSC şi stabileşte modul în care se vor raporta
progresele realizate în implementare. PNASC desemnează sarcini şi responsabilităţi pentru fiecare instituţie
implicata şi identifică actorii principali pentru fiecare acţiune specifică şi
sarcină aferentă. PNASC prevede termene clare pentru acţiunile ce urmează să
fie întreprinse şi identifică potenţialele surse de finanţare a acţiunilor specifice.
Similar cu SNSC, PNASC a fost elaborat sub coordonarea
Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor (MMGA) de
către consultanţi români şi străini cu contribuţia principalilor factori
interesaţi, cum ar fi: ministere, institute de cercetări, agenţii, sectorul
privat, ONG-uri şi experţi în domeniu, in cadrul unui proiect de asistenţă tehnică finanţat de Agenţia
Daneză pentru Protecţia Mediului. Participarea tuturor factorilor interesaţi a
avut o importanţă vitală in elaborarea PNASC, deoarece angajamentul părţilor
responsabile cu implementarea viitoare a acestuia este esenţial.
3 Privire generală asupra PNASC
PNASC este compus din două părţi: Partea I - Fundamentarea PNASC şi Partea a II-a -
Detalierea acţiunilor ce vor fi întreprinse în cadru! PNASC. In prima parte
sunt prezentate considerentele generale ce au stat la baza elaborării documentului, modul de lucru şi graficul
de timp pentru implementarea acestuia si monitorizarea şi actualizarea PNASC.
In acelaşi timp, partea I cuprinde
structura fiselor de acţiune şi prezentarea tuturor acţiunilor incluse in
PNASC.
Partea a doua a PNASC prezintă
detaliat acţiunile dezvoltate în urma întâlnirilor celor 4 Grupuri de lucru înfiinţate pentru elaborarea
acestui document. Grupurile de lucru au avut ca teme principale: Cerinţele
generale de raportare şi inventarul naţional de emisii de GHG (Grupul 1);
Mecanismele „Implementare in comun" (JI) şi „Schema de investiţii
verzi-GIS" (Grupul 2); EU ETS (Directiva 2003/87/CE), politici şi măsuri
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (Grupul 3); adaptarea la
efectele schimbărilor climatice, conştientizare, educaţie şi participarea
publicului (Grupul 4). La începutul părţii a II-a sunt prezentate şi cele 2
acţiuni intersectoriale: modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea si funcţionarea Comisiei
Naţionale pentru Schimbări Climatice şi întărirea capacităţii instituţionale la
nivelul structurilor administraţiei publice implicate în implementarea PNASC.
4 Grafic de timp pentru implementarea PNASC
Implementarea PNASC se va realiza până la sfârşitul
anului 2007 (în conformitate
cu acţiunile prezentate în Partea a II-a) ţinând seama de obligaţiile asumate de România prin Legea 24/1994
pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor
Climatice (UNFCCC) şi Legea 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto (KP) şi a celor asumate in procesul de
integrare a României în Uniunea Europeana. La evaluarea efectelor preconizate
ale PNASC, a fost abordată o perspectivă mai îndelungată, respectiv până la
sfârşitul primei perioade de angajament a KP, în 2012.
5 Monitorizarea si actualizarea PNASC
Monitorizarea progreselor implementării
MMGA va face public, anual, un raport cu privire la
stadiul implementării PNASC. Rezultatele monitorizării progreselor
implementării vor fi aduse la cunoştinţa membrilor Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice
(CNSC).
Actualizarea PNASC
PNASC este un instrument dinamic ce va fi actualizat
periodic împreună cu SNSC, pentru a optimiza deciziile privind politicile si
masurile din domeniul schimbărilor
climatice, astfel încât acesta să se adapteze la evoluţia economică a României. Ambele documente vor fi
actualizate in 2007, înainte de începerea primei perioade de angajament
prevăzute de KP, 2008-2012.
6 Structura fişelor de acţiune
Acţiunile detaliate prezentate în partea a II-a a PNASC
au fost elaborate pe baza unui format standard al fişelor de acţiuni pentru
toate grupurile de lucru înfiinţate
pentru elaborarea PNASC. Structura fişelor de acţiuni este următoarea:
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică
includerea acţiunii.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii
de acţiune.
3. Descrierea acţiunii.
4. Instituţia/instituţiile responsabile cu
implementarea acţiunii.
5. Termenul/termenele de implementare a acţiunii.
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării
acţiunii.
7 Lista fiselor de acţiune
Fişele de acţiune detaliate sunt prezentate in partea a
II-a a PNASC si structurate
pe 7 capitole, după cum urmează:
Capitolul 1 Aspecte intersectoriale
Acţiunea 1.1 - Modificarea Hotărârii Guvernului nr.
1275/1996 privind înfiinţarea CNSC
Acţiunea 1.2 -Intărirea capacităţii instituţionale în
administraţia publică
Capitolul 2 Obligaţii privind raportarea la nivel
internaţional
Acţiunea 2.1 -Imbunătăţirea Sistemului Naţional de
estimare a emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.1 - Elaborarea şi aprobarea procedurii
specifice pentru realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.2 - Realizarea anuală şi transmiterea la
termen a inventarului naţional al emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.3 - Stabilirea unor factori de emisie şi
parametri naţionali şi a unor metode naţionale specifice de estimare a
emisiilor de GHG provenite din diferite activităţi
Acţiunea 2.2 - Infiinţarea Registrului Naţional
Acţiunea 2.3 - Elaborarea celei de-a Patra Comunicări
Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul
UNFCCC
Acţiunea 2.4 - Intocmirea Raportului din 2005 privind
Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la
Secretariatul UNFCCC
Acţiunea 2.5 - Pregătirea Raportului Cantităţii
Atribuite în baza KP şi transmiterea la Secretariatul
UNFCCC
Acţiunea 2.6 - Pregătirea negocierilor şi acţiunilor
post-2012
Capitolul 3 Impact şi adaptare la schimbări
climatice
Acţiunea 3.1 -Intărirea cooperării dintre autorităţi,
institute şi alţi factori implicaţi în domeniul adaptării la efectele
schimbărilor climatice
Acţiunea 3.2 - Construirea bazelor adaptării: Studiu de
scenarii şi definire a domeniului
Acţiunea 3.3 - Elaborarea Planului Naţional de Acţiune
pentru Adaptare (PNAA)
Acţiunea 3.4 - Planificarea Programului de cercetări
privind adaptarea la schimbări climatice (CCARP)
Acţiunea 3.5 - Instrumente de decizie pentru
planificarea adaptării prin prisma experienţei
Capitolul 4 Mecanisme flexibile prevăzute de
Protocolul de la Kyoto
Acţiunea 4.1 - Elaborarea ghidului privind pregătirea
şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II
Acţiunea 4.2 - Procedura de
aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
Acţiunea 4.3 - Elaborarea şi aprobarea criteriilor de
eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI
Acţiunea 4.4 - Cadrul şi fundamentarea implementării
unei Scheme de Investiţii Verzi-GIS
Acţiunea 4.5 - Implementarea propriu-zisă a unei GIS
Capitolul 5 Schema UE privind comercializarea
certificatelor de emisii
Acţiunea 5.1 - Evaluarea necesităţilor instituţionale
şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE
modificată de Directiva 2004/101/CE
Acţiunea 5.2 - Aprobarea legislaţiei primare de
transpunere a Directivei 2003/87/CE, amendate de Directiva 2004/101/CE
Acţiunea 5.3 -Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de
monitorizare şi raportare.
Acreditarea organismelor de verificare
Acţiunea 5.4 - Prezentarea metodologiei de elaborare a
NAP
Acţiunea 5.5 - Pregătirea şi aprobarea Planului
Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficiala a NAP;
emiterea autorizaţiilor
Acţiunea 5.6 - Comunicarea cu viitorii participanţi
Capitolul 6 Politici şi măsuri pentru reducerea
emisiilor de GHG
Acţiunea 6.1 - Intensificarea participării României la
Programul „Energie inteligentă pentru Europa"
Acţiunea 6.2 - Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
Acţiunea 6.3 - Promovarea eficienţei energetice la
utilizatorii finali de energie
Acţiunea 6.4 - Promovarea sistemelor de cogenerare şi a
eficienţei energetice în sistemele de încălzire centrală
Acţiunea 6.5 - Gestionarea emisiilor de GHG provenite din transport
Acţiunea 6.6 - Promovarea recuperării energiei prin
închiderea depozitelor de deşeuri
Acţiunea 6.7 - Utilizarea terenurilor, schimbarea
utilizării terenurilor şi silvicultură;
introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor
Capitolul 7 Conştientizare, educaţie şi participarea
publicului
Acţiunea 7.1 - Elaborarea Planului de Acţiune privind
Schimbările Climatice şi Educaţia (APCCE)
Acţiunea 7.2 - Conştientizarea publicului cu privire ia
schimbările climatice
Acţiunea 7.3 - Imbunătăţirea accesului la informaţii şi
a participării publicului
Partea II -
Descrierea acţiunilor PNASC
1. Aspecte intersectoriale
1.1 Modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea si funcţionarea Comisiei
Naţionale pentru Schimbări Climatice
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
6.2 (Cadrul instituţional) si are are un caracter intersectorial cu
implicaţii în toate activităţile din domeniul schimbărilor climatice.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
Hotărârea Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea si
funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice (CNSC) a fost
elaborată în 1996, înainte de apariţia Protocolului de la Kyoto (KP) şi
astfel trebuie modificate sarcinile, structura şi regulamentul de funcţionare
a acesteia.
In 2005 s-a stabilit prin Hotărârea Guvernului
nr. 750/2005 restructurarea Consiliilor Interministeriale şi reducerea
numărului acestora la 11. CNSC este în subordinea Consiliului
Interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurala şi mediu.
|
3. Descrierea acţiunii:
Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea
CNSC potrivit noii structuri de subordonare şi includerea acţiunilor şi
angajamentelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto şi acquis-ul comunitar.
Lista instituţiilor participante şi nivelul de reprezentare al acestor
instituţii vor fi modificate în consecinţă. Se vor include sarcini noi care
să corespundă activităţilor stipulate prin noua legislaţie în vigoare. La
prima întrunire a CNSC de după aprobarea HG prin care se modifica CNSC, vor
fi adoptate noua structura şi noul regulament de funcţionare al acesteia. La
elaborarea HG este necesar să fie avute în vedere următoarele aspecte:
·
Stabilirea legăturilor organizaţionale între
Consiliul Interministerial pentru agricultură,
dezvoltare rurală şi mediu şi CNSC;
·
Stabilirea structurii organizatorice a CNSC,
respectiv
- ministerele şi
instituţiile participante
- sub-comitetele din cadrul CNSC, de ex. pentru
adaptare, pentru UE ETS, pentru JI
- membrii sub-comitetelor
·
Competenţele decizionale ale CNSC
·
Resurse financiare şi
umane necesare
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, Impreună cu alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Acţiunea nu necesită resurse financiare şi umane suplimentare,
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Modificarea HG nr. 1275/1996 privind înfiinţarea si funcţionarea
CNSC va asigura coerenţa promovării
şi implementării politicilor privind schimbările climatice în toate
sectoarele de activitate.
|
1.2 Intărirea capacităţii instituţionale în adminstraţia publică
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
6.2 (Cadru instituţional) si 11.1 (Resurse necesare pentru implementarea
SNSC) si are are un caracter intersectorial cu implicaţii în toate
activităţile din domeniul schimbărilor climatice.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitătii de acţiune:
Personal insuficient şi fără experienţă la nivelul MMGA şi ANPM
pentru gestionarea domeniului schimbărilor climatice. La nivelul celorlalte
ministere, în cadrul compartimentelor de protecţia mediului, acolo unde
acestea compartimente sunt prevăzute în structura organizatorică, nu există
personal cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea,
autorităţile locale şi regionale de protecţia mediului nu au prevăzute
atribuţii în domeniul schimbărilor climatice.
|
3. Descrierea acţiunii:
Potrivit strategiei de personal a MMGA,
colectivul de schimbări climatice din cadrul Direcţiei politici de mediu,
protecţia atmosferei, schimbări climatice, (MMGA) va fi format din 5
persoane, iar ANPM va avea o Direcţie de protecţia atmosferei şi schimbări
climatice operaţională formată din 15 persoane.
La nivelul ministerelor cu responsabilităţi în implementarea SNSC
şi PNASC, se va nominaliza direcţia şi persoana din cadrul acesteia ce are
responsabilităţi în domeniu. La nivelul fiecărei agenţii regionale şi locale
de protecţia mediului se va nominaliza o persoana cu responsabilităţi în
domeniul schimbărilor climatice. Se va avea în vedere şi îmbunătăţirea
cunoştinţelor prin organizarea de instruiri, pe teme de interes în funcţie de
responsabilităţile fiecărei autorităţi în implementarea politicilor în
domeniul schimbărilor climatice.
MMGA va institui un sistemele informare operativ privind manifestările
internaţionale în domeniu, în scopul imbunătăţirii cunoştinţelor
specialiştilor din structurile administraţiei publice.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreună cu ANPM, MEC, MAI, MAPDR, MTCT, MEdC,
Institutul Naţional de Administraţie şi alte instituţii cu
responsabilităţi în domeniu.
|
5. Termenul de implementare
a acţiunii:
Martie 2006 pentru aspectele legate de personal, respectiv
angajarea şi redistribuirea de personal pentru autorităţile de mediu şi
nominalizarea persoanelor cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice
pentru celelate autorităţi.
Iulie 2006 pentru elaborarea Programului
de instruire, în ţara, potrivit necesităţilor instituţiilor implicate.
Instruirile se vor realiza în perioada 2006 - 2007.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Resursele bugetare pentru aspectele legate de personal şi, în funcţie de disponibilităţi, surse externe
pentru asigurarea instruirilor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Creşterea eficienţei autorităţilor publice în ceea ce priveşte
elaborarea şi implementarea politicilor din domeniul schimbărilor climatice
în strategiile sectoriale, în concordanţă cu evoluţiile politicilor din
domeniu pe plan european şi internaţional.
|
2. Obligaţii privind raportarea la nivel
internaţional
2.1 Imbunătăţirea Sistemului Naţional de estimare a emisiilor de GHG
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul Naţional de estimare a
emisiilor de GHG).
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
In concordanţă cu art. 5 al KP, România va trebui sa aibă, nu mai
târziu de un an înainte de începutul primei perioade de angajament (2007), un
sistem naţional pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a
absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de
la Montreal. Liniile directoare pentru astfel de sisteme naţionale au fost
negociate si prezentate in Decizia 20/CP.7 si in anexa la Decizia -/CMP.1
(Articolul 5.1). In acelaşi timp sistemul trebuie să fie în concordanţă cu
Decizia UE nr. 280/2004/CE referitoare la stabilirea unui mecanism pentru
monitorizarea emisiilor de GHG.
Problema principală o constituie termenul stabilit pentru
transmiterea tuturor inventarelor anuale de emisii de GHG întocmite pentru
perioada dintre anul de bază şi anul respectiv minus doi ani, care este 15
aprilie pentru Secretariatul UNFCCC şi 15 ianuarie pentru Comisia Europeană,
Incepând din 2007, România va trebui să se conformeze termenului CE pentru ca
inventarul naţional să poată fi inclus în inventarul UE, care trebuie depus
la-Secretariatul UNFCCC până la 15 aprilie.
Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG reprezintă unul
dintre criteriile de eligibilitate pentru aplicarea mecanismelor flexibile
prevăzute în KP (JI Modul I şi IET) şi o pre-condiţie pentru mai multe
acţiuni din prezentul Plan de Acţiune.
In România există, în prezent, un sistem naţional de estimare a
emisiilor de GHG care a fost utilizat în ultimii patru ani pentru elaborarea
inventarelor naţionale în formatul solicitat de Secretariatul UNFCCC.
Inventarele au fost întocmite pe baza unei proceduri simple de către
instituţiile aflate în subordinea sau in coordonarea MMGA. Acest sistem
naţional nu se bazează încă pe o bază legala destinata exclusiv acestui
subiect, România neavând în prezent o procedură de lucru aprobată pentru
sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG.
|
3. Descrierea acţiunii:
Sistemul naţional trebuie sa includă toate aspectele
instituţionale, juridice şi procedurale din România pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a
absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de
la Montreal, precum şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor privind inventarele.
Sistemul naţional trebuie proiectat şi operat astfel încât:
• să asigure transparenţa, compatibilitatea
(coerenta), comparabilitatea, acurateţea şi includerea tuturor
informaţiilor cerute în inventarele naţionale;
• să asigure calitatea inventarelor
prin planificarea, pregătirea şi managementul activităţilor necesare
elaborării şi actualizării inventarului naţional;
• să sprijine îndeplinirea angajamentelor asumate de România
prin ratificarea KP.
Acţiunile propuse în cadrul acestei activităţi generale sunt cele
detaliate în fişele de acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3. Aceste
acţiuni subsecvente pot fi întreprinse separat sau ca sub-componente ale
aceluiaşi proiect general, în funcţie de resursele disponibile.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreună cu MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ANPM, ICIM, ICAS,
ISPE, INS, ICPA şi institute din domeniile pajişti, viticultură şi
pomicultură, potrivit acţiunilor 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3 si alte instituţii
cu responabilitati domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie 2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
766.150 RON pentru cele 3 acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi
2.1.3, ce se referă, în special la
consultanţa internaţională şi locală.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Posibilitatea implementării mecanismelor flexibile conform KP şi
avantajele oferite de acestea ar putea fi mai bine estimate. Imbunătăţirea
estimării emisiilor de GHG şi a capacităţii de analiză şi elaborare a
proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
Activităţile şi măsurile interne de reducere a intensităţii
carbonului în economia naţională ar putea fi specificate mai clar factorilor
interesaţi pentru a evidenţia avantajele acestora.
România va ocupa o poziţie mai puternică în negocierile viitoare
ale regimului internaţional privind schimbările climatice după 2012 şi noile
obligaţii, bazate pe o mai bună înţelegere a tendinţelor viitoare ale
emisiilor de GHG.
|
2.1.1 Elaborarea şi aprobarea procedurii specifice pentru
realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2
(Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a
emisiilor de GHG).
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
Nu există până în prezent un cadru legal şi procedural specific
pentru estimarea emisiilor de GHG. In pregătirea inventarelor naţionale ale
emisiilor de GHG s-au folosit diferite prevederi legale (ca de exemplu HG nr.
586/2004 privind infiintarea si organizarea sistemului naţional de evaluare
şi gestionare integrata a calităţii aerului) precum şi o procedură simplă
coordonată de MMGA şi desfăşurată mai ales de ICIM şi ANPM.
