HOTARARE Nr. 1877 din 22
decembrie 2005
pentru aprobarea Planului national de actiune privind schimbarile climatice
(PNASC)
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 110 din 6 februarie 2006
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Articol unic. - Se aproba Planul national de actiune privind schimbarile
climatice (PNASC), prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
p. Ministrul administratiei si internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul agriculturii,
padurilor si dezvoltarii rurale,
Nicolae Flaviu Lazin,
secretar de stat
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
PLANUL NATIONAL
de actiune privind schimbarile climatice (PNASC)
Abrevieri
AA - Cantitatea Atribuita
AAU - Unitate a Cantitatii Atribuite
AFM - Administratia Fondului de Mediu
ANPM - Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
ANM - Administratia Nationala de Meteorologie
ANRE - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei
APCCE - Plan de Actiune privind Schimbarile Climatice si Educatie
APM - Agentia pentru Protectia Mediului
ARPM - Agentia Regionala de Protectie a Mediului
ARCE - Agentia Romana pentru Conservarea Energiei
CDM - Mecanism de Dezvoltare Curata
CS - State Candidate la aderare
CET - Centrale Electrice si de Termoficare
CG - Certificate Verzi
CNSC - Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice
EA - Agentia Europeana de Acreditare
ERU - Unitate de Reducere a Emisiilor
ETS UE - Schema UE de comercializare a emisiilor
GHG - Gaze cu efect de sera
GIS - Schema verde de investitii
ICAS - Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice
ICIM - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia
Mediului - ICIM Bucuresti
ICPA - Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie
INS - Institutul National de Statistica
ISPE - Institutul de Studii si Proiectari Energetice
IEE - Energie inteligenta pentru Europa (Program)
IPPC - Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii
JI - Implementare in Comun
KP - Protocolul de la Kyoto
LULUCF - Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizarii terenurilor si
Silvicultura
MAI - Ministerul Administratiei si Internelor
MAPDR - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
MEC - Ministerul Economiei si Comertului
MEdC - Ministerul Educatiei si Cercetarii
MMGA - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
MRG - Ghid de Monitorizare si Raportare
MRV - monitorizare, raportare, verificare
MTCT - Ministerul Transportului, Constructiilor si Turismului