Având în vedere termenul strict de transmitere a inventarului
începând din 2007 (15 ianuarie in anul X pentru inventarul anului X-2,
împreună cu recalcularea tuturor inventarelor transmise anterior), pe care
România va trebui să-l respecte ca Stat Membru UE, procedura specifică pentru
sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG va trebui elaborată în 2006
şi aprobată prin HG.
|
3. Descrierea acţiunii:
Procedura specifică pentru sistemul naţional de estimare a
emisiilor de GHG are ca principal scop stabilirea cadrului instituţional,
legal si procedural privind realizarea inventarului naţional al emisiilor de
GHG. Procedura va consta din trei părţi:
I. Planificare
• Desemnarea unei entităţi/organizaţii
naţionale unice responsabile de realizarea inventarului naţional;
• Definirea şi stabilirea responsabilităţilor specifice în
procesul de elaborare a inventarului, inclusiv a celor referitoare la
alegerea metodelor de estimare a emisiilor, colectarea, procesarea şi
înregistrarea datelor, asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC);
• Elaborarea planului QA/QC;
• Stabilirea procesului de aprobare oficială a inventarului,
inclusiv a recalculărilor, înainte de transmiterea acestuia şi a unei
modalităţi de răspuns la observaţiile şi întrebăriie apărute ca urmare a
procesului de revizuire;
II. Pregătire
• Identificarea categoriilor cheie (surse şi absorbanţi) în
conformitate cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC
Good Practice Guidance);
• Estimarea emisiilor pe baza metodelor indicate în
"Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor
naţionale de GHG pregătite de IPCC" (1996 Revised IPCC Guidelines for
GHG Inventories) şi în "Ghidul de Bune Practici
elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice Guidance);
• Colectarea datelor necesare privind activităţile, procesele
şi factorii de emisie pentru aplicarea metodelor de lucru selectate pentru
estimarea emisiilor;
• Estimarea cantitativă a gradului de incertitudine a
inventarului pe ansamblu şi pentru fiecare categorie (surse şi absorbanţi);
• Recalcularea anuala a emisiilor de GHG transmise anterior,
în cazul modificării oricărui parametru sau a metodei de lucru, în
conformitate cu "Ghidul de Bune Practici
elaborat de IPCC";
• Compilarea inventarului naţional;
• Implementarea procedurilor generale de asigurare şi control
a calităţii potrivit planului QA/QC;
III. Management
• Arhivarea anuală a inventarului şi a documentaţiei care a
stat la baza elaborării inventarului;
• Punerea la dispoziţia echipelor de revizuire a tuturor
documentelor care au stat la baza elaborării inventarului;
• Stabilirea unei modalităţi de răspuns ia solicitările de
clarificare a informaţiilor din inventar ce ar putea apărea în diferite faze
ale procesului de revizuire.
|
4. Instituţia/instituţiile responsabile cu implementarea
acţiunii:
MMGA împreună cu ANPM şi ICIM vor elabora procedura de
lucru ţinând seama- de responsabilităţile specifice ale ministerelor şi
instituţiilor implicate: MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ICAS, INS şi alte
instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie
2006
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
428.400 RON în care sunt cuprinse
resursele umane şi financiare, precum şi contribuţia MMGA şi a instituţiilor
implicate.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative deoarece
obiectivul general al acţiunii este acela de a îndeplini cerinţele de
raportare ale României la Secretariatul UNFCCC şi la CE, dar realizarea acţiunii
va imbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi
elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor
de GHG.
|
2.1.2 Realizarea anuală şi transmiterea la termen a inventarului
naţional al emisiilor de GHG
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2
(Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a
emisiilor de GHG).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Incepând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului
UNFCCC inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat
conform metodologiei IPCC şi utilizând un format de raportare comun tuturor
ţărilor.
Ultimul inventar naţional al României a fost transmis în 2005 şi
conţine estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada
1989-2003. Inventarul este elaborat pe baza documentului "Liniile
directoare revizuite in 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de
GHG pregătite de IPCC", completat în anul 2002 de Ghidul de Bune
Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC {IPCC GPG) şi pe
baza Ghidului de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura (LULUCF GPG), elaborat de
IPCC în anul 2003. Intocmirea raportului inventarului naţional (NIR) se
realizează conform Ghidului UNFCCC de raportare şi revizuire.
Principalul furnizor de date pentru elaborarea inventarului
naţional este Institutul Naţional de Statistică (INS).In baza Protocolului de cooperare încheiat în anul 2002 între
autoritatea publica centrala pentru protecţia
mediului şi INS acesta din urma furnizează pe langa datele publicate în
Anuarul Statistic şi in Balanţa Energetică şi alte date solicitate, necesare
elaborării inventarului care nu sunt incluse în raportările statistice
anuale. In situaţia în care nu există date centralizate la nivel naţional sau
se urmăreşte obţinerea unor informaţii mai detaliate, se va solicita
agenţiilor teritoriale de protecţie a mediului obţinerea de date direct de la
agenţii economici, aşa cum a fost cazul estimării emisiilor de HFC , PFC şi
SF6.
Deşi calitatea estimării emisiilor de GHG s-a îmbunâţit anual,
următoarele aspecte trebuie avute in vedere:
• Stabilirea unor factori de emisie naţionali pentru sursele
cheie şi a unor metode naţionale;
• Creşterea gradului de acoperire a inventarului, prin
includerea emisiilor de la anumite categorii de activităţi care nu sunt
estimate datorită lipsei informaţiilor;
• Elaborarea şi implementarea unui sistem QA/QC;
• Estimarea cantitativă a incertitudinilor conform IPCC GPG.
|
3. Descrierea acţiunii:
Pentru a putea îndeplini cerinţele privind raportarea
inventarului emisiilor de GHG, România trebuie să adopte o serie de măsuri de
întărire a capacităţii instituţionale.
Principalul obiectiv al acţiunii este întocmirea anuală a
inventarului naţional potrivit procedurii specifice de lucru a sistemului
naţional de estimare a emisiilor de GHG.
Inventarele naţionale se raportează anual. In 2005, raportarea
s-a făcut la începutul luni mai şi a cuprins toate inventarele pentru
perioada 1989 - 2003, conform cerinţelor. Iîn 2006, raportarea este
programată pentru 15 aprilie, conform cerinţelor UNFCCC. Raportul
inventarului naţional (N!R), care va fi intocmit in 2006, va trebui să
explice în mod specific, cum au fost implementate recomandările de
îmbunătăţire a inventarului, formulate în raportul de revizuire a
inventarului, transmis în anul 2005 şi să arate progresele realizate
în perfecţionarea aranjamentelor instituţionale potrivit ghidului UNFCCC.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA in colaborare cu ANPM, ICIM, 1CAS şi cu alte instituţii
responsabile cu elaborarea anuală a inventarului.
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Septembrie 2006.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
107.100 RON pentru finalizarea şi compilarea inventarului.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Implementarea-.acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece
scopul acţiunii .este de a îndeplini cerinţele de raportare la Secretariatul
UNFCCC şi ia CE pe care trebuie sa le respecte România. Realizarea acţiunii
va imbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi
elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
|
2.1.3 Stabilirea unor factori de emisie şi parametri naţionali şi a unor metode naţionale specifice
de estimare a emisiilor de GHG provenite din diferite activităţi
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a
emisiilor de GHG).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Pentru estimarea emisiilor de GHG, România utilizează „Liniile
directoare revizuite in 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de
GHG pregătite de IPCC", completat în anul 2002 de „Ghidul de Bune
Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC', precum şi
„Ghidul de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura" (LULUCF GPG),
elaborat de IPCC în anul 2003.
In absenţa unor metode de estimare şi a unor factori de emisie
naţionali, până în prezent în România s-au utilizat, în principal,
metodele şi factorii de emisie recomandaţi în aceste metodologii.
Unul dintre obiectivele generale ale procedurii specifice pentru
sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG, avut în vedere încă din
faza de planificare, se referă la identificarea tuturor modalităţilor de
îmbunătăţire a calităţii unor parametri, precum şi a datelor privind
activităţile, factorii de emisie, metodele şi alte importante elemente
tehnice.
|
3. Descrierea acţiunii:
Având în vedere faptul că, în ultima perioadă România şi-a
îndeplinit cerinţele de raportare a inventarelor şi pentru a spori
credibilitatea estimărilor emisiilor de GHG, şi a inventarului, este necesar
ca în perioada următoare să se introducă mai mulţi factori de emisie
naţionali şi metode de calcul naţionale pentru estimarea emisiilor provenite
din diferite domenii şi activităţi. Astfel de parametri bine fundamentaţi şi
care sunt reprezentativi pentru România vor conduce la estimări mai precise
ale emisiilor de GHG
Instituţiile responsabile, cu sprijinul unor institute de
cercetare, vor stabili şi fundamenta, pe cât posibil, o serie de factori de
emisie naţionali şi metode naţionale, ce! puţin pentru categoriile cheie
identificate conform „Ghidul de Bune Practici şi managementul
incertitudinilor elaborat de IPCC".
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreună cu ANPM, ICIM, ICAS şi cu alte instituţii cu
responsabilităţi în domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Sfârşitul anului 2007, datorită complexităţii acţiunii.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
230.650 RON, pentru consultanţă internaţională şi locală, în plus
faţă de contribuţia MMGA şi a instituţiilor responsabile.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul
acţiunii este de a indeplini cerinţele de raportare la Secretariatul UNFCCC
şi la CE pe care trebuie să le respecte România. Realizarea acţiunii va
imbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi elaborare
a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
|
2.2 Infiinţarea Registrului Naţional
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
2.2 (Obiective specifice) şi Capitolul 7.4 (Infiinţarea registrului
naţional).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Necesitatea acţiunii derivă din angajamentele asumate prin
ratificarea KP, România fiind obligată să înfiinţeze şi să opereze un
registru naţional pentru urmărirea emiterii, deţinerii, înlocuirii, anulării,
reţinerii şi reportării unităţilor de emisii de gaze cu efect de seră
(AAU-uri, RMU-uri, ERU-uri si CER-uri), în concordanţă cu prevederile art.
7.4 al KP, pentru a asigura contabilizarea corectă şi corespunzătoare a
cantităţii atribuite, pentru a securiza reducerile de emisii provenite de la
proiecte de tip "Implementare în comun" şi pentru a îndeplini
cerinţele de monitorizare, raportare si revizuire prevăzute de art. 7 şi art.
8 ale Protocolului de la Kyoto.
|
3. Descrierea acţiunii:
Infiinţarea registrului naţional trebuie să ţină cont de
cerinţele de bază privind registrul, definite în Decizia 19/CP.7, precum şi
de cerinţele privind datele tehnice din Decizia 24/CP.8. Totodată, registrul
trebuie să respecte cerinţele privind registrele necesare funcţionării
schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE), elaborate
de CE şi prezentate în Decizia UE 2216/2004/CE.
In acest sens, România va utiliza experienţa altor ţări şi
„bunele practici" privind înfiinţarea registrului naţional. Pe baza
acestei evaluări va fi ales formatul adecvat pentru registrul naţional, şi
vor fi elaborate protocoalele şi regulamentele pentru administratorul
registrului. Inainte de începerea efectivă a operării acestuia vor fi necesare o serie de teste pentru operarea registrului.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA în cooperare cu ANPM, care a fost desemnată prin ordin al
ministrului mediului si gospodăririi apelor ca administrator al registrului
naţional. In cadrul asistenţei tehnice şi financiare oferite de DEPA,
consultanţii internaţionali si locali ai proiectului vor organiza o serie de
cursuri de instruire pentru experţii români însărcinaţi cu operarea
registrului şi pentru operatorii români (agenţi economici) implicaţi în ETS
UE.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Registrul naţional va trebui să devină operaţional cel mai târziu
la 1 septembrie 2006 potrivit prevederilor KP. In conformitate cu prevederile
ETS UE, registrul trebuie sa fie funcţional cel mai târziu la 31 decembrie
2006.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
In perioada 2005-2007 nu sunt prevăzute resurse financiare de la
bugetul de stat pentru înfiinţarea şi operarea registrului, având în vedere
asistenţa tehnică şi financiară oferită din partea Agenţiei Daneze pentru
Protecţia Mediului (DEPA) pentru această activitate, care va acoperi o parte
importanta a costurilor de achiziţionare şi operare pentru primii doi ani,
instruire şi testare. Costurile sunt estimate la 714.000 RON, reprezentând
achiziţionarea de software şi consultanţa locală şi internaţională, în plus
faţă de contribuţia (resurse umane) MMGA şi ANPM.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Nu vor exista efecte socio-economice sau
de mediu ţinând cont că scopul acţiunii este acela de a asigura cele mai bune
condiţii pentru activităţile prevăzute prin KP şi a celor desfăşurate pe baza
Directivei 2003/87/CE (ETS UE). Totuşi, îndeplinirea acestei acţiuni la
termenul stabilit este o pre-condiţie a participării României la ETS UE şi la
utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de KP.
|
2.3 Elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României
la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
2.1 (Angajamentele UNFCCC si Protocolul de la Kyoto) şi capitolul 6.2 (Cadrul
instituţional - responsabilităţile MMGA).
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesitătii de acţiune:
Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de România
prin ratificarea UNFCCC. Data oficiala pentru transmiterea la Secretariatul
UNFCCC a celei de-a Patra Comunicări Naţionale a ţărilor cuprinse în Anexa I a UNFCCC este 1 ianuarie
2006. Există o perioadă de tranziţie de 6 săptămâni după termenul limită, în
care Secretariatul UNFCCC încă primeşte Comunicările Naţionale, pentru a
putea include cât mai multe documente în raportul final privind Comunicările
Naţionale ale Părţilor aflate în Anexa I a UNFCCC.
România a întârziat cu 2 ani transmiterea celei de-a Treia
Comunicări Naţionale datorită lipsei resurselor financiare şi umane, iar
aceste probleme trebuie evitate în ceea ce priveşte elaborarea celei de-a
Patra Comunicări Naţionale.
|
3. Descrierea acţiunii:
Elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României la
Secretariatul UNFCCC pe baza Art. 12 al Convenţiei şi a deciziilor şi
liniilor directoare pentru elaborarea comunicărilor naţionale adoptate
subsecvent la Conferinţele Părţilor.
Cea de-a Patra Comunicare Naţionala necesită o serie de
informaţii suplimentare, comparativ cu cele elaborate şi transmise până în
prezent, datorită cerinţelor adiţionale de raportare corespunzătoare
ce provin şi din intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto.
Structura generala a celei de-a Patra Comunicări Naţionale, în
concordanţa cu Decizia 7/CP5 este următoarea:
Capitolul 1 Introducere si sumar
Capitolul 2 Informaţii generale despre
România
Capitolul 3 Inventare de emisii antropice de GHG şi absorbanţi
Capitolul 4 Politici şi măsuri de reducere a emisiilor de GHG
Capitolul 5 Proiecţii de emisii şi evaluarea măsurilor de
reducere a emisiilor de GHG
Capitolul 6 Impactul schimbărilor
climatice, evaluarea vulnerabilităţii şi măsuri de adaptare
Capitolul 7 Cercetare şi observaţii sistematice
Capitolul 8 Educaţie, instruire şi conştientizarea publicului
|
4. Instituţiile responsabile cu
implementarea acţiunii:
MMGA, coordonatorul general al elaborării celei de-a Patra
Comunicări Naţionale, în colaborare cu ANPM, ICIM şi ANM.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Termenul limita de transmitere a celei de-a Patra
Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC, în format
electronic, este 15 februarie 2006. Documentul, publicat şi multiplicat în
500 de exemplare va fi transmis în cursul anului 2006.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
107.100 RON - se va solicita sprijin
tehnic şi financiar din partea unor organizaţii internaţionale (Banca
Mondiala, UNDP/GEF) sau se vor folosi fonduri din bugetul naţional.
|
7. Efecte preconizate ca
urmare a implementării acţiunii:
Implementarea acţiunii va însemna îndeplinirea unei cerinţe de
raportare la Secretariatul UNFCCC şi va imbunătăţi conştientizarea factorilor
de decizie privind schimbările climatice.
|
2.4 Intocmirea Raportului din 2005 privind Progresele
Demonstrabile realizate in implementarea
Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la
Secretariatul UNFCCC
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
2.1 (Obiectiv general -îndeplinirea angajamentelor asumate prin
KP) şi capitolul 6.2 (Cadru instituţional -responsabilităţile
MMGA).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Intărirea capacităţii instituţionale la nivel central pentru a
putea respecta toate cerinţele privind raportarea, inclusiv „Raportul
din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în
implementarea Protocolului de la Kyoto" (RDP 2005) şi pentru a
îmbunătăţi transparenţa, acurateţea, comparabilitatea si siguranţa
informaţiilor.
Necesitatea realizării acestei acţiuni derivă din angajamentele
asumate prin ratificarea KP (art. 3.2), care prevede că, toate Părţile la
Protocol incluse în Anexa I la
UNFCCC vor realiza până în 2005 progrese demonstrabile în îndeplinirea
obiectivelor Protocolului.
RDP 2005 trebuie să fie elaborat pe baza
prevederilor Deciziilor 22/CP.7 şi 25/CP.8 ale Conferinţei Părţilor la
UNFCCC.
|
3. Descrierea acţiunii:
Elaborarea RDP 2005 în concordanţă cu prevederile deciziilor
importante adoptate de Conferinţele Părţilor la UNFCCC, prezentând progresele
şi acţiunile relevante desfăşurate în România, include următoarele aspecte:
• Descrierea măsurilor interne promovate, indicând toate
acţiunile legale şi instituţionale pentru pregătirea implementării
angajamentelor României la KP, în vederea reducerii emisiilor de GHG, şi
toate programele naţionale privind îndeplinirea angajementelor;
• Tendinţele emisiilor de GHG şi proiecţiile acestora;
• Evaluarea măsurilor naţionale promovate, pe baza tendinţelor
şi proiecţiilor emisiilor de GHG şi modul în care aceste măsuri contribuie la
îndeplinirea angajamentelor României prevăzute de art. 3 al KP;
• Descrierea activităţilor şi programelor realizate în România
conform art. 10 şi 11 ale KP.
Informaţiile furnizate in RDP 2005 pot fi incluse în mare măsură
în cea de-a Patra Comunicare Naţională.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, în colaborare cu ANPM şi cu alte instituţii cu
responsabilităţi în domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
31 decembrie 2005.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Având în vedere ca MMGA reprezintă punctul focal naţional în
relaţia cu Secretariatul UNFCCC şi raportează acţiunile dezvoltate în acest
domeniu, RDP 2005 va fi întocmit de MMGA, împreună cu ANPM, pe baza
informaţiilor prezentate de alte instituţii aflate sub autoritatea MMGA sau
independente. Astfel, nu vor fi necesare resurse financiare suplimentare
pentru RDP 2005.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Implementarea acţiunii va însemna
îndeplinirea unei cerinţe de raportare la Secretariatul UNFCCC şi va
îmbunătăţi conştientizarea factorilor de decizie privind schimbările
climatice.
|
2.5 Pregătirea Raportului Cantităţii Atribuite în
baza KP şi transmiterea la
Secretariatul UNFCCC
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
2.1 (Obiectiv general -îndeplinirea angajamentelor conform KP), capitolul
6.2 (Cadru instituţional - responsabilităţile MMGA) şi capitolul 7.2
(Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Calcularea cantităţii atribuite se bazează pe inventarul
emisiilor de GHG pentru anul de bază (1989) al României. Valoarea consemnată
în raportul prezentat va fi verificată ulterior, conform art. 8 al KP şi
inclusă în baza de date a Secretariatului UNFCCC. Ulterior, cantitatea
atribuită României nu mai poate fi modificată pe parcursul
primei perioade de angajament.
Calcularea si raportarea la Secretariatul UNFCCC a cantităţii
atribuite reprezintă unu! din criteriile de eligibilitate ce trebuie
îndeplinite pentru participarea României la mecanismele flexibile ale KP.
Necesitatea acţiunii derivă din:
• Angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.7 şi art.
7.4);
• Decizia 19/CP.7 privind Modalităţile de contabilizare a
Cantităţilor Atribuite conform art. 7.4 şi proiectul de Decizie -/CMP.1
privind Modalităţile de contabilizare a Cantităţilor Atribuite; şi
• prevederile art. 7 al Deciziei UE 280/2004/CE.
|
3. Descrierea acţiunii:
Potrivit art. 3.7 al KP, în prima perioadă de angajament privind
limitarea şi reducerea cantitativă a emisiilor de GHG, 2008-2012, cantitatea
atribuită României (AARo) este egală cu procentajul înscris în acest sens în Anexa B a KP
din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, listate in anexa A,
din anul 1989, calculate în dioxid de carbon echivalent (C02 e), multiplicat cu 5 (AARo=
92% x „emisiile de GHG din România în 1989" x 5).
Raportul Cantităţii Atribuite va fi structurat în două părţi şi
va include următoarele informaţii sau referinţe privind informaţii transmise
anterior la Secretariatul UNFCCC:
Partea I
• inventarele complete ale emisiilor antropice de GHG de la
surse şi a absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, ne reglementate de
Protocolul de la Montreal, pentru toţi anii începând din 1989 şi până la cel
mai recent disponibil, (cel mai probabil inventarul anului 2004, având în
vedere că raportul va fi transmis în septembrie 2006), elaborate în
concordanţă cu prevederile art. 5.2 ai KP şi cu deciziile relevante adoptate
subsecvent;
• Identificarea anului de bază ales pentru emisiile de HFC,
PFC şi SF6, în
baza art. 3.8 al KP;
• Calcularea cantităţii atribuite în concordanţă cu art. 3.7 al
KP, pe baza inventarului naţional al emisiilor antropice la surse şi a
absorbţiilor prin sechestrare.
Partea a II-a
• Calcularea rezervei pentru perioada de angajament (CPR)
potrivit Deciziei -/CMP.1 (Art. 17);
• Selectarea activităţilor referitoare la utilizarea
terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura (LULUCF) care
vor fi utilizate în contabilizarea activităţilor desfăşurate pe baza art. 3.3
şi 3.4 ale KP, împreună cu o justificare a concordanţei dintre aceste valori
şi informaţiile trimise de-a lungul timpului la Organizaţia pentru
Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) sau alte organisme
internaţionale, conform Deciziei -/CMP.1 (Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor si
silvicultura);
• Identificarea şi selectarea activităţilor prevăzute de art.
3.4 al KP, pentru contabilizarea acestora în prima perioadă de angajament,
împreună cu informaţiile privind modul în care sistemul naţional prevăzut de
art. 5.1 al KP, va identifica suprafeţele de teren asociate acestor
activităţi, conform aceleiaşi decizii;
• Identificarea modului în care se va face contabilizarea,
(anual sau pe întreaga perioadă de angajament),
pentru fiecare activitate conform art. 3.3 şi 3.4 al KP;
• Descrierea Sistemului naţional de estimare a emisiilor de
GHG, stabilit în conformitate cu art. 5.1 al KP, realizată în concordanţă cu
liniile directoare pentru pregătirea informaţiilor solicitate de art. 7 al
PK;
• Descrierea registrului naţional, raportată conform ghidului
de pregătire a informaţiilor solicitate conform art. 7 al KP.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA în colaborare cu ANPM, ICIM şi cu
alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
|
5. Termenul de implementare a actiunii:
Raportul cantităţii atribuite trebuie transmis pană la 1
septembrie 2006 (cu 16 luni înainte de începerea primei perioade de
angajament), pentru a permite României să participe la aplicarea mecanismelor
flexibile prevăzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
142.800 RON - finanţarea poate fi asigurată prin solicitarea
asistentei tehnice de la un organism internaţional sau de la una din ţările
cu care România are încheiat un Memorandum de Inţelegere în domeniul
schimbărilor climatice.
In cazul unui răspuns negativ, se va solicita finanţarea acţiunii
de la bugetul de stat, având în vedere că acţiunea este obligatorie şi
reprezintă un angajament asumat de România prin ratificarea KP.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Nu vor exista efecte cantitative ale acestei acţiuni. Aceasta reprezintă
însă una dintre cerinţele majore de raportare la Secretariatul UNFCCC şi o
precondiţie în aplicarea de către România a mecanismelor flexibile prevăzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).
|
2.6 Pregătirea negocierilor şi acţiunilor post-2012
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.5 (Acţiuni după anul 2012). SNSC menţionează că PK reprezintă doar un prim
pas în rezolvarea schimbărilor climatice şi că vor trebui în continuare
întreprinse acţiuni în vederea atingerii obiectivului
final al UNFCCC.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de România
prin ratificarea KP (art. 3.9 prevede negocierea angajamentelor
pentru perioadele subsecvente primei perioade de angajament), iar
începerea negocierilor pentru cea de-a doua perioada de angajament va trebui
iniţiată înainte de sfârşitul anului 2005.
In cadrul UE-25, se pregătesc acţiunile viitoare şi ţintele
comune de reducere pe termen mediu şi lung în cadru! unui posibil angajament
post-2012. Statele membre UE au convenit deja să stabilească noi obiective de
reducere a emisiilor de GHG, volumul acestora urmând să fie stabilit
ulterior. Este necesară o mai bună înţelegere a tendinţei privind emisiile de
GHG şi a factorilor ce influenţează acesta tendinţă, pentru ca România să
poată gestiona pe termen lung emisiile de GHG.
Iniţiativele pe termen lung, analizate la nivelul UE, se
referă la o mai bună participare internaţională la reducerea emisiilor, o
impulsionare a inovaţiei privind tehnologiile care să nu afecteze sistemul
climatic, intensificarea cercetării privind adaptarea şi imbunătăţirea
deciziilor ce se vor lua cu privire la investiţiile pe termen lung în
sectorul energetic, transporturi, construcţii şi infrastructura. Toate aceste
iniţiative pot afecta sectoarele economice din România.
Există o lipsă de cunoaştere cu privire la acţiunile posibile ce
s-ar putea implementa în România după 2012 şi consecinţele acceptării
diferitelor angajamente ce ar putea fi propuse pentru a doua perioadă de
angajament conform KP.
Trebuie luate în considerare o serie de aspecte prioritare
importante privind participarea României la activităţile post 2012, ţinând seama de abordarea UE:
• Angajamentele de reducere a emisiilor post-2012;
• Politicile şi măsurile pe termen lung de reducere a
emisiilor, inclusiv inovaţia tehnologică;
• Repartizarea pe sectoare a angajamentelor de reducere a
emisiilor post-2012 în interiorul UE
|
• Integrarea aspectelor privind schimbările climatice în
investiţiile pe termen lung din domeniul energiei, transporturilor,
construcţiilor şi infrastructurii;
• Intensificarea eforturilor la
nivelul UE privind adaptarea la schimbări climatice.
|
3. Descrierea acţiunii:
Acţiunea cuprinde trei activităţi, după cum urmează:
1. Participarea ta discuţiile din interiorul UE. România va urmări îndeaproape şi va participa, pe cât posibil, la
procesul care are loc în interiorul UE, referitor la acţiunile privind
schimbările climatice post-2012. Aceasta presupune participarea la elaborarea
noului Programului European privind Schimbările Climatice şi la eforturile de
dezvoltare a capacităţii adresate noilor state membre.
2. Intocmirea de studii referitoare la proiecţiile emisiilor de
GHG şi consecinţele angajamentelor viitoare asupra economiei româneşti. România trebuie să elaboreze scenarii credibile pe termen lung de
dezvoltare a economiei şi a emisiilor aferente, pentru a fundamenta deciziile
referitoare !a angajamentele şi acţiunile post-2012. Totodată, vor trebui
evaluate consecinţele pentru economia României privind asumarea
angajamentelor viitoare de reducere a emisiilor de GHG. Activitatea va
include pregătirea termenilor de referinţă pentru două studii separate
privind aceste teme, ce vor fi prezentate ulterior donorilor internaţionali
pentru finanţare.
3) Inovaţia în tehnologie care să susţină obiectivele climatice pe termen lung. Se vor organiza
o serie de mese rotunde şi seminarii având ca temă promovarea inovaţiei şi
noilor tehnologii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere
a emisiilor pe termen lung şi pentru îmbunătăţirea eficienţei şi
competitivităţii în economia româneasca.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
1) MMGA.
2) ANPM în colaborare cu instituţiile cu activităţi în domeniu.
3) MEC.
si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenele de
implementare a acţiunii:
1)2006-2007.
2) Octombrie 2006.
3) 2006-2007.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
1) MMGA: 53.250 RON şi 1 persoana (permanent)
2) ANPM: 53.550 RON pentru cele doua studii ce vor fi contractate
cu instituţii de specialitate
3) MEC: 53.250 RON si 1 persoana
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării actiunii:
In termeni calitativi, efectele vor include:
- Deciziile României cu privire la angajamentele viitoare
post-2012, ce vor fi bazate pe o mai bună cunoaştere
a consecinţelor unor astfel de angajamente.
- România va fi într-o poziţie care să-i permită să se asigure
că viitoarele angajamente privind
reducerea emisiilor de GHG reflectă priorităţile naţionale,
economice şi dezvoltarea durabilă.
|
3 Impact şi adaptare
3.1 Intărirea cooperării dintre autorităţi, institute şi alţi
factori implicaţi în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5
(Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice).
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară îmbunătăţirea
nivelului de cunoaştere privind impactul schimbărilor climatice,
vulnerabilitatea şi adaptarea la efectele acestora.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de actiune:
|
Lipsa unui Program naţional de cercetare şi a unor strategii, la
nivel de sector, care să ia în
considerare necesităţile de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Lipsa, la nivelul autorităţilor regionale de protecţie a mediului
şi a Agenţiilor de Dezvoltare
Regionala, a informaţiilor, cunoştinţelor şi a unor linii
directoare cu privire la adaptarea la
schimbările climatice în procesul de planificare regională. La
nivelul cooperării instituţionale, nu au
fost definite metodologiile şi procedurile de planificare pentru
adaptare.
Lipsa unui sistem coerent de diseminare a informaţiilor cu
privire la rezultatele cercetărilor şi
studiilor sectoriale care abordează
aspecte privind efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor
domenii de activitate şi/sau posibilităţi de adaptare la
fenomenele de schimbări climatice.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Acţiunea pune bazele realizării unei infrastructuri instituţionale
şi a unor proceduri operaţionale de cooperare între autorităţi, institute de
cercetări şi alţi importanţi factori implicaţi, pentru a veni în sprijinul
planificării şi implementării activităţilor de
adaptare.
Astfel, se va organiza un sub-comitet având
responsabilităţi în domeniul adaptării (SCA), ca structura operaţională a
CNSC. ANPM va identifica entităţile cu responsabilităţi în domeniul
promovării şi realizării acţiunilor de adaptare, institutele de cercetare,
instituţiile de învăţământ superior care deţin expertiza în domeniul
cercetării ştiinţifice legată de evoluţia fenomenelor de schimbări climatice.
SCA va supune analizei şi aprobării CNSC, modul de cooperare între
instituţiile reprezentate în acest grup şi va fi reponsabil pentru elaborarea planului de lucru.
SCA va elabora acţiunile, va monitoriza şi îndruma implementarea
acţiunilor din PNASC legate de adaptare şi se va ocupa, de asemenea, de
aspectele comune mai multor domenii, în măsura în care acestea suni legate de
adaptare. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi umane va fi sprijinită de
agenţiile regionale de protecţie a mediului, de Agenţiile Regionale de
Dezvoltare şi de administraţia publică.
Instituţiile responsabile vor elabora o broşură, după realizarea
"Studiului de scenarii şi definire a domeniului", ce va fi
diseminată printre factorii interesaţi. Broşura va contribui la
conştientizarea factorilor interesaţi cu privire la provocările pe care
adaptarea la schimbările climatice le ridică în principalele sectoare, va prezenta
acţiunile de adaptare propuse a se implementa în România şi va oferi
informaţii cu privire Ea modul în care se pot implica factorii interesaţi.
Instituţiile responsabile vor organiza patru întâlniri cu
principalii factori interesaţi, fiecare destinată unui alt sector. La aceste
întâlniri va fi prezentată broşura, se vor prezenta informaţii cu privire la
provocările legate de adaptare şi se va discuta modul de implementare a
acţiunilor din PNASC privind adaptarea.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA, în colaborare cu ANPM, ANM şi împreună cu alte instituţii
cu responsabilităţi în domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
Martie 2006 pentru constituirea SCA.
Iunie 2006 pentru prezentarea, în vederea aprobării Planului de lucru.
August 2007 pentru elaborarea Broşurii şi subsecvent organizarea
întâlnirilor.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
2 persoane ANPM, 3 persoane ANM si 1 persoana MMGA (coordonare) -
aceleaşi persoane pentru toate acţiunile de la Capitolul
3 al PNASC.
Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale la nivel
regional şi local: 71.400 RON
Broşură: 35.300 RON
Intâlniri cu factorii interesaţi: 4 x 8.825 RON = 35.300 RON
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Efectele sunt preconizate să devină
vizibile la nivelul administraţiei publice şi institutelor de cercetări, sub
forma unei mai bune integrări a adaptării la climă în activităţile de sector.
Pe termen mediu, o mai buna incorporare a aspectelor legate de adaptare va determina apariţia unor efecte socio-economice
pozitive deoarece planificarea şi cooperarea contribuie la limitarea
impactului negativ al schimbărilor climatice asupra mediului. Imbunătăţirea
coordonării între instituţii va facilita, de asemenea, sinergia cu alte
acorduri internaţionale, precum Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea
Deşertificării (UNCDD).
|
3.2 Construirea bazelor adaptării: Studiu de scenarii şi definire
a domeniului
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5
(Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice).
Pentru a putea aborda provocările adaptării la schimbări
climatice, este important ca studiile, cercetările, propunerile de măsuri de
adaptare viitoare şi integrarea adaptării în planificarea de sector să se
desfăşoare pe o bază solidă de cunoştinţe ştiinţifice.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
A) Actualizarea scenariilor privind schimbările climatice in România
Un element fundamental in realizarea oricărui studiu privind
adaptarea la efectele schimbărilor climatice este reprezentat de existenţa
unor scenarii credibile referitoare la evoluţiile viitoare ale climei în ceea
ce priveşte temperaturile, precipitaţiile, inclusiv evoluţiile de
variabilitate şi apariţia fenomenelor extreme. In acest scop, scenariile
privind schimbările climatice disponibile în prezent în România vor trebui
actualizate şi detaliate în continuare, pe baza ultimelor modele rezultate la
nivel global şi regional. Aceste scenarii actualizate vor stabili o bază
comuna pentru cercetări, studii şi planificarea măsurilor de adaptare în
diferite sectoare şi sisteme naturale.
|
B) Studiu de definire a domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea
Pana in prezent, activitatea desfăşurata în România privind
evaluarea impactului schimbărilor climatice şi identificarea masurilor de adaptare
s-a limitat, în mare măsură, la silvicultură, agricultură şi gospodărirea
apelor. De asemenea, un impact socio-economic seminificativ poate fi
resimitit si in alte sectoare, acestea trebuind sa fie luate in considerare
in planificarea adaptării.
Pentru a crea o bază pentru prioritizarea măsurilor viitoare în
ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, este necesar să fie
cunoscută şi analizata vulnerabilitatea României faţă de schimbările
climatice.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
A) Pe baza ultimelor informaţii în
domeniu şi a scenariilor globale şi regionale disponibile în prezent în
România, se va realiza actualizarea şi detalierea scenariilor utilizate în
România. Scenariile actualizate se vor baza pe modelele globale si regionale
reduse la nivelul României. Acestea vor reflecta şi diferenţele regionale ale
condiţiilor climatice de pe teritoriul României din punct de vedere al
temperaturii şi precipitaţiilor. In acest sens se va stabili o cooperare cu
ţările vecine şi cu specialişti internaţionali. România va participa la
realizarea scenariilor regionale, in baza cooperării cu diferite instituţii
din UE, privind aceste scenarii prin programe comune de cercetare-dezvoltare
a scenariilor naţionale si regionale.
B) Realizarea studiului de definire a
domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea va oferi o privire generală
asupra sectoarelor, ecosistemelor şi regiunilor deosebit de vulnerabile la
schimbările climatice. Un astfel de studiu este necesar pentru a avea o
imagine iniţiala asupra nivelului actual al adaptării şi capacităţii
adaptative ce constituie „baza de adaptare". Documentul se va baza pe
cele mai recente scenarii climatice disponibile şi va include o serie de
aspecte privind barierele majore în calea elaborării şi implementării
măsurilor de adaptare şi necesităţile de cercetare.
Studiul va pune accent pe impactul schimbărilor
climatice până în 2030, dar va ţine seama de efectele preconizate până în
anul 2100. Scenariul actualizat realizat la (A) va reprezenta baza acestui
studiu.
Studiul va fi efectuat ţinându-se seama de angajarea şi
consultarea factorilor interesaţi, care va contribui la mobilizarea
principalilor factori în activitatea ulterioară de adaptare. SCA, înfiinţat
in cadrul CNSC, va elabora sub coordonarea MMGA termenii de referinţă pentru
realizarea acest
studiu.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
A) ANM, împreună cu alte instituţii cu responsabilităţi în
domeniu
B) SCA (CNSC sub coordonarea MMGA) împreuna cu ANM şi ANPM
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
|
A) Decembrie 2006.
B) Noiembrie 2007.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoana MMGA
(coordonare)
Resurse financiare:
A) 357.000 RON
B) 353.000 RON
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Pe termen lung se aşteaptă ca viitoarele activităţi legate de
adaptare vor fi fundamentate pe informaţii bazate pe dovezi ştiinţifice şi pe
o analiză cuprinzătoare a vulnerabilităţii la efectele schimbărilor
climatice. Pe termen scurt, se va eficientiza prioritizarea alocării
resurselor financiare dedicate aspectelor legate de adaptarea la schimbări
climatice.
Pe termen mediu, se va îmbunătăţi procesul decizional în
diversele sectoare de activitate, datorită integrării aspectelor privind
necesităţile de adaptare la schimbările climatice in strategiile de dezvoltare sectoriale.
|
3.3 Elaborarea Planului National de Acţiune pentru Adaptare
(PNAA)
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5
(Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre
modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este realizarea unui
Plan National de Acţiune pentru Adaptare, care sa includă toate aspectele
importante referitoare la impact, vulnerabilitate şi adaptare şi să prezinte
soluţii posibilelor problemele identificate ca urmare a implementării
acţiunilor din PNASC.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Absenţa considerentelor de adaptare la schimbările climatice în
formularea politicilor de planificare a dezvoltării diverselor sectoare de
activitate.
Având în vedere ca vulnerabilitatea Ia schimbări climatice
genereză costuri asupra economiei româneşti, iar deciziile luate, datorită
confruntării cu unele fenomene, vor avea efecte pe termen lung este necesar
să se structureze un cadru coerent, în scopul adaptării la schimbările
climatice.
Un obiectiv general ai abordării adaptării este acela de a
asigura aducerea considerentelor de adaptare în prim-planul planificării şi
reglementării de sector. Abordarea problematicii de adaptare la schimabari
climatice se va realiza prin integrarea aspectelor de adaptare in procesul de
planificare si reglemenatate la nivel de sector. PNAA va include acţiuni de
analiză şi îmbunătăţire a principalelor reglementări şi ghiduri de
planificare.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Se va elabora PNAA, care va identifica, pe baza cunoştinţelor şi
informaţiilor rezultate din sinteza cercetărilor/studiilor, politicile şi
măsurile necesare pentru sectoarele cele mai vulnerabile, respectiv:
agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor.
Realizarea unor masuri de adaptare la condiţiile climatice
variabile şi la fenomenele extreme, pe termen scurt are ca avantaj abordarea
priorităţilor prezente (ex. măsuri legate de sistemele de avertizare rapidă
şi management al dezastrelor legate de inundaţii sau secetă), reducând în
acelaşi timp vulnerabilitatea faţă de schimbări climatice pe termen lung.
Faza pregătitoare va include un plan detaliat de identificare a
factorilor implicaţi în elaborarea PNAA. Se va pune un accent special pe
identificarea şi "Comunicarea măsurilor de adaptare ce pot fi
implementate în mod concret la nivel local, având în vedere resursele
limitate disponibile. Masurile vor viza, în principal, agricultura,
silvicultura, gospodărirea apelor, infrastructura şi serviciile de
intervenţie de urgenţă. Un obiectiv principal va fi reprezentat de
diseminarea recomandărilor printre autorităţile de la nivel local şi
asigurarea asistenţei tehnice pentru implementare. PNAA va include o analiză
a principalelor reglementări şi ghiduri de planificare si o serie de
indicatori pentru monitorizarea implementării, care va fi efectuată de SCA
(CNSC).
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
ANPM şi ANM, sub coordonarea MMGA, împreună cu SCA şi alte
instituţii cu activitate în domeniu
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
Decembrie 2007, primul PNAA
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane
ANM şi 1 persoana MMGA (coordonare) -aceleaşi persoane pentru toate acţiunile
de la Capitolul 3 al PNASC
Resurse financiare: 708.000 RON pentru 2006-2007
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Realizarea acţiunilor din PNAA care răspund problemelor
presiunilor climatice urgente si vulnerabilităţii actuale va determina pe
termen mediu beneficii economice si de mediu. Efectele si amploarea depind
de politicile şi măsurile specifice cuprinse în PNAA şi de eficacitatea implementării vulnerabilităţii lor.O mai bună adaptare la efectele
schimbărilor climatice va contribui la reducerea pierderilor de bunuri
materiale şi naturale.
|
3.4 Planificarea Programului de cercetări privind adaptarea la
schimbări climatice (CCARP)
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea actiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5
(Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre
modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este
planificarea si implementarea unui Program naţional de cercetare în domeniul
adaptării la schimbări climatice, care să identifice sau să dezvolte abordări
şi metodologii de evaluare a impactului politicilor şi măsurilor de adaptare
la schimbările climatice si să îmbunătăţească evaluarea impactului, inclusiv
evaluarea riscurilor şi managementul riscurilor şi evaluarea posibilităţilor
de adaptare.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Schimbările climatice reprezintă un domeniu în care exista multe
incertitudini si este nevoie de cunoştinţe mai aprofundate. Există
incertitudini cu privire la viitoarele scenarii referitoare la emisii de GHG;
la schimbările pe care acestea le determină în condiţiile climatice, la
efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor şi sectoarelor
economice, la opţiunile de adaptare disponibile şi la dezvoltarea economică
şi socială a societăţii româneşti, ce va trebui să se confrunte şi să se
adapteze la schimbările climatice. Astfel, studiile privind adaptarea s-au
axat, în primă fază, pe cercetarea impactului şi vulnerabilităţii, ca o
condiţie premergătoare identificării şi evaluării politicilor şi măsurilor
referitoare la adaptare.
In România, cercetările şi studiile legate de impact şi adaptare
au avut loc la o scară mai limitată, în special datorită unor constrângeri
financiare. Astfel, este necesar sa se îmbunătăţească baza de cunoştinţe şi
includerea în cercetare a mai multor sectoare şi sisteme naturale, deoarece,
în trecut, aceasta s-a axat aproape exclusiv pe agricultură, silvicultură şi
gospodărirea apelor.
Este necesar ca cercetarea şi studiile să fie concepute şi
implementate, astfel încât instituţiile implicate din România să fie puse în
legătură cu instituţii partenere, în domeniu, din străinătate în i vederea
îmbunătăţirii integrării cercetării româneşti în programele internaţionale,
în special din UE.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Se va elabora un program naţional de cercetare, având ca obiectiv
general îmbunătăţirea capacităţii de adaptare pe termen mediu şi lung a
societăţii româneşti la schimbările climatice.
Obiectivul imediat este cel de a implementa proiecte de cercetare
şi studii cu destinaţie precisă şi prioritizate, care să răspundă la
următoarele întrebări:
Care sunt cele mai vulnerabile ecosisteme, sectoare şi regiuni
faţă de schimbările climatice? Care este nivelul actual al adaptării şi
capacităţii de adaptare? Care sunt în viitor riscurile climatice majore?
Programul va fi iniţiat pe baza studiului de definire a
domeniului (vezi acţiunea 3.2), care va identifica deficientele majore în
cunoştinţe şi necesităţile de noi cercetări. Domeniile prioritare
identificate în studiul de definire a domeniului vor fi de asemenea
prioritizate în programul de cercetare pentru a maximiza utilitatea şi
aplicabilitatea rezultatelor cercetării la planificarea viitoare a adaptării
în România.
CCARP va fi conceput ca un program pe trei ani, desfăşurat pe
baza unor licitaţii anuale de oferte, acesta urmând a fi reluat după prima
perioadă de trei ani. Se va constitui o Comisie executiva
CCARP, cu reprezentanţi de la autorităţile publice, din
principalele institute de cercetare si din
instituţii de învăţământ superior, care va stabili termenii de
referinţă, inclusiv procedurile şi criteriile de evaluare a ofertelor de teme
de cercetare. 0 activitate separată înainte de organizarea licitaţiilor de
oferte la nivel de sector va fi aceea de creare a cadrului şi liniilor
directoare pentru studii.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA, ANPM, MEdC, ANM, MEC, MAPDR, MTCT si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
Septembrie 2007 pentru termenii de referinţă şi cadrul
instituţional al CCARP.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Finanţarea CCARP va fi asigurată de la bugetul de stat, prin
bugetele alocate ministerelor implicate, precum şi din bugetele altor
instituţii. Fiecare proiect de cercetare în parte se va baza pe cofinanţarea
instituţiilor participante. Vor fi explorate posibilităţile de obţinere de
finanţare suplimentară de la donori internaţionali. Resurse umane: cate o
persoana din ANPM, ANM, MMGA si MEdC
Activităţile de cercetare efective: vor avea loc începând cu
2008, iar costurile nu sunt incluse în acest PNASC.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Efectele pozitive asupra societăţii româneşti în general vor
apărea mai ales pe termen lung, pe măsură ce deciziile privind politicile şi
măsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe
termen scurt şi mediu, impactul va consta în îmbunătăţirea comunicării
informaţiilor către factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în
ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbările climatice şi modalităţile de
reducere a efectelor viitoare.
|
3.5 Instrumente de decizie pentru planificarea adaptării prin
prisma experienţei
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5
(Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre
modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este
elaborarea unor instrumente de decizie pentru planificarea adaptării prin
prisma experienţei şi prioritizarea politicilor şi măsurilor de adaptare,
inclusiv a consecinţelor economice ale diferitelor măsuri de adaptare.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Conform SNSC realizarea şi implementarea măsurilor de adaptare
depinde de abilitatea de a accesa şi utiliza instrumentele disponibile de
evaluare şi prioritizare a acestora şi de aplicarea acestor instrumente în
planificarea adaptării în condiţii reale.
Pe baza experienţei internaţionale de planificare a adaptării, au
fost identificate trei elemente particulare ale procesului de planificare a
adaptării: Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economică şi
prioritizarea opţiunilor de adaptare; Abordare structurată a managementului riscurilor; "Cele mai bune practici" de integrare a adaptării în reglementare şi
planificare.
Toate elementele sunt importante pentru îmbunătăţirea procesului
de planificare a adaptării, având un caracter multi-sectorial şi venind în
sprijinul procesului planificării adaptării în toate
sectoarele.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
1. Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economică
şi prioritizarea opţiunilor de adaptare.
Se va organiza un seminar de două zile privind aplicarea
instrumentelor de suport decizional în evaluarea din punct de vedere economic
a opţiunilor de adaptare. Participanţii la seminar vor fi profesionişti din
sectoarele public şi privat, care vor utiliza practic instrumentele de analiză
economică. Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în introducerea metodelor
de evaluare economică în planificarea adaptării. MMGA în continuare va
analiza activităţi posibile, prin care să se intensifice aplicarea practică a
instrumentelor legat de adaptare.
2. Abordare structurată a managementului
riscurilor
Se va organiza un seminar de două zile
privind aplicarea metodei de management a riscurilor în adaptarea la
schimbările climatice. Participanţii la seminar vor fi profesionişti din
sectoarele public şi privat care vor utiliza practic instrumentele de
management a riscurilor. Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în
introducerea metodelor structurate de management a riscurilor în planificarea
adaptării. MMGA va analiza activităţi posibile în continuare prin care să se
intensifice aplicarea practică a acestor instrumente.
3. "Cele mai bune practici" de integrare a adaptării
în reglementare şi planificare
Se va organiza un seminar de doua zile, la care vor fi invitaţi
reprezentanţi ai ţărilor identificate ca având o experienţă semnificativă în
integrarea adaptării în reglementarea şi planificarea la nivel naţional şi
regional. Experienţa internaţională va contribui la stabilirea modului de
incorporare a adaptării în procesele de reglementare şi planificare din
România. Seminarul va fi utilizat ca mijloc de informare in vederea
elaborării ghidurilor de incorporare a adaptării în procesele de planificare
de către autorităţile naţionale şi locale.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5, Termenele de implementare a acţiunii:
|
1) Septembrie 2006
2) Martie 2007
3) Noiembrie 2007
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Resurse umane: cate o persoana desemnata din MMGA, ANPM, ANM, MEC,
MAPDR, MTCT Resurse financiare:
1) Organizare seminar 35.700 RON (surse de finanţare externe sau
bugetul de stat)
2) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finanţare externe sau
bugetul de stat)
3) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finaţare externe sau
bugetul de stat)
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Efectele pozitive asupra societăţii româneşti în general vor
apărea mai ales pe termen lung, pe măsură ce deciziile privind politicile şi
măsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe
termen scurt şi mediu, impactul va consta in îmbunătăţirea comunicării
informaţiilor către factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în
ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbările climatice şi modalităţile de
reducere a efectelor viitoare.
|
4 Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la
Kyoto
4.1 Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea
proiectelor JI pe baza Modului II
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţionala a emisiilor).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Până în prezent, România a dezvoltat proiecte JI pe baza
documentaţiilor completate conform practicilor internaţionale şi cu ajutorul
procedurilor stabilite de comun acord cu partenerii străini, pe baza
Memorandumurilor de înţelegere. Lipsa unei proceduri interne legal aprobate
privind completarea şi depunerea documentaţiilor specifice, precum şi a
etapelor de procedură pentru promovarea unor astfel de proiecte, ar putea
explica lipsa de interes a societăţilor comerciale faţă de promovarea
proiectelor JI.
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească
România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza
Modului II sunt următoarele: ratificarea KP; calcularea cantităţii atribuite;
existenta registrului naţional. România este parte la KP încă din anul 2001,
iar cerinţele referitoare, la cantitatea atribuită şi registrul naţional vor
fi indeplinite până în septembrie 2006, conform acţiunilor 2.2 şi 2.5.
|
3. Descrierea acţiunii:
Facilitarea dezvoltării proiectelor JI pe baza Modului II implică
realizarea a trei activităţi, după cum urmează;
1) Intocmirea "Ghidului privind
proiectele JI", incluzând un capitol introductiv, care să explice
"filozofia" acestui gen de proiecte şi descrierea documentelor specifice
JI ce trebuie elaborate de cei care doresc să desfăşoare astfel de proiecte:
scrisori de intenţie, "Document de prezentare iniţiala a proiectului
JI" (PIN), „Documentul de prezentare a proiectului" (PDD), „Planul
de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră" (PM), evaluarea
impactului asupra mediului (EIM), dezbaterile publice, cerinţele referitoare
la determinarea PDD, inclusiv documentele referitoare la raportarea
emisiilor de GHG şi verificarea rezultatelor după finalizarea proiectelor.
2) Pregătirea documentului „Procedura aprobării proiectelor
JI", care are ca scop detalierea etapelor de prezentare a materialelor
de referinţă, a responsabilităţilor de analiză a documentelor specifice JI,
intervalul de răspuns la astfel de cereri, formatul standard al documentelor
ce se eliberează de către MMGA, pentru fiecare etapă a procedurii. Trebuie să
se facă o distincţie clară între stabilirea situaţiei de referinţa pentru
procedura JI Modul II şi procedura JI Modul I. Pentru Modul II cerinţele
specifice privind stabilirea situaţiei de bază vor fi determinate de către
Comitetul de Supraveghere a Proiectelor JI (JISC), în timp ce stabilirea
situaţiei de baza pentru Modul I va lăsa mai mult loc pentru decizii la nivel
naţional.
3) Instruirea personalului implicat în analiza documentelor
specifice JI şi a personalului implicat în monitorizarea implementării
proiectelor JI.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu
răspund de întocmirea versiunii iniţiale de lucru a documentelor de ia
punctele 1 şi 2, propun avizarea acestuia in cadrul CNSC si apoi aprobarea
prin ordin MMGA. MMGA este responsabil cu instruirea personalului prevăzuta
la punctul 3.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Resurse umane:
1) şi 2) MMGA - 2 persoane si ANPM - 2
persoane
3) MMGA -1 persoana şi ANPM - 3 persoane (ANPM va organiza
instruirile APM-urilor)
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Un ghid pentru proiectele JI şi o procedură de aprobare a
acestora vor clarifica aspectele importante privind acest mecanism şi vor
încuraja interesul potenţialilor beneficiari de a promova proiecte JI, ce
conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
|
4.2 Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea actiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţionala a emisiilor),
care prevede ca România va continua să participe la implementarea
mecanismului JI, urmărind şi respectarea criteriilor de eligibilitate pentru
proiectele JI.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească
România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza
Modului I sunt următoarele: ratificarea KP; calcularea cantităţii atribuite;
existenţa sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG şi a
absorbţiilor; existenţa registrului naţional; transmiterea celui mai recent
inventar al emisiilor de GHG şi transmiterea informaţiilor suplimentare
privind cantitatea atribuita conform art 7.1 din KP. In acelaşi timp
România va trebui sa elaboreze o procedura interna privind
aprobarea, verificarea şi monitorizarea reducerilor de emisii de GHG
pentru proiectele JI. România este parte la KP încă din anul 2001, iar
cerinţele referitoare la cantitatea atribuită, registrul naţional, sistemul
naţional de estimare si inventar vor fi îndeplinite pana în septembrie 2006,
conform acţiunilor 2.1, 2.2 şi 2.5.
|
3. Descrierea acţiunii:
Pe baza experienţei dobândite în promovarea proiectelor pe baza
Modului II, se va stabili gradul de flexibilitate ce poate fi acordat pentru
dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I. In acest scop, vor fi necesare
2 activităţi, după cum urmează:
1) Elaborarea procedurii de aprobare a proiectelor JI pe baza
Modului I, care să includă formatul documentaţiei specifice necesare,
termenele de analiză şi emitere a aprobării de către MMGA. Procedura va
include şi identificarea metodologiilor de definire a situaţiei de referinţa
şi a cerinţelor referitoare la monitorizare.
2) Realizarea cadrului instituţional pentru acreditarea unor
entităţi operaţionale independente care să verifice documentaţia specifica
proiectelor JI şi rapoartele de monitorizare a reducerilor de emisii generate
de proiectele JI.
Asociaţia de Acreditare din România (RENAR), membră a Asociaţiei
Europene pentru Acreditare (EA), va acredita astfel de entităţi operaţionale
independente pe baza unor proceduri specifice.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu,
răspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a procedurii de aprobare de
la punctul 1 şi propun avizarea acesteia in cadrul CNSC şi apoi aprobarea
prin ordin al MMGA.
MEC, care coordonează RENAR, va dispune măsurile necesare pentru
dezvoltarea capacităţii RENAR în acest domeniu şi pentru elaborarea
procedurilor necesare pentru acreditarea entităţilor operaţionale
independente.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie 2006
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
1) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM
178.500 RON pe baza unui proiect de asistenţă tehnică finanţat de Ministerul Afacerilor Economice din
Olanda.
2) 1 persoană MEC şi 2 persoane RENAR
35.700 RON din surse proprii RENAR.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Dezvoltarea proiectelor pe baza Modului I JI permite o mai mare flexibilitate în pregătirea documentaţiei şi poate
conduce implicit la o reducere a perioadei de timp necesare pentru aprobarea
proiectului şi a cheltuielilor asociate elaborării documentelor specifice.
|
4.3 Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor
prioritare pentru proiectele JI
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor),
care prevede că România va continua să participe la implementarea
mecanismului JI, urmărind respectarea criteriilor de eligibilitate pentru
proiectele JI.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Criteriile de eligibilitate şi domeniile
prioritare avizate de CNSC se referă între altele la următoarele:
• Proiectele JI trebuie să sprijine politicile şi obiectivele
de dezvoltare durabilă a României;
• Proiectele JI trebuie să conducă la reduceri suplimentare de emisii de GHG;
• Proiectele JI trebuie să demonstreze adiţionalitatea (acestea
nu ar fi avut loc într-un scenariu normal de dezvoltare);
• Beneficiarul proiectului JI trebuie să demonstreze
capacitatea de a completa în totalitate schema de finanţare şi de a gestiona
pregătirea şi implementarea proiectului;
• Proiectele JI trebuie să genereze reduceri de emisii de GHG
de cel puţin 0,1MtCO2 e anual, Intre domeniile prioritare se numără: reabilitarea
sistemelor de încălzire centrală, modernizarea şi reabilitarea CET-urilor,
creşterea eficienţei energetice, schimbarea combustibilului în instalaţiile
de producere a energiei, cu combustibili "curaţi", utilizarea
biogazului provenit de la închiderea depozitelor de deşeuri, promovarea
surselor de energie regenerabilă şi împădurirea sau reîmpădurirea unor suprafeţe
de teren.
|
3. Descrierea acţiunii:
1) Elaborarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor
prioritare, după o analiză mai aprofundată şi supunerea acestora avizării
CNSC.
2) Identificarea preliminară a
posibilelor proiecte JI şi realizarea unei baze de date. MMGA, împreună cu
ANPM vor elabora conform acţiunii 4.2 o serie de documente specifice pentru
aprobarea proiectelor JI, printre care un model de „Document de prezentare
iniţială a proiectului
JI" (PIN), care va fi supus avizării CNSC şi diseminat în toate
sectoarele eligibile şi autorităţilor locale. Societăţile cu activitate în
domeniile prioritare vor fi invitate să prezinte ANPM idei de proiecte în
formatul PIN, pentru a putea crea o bază de date în acest sens. ANPM va asigura
conformarea cu criteriile de eligibilitate şi domeniile prioritare, dar
calitatea şi viabilitatea financiară a ideilor de proiecte vor trebui
asigurate de cei ce le propun şi vor fi evaluate în cadrul şedinţelor CNSC la
momentul solicitării scrisorii de susţinere din partea MMGA.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu,
răspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a criteriilor de
eligibilitate şi a domeniilor prioritare de la punctul 1 şi propun avizarea
acestora în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin Ordin MMGA.
ANPM este responsabilă cu realizarea bazei de date a
posibilelelor proiecte JI şi cu includerea propunerilor de proiecte în
această bază de date.
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a
proiectelor JI Mod II: Martie 2006
Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a proiectelor
JI Mod I: Septembrie 2006
Infiinţarea bazei de date pentru posibilele proiecte JI: Martie
2006
Includerea propunerilor de proiecte JI în baza de date: permanent
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane:
1) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM; nu sunt necesare
contribuţii financiare
2) 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contribuţii financiare
Resurse financiare: nu sunt necesare contribuţii financiare
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
Elaborarea
criteriilor de eligibilitate vor da posibilitatea
celor ce doresc să dezvolte proiecte JI să cunoască toate aspectele
solicitate şi să pregătească mai bine documentele specifice ce însoţesc un
proiect JI. Intocmirea bazei de date cu posibile proiecte JI va oferi
potenţialilor beneficiari o şansă mai bună de a atrage parteneri străini
pentru finanţarea dezvoltării acestora şi va facilita accesul investitorilor
străini la posibile proiecte JI în România.
|
4.4 Cadrul şi fundamentarea implementării unei Scheme de
Investiţii Verzi (GIS)
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea actiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor). Pe
baza scenariilor formulate în cea de-a III-a Comunicare Naţională, România va
dispune de o cantitate disponibilă de aproximativ 50 milioane tone C02 echivalent pe an, din care o
parte poate fi valorificată prin utilizarea GIS.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
Gestionarea fondurilor obţinute din comercializarea unităţilor
cantităţii atribuite (AAU-uri) conform art. 17 al KP, în baza unei GIS,
necesită o structură instituţională specială. Extinderea domeniului de
competenţă a unei
entităţi existente, cu experienţă în promovarea proiectelor de mediu, precum
Administraţia Fondului de Mediu (AFM), se poate realiza cu un efort financiar
minim care s-ar limita doar la realizarea unor proceduri specifice pentru
finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG şi instruirea
personalului AFM.
|
3. Descrierea acţiunii:
Analiza implicaţiilor preluării de către AFM a
responsabilităţilor în gestionarea fondurilor provenite din comercializarea
unei cantităţi de AAU-uri în baza unei GIS.
Elaborarea şi aprobarea legislaţiei specifice în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea cadrului instituţional al AFM pentru preluarea sarcinilor
aferente implementării GIS şi modalitatea de finanţare a proiectelor de
reducere a emisiilor de GHG din veniturile GIS.
Elaborarea de proceduri specifice necesare pentru implementarea
proiectelor de reducere a emisiilor de GHG - Manualul ciclului de proiect,
criteriile de eligibilitate, criteriile de acceptare, condiţii de finanţare,
proceduri de monitorizare/raportare.
Stabilirea modului de aprobare de către Guvern a
acordurilor/contractelor de comercializare a AAU-urilor, în special privind
cantitatea, preţul şi condiţiile tranzacţiilor.
Instruirea personalului AFM pentru a putea asigura competenţă
tehnică, economică şi financiară în gestionarea fondurilor GIS.
Organizarea unor seminare dedicate autorităţilor publice şi
unităţilor economice care ar putea dezvolta proiecte de reducere a emisiilor
de GHG pe baza GIS, în vederea înţelegerii mecanismelor asociate GIS şi a
posibilităţilor de finanţare.
O parte din veniturile GIS pot fi
folosite şi pentru întărirea capacităţii instituţionale prin finanţarea unor
proiecte de asistenţă tehnică ce vor fi propuse de MMGA.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, ANPM, AFM si alte alte instituţii cu responsabilităţi in
domeniu
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Februarie - August 2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Resurse umane: 1 persoană MMGA, 1 persoană ANPM şi 4 persoane AFM
Resurse financiare: 107.100 RON din surse externe (proiect
Regional Environmental Center - cu sprijinul Japan Special Fund) şi 35.700
RON de la bugetul de stat pentru organizarea unor seminarii şi instruirea
personalului.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Proiectele implementate pe baza unei GIS vor reduce emisiile de
GHG şi vor conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului prin implementarea de
noi investiţii şi retehnologizări. Acţiunea va avea ca efect implementarea
adecvată a GIS şi existenţa unei structuri pentru finanţarea rapidă a unor
proiecte prioritare în domeniul schimbărilor climatice (proiecte de investiţii
şi activităţi de întărire a capacităţii instituţionale).
|
4.5 Implementarea propriu-zisă a unei GIS
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităpi de acţiune:
GIS reprezintă o oportunitate de finanţare a proiectelor de
reducere a emisiilor de GHG care, în afară de retehnologizare, va determina
şi conformarea cu alte cerinţe de mediu. România este una dintre puţinele
ţări (ca si Bulgaria, Rusia si Ucraina) care ar putea beneficia de pe urma
implementării unor astfel de mecanisme. Având în vedere că GIS nu este un
mecanism flexibil al KP nu există reguli privind dezvoltarea sau
implementarea unei astfel de scheme. Astfel România poate stabili/realiza
cadrul legal şi instituţional în funcţie de condiţiile naţionale.
|
3. Descrierea acţiunii:
1) Elaborarea documentaţiei pentru decizia politică privind
procentajul din cantitatea atribuită (AA) disponibilă pentru a fi
comercializat în baza unor GIS, stabilirea domeniilor de activitate relevante
pentru proiectele finanţate din veniturile GIS şi identificarea acţiunilor
importante referitoare la întărirea capacităţii instituţionale.
2) Comercializarea efectivă a unei cantităţi de AAU-uri în baza
unor acorduri/contracte cu ţări aflate pe Anexa B a KP
3) Stabilirea eligibilităţii tipurilor de proiecte de reducere a
emisiilor de GHG sau programe de întărire a capacităţii instituţionale ce ar
putea fi propuse spre finanţare din veniturile unei GIS
4) Organizarea unor seminare de
conştientizare privind GIS
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, ANPM, AFM si alte instituţii cu responsabilităţi in
domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Septembrie - Decembrie 2006
|
6. Resurse necesare
pentru implementarea acţiunii:
Asistenţa tehnică şi financiară va fi solicitată ţărilor cu care
România a semnat Memorandumuri de Inţelegere sau donorilor internaţionali.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării actiunii:
Implementarea unor GIS şi finanţarea unor
proiecte de investiţii va conduce la facilitarea participării altor fonduri
şi finanţări în dezvoltarea şi implementarea proiectelor de reducere a
emisiilor de GHG cu impact pozitiv asupra îmbunătăţirii calităţii mediului
din România. De asemenea, prin introducerea noilor tehnologii vor fi create
condiţii pentru creşterea competitivităţii pe piaţa, a companiilor
româneşti. Implementarea unor GIS va conduce la îmbunătăţirea capacităţii
instituţionale prin finanţarea unor proiecte şi programe necesare în
domeniul schimbărilor climatice.
|
5 Schema UE privind comercializarea emisiilor
5.1 Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului
instituţional pentru transpunerea şi implementarea Dir. 2003/87/CE modificată
prin Dir. 2004/101/CE
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8
(Implementarea Directivei UE 2003/87/CE) care se referă la
transpunerea şi implementarea Directivei UE
privind comercializarea certificatelor de emisii (2003/87/CE - ETS UE) în România combinată cu Directiva care amendează ETS UE prin
recunoaşterea legăturii dintre ETS UE şi mecanismele flexibile prevăzute de
Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE -
„linking").
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
Ca viitor stat membru UE, România este obligată să transpună în
legislaţia naţională Directiva privind comercializarea emisiilor, cel mai
târziu până la data aderării. Recunoscând beneficiile potenţiale pentru
mediul şi economia României ale comercializării certificatelor de emisiilor
în interiorul UE, MMGA şi-a propus să transpună Directiva ETS UE până la
sfârşitul anului 2005 şi va întocmi şi transmite Pianul Naţional de Alocare
(NAP), pentru perioada 2007-2012, spre aprobarea (neoficială) a CE până
în Septembrie 2006, pentru a permite iniţierea tranzacţiilor încă de la 1
ianuarie 2007 - data preconizată pentru aderarea României la UE.
|
3. Descrierea acţiunii:
A) Evaluarea necesităţilor instituţionale pentru a identifica necesarul de capacitate instituţională pentru
implementarea ETS UE. Aceasta va include şi asigurarea resurselor necesare
(finanţare, personal şi specializare) şi va trata alocarea
responsabilităţilor şi implicării ministerului, agenţiilor şi altor
instituţii relativ la diferite activităţi legate de ETS UE.
a) Autorităţile ce vor fi implicate: MMGA, desemnat
ca Autoritate Competentă pentru implementarea ETS UE; ANPM; ARPM-uri;
APM-uri si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu
b) Responsabilităţile şi activităţile care vor intra
sub responsabilitatea MMGA (inclusiv agenţiile/instituţiile aflate în
subordinea/sub coordonarea sa) sunt:
1. Coordonarea elaborării NAP
2. Realizarea inventarului instalaţiilor
3. Comunicarea şi furnizarea informaţiilor pentru participanţi
4. Autorizarea
5. Monitorizarea şi raportarea
6. Administrarea registrului naţional
Responsabilitatea acreditării
Organismelor de verificare care vor efectua monitorizarea şi raportarea
intra sub incidenţa MEC
B) Stabilirea cadrului instituţional necesar implementării ETS UE
- prin adoptarea legislaţiei primare de
transpunere a Directivei ETS UE şi organizarea aspectelor instituţionale
privind ETS UE în cadrul agenţiilor naţională/regionale/locale de protecţie a
mediului.
C) Instruirea personalului implicat în ETS UE prin cursuri si seminarii.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa,
MEC, MAI si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Decembrie 2005 - Finalizarea evaluării
necesarului de capacitate Ianuarie 2006 - Stabilirea cadrului instituţional
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC si MAI, şi consultanţi
internaţionali.
Resurse financiare externe pentru
consultanţă pe baza unor programe finanţate de donori internaţionali.
Finanţare de la bugetul de stat pentru angajarea de personal şi
instruire: 35.700 RON în 2006 şi 35.300 RON în 2007.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Sectoarele care fac parte din ETS UE, reprezintă circa 50% din
totalul emisiilor de GHG din UE, contribuie semnificativ la realizarea
ţintelor de reducere a emisiilor statelor membre UE într-un mod economic şi
eficient, şi fac trecerea la o economie cu consum redus de carbon în viitor.
In România, implementarea ETS UE va permite unui număr mare de societăţi
comerciale din sectorul energetic şi industrie să participe ia
comercializarea certificatelor de emisii. In cazul unui surplus de
certificate atribuite, societăţile pot crea venituri suplimentare prin
vânzarea acestora pe piaţă.
|
5.2 Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei
2003/87/CE, amendată de Directiva 2004/101/CE
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea actiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE
2003/87/CE) care se referă la transpunerea şi implementarea
Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii
(2003/87/CE -ETS UE) în România combinată cu Directiva care amendează ETS UE
prin recunoaşterea legăturii dintre ETS UE şi mecanismele flexibile prevăzute
de Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE - „linking").
|
2. Detalierea lipsurilor existente fi a necesităţii de acţiune:
|
Ca viitor stat membru UE, România este obligată să transpună în
legislaţia naţională Directiva ETS UE cel mai târziu până la data aderării.
Recunoscând potenţialele beneficii atât pentru mediul cat şi pentru economia
României rezultate in urma comercializării certificatelor de emisii de GHG,
MMGA şi-a propus să transpună Directiva ETS UE până la sfârşitul anului 2005.
Acţiunea prevede elaborarea şi adoptarea cadrului legal (legislaţie primară),
cu prevederi adecvate privind stabilirea cadrului instituţional şi
procedural in implementarea şi aplicarea. Directivei ETS EU.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
A) Proiectele legislaţiei primare pentru transpunerea Directivei
ETS UE având 2 componente:
1. Proiect de amendare a legislaţiei
existente (Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, cu modificările
ulterioare) pentru a permite:
a) Transpunerea Directivei ETS UE, amendate prin Directiva „de
legătură" (2004/101/CE), şi
b) Adoptarea aranjamentelor instituţionale şi financiare pentru implementarea ETS UE.
2. Proiect de act normativ (Hotărâre a Guvernului) pentru
transpunerea completă a Directivei ETS UE (2003/87/CE), amendată prin
Directiva "de legătură" (2004/101/CE).
Acest act normativ va conţine:
a) Descrierea detaliată a comunicării
cu viitorii participanţi;
b) Procedura de consultare a publicului cu privire la NAP;
c) Proceduri privind alocarea responsabilităţilor în cadrul
MMGA şi organizaţiilor aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi stabilirea
capacităţii instituţionale necesare (rezultând din acţiunea 5.1) pentru
implementarea ETS UE;
d) Responsabilităţile şi modul de implicare a altor ministere
(MEC si MAI), instituţii implicate în procesul de alocare, ţinând seama că
MMGA şi reprezentanţii săi vor răspunde în totalitate de întregul proces de
alocare (până la nivel de instalaţie). Exsită posibilitatea înfiinţării unui
grup de lucru dedicat acestui subiect, format din experţii MMGA, MEC şi MAI.
B) Consultări publice asupra proiectului şi obţinerea aprobărilor
din partea altor ministere
C) Adoptarea legală a modificărilor LPM şi HG privind
transpunerea Directivei ETS
D) Instruirea personalului implicat în implementarea EU ETS.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA, impreuna cu agenţiile subordonate si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
|
Ianuarie 2006 - aprobarea HG de transpunere.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Resurse umane: o persoană MMGA şi o persoană ANPM
Resurse financiare: Acţiunea este parte dintr-un proiect de
asistenţă tehnică sprijinit de Guvernul Olandei
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Stabilirea cadrului legal pentru
implementarea în cele mai bune condiţii a Directivelor ETS UE şi „de
legătură" şi identificare clară a responsabilităţilor fiecărei
instituţii.
|
5.3 Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi
raportare. Acreditarea organismelor de
verificare
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8
(Implementarea Directivei UE 2003/87/CE). Directiva ETS UE prevede ca
emisiile să fie monitorizate si raportate conform Ghidului CE de Monitorizare
şi Raportare (MRG) aprobat prin Decizia CE din 29 ianuarie 2004 de stabilire
a ghidului de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră
în baza Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi Consiliului. Pentru
a îndeplini obiectivul specific prezentat în SNSC - Capitolul 8.2
privind implementarea Directivei ETS UE şi transpunerea tuturor
reglementărilor subsecvente importante, România trebuie să adopte MRG şi trebuie
elaborate protocoale detaliate de monitorizare. In acelaşi timp, trebuie
adoptate proceduri privind regulile de verificare, inclusiv proceduri de
acreditare a verificatorilor desemnându-se şi responsabilităţile de
monitorizare, conform Capitolului 8.3.(d) din SNSC.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Astfel de activităţi nu s-au desfăşurat în România până în
prezent. Directiva 2003/87/CE prevede monitorizarea şi raportarea emisiilor
de GHG la nivelul instalaţiei. România, ca viitor stat membru are obligaţia
de a se conforma cu prevederile Directivei ETS UE cei târziu la data
aderării.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
A) Elaborarea şi adoptarea legislaţiei secundare privind
monitorizarea şi raportarea -
Decizia CE din 29 ianuarie 2004 stabileşte ghidul de monitorizare
şi raportare (MRG) a emisiilor de GHG. Acest MRG trebuie adoptat şi trebuie
elaborate procedurile de monitorizare, in acelaşi timp fiind desemnate
responsabilităţile de monitorizare, raportare şi verificare (MRV).
B) Adoptarea procedurii interne de acreditare a verificatorilor - Se va utiliza procedura elaborata de către Asociaţia Europeană
pentru Acreditare (EA), respectiv „Ghid referitor la Recunoaşterea
Organismelor de Verificare conform ETS UE" dar şi alte documente
publicate pe baza experienţei altor state privind adoptarea unei
astfel de proceduri de acreditare a organismelor de verificare. Se vor
stabili, de asemenea, aranjamentele instituţionale necesare pentru înregistrarea
verificatorilor acreditaţi - ex. registrul naţional al verificatorilor
conform ETS UE.
C) Instruirea personalului autorităţilor de mediu
şi operatorilor privind ghidul de monitorizare si raportare adoptat
(MRG)
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA împreună cu MEC şi MAI si alte
instituţii cu responsabilităţi in domeniu
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
|
A) Martie 2006
B) Iulie 2006
C) Martie-Decembrie 2006
|
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
|
Resurse umane: Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC şi MAI
Resurse finaciare: acţiunea este parte dintr-un proiect de
asistenţă tehnică sprijinit de Guvernul Olandei
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării actiunii:
|
Prin adoptarea legislaţiei secundare se va completa cadrul legal
pentru implementarea Directivelor ETS UE şi „de legătură". Totodată,
prin adoptarea procedurii de acreditare a verificatorilor companiile româneşti interesate în
verificarea conform ETS UE pot fi înregistrate ca
organisme recunoscute de verificare, monitorizare si raportare.
|
5.4 Prezentarea metodologiei de elaborare a Planului Naţional de
Alocare (NAP)
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
8.3.(c) care prevede că NAP determină cantitatea totală de certificate pe
care Guvernul României intenţionează să !e aloce şi modul de alocare pentru
fiecare instalaţie. Presupunând data începerii ETS UE la 1.1.2007, NAP-ul
pentru perioada 2007-2012 va fi transmis spre aprobarea
CE pana in septembrie 2006.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului şi Consiliului European
prevede ca NAP să fie întocmit şi depus la CE spre aprobare cu un an şi
jumătate înainte de intrarea acestuia în vigoare. România, ca viitor membru
al UE, are obligaţia de a se conforma cu prevederile Directivei privind
comercializarea certificatelor de emisii, cel mai târziu până la data
aderării.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Metodologia trebuie să stabilească
regulile şi principalele aspecte ale elaborării NAP, şi anume:
1. Acţiunile iniţiale sunt incluse
următoarele etape:
1. Integrarea celor două NAP într-un singur document bazat pe
aceleaşi seturi de date, principii, metodologii şi proceduri de aprobare
2. Determinarea structurii iniţiale a NAP,
3. Determinarea calendarului detaliat de elaborare a NAP şi a
resurselor necesare.
II. Stabilirea instalaţiilor ce
vor fi incluse în ETS UE
- Inventarul instalaţiilor
ETS are în vedere următoarele sectoare:
activităţi energetice - instalaţii de combustie cu o putere termică instalată
de peste 20 MW, rafinării de titei, furnale de cocs; metalurgie feroasa:
siderurgie; industria de prelucrare a mineraletorciment, sticla, ceramica;
alte activităţi - celuloză şi hârtie conform Anexei I
a Directivei.
- Opţiunea de excludere
Art. 27 al Directivei 2003/87/CE permite excluderea temporară a
unor instalaţii până la 31.12.2007. Etape de parcurs:
1. Stabilirea utilizării opţiunii de excludere şi a condiţiilor
2. Solicitarea de cereri de excludere din partea instalaţiilor
eligibile
3. Solicitarea aprobării Comisiei
III. Comunicarea cu viitorii participanţi
Conştientizarea in vederea asigurării participării diferiţilor
factori implicaţi în ETS UE. MEC si MAI vor juca un
rol important in aceasta activitate.
- Notificări oficiale
1. Stabilirea inventarului iniţial al instalaţiilor participante
la ETS UE
2. Notificarea iniţială solicitând comentarii asupra selecţiei
şi prezentând posibilitatea excluderii
3. Revizuirea inventarului, dacă este cazul şi adoptarea
acestuia
4. Notificarea formată a participanţilor privind toate
procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE
- Consultări
In afara notificărilor formale, autoritatea competentă sau
reprezentanţii acesteia vor consulta viitorii participanţi în timpul
pregătirii NAP-ului privind o serie de aspecte, în special, în ceea ce
priveşte datele despre instalaţii ce se vor utiliza in pregătirea NAP şi
regulile şi metodologiile de alocare aplicate si, in acelaşi timp, privind
regulile şi procedurile de autorizare şi monitorizare.
IV. Metoda de alocare selectată
Art. 10 al Directivei 2003/87/CE prevede că, in prima perioada
prevăzuta de Directiva, cel puţin 95% din certificate trebuie alocate
gratuit. Pentru cea de-a doua perioadă, acest procentaj se reduce la cel
puţin 90%. Toate statele membre UE au ales să aloce gratuit aceste cote
instalaţiilor Metodologia va prezenta si opţiunea aleasa de România pentru
ambele perioade prevăzute de Directiva.
V. Plafon general pentru
instalaţiile incluse
Comisia prevede o serie de linii directoare privind implementarea
criteriilor din Anexa III a Directivei în raport cu stabilirea
plafonului general:
1. Cantitatea totală a certificatelor să corespundă ţintei de reducere a emisiilor de GHG
2. Cantitatea totală să nu depăşească necesităţile probabile. Aceasta
se leagă de emisiile proiectate pentru toate instalaţiile incluse în
ansamblu.
3. Cantitatea totală a certificatelor alocate să corespundă
evaluărilor emisiilor efective şi proiectate
în vederea îndeplinirii ţintei de reducere a emisiilor.
4. Raportul dintre totalul emisiilor din instalaţiile incluse şi
emisiile totale sa fie luat in considerare.
Orice diferenţă faţă de acest raport în alocarea certificatelor
trebuie justificată.
VI. Stabilirea plafoanelor la
nivel de sector şi activitate
După stabilirea plafonului general, certificatele vor putea fi
distribuite pe sectoare şi activităţi astfel:
1. Stabilirea defalcării pe sectoare şi activităţi în stabilirea
plafoanelor de alocare.
2. Selectarea proiecţiilor/scenariilor privind emisiile la nivel
de sector şi activitate ce vor fi utilizate.
3. Identificarea şi analizarea evoluţiilor importante pe sector
şi activitate (în special, in privinţa creşterii producţiei peste media
tuturor instalaţiilor incluse).
4 Stabilirea plafoanelor de alocare la nivel de sector şi
activitate corespunzător plafonului general.
VII. Principii de alocare la nivel de instalaţie
A. Anul de bază şi metoda de prognozare la nivel de instalaţie
Anul sau perioada de bază este un parametru esenţial pentru
alocarea la nivel de activitate şi instalaţie:
Alegerea anului de bază poate ţine seama de efectele asupra
temperaturii sau de fluctuaţiile anuale ale producţiei.
Directiva prevede in acest caz utilizarea
celor mai recente date si realizarea următoarelor
etape:
1. Stabilirea unei abordări şi a considerentelor privind
selectarea anului sau a perioadei de bază.
2. Stabilirea anului sau perioadei de bază pentru alocare.
3. Stabilirea scenariilor şi parametrilor de utilizat în
evaluarea creşterii viitoare a producţiei şi a emisiilor.
B. Acţiunea timpurie şi tehnologia curăţă
- Acţiune timpurie - NAP poate permite includerea acţiunii timpurii. Acţiunea
timpurie se limitează
la reducerile emisiilor din instalaţiile
incluse in Directiva peste cantitatea redusă conform legislaţiei
comunitare sau naţionale, sau ia acţiunile întreprinse în lipsa
unei astfel de legislaţii. Se vor
desfăşura următoarele acţiuni:
1. Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru acţiunea timpurie.
2. Stabilirea metodologiei de determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru acţiunea
timpurie.
4. Calcularea primei totale necesare pentru acţiunea timpurie.
- Tehnologii curate
- Directiva permite luarea în considerare a utilizării
tehnologiilor curate în alocarea nivelului pe instalaţie.
Etapele de parcurs sunt:
1 Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru tehnologii
curate.
2. Stabilirea metodologiei/criteriilor de
determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru utilizarea
tehnologiilor curate.
4. Calcularea primei totale necesare pentru tehnologii curate.
VIII. Evaluarea calităţii şi disponibilităţii datelor
In multe state membre UE, îndeosebi în noile state membre,
calitatea şi disponibilitatea datelor
referitoare la emisii şi producţie la nivel de activitate şi
instalaţie s-au dovedit principalul obstacol
în procesul de alocare. Acest aspect va trebui abordat dintr-o fază timpurie. Etape de parcurs:
1. Determinarea surselor de date ce vor fi folosite.
2. Evaluarea calităţii şi disponibilităţii datelor referitoare la
emisii.
3. Efectuarea colectării de date suplimentare, dacă este cazul.
IX. Determinarea rezervelor de certificate
O parte din certificatele totale ar putea fi ţinute în rezervă şi
nealocate iniţial instalaţiilor din certificate pentru aceste instalaţii
identificate ulterior.
- Rezervă pentru noile instalaţii - NAP va trebui să conţină informaţii cu privire la modul în care
firmele noi pot participa la ETS UE. Firmele noi trebuie tratate în acelaşi
fel ca şi participanţii existenţi deja. Majoritatea statelor membre ale UE au
păstrat o rezervă pe care să o pună la dispoziţie gratuit noilor instalaţii.
Etape de parcurs:
1. Determinarea rezervei pentru instalaţii neidentificate şi
stabilirea destinaţiei rezervei neutilizate.
2. Stabilirea abordării rezervei pentru firme noi şi
determinarea mărimii necesare a rezervei.
3. Determinarea destinaţiei rezervei neutilizate (anulare sau
scoatere la licitaţie).
X. Alocarea certificatelor pe
fiecare instalaţie
Etapa finală în metodologia de alocare este reprezentata de
stabilirea cantităţii de certificate pentru fiecare instalaţie. Foarte
probabil, procesul de alocare va fi iterativ, ceea ce implică faptul că, după
evaluarea alocării pe instalaţie, se pot opera ajustări ale metodologiei şi
plafoanelor la nivel de sector şi instalaţie. Etape de parcurs:
1. Stabilirea emisiilor istorice la nivel de instalaţie.
2. Stabilirea formulei de bază a alocării în funcţie de
principiile adoptate şi a eligibilităţii instalaţiei pentru prime de acţiune
timpurie sau de tehnologie curată.
3. Calcularea alocării cu asigurarea corespondenţei cu plafonul
de sector şi activitate şi plafoanele generale de alocare.
XI. Efectuarea consultărilor
publice
Directiva prevede efectuarea de consultări publice privind NAP,
Sunt necesare două runde de consultări, una asupra versiunii iniţiale de
lucru a NAP şi o alta pentru versiunea finală a NAP.
XII. Autoevaluare
Proiectele de Plan Naţional de Alocare vor fi evaluate în raport
cu criteriile enumerate în Anexa III a Directivei înainte de a fi depus la
Comisie. Astfel se va asigura conformarea şi se va sprijini procesul de
evaluare de către Comisie.
|
4. Instituţiile responsabile cu
implementarea acţiunii:
|
MMGA - ca autoritate competentă desemnată
MEC şi MAI - si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu
|
5, Termenele de implementare a acţiunii:
|
Iniţiere: Decembrie 2005 Finalizare: Februarie
2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Cate 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC si MAI
Finanţare de la buget: 71.400 RON şi/sau asistenţă tehnică şi
financiară solicitată în ţările cu care
România a semnat Memorandumuri de Inţelegere sau donori
internaţionali.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Prin aprobarea metodologiei de elaborare a NAP se vor pune bazele
efective ale implementării Directivei ETS UE in România, iar companiile
participante vor cunoaşte exact cerinţele implementării acestei scheme de
comercializare si vor putea participa la tranzacţii.
|
5.5 Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP)
pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficială a NAP; emiterea autorizaţiilor
pentru emisiile de GHG
|
1, Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul
8.3, care prevede că NAP prezintă cantitatea totală de certificate pe care
Guvernul României intenţionează să le aloce şi modul în care le va aloca
pentru fiecare instalaţie. Presupunând data începerii 1.1.2007, NAP pentru
România va cuprinde ultimul an al primei perioade de tranzacţionare (2007)
împreună cu cea de-a doua perioadă 2008-2012.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
|
NAP reprezintă o obligaţie stabilită prin Directiva ETS UE şi
România, ca viitor stat membru al UE, va trebui să implementeze şi să se
conformeze cu prevederile Directivei cel târziu până la data aderării. Având
în vedere discuţiile cu reprezentanţii Comsiei, NAP va fi elaborat pentru
întreaga perioada 2007-2012 şi prezentat CE spre aprobare cel târziu in
septembrie 2006.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
In implementarea acţiuni se prevăd următorii paşi:
I. Elaborarea NAP pentru perioada 2007-2012, în conformitate cu etapele I - XII din metodologie (a se vedea
acţiunea 5.4). Practic este imposibil să se stabilească o abordare clară în
doi paşi: stabilirea metodologiei şi elaborarea NAP, si astfel va exista o
singură activitate integrată.
II. Transmiterea NAP la CE pentru
aprobare neoficială/oficială
1. Notificarea NAP la Comisie (până in septembrie 2006).
2. NAP va face formal obiectul unei singure decizii a Comisiei.
III. Adoptarea legală a NAP
După decizia de aprobare a NAP de către CE, va fi adoptată forma
finală a acestuia prin HG.
IV. Emiterea autorizaţiilor
pentru emisiile de GHG - în conformitate cu
procedurile aprobate (amendarea procedurilor de
autorizare de mediu - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si
mediului nr. 818/2003 şi Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor
nr. 876/2004
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA - ca autoritate competentă desemnată
MEC si MAI si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenele de implementare a acţiunii:
|
Prima versiune a NAP - Iunie 2006
Notificarea NAP la Comisie - Septembrie 2006
Adoptarea NAP prin HG - Decembrie 2007
Emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG - până la 31
martie 2007
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Câte 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC şi MAI.
Contribuţie financiară prin asistenţă tehnică internaţională:
534.300 RON
Contribuţie de la bugetul de stat: 356.600 RON pentru elaborarea
NAP
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Pregătirea NAP si aprobarea lui de către Comisie va da
posibilitatea operationaiizarii schemei ETS UE si a implementării efective a
Directivei prin inceperea realizării de tranzacţii cu certificate de emisii
de GHG intre companii.
|
5.6 Comunicarea cu viitorii participanţi
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, şi ţinând seama de
nivelul scăzut de conştientizare privind ETS UE în rândul viitorilor
participanţi. Această situaţie trebuie îmbunătăţită in cel mai scurt timp pentru a asigura
participarea acestora în cadrul ETS UE. MEC si MAI vor juca un rol important
in realizarea acestei activităţi.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
|
O buna comunicare cu viitorii participanţi
la ETS UE reprezintă o condiţie importanta pentru realizarea implementării
Directivei ETS UE şi România, ca viitor stat membru al UE, are obligaţia de a
se conforma cu prevederile acesteia până cel mai târziu la data aderării.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Comunicarea cu viitorii participanţi
SNSC prevede necesitatea unei campanii de informare a viitorilor
participanţi la ETS UE. Aceasta se va putea realiza cu ajutorul mai multor
mijloace, precum:
1. Asigurarea bazei legale pentru comunicare - a se vedea acţiunile 5.1, 5.2 şi 5.3.
2. Realizarea inventarului instalaţiilor.
3. Instruirea operatorilor, împreună cu autorităţile implicate
4. Realizarea unui dialog continuu intre autorităţi si operatori
înaintea, şi în timpul pregătirii NAP, stabilirea
persoanelor de contact, si a datelor de
contact pentru acestea la nivelul tuturor autorităţilor implicate
(naţional/regional/local) ce răspund la întrebările participanţilor la ETS UE
5. Pregătirea unor broşuri, manuale şi a unei campanii de
informare mass-media Realizarea activităţilor prezentate va conduce !a
următoarele rezultate:
a) Conştientizare prin care să se
asigure participarea diferiţilor factori interesaţi la ETS UE.
|
b) Notificări formale a
participanţilor privind toate procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE.
c) Consultări cu viitorii
participanţi în timpul pregătirilor pentru ETS UE.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA - ca autoritate competentă desemnată
MEC si MAI si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a
acţiunii:
|
Data începerii: Noiembrie 2005 Termen: permanent
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC şi MAI sprijinite de
reprezentanţii ARPM-uri şi APM-uri Contribuţie financiară de ia bugetul de
stat: 35.700 RON
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Comunicarea cu viitorii participanţi este foarte importantă
pentru o implementare facilă a acestei Directive complexe şi prin această
activitate viitorii participanţi vor avea posibilitatea să se informeze din
timp privind cerinţele, condiţiile şi oportunităţile prevăzute de Directiva
ETS UE.
|
6 Politici şi măsuri de reducere a emisiilor
6.1 Intensificarea participării României la Programul „Energie
inteligentă pentru Europa"
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
SNSC prevede la Capitolul 9.3.1 identificarea şi elaborarea de
acţiuni precise privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii
carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei. In plus, SNSC
solicita găsirea unor noi surse de finanţare ale politicilor şi măsurilor
interne (Cap. 9.3.3).
|
2. Detalii ulterioare privind lipsurile existente şi necesitatea
acţiunii
|
Programul „Energie inteligentă pentru
Europa" (IEE) este programul de asistenţă comunitară pentru acţiuni cu
caracter netehnologic în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie
regenerabilă. Programul sprijină politicile Uniunii Europene în domeniul
energiei stabilite prin Carta Verde privind Siguranţa furnizării de energie,
Carta Albă privind Transporturile şi alte acte normative comunitare
înrudite (inclusiv Directivele referitoare la electricitate
regenerabilă, performanţa energetică a clădirilor şi biocombustibili).
Programul IEE ar putea juca un rol primordial în România prin
faptul că sprijină elaborarea şi implementarea politicilor referitoare la
eficienţa energetică şi energia regenerabilă. Insă în prezent, România nu
beneficiază pe deplin de Programul IEE din următoarele motive:
1. Lipsa de claritate privind eligibilitatea României pentru
IEE şi condiţiile de participare.
2. Lipsa de coordonare dintre ministere şi dintre ministere şi
institute în stabilirea priorităţilor privind IEE şi utilizarea efectivă a
rezultatelor proiectului în elaborarea politicilor.
3. Sumele disponibile pentru cofinanţare de la bugetul de stat
sunt mici şi nu fac posibilă anvergura proiectelor necesare pentru a veni în
sprijinul tuturor politicilor României în domeniul
energiei.
Prima prioritate este deci îmbunătăţirea coordonării în
participarea României şi îmbunătăţirea comunicării dintre proiecte şi
factorii de decizie politică. Dacă se va asigura acest lucru, se va putea
avea în vedere o creştere a resurselor pentru cofinanţare.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Pentru a facilita participarea României la Programul
"Energie inteligentă pentru Europa" au fost identificate următoarele
acţiuni:
1. Ministerul responsabil pentru energie regenerabilă şi
eficienţă energetică (MEC) va evalua actualul program IEE în România şi va
specifica mai detaliat priorităţile de îmbunătăţire. Evaluarea va privi de
asemenea nivelul de cofinanţare necesar.
2. Evaluarea posibilităţilor de creştere a cofinanţării care să
devină disponibilă în anul 2007. Aceasta şi în legătură cu proiectele
finanţate de la bugetul public şi cu cercetarea. MEC, MAI, MTCT şi MEdC vor
răspunde de cooperarea la bugetul de cofinanţare.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MEC şi agenţiile subordonate acestuia MAI, MMGA,'MTCT, MEdC
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
·
Finalizarea evaluării programului IEE în
România: Martie 2006
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Bugetul de stat:
·
Evaluarea programului IEE de către MEC: 71,400 RON (de contractat: Martie 2006);
·
Contribuţii suplimentare de la bugetul de
stat pe anul 2007 de cuantificat până in August 2006.
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care
ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Măsurile de reducere a intensităţii utilizări carbonului în
producerea şi consumul de energie si materiale implică utilizarea mai intensă
a tehnologiilor avansate. Tehnologiile aduc adeseori
si alte
beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse,
creşterea nivelului producţiei sau, de
exemplu, creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de
GHG este adeseori însoţită de
reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de exemplu poluarea locală a aerului.
|
6.2 Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.1 si 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise
privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii carbonului în toate
sectoarele relevante ale economiei. Sectorul energetic este un sector
prioritar pentru introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a
emisiilor de GHG (Cap. 9.3.2).
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Energia regenerabilă este puternic promovată la nivel de UE ca
măsură esenţială e reducere a emisiilor de GHG, deşi majoritatea măsurilor
trebuie adoptate la nivelul fiecărui stat membru (MS). Din punct de vedere
legislativ Directiva 2001/77/CE privind Promovarea electricităţii obţinute
din surse de energie regenerabilă pe piaţa internă a energiei electrice este
cea mai importantă reglementare in ceea ce priveşte producţia de energie
regenerabilă.
Directiva are in vedere producerea energiei electrice produse din
surse de energie regenerabile
(RES), precum cea eoliană, solară, geotermală, hidro, gaze de
fermentaţie, tratarea nămolurilor şi
biogaz. Directiva conţine:
·
Obligaţia MS de a adopta ţinte indicative
pentru producţia viitoare de energie din RES şi de a
arăta cum vor fi atinse aceste ţinte;
·
Obligaţia MS de a analiza cadrul legislativ
şi de reglementare actual pentru a reduce sarcinile
administrative pentru micii producători;
·
Obligaţia MS de a adopta reguli standard,
transparente şi nediscriminatorii cu privire la
responsabilitatea pentru costurile de conectare la reţea,
întărire a reţelei şi utilizarea acesteia de
către noii producători de energie electrică din surse
regenerabile.
Cadrul legal de reglementare este finalizat în România prin
adoptarea HG nr. 443/2003, HG nr. 1535/2003, HG nr. 890/2003, HG nr.
1395/2005 si HG nr. 1892/2004, şi asigură funcţionarea sistemului de
promovare a E-RES. Este introdus şi un sistem de Certificate Verzi
Tranzacţionabile (TGC). Cu toate acestea, trebuie depăşite încă numeroase
bariere pentru a se putea exploata potenţialul:
1. Schema privind certificatele verzi tranzacţionabile este
nouă.
2. Instituţiile locale de finanţare nu
au fost active pe piaţa energiei regenerabile şi mulţi dintre sponsorii
potenţiali ai proiectelor au o solvabilitate redusă.
3. Intermediarii de pe piaţa locală nu au experienţă legată de
elaborarea şi finanţarea proiectelor de energie regenerabilă (ingineri,
consultanţi, ESCO etc).
4. Lipsesc informaţii cu privire ta eventualele oportunităţi de
proiecte.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Acţiunile identificate în PNASC nu acoperă decât perioada până în
2007, în timp ce atingerea obiectivului României în ceea ce priveşte cota de
energie regenerabilă va necesita eforturi pe termen mai îndelungat. Pe termen
scurt vor fi implementate următoarele acţiuni:
1. România îşi va întări participarea la Programul Energie
Inteligentă pentru Europa prin sprijinul acordat elaborării de politici
privind energia regenerabilă (a se vedea acţiunea 6.1).
2. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacităţii
intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte cu susţinere
financiară din partea programului lEE. MEC va asigura cofinanţarea necesară.
3. MEC va evalua sistemul Certificatelor Verzi Tranzacţionabile
până la mijlocul anului 2007.
4. Vor fi introduse noi mecanisme
financiare pentru proiectele de energie regenerabilă, ex. propunerea pentru o
facilitate de creditare acordată de BERD.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MEC şi alte autorităţi responsabile
|
MAI si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
1. Intărirea participării la Programul IEE: a se vedea acţiunea
6.1.
2. Mecanisme de finanţare pentru susţinere proiecte de energie
regenerabilă: Decembrie 2006
3. Evaluarea sistemului TGC: August 2007.
4. Realizarea dezvoltării capacităţii pentru piaţa proiectelor
de energie regenerabilă: 2006-2007.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Contribuţie de la bugetul de stat:
·
Evaluarea sistemului TGC: 70.600 RON (2007).
·
Cofinantarea proiectelor de dezvoltare a
capacităţii pe pieţele energiei regenerabile: 177.900
RON (2006-2007).
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care
ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi
consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile
tehnologiile, de asemenea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea
consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea
valorii proprietăţilor.
Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită si de reducerea altor forme
de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală a aerului.
|
6.3 Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de
energie
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.1 si 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise
privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii carbonului în toate
sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul pentru
introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de GHG.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Au fost adoptate Legea eficienţei energetice nr. 199/2000 şi HG
nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale referitoare la eficienţa
energetică. Totodată, a fost transpusă şi legislaţia privind cerinţele de
etichetare a aparatelor electrocaşnice prin HG nr. 1252/2005 şi Directiva UE
privind Performanţa energetică a clădirilor (2002/91/CE) prin Legea 372/2005.
Trebuie încă depăşite numeroase bariere înainte de a putea
exploata potenţialul eficienţei
energetice:
·
Lipsa informaţiilor privind eventualele
oportunităţi de investiţii în domeniul eficienţei energetice.
·
Lipsa de experienţă a intermediarilor de
piaţă (ingineri, consultanţi, ESCO etc).
·
Instituţiile locale de finanţare nu au fost
active pe piaţa eficienţei energetice, iar mulţi dintre potenţialii sponsori
ai proiectelor au dificultăţi în asigurarea capitalului pentru investiţii.
·
Guvernul nu acordă facilităţi financiare.
Noul Program Naţional multi-anual privind eficienţa energetică
urmăreşte să rezolve aceste aspecte (va fi adoptat in cursul anului 2006).
Pot fi identificate următoarele priorităţi:
1. Evaluarea clară a responsabilităţilor din cadrul
administraţiei centrale privind promovarea eficienţei energetice în toate
sectoarele relevante (sectorul energetic, locuinţe, transporturi, industrie,
agricultură)
2. Stabilirea structurilor instituţionale pentru coordonarea
implementării Programului Naţional.
3. Introducerea facilităţilor financiare pentru investiţii în
eficienţă energetică. In 2006 numai sistemele de încălzire centralizată vor
fi eligibile pentru noile programe de subvenţii (13 mil. Euro)
4. Stabilirea unor programe de audit care să ajute la
suplinirea informaţiilor cu privire la oportunităţile de investiţii
5. Introducerea de campanii de informare şi conştientizare care
să remedieze lacunele de conştientizare a eficienţei energetice în rândul
populaţiei.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
In perioada următoare vor fi implementate acţiunile ce urmează:
1. Coordonarea dintre ministerele şi agenţiile implicate va fi
îmbunătăţită cu ajutorul Comitetului Interministerial pentru Eficienţă
Energetică.
2. România îşi va întări participarea la Programul Energie
Inteligentă pentru Europa pentru susţinerea elaborării de politici de
eficienţă energetică (a se vedea acţiunea 6.1).
3. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacităţii
intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte de eficienţă
energetică cu sprijin financiar acordat prin Programul IEE. MEC va asigura
cofinanţarea necesară.
4. Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele
de energie regenerabilă, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare
acordată de BERD. Dacă va fi cazul, vor fi revocate sau modificate
anumite prevederi legislative şi reglementări naţionale care
împiedică sau restricţionează utilizarea instrumentelor financiare şi
contractele de economisire a energiei pe piaţa serviciilor energetice.
5. MEC va evalua politicile existente cu privire la promovarea
eficienţei energetice până la mijlocul anului 2007.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MEC, ARCE (coordonare), MMGA, MAI si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
·
Intărirea participării la Programul Energie
Inteligentă pentru Europa: a se vedea acţiunea 6.1
·
Proiect de întărire a capacităţii
intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte de eficienţă
energetică: 2006/2007
·
Mecanisme de finanţare pentru susţinerea
proiectelor de eficienţă energetică: Decembrie 2006
·
Evaluarea politicilor privind eficienţa
energetică: Iunie 2007
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Contribuţii de la bugetul de stat:
·
Cofinanţarea proiectului de dezvoltare a
capacităţii pe pieţele de energie regenerabilă: 177.500 RON (2006-2007)
·
Evaluarea politicilor de eficienţă
energetică: 70.600 RON (2007)
·
Creşterea finanţării pentru o schemă de
facilităţi de finanţare a eficienţei energetice (2007): se va stabili in luna
august 2006.
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS
care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi
consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile
tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea
consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau
creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori
însoţită si de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de
cum ar fi poluarea locală a aerului.
|
6.4 Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele de încălzire centralizată
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.1 si 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise
legate de politicile şi măsurile de reducere a intensitatea carbonului în
toate sectoarele relevante ale economiei , sectorul energetic fiind unul
prioritar pentru introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a
emisiilor de GHG.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţi de acţiune:
|
Lipsa fondurilor de investiţii pentru reabilitare şi modernizare
şi lipsa unor politici coerente privind producţia CET au dus la starea
precară a sistemelor de încălzire în prezent. In unele reţele au fost însă
instalate în ultimii ani unităţi mai mici.
Obiectivul Directivei 2004/8/CE în promovarea sistemelor de
cogenerare este acela de a crete
eficienţa energetică şi de a îmbunătăţi oferta prin crearea unui
cadru de promovare şi dezvoltare a cogenerării de energie termică şi
electrică de înaltă eficienţă, pe baza cererii de căldură utilă şi
economiilor de energie primară de pe piaţa internă, ţinând cont de situaţia
naţională specifică, în special legat de condiţiile climatice. Pe termen
scurt, intenţia Directivei este de a susţine instalaţiile CET existente şi de
a crea un teren de joc egal pe piaţă. Directiva prevede armonizarea
definiţiilor, randamentelor, centralelor termoelectrice de micro/mici
dimensiuni etc. şi stabileşte un cadru pentru garantarea originii
electricităţii furnizate de CET si a schemelor de susţinere pentru promovarea
cogenerării de inalta eficienta. Totodată, statele membre au obligaţia de a
asigura proceduri obiective, transparente şi nediscriminatorii de acces la
reţea, criterii de tarifare şi administrare (urmare a Directivei 2003/54/CE).
Pe termen mediu şi lung intenţia Directivei este de a asigura
luarea în considerare a producţiei de energie termoelectrică de înaltă
eficienţă la proiectarea oricărei instalaţii noi. Ea stabileşte o serie de
criterii privind analiza obligatorie a potenţialului naţional de creare a
unei CET de mare eficienta în fiecare stat membru. Pentru valorificarea
acestui potenţial pot fi continuate sau create scheme de susţinere bazate pe
cererea de căldură utilă şi economia de energie primară.
Directiva 2004/8/CE va fi transpusă în prima jumătate a anului
2006. Vor trebui avute în vedere următoarele probleme:
1. Lipseşte o strategie naţională uniformă privind încălzirea
centralizată şi producţia de energie termoelectrică. In prezent se observă o
schimbare în favoarea sistemelor individuale de încălzire şi reţelele
centralelor termice sunt uneori distruse cu consecinţe pe termen lung. Este
necesară o poziţie fermă a guvernului cu privire la viitorul sistemelor de
încălzire centralizată.
2. Toate sistemele de încălzire centralizată sunt transferate
autorităţilor locale. Legea Eficienţei Energetice prevede ca toate
municipiile mari să întocmească un plan de eficienţă energetică. Majoritatea
municipiilor nu dispun de suficiente cunoştinţe şi capacitate şi nici de
resurse financiare pentru investiţii.
3. Au lipsit în trecut facilităţile financiare pentru
investiţiile în eficienţa energetică în sistemele de încălzire centrală.
4. Introducerea alocaţiilor pentru încălzire a avansat lent.
Acest sistem va oferi consumatorilor de energie termică un stimulent
important pentru economisirea energiei.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Următoarele acţiuni vor fi implementate în perioada următoare în
vederea promovării producţiei de energie termoelectrică şi eficienţă
energetică în încălzirea centrală
1. Va fi transpusă Directiva 2004/8/CE.
2. Va fi adoptată o strategie pe termen lung privind producţia
de energie termoelectrică şi încălzirea centrală şi vor fi introduse actele
normative aferente prin revizuirea Strategiei Naţionale pentru furnizarea
încălzirii centrale în municipii. Strategia va viza rolul încălzirii centrale
în raport cu alternativele de furnizare a electricităţii şi agentului termic
şi o posibilă trecere de la CET mari la centrale mai mici şi mai eficiente.
Vor fi stabilite resursele financiare. Strategia se va adresa de asemenea
tipurilor de impact asupra emisiilor de GHG.
3. Vor fi asigurate facilităţi financiare pentru proiecte de
eficienţă energetică în sistemele de încălzire centralizată din 2006.
4. Va fi întărită printr-un program de instruire capacitatea
administraţiei locale în evaluarea necesarului de energie termica utila.
5. Se va desfăşura un program de promovare a alocaţiilor
individuale pentru costul încălzirii.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MAI, MEC, ARCE, MMGA, Autorităţile administraţiei
publice locale si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu
|
5. Termenul de implementare
a acţiunii:
|
·
Transpunerea Directivei 2004/8/CE: Iunie 2006
·
Aprobarea Strategiei privind promovarea
sistemelor de cogenerare si a eficientei energetice in sistemele de
incalzire: Decembrie 2006
·
Acordarea facilităţilor financiare pentru
proiectele de eficienţă energetică în încălzirea centralizată: începând cu
2006
·
Iniţierea facilităţii de instruire în
planificarea energiei: August 2006
·
Iniţierea proiectului de promovare a
alocaţiilor individuale pentru încălzire: Decembrie 2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Bugetul de stat:
·
Facilităţi financiare pentru eficienţă
energetică în încălzirea centrală: 178.500 RON (2006)
·
Facilitate de instruire a administraţiei
locale în planificarea energiei: 176.500 RON (2007)
·
Proiectul de promovare a alocaţiilor individuale pentru costul încălzirii: cofinantare de
la bugetul de stat 353.000 RON (2007)
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS,
care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi
consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile
tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea
consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietăţilor.
Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită si de reducerea altor forme
de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală a aerului.
|
6.5 Gestionarea emisiilor de gaze
cu efect de seră provenite din transport
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.2.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţi de acţiune:
|
Carta Albă a UE din 2001 privind Transporturile se adresează, în
mod specific dezvoltării economice puternice care se aşteaptă în statele
candidate la aderare (CS) şi la creşterea, în consecinţă a fluxurilor de
transport, în particular a traficului rutier greu. La nivel de UE şi de CS
trebuie adoptate acţiuni de schimbare (sau menţinere) a echilibrului între
modurile de transport în favoarea celui feroviar, evitându-se în acelaşi timp
repercusiunile negative asupra economiilor CS ca urmare a acestor politici.
Creşterea transporturilor şi a emisiilor de GHG aferente reprezintă pentru
multe dintre statele membre UE şi probabil că pe termen mai lung şi pentru CS
principala problemă în calea realizării reducerilor generale de emisii la
scară naţională. Măsurile propuse de UE sunt revitalizarea căilor ferate,
creşterea concurenţei prin deschiderea pieţelor, susţinerea serviciilor de
transport de mărfuri şi crearea unei Reţele Trans Europene de Transport prin
rezolvarea strangulărilor, păstrarea echilibrului dintre creşterea
transporturilor aeriene şi mediu, dezvoltarea transporturilor urbane de
înaltă calitate şi programe de cercetare-dezvoltare în serviciul unor
transporturi curate şi eficiente.
Recent a fost constituit în cadrul MTCT un nou Direcţia Generala
de Mediu în vederea întăririi perspectivei de mediu în politicile de
transport. Schimbările climatice şi reducerea emisiilor de GHG provenite din
transporturi fac parte dintre sarcinile noului departament.
In sectorul transporturi, problema legată de calitatea aerului
este abordată prin impunerea utilizării unor carburanţi mai puţin poluanţi,
oferind în acelaşi timp informaţii privind consumul de carburanţi şi emisiile
de C02 la
vehiculele noi, precum şi prin reabilitarea drumurilor trans-europene (HG nr. 343/2002).
Stabilirea unei politici structurale şi a unui cadru financiar
adecvat, precum şi a capacităţii necesare pentru implementarea acestor măsuri
este prioritară in perioada 2005-2007.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Următoarele acţiuni vor fi întreprinse în perioada următoare:
1. Analiza de către MTCT în cooperare cu MMGA a strategiei
existente privind transporturile sub aspectul schimbărilor climatice. Actuala
strategie privind transporturile nu menţionează de loc schimbările climatice.
Analiza se va ocupa de abordarea viitoare cu privire la incorporarea considerentelor legate de schimbările
climatice în principalele decizii referitoare la infrastructura
de transport
2. Intărirea cooperării cu MMGA prin intermediul CNSC (a se
vedea Acţiunea 1.1)
3. Program de dezvoltare a capacităţii noii Direcţii Generale
de Mediu al MTCT cu privire la politicile şi măsurile de gestionare a
emisiilor de GHG provenite din transport. Acesta se poate realiza combinat cu
iniţierea cooperării internaţionale în domeniu.
4. Imbunătăţirea inventarelor GHG şi scenariilor de emisii
pentru sectorul transporturi (a se vedea Acţiunea 2.1.2).
5. Campanie iniţială de informare a publicului larg din România
cu privire la relaţia dintre schimbările climatice şi transport în cooperare
cu MMGA.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MTCT, MAI, MMGA si alte instituţii cu responsabilităţi in
domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
|
·
Analiza actualei strategii de transport:
finalizare August 2006
·
Program de dezvoltare a capacităţii Direcţiei
Generale de Mediu: iniţiere Februarie 2006 . Imbunătăţirea inventarului
emisiilor din transport şi scenariilor: a se vedea acţiunea 2.1.2 Realizarea
unei campanii de informare: iniţiere August.2006
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Câte o persoana din MTCT MAI şi MMGA
·
Imbunătăţirea inventarului emisiilor din
transport şi scenariilor: a se vedea Acţiunea 2.1.2 -
89.250 RON de la bugetul de stat (2006)
·
Campanie de informare: bugetul de stat 88.750
RON (2006 şi 2007)
·
Program de dezvoltare a capacităţii Direcţiei
Generale de Mediu: 355.000 RON pe baza
sprijinului unui donor internaţional
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte politici şi măsuri în
sectorul transporturi.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Imbunătăţirea eficienţei energetice în transporturi conduce la
reducerea emisiilor de GHG provenite din transport, dar şi la impactul asupra
mediului. Alte beneficii ar fi reducerea utilizării resurselor de carburant
şi introducerea de noi tehnologii.
|
6.6 Promovarea recuperării energiei prin închiderea depozitelor
de deşeuri
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.2.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Emisiile de metan provenite de la depozitele de deşeuri solide
sunt predominante în sectorul deşeuri. Directiva privind recuperarea
metanului din deşeurile biodegradabile din depozitele de deşeuri (pe scurt
Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor) este transpusă şi a fost
pregătit un plan de implementare. In România a fost adoptată Strategia
Naţională de Gestionare a Deşeurilor.
Scopul Directivei este de a prevedea mijloace, proceduri şi
îndrumări pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a efectelor negative
asupra mediului prin cerinţe operative şi tehnice stringente privind
deşeurile şi depozitele de deşeuri. Se au în vedere următoarele tipuri de
impact: poluarea apelor de suprafaţă, apelor subterane, solului şi aerului şi
impactul asupra mediului global, inclusiv efectul de seră, precum şi
posibilele riscuri pentru sănătatea umană rezultând din depozitarea
deşeurilor, pe întreaga durată de existenţă a depozitului.
Condiţiile actuale nu vor duce la alegerea soluţiei optime din
punct de vedere al schimbărilor climatice şi anume utilizarea biogazului
captat pentru producerea de energie electrică şi termică:
1. Legislaţia existentă prevede numai recuperarea gazului şi
arderea lui în flacără.
2. Administraţiile publice locale sunt proprietarele celor mai
multe depozite de deşeuri dar majoritatea acestora nu dispun de suficiente
cunoştinţe şi de capacitate sau resurse financiare pentru investiţii. Prin
urmare administraţiile publice locale tind să aleagă soluţii simple:
acoperire şl
ardere în flacără.
3. Lipsesc informaţiile cu privire posibilitatea de utilizare a
gazelor de depozit pentru producerea
de energie şi a amplasamentelor celor mai promiţătoare.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Următoarele acţiuni privind promovarea utilizării biogazului de
la depozitele de deşeuri pentru producerea de energie se vor desfăşura în
perioada următoare:
1. Va fi inclusă în legislaţie
investigarea obligatorie a fezabilităţii utilizării energiei provenite de la
utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri. Investigarea se va referi
la existenţa şi calitatea biogazului. 0 parte a evaluării va trebui făcută
înainte de închiderea depozitului.
2. Pentru susţinerea companiilor care elaborează proiecte în
identificarea amplasamentelor promiţătoare, se va face un inventar naţional
al cantităţilor potenţiale de bipgaz existente în depozite. Acest inventar va
evalua, de asemenea, potenţialul de introducere a biogazului de la depozitele
de deşeuri în reţelele de încălzire centrală.
3. Se va desfăşura un program de dezvoltare a capacităţii
autorităţilor publice locale privind beneficiile utilizării biogazului de la
depozitele de deşeuri ca sursă de energie şi identificarea posibilelor surse
de finanţare. Totodată, va fi îmbunătăţită cooperarea dintre autorităţile de
mediu şi autorităţile administraţiile publice locale.
|
4. Instituţiile
responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA, MAI, autorităţile administraţiei publice locale si alte
instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termene de implementare a acţiunii:
|
• Obligativitatea investigării fezabilităţii utilizării
biogazului ca sursă de energie: August 2006
• Stabilirea inventarului naţional al cantităţilor de biogaz
potenţial disponibile în depozite: Decembrie 2007. Propunerea va fi
prezentată Programului Energie Inteligentă pentru Europa.
• Iniţierea programului de dezvoltare a capacităţii
autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la avantajele
utilizării biogazului ca sursă de energie: Septembrie 2006.
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
Bugetul de stat:
·
Stabilirea inventarului
naţional: costuri totale: 353.000 RON finanţare de la bugetul de stat
(2007)
·
Program de dezvoltare a capacităţii autorităţilor
locale: 357.000 RON de la bugetul de stat In 2007, pot deveni disponibile
resurse suplimentare prin GIS pentru politicile şi măsurile de reducere a
emisiilor de GHG din activitatea de gestionare a deşeurilor.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri ca sursă de
energie regenerabila va înlocui combustibilii fosili cu beneficii aferente
pentru mediu şi economie.
|
6.7 Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi
silvicultură; introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
9.3.2.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi
silvicultura (LULUCF) se referă la activităţile umane prin care se modifică
utilizarea terenurilor sau este afectată cantitatea de carbon sau biomasă din
pădurile existente sau rezervele din sol. Acest sector emite pe de o parte
gaze cu efect de seră (adică reprezintă o sursă) şi le îndepărtează din
atmosferă prin sechestrarea carbonului în bazine de absorbţie a carbonului.
Practicile silvice şi de utilizare a terenurilor reprezintă un potenţial
considerabil de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Plantarea de
arbori, conservarea pădurilor şi modificarea practicilor de cultivare pentru
creşterea cantităţii de carbon în sol, de exemplu, fac posibilă creşterea
dimensiunilor bazinelor de absorbţie a carbonului.
Există oportunităţi majore de activităţi sau programe de
compensare şi reducere în România. Aceste activităţi se pot grupa în
următoarele trei categorii:
1. Management pentru conservarea carbonului. Obiectivul
proiectelor de conservare este acela de a conserva bazinele existente de
carbon prin practici precum rezerva de păduri,
reducerea defrişărilor, gestionarea pădurilor, practici de recoltare
alternative, protecţie împotriva incendiilor şi dăunătorilor.
2. Management pentru sechestrarea carbonului. Obiectivul
proiectelor de sechestrare a carbonului este extinderea
depozitării carbonului prin împăduriri, reîmpăduriri, agro-silvicultură,
stimularea regenerării naturale, replantarea terenurilor degradate, tehnici
de lucrare a pământului şi alte practici agricole de creştere a cantităţii de
carbon din sol şi management al produselor forestiere pentru prelungirea
duratei de existenţă utilă.
3. Management pentru substituirea carbonului. Ideea este utilizarea biomasei ca înlocuitor al materialelor
durabile energo-intensive cu conţinut scăzut de carbon (ex. cărămidă, ciment,
oţel, plastic) şi înlocuirea combustibililor solizi cu combustibili
bioenergetici cultivaţi în mod durabil. In mod deosebit, industria cimentului
din România analizează potenţialul coincinerării de biomasă, pentru care se
va crea o facilitate financiară în cadrul schemei UE privind schimbul de
emisii.
In Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România
(2001-2010), sunt prevăzute următoarele obiective ce vor îmbunătăţi
capacitatea de absorbţie a C02 din România:
·
Asigurarea integrităţii şi dezvoltării
suprafeţelor împădurite precum şi extinderea suprafeţei acoperite de
vegetaţie forestieră;
·
Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor
categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenuri degradate, în afara
fondului forestier.
·
Susţinerea creării plantaţiilor forestiere pe
terenuri scoase din circuitul agricol, în conformitate cu cerinţele
agriculturii durabile.
·
Susţinerea acţiunilor de creare a perdelelor
forestiere şi a altor categorii de plantaţii forestiere, în afara fondului
forestier.
Se poate identifica o gamă largă de politici şi măsuri în
domeniul folosinţei terenurilor, schimbării de folosinţă şi silviculturii.
Actuala abordare pe sector cu privire la utilizarea terenurilor şi lipsa unei
gospodăriri integrate a terenurilor, creează însă conflicte de folosinţă a
terenurilor şi probleme socio-economice şi de mediu asociate acestora
(inundaţii, alunecări de teren, pierderi de recoltă, defrişări etc). Pe
termen scurt, vor trebui deci promovate sisteme de folosire integrată a
terenurilor la nivel local şi regional, care să permită utilizarea durabilă a
terenurilor, dublată de introducerea ghidurilor şi codurilor de bună
practică. 0 cerinţă legată de aceasta, privind introducerea sistemelor de
utilizare integrată a terenurilor, este clarificarea definiţiilor de
folosinţă a terenurilor.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Următoarele acţiuni vor putea fi implementate în perioada
2005-2007 pentru îmbunătăţirea gospodăririi utilizării terenurilor în
România:
1. Stabilirea unui grup de lucru interministerial
pentru politici şi măsuri LULUCF legate de introducerea sistemelor de
utilizare integrată a terenurilor.
2. Clarificarea şi actualizarea definiţiilor de utilizare a
terenurilor la nivel naţional pentru a se elimina diferenţele dintre
suprafeţele ocupate (date bazate pe senzori la distanţă) şi statisticile
"din teren". Trebuie adoptate şi promovate la nivel naţional noi
definiţii (UE, FAO, sau LULUCF GPG).
3. Imbunătăţirea capacităţii de colectare, prelucrare şi
raportare la UNFCCC, UNCCD şi UNCBD în vederea gestionării mediului la nivel
global.
4. Proiect de cercetare privind îmbunătăţirea gospodăririi
utilizării terenurilor prin realizarea de linii directoare şi modele de
gospodărire durabilă a utilizării terenurilor la diferite scări (regională,
locală, pe bazine hidrografice, la nivel de comunitate, intercomunal etc).
Modelele vor oferi structura adecvată a utilizării terenurilor conform
reliefului, zonelor climatice şi tipurilor de organizare socio-economică a
regiunilor (care să fie utilizate de factorii interesaţi).
|
4. Instituţiile
responsabile cu implementarea acţiunii:
|
Această acţiune va necesita cooperarea dintre toate ministerele
şi institutele ale căror activităţi
sunt legate de utilizarea terenurilor:
MAPDR (coordonator)
MMGA, MEC, MTCT, MAI şi agenţiile din subordinea acestora.
Institute de cercetare din domeniu si alte instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termene de implementare a acţiunii:
|
Stabilirea grupului de lucru interministerial: Martie 2006
Adoptarea reglementării privind definiţiile utilizării
terenurilor: Martie 2007
Proiect de cercetare privind sistemele integrate de gospodărire a
utilizării terenurilor: Dec. 2007.
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
Proiectul de cercetare privind sistemele integrate de gospodărire
a utilizării terenurilor:
·
Bugetul de stat: 177.500 RON (2006-2007)
·
Donori internaţionali: 355.000 RON
(2006-2007)
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS
pentru alte politici şi măsuri care să
determine creşterea capacităţii bazinelor de absorbţie în
domeniul LULUCF.
|
7. Efecte preconizate ca urmare
a implementării acţiunii:
|
Acţiunile care promovează conservarea şi sechestrarea carbonului
nu numai că vor reduce emisiile nete, ci vor fi justificate şi din punct de
vedere social, economic şi ecologic. Dezvoltarea durabilă, producţia
industrială de lemn şi combustibil, utilizările tradiţionale ale pădurii,
protecţia resurselor naturale, îmbunătăţirea calităţii apei şi turismul, sunt
toate obiective importante pentru o bună gospodărire a pădurilor.
|
7 Conştientizare, educaţie şi participarea
publicului
7.1 Elaborarea Planului de Acţiune privind Schimbările
Climatice şi Educaţia (APCCE)
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
|
Acţiunea este inclusa în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează
necesitatea dezvoltării unui plan de acţiune privind educarea, instruirea şi
conştientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbările
climatice. Totodată, unul dintre obiectivele specifice ale SNSC este
încorporarea aspectelor referitoare la schimbările climatice în educaţie şi
cercetare şi creşterea nivelului de conştientizare şi participare a
publicului şi a factorilor interesaţi din România, la aspectele legate de
schimbările climatice.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
|
In curricula şcolara primara, gimnaziala, pre-universitara
si universitare tematica privind schimbările climatice nu este un subiect
specific programelor şcolare, ci este parţial abordata în cadrul tematicii
privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabila. Lipsa profesorilor
pregătiţi in acest sens şi a materialelor de instruire sunt bariere in conştientizarea
problematicii schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar să se
dezvolte o abordare integrată a tematicii privind schimbările climatice în
programele şcolare existente în şcoli şi licee. Acest lucru se va realiza
prin Planul de Acţiune specific privind Schimbările Climatice si Educaţia
(APCCE). APCCE va avea in vedere la momentul eleborarii următoarele aspecte:
- Absenţa tematicii privind schimbările climatice din
programele existente
- Lipsa de profesori pregătiţi in legătura cu tematica privind
schimbările climatice
- Lipsa unor materiale de instruire corespunzătoare privind
tematica schimbărilor climatice
Se va ţine seama, in elaborarea APCCE şi de schimbările
instituţionale ce sunt preconizate a avea loc in domeniul educaţiei,
la nivel naţional. Astfel, este planificat un proces de
descentralizare până la nivel de liceu, ceea ce va conferi în viitor un rol
important consiliilor locale. Programele şcolare existente vor trebui
examinate pentru a vedea cum ar putea fi cel mai bine incluse principalele
aspecte legate de schimbările
climatice.
|
3. Descrierea acţiunii:
|
Se va stabili cadrul instituţional, ce
are in vedere, în special, în conceperea, implementarea şi monitorizarea
APCCE, legate de includerea aspectelor privind schimbările climatice în
educaţie. MMGA şi MEdC vor înfiinţa un sub-comitet in cadrul CNSC special
pentru Educaţie (similar cu sub-comitetul pentru adaptare), care să răspundă
de realizarea APCCE. Cooperarea privind APCCE dintre MMGA şi MEdC va trebui
materializată, eventual ca anexă la protocolul de cooperare existent dintre
MMGA şi MEdC.
APCCE se va avea in vedere includerea
tematicii privind schimbările climatice in curricula şcolara primara,
gimnaziala, pre-universitara si universitare şi va include următoarele:
A) Dezvoltarea unor iniţiative pilot. Acestea vor include elaborarea de materiale de instruire şi pregătirea profesorilor din şcolile (primare şi liceale)
sau universităţile alese ca parte a proiectului pilot. Planificarea şi
implementarea acestor acţiuni, se va efectua cel mai probabil de către
ONG-uri de mediu, care dispun deja de experienţă în
acest domeniu.
B) Identificarea si stabilirea modului in care tematica privind
schimbările climatice este introdusa in curricula şcolara primara,
gimnaziala, pre-universitara si universitare, la nivel naţional. Activitatea va include: identificarea si
stabilirea modului in care tematica privind schimbărilor climatice va fi introdusa
în programa existentă, instruirea profesorilor în acest domeniu şi elaborarea
manualelor şi materialelor adecvate.
C) Elaborarea a două cursuri postuniversitare cu tematici
diferenţiate privind schimbările climatice şi implementarea acestora universităţi
diferite (private sau publice): unui axat pe
aspectele tehnice ale reducerii emisiilor de GHG şi/sau adaptarea la efectele
schimbărilor climatice şi celălalt axat pe aspectele
politice/instituţionale/socio-economice ale politicii internaţionale în
domeniul schimbărilor climatice. Identificarea şi selecţia universităţilor se
va face pe baza de licitaţie de oferte.
D) Participarea mai activa la acţiunile de cooperare
internaţională privind educaţia în domeniul schimbărilor climatice. Ministerele implicate, împreună cu instituţiile de învăţământ şi
ONG-urile vor identifica modalităţi prin care se poate intensifică cooperarea
internaţionala. Scopul acestei acţiuni este de a beneficia de experienţa
internaţionale, de a dezvolta legaturi cu reţelele internaţionale şi, pe
cât posibil de a accesa surse de finanţare internaţionale pentru
implementarea APCCE.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MEdC, MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub
coordonarea sa si cu alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termene de implementare a acţiunii:
|
Stabilirea cadrului instituţional: Martie 2006
A) Iniţiere: Septembrie 2006
B) Decembrie 2006
C) Octombrie 2007
D) Iniţiere: Martie 2006
Elaborarea integrală a APCCE: Decembrie 2007
|
6. Resurse necesare pentru
implementarea acţiunii:
|
A) 1 persoană MMGA, 1 persoană MEdC şi 1 persoană ANPM.
Finanţare: 178.500 RON din surse externe.
B) 1 persoană MMGA, 1 persoană MEdC şi 1 persoană ANPM.
Finanţare: 357.000 RON de la bugetul de stat sau din surse externe.
C) 1 persoană MMGA şi 1 persoană MEdC. Finanţare: 176.500 RON
din surse externe sau de la bugetul de stat.
D) 1 persoană MMGA şi 1 persoană MEdC.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Efectele PACCE pot fi împărţite în două categorii:
1. Pe termen lung acţiunea conduce la creşterea conştientizării
publicului larg, înţelegerea necesităţii implementării acţiunilor de
reducere a emisiilor de GHG şi adaptarea la schimbări climatice.
2. Totodată, activitatea va asigura profesionişti calificaţi
capabili să contribuie la implementarea angajamentelor internaţionale privind
schimbările climatice.
|
7.2 Conştientizarea publicului cu privire la
schimbările climatice
|
1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea
acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează
necesitatea intensificării activităţilor de conştientizare a publicului si
îmbunătăţirea participării publicului la luarea deciziei în domeniul
schimbărilor
climatice, în România.
Un domeniu
important de acţiune identificat în acest sens este cel al campaniilor de
conştientizare a publicului cu privire la schimbările climatice, destinate
factorilor interesaţi precum administraţia publică, comunitatea oamenilor de
afaceri, ONG-uri de mediu şi mass-media.
|
2. Detalierea lipsurilor
existente şi a necesităţii de acţiune:
|
Conştientizarea publică specifica a aspectelor legate de
schimbări climatice a lipsit pana acum în
România, problematica aceasta ajungând, în special, în atenţia
mass-media şi a publicului în cazul
apariţiei unor fenomene meteorologice extreme, precum
inundaţiile. Producereaii unor astfel de
calamităţi naturale severe în ultimii ani reprezintă o
oportunitate pentru sensibilizarea publicului
privind posibilele efecte ale schimbărilor climatice în viitor.
Conştientizarea publicului ar trebui să vizeze doua componente
majore de răspuns la efectele
schimbărilor climatice: pe de o parte ameliorarea acestora prin
limitarea emisiilor de GHG şi pe de
altă parte reducerea impactului prin implementarea unor măsuri de
adaptare.
MMGA si alte ministere implicate au
utilizat diferite canale de diseminare a informaţiilor cu privire
la schimbări climatice, între care organizarea unor dezbaterii,
seminarii şi actualizarea paginii de
internet. Insă, informaţiile au vizat în mare factorii interesaţi
imediat implicaţi şi doar într-o
măsură
limitată publicul larg.O contribuţie importantă la diseminarea informaţiilor au avut-o
ONG-urile de
mediu, care au produs o serie de publicaţii informative pe teme
de schimbări climatice şi aspecte
asociate, precum influente ale domeniilor
energie şi transport.
In general, activităţile legate de conştientizarea publicului au
fost restricţionate datorita lipsei de
finanţare.
|
3.
Descrierea acţiunii:
|
Activităţile de conştientizare care vor fi dezvoltate în cadrul
acestei acţiunii se vor referi la conştientizarea publicului larg, în timp ce activităţile de
conştientizare privind aspectele specifice (de ex. conştientizarea factorilor
din industrie cu privire la UE ETS) din domeniul schimbărilor climatice vor
fi tratate în cadrul acţiunilor sus menţionate din PNASC. Fiecare iniţiativă
de conştientizare a publicului
larg va trebui să ţină seama de caracteristicile grupului ţintă, precum
vârsta, nivelul de cunoştinţe, interesul, locul geografic, sectorul economic
etc.
Abordarea activităţii va urmări două direcţii:
A) Conştientizare prin mass media
Imbunătăţirea calităţii şi cantităţii de informaţii transmise de
mass-media este un mijloc eficient de a sensibiliza publicul larg si poate fi
realizată prin:
1 Identificarea instituţiei responsabile cu gestionarea
acţiunii. Aceasta va fi o companie de mass media/PR din sectorul privat, de
preferinţă cu experienţă în domeniul mediului.
2 Infiinţarea unui sub-comitet cu reprezentanţi ai
ministerelor/agenţiilor, ONG-urilor şi mass media care să elaboreze si sa
dezvolte acţiunile de informare.
3 Elaborarea unor pachete informative pentru presă în limba
română cu privire ia politicile privind schimbările climatice în România şi
în Uniunea Europeană.
4 Organizarea de seminarii pentru
instruirea jurnaliştilor pe teme de schimbări climatice. Scopul seminariilor
va fi îmbunătăţirea înţelegerii aspectelor legate de problematica
schimbărilor climatice în vederea unei abordări profesioniste a aspectelor
legate de acest subiect în mass-media.
5 Realizarea de acorduri de colaborare între MMGA/MEdC,
reţele TV şi radio, publice şi private, ziare şi reviste. In particular,
activitatea de promovare prin programe TV şi radio privind aspecte
referitoare la problematica schimbărilor climatice (ex: includerea în
buletinele meteo a unor explicaţii
privind schimbările climatice).
B) Conştientizarea publicului prin alte măsuri
Se va stabili si un program pentru conştientizarea publicului
prin intermediul altor măsuri. Multe dintre aceste activităţi de
conştientizare vor fi iniţiate, in principal, de ONG-uri, dar şi de alte instituţii publice, precum APM-uri sau centre de informare a publicului.
Intre măsurile eligibile se pot număra utilizarea unei game de
mijloace diferite precum realizarea unor manuale, broşuri informative, jocuri
demonstrative, manifestări publice, concursuri tematice la nivel local,
regional sau naţional.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
|
MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub
coordonarea sa, ONG-uri de mediu, si alte ministere şi instituţii cu
responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termene de implementare
a acţiunii:
|
A: Decembrie 2006
B: permanent
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
|
A) 1 persoană MMGA şi 1 persoană ANPM. Finanţare de la bugetul
de stat sau din surse externe pentru managementul acţiunii (35.700 RON),
pachete informative (71.400 RON), seminarii de instruire (2 x 53.550=107.100
RON), promovare prin programe TV şi radio (357.000 RON).
B) 1 persoană MMGA şi 1 persoană ANPM. Finanţare: 105.900 RON,
de la bugetul de stat său din surse externe.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
|
Efectele conştientizării publicului cu privire la problematica schimbărilor climatice pot fi directe
şi/ sau indirecte:
1. Efectele directe, potenţiale, rezultate in urma unei
campanii de conştientizare ar fi acţiunile active întreprinse de persoane,
instituţii şi companii în privinţa limitării emisiilor de GHG şi/sau luarea
în considerare a adaptării la schimbările climatice în planificarea
activităţii.
2. Efectele indirecte, potenţiale, s-ar materializa prin din
sprijinul populaţiei acordat in elaborarea si implementarea politicilor şi
măsurilor de limitare a emisiilor de GHG sau de adaptare, pe viitor, la
schimbările climatice.
|
7.3 Imbunătăţirea accesului la informaţii şi a participării
publicului
|
1. Prevederea relevantă din
SNSC care justifică includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul
10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează
necesitatea îmbunătăţirii accesului la informaţii şi a participării
publicului la luarea deciziei în domeniul schimbărilor climatice în România.
In acelaşi timp, SNSC menţionează că, participarea publicului la
stabilirea politicilor referitoare la schimbări climatice este importantă şi
menţionează ca implementarea acestora implică şi afectează sectorul public,
companiile şi populaţia, necesitând o mai mare cunoaştere din partea
publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor.
|
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
0 serie de prevederi ale UNFCCC şi ale KP
precum şi cerinţele UE conţin reguli specifice privind rolul şi drepturile
societăţii civile. Deşi abordările variază, există o serie de cerinţe şi
proceduri definite de participare a publicului la luarea deciziilor privind
problematica schimbărilor climatice. Participarea publicului la luarea
deciziilor necesită o bază solidă de cunoaştere din partea acestora, acces la
informaţii precum şi implicarea factorilor interesaţi în procesul decizional.
Important in acest sens este accesul in timp util la informaţiile privind
schimbările climatice, acest lucru fiind o precondiţie pentru participarea
activa a publicului în luarea deciziilor in acest domeniu. Această acţiune
vine în sprijinul implementării reglementarilor existente, precum Legea nr.
544 privind accesul la informaţii, angajamentele României prin semnarea Convenţiei
de la Aarhus, HG nr. 1115/2002 privind liberul acces la informaţii şi
Ordinul MMGA nr. 1182/2002 privind culegerea, procesarea şi diseminarea
informaţiilor de mediu.
Procedurile de participare a publicului
în procesul de luare a deciziei referitoare la implementarea mecanismelor
flexibile prevăzute de KP trebuie clar specificate şi reglementate. Aceste
aspecte vor fi luate în considerare, in special, atunci se vor realiza
implementarea acţiunilor specifice referitoare la mecanismele flexibile.
|
3. Descrierea acţiunii:
A) Realizarea unei liste în format electronic a locurilor unde
se pot accesa informaţii legate de schimbările climatice cum ar fi cercetări finalizate şi în curs de dezvoltare, impact şi
adaptare, mecanisme flexibile prevăzute de KP, conştientizare şi educaţie,
puncte focale stabilite în diferite instituţii. Lista va fi utilă,
între altele, personalului guvernamental, APM-urilor, ONG-urilor,
institutelor de cercetări şi publicului larg. Se va tipări şi distribui un
pliant cuprinzând această listă. Ghidul complet va fi publicat pe pagina de
internet a MMGA.
B) Infiinţarea unei pagini de internet dedicată special
domeniului schimbărilor climatice
care va asigura accesul rapid la informaţii
actualizate referitoare la toate aspectele importante legate de problematica
schimbărilor climatice, inclusiv raportări naţionale, inventare de emisii,
mecanisme flexibile prevăzute de KP, Directiva 2003/87/CE, impact şi
adaptare, politici şi măsuri de limitare a emisiilor de GHG, conştientizare
şi educaţie. Pagina de internet va asigura accesul la documentaţia
referitoare la politica României în domeniul schimbărilor climatice.
|
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
ANPM şi MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub
coordonarea sa si alte instituţii cu responsabilităţi in domeniu.
|
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Decembrie 2006 - Februarie 2007
|
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
A) 1 persoană ANPM. B) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM (1
persoană permanent pentru actualizarea zilnică a paginii de internet).
Finanţare: 35.500 RON din surse externe.
|
7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
Participarea semnificativă a principalilor
factori interesaţi este esenţială pentru elaborarea şi implementarea
eficientă a politicilor naţional referitoare la schimbări climatice.
Participarea publicului se va realiza în toate fazele procesului, de la
elaborarea de politici şi măsuri, până la implementarea lor efectivă şi la
monitorizarea acestora. Accesul la informaţii şi transparenţa în luarea
deciziilor reprezintă o garanţie că eforturile realizate in acest sens sunt
bine directionate, în avantajul dezvoltării socio-economice
a României.
|
|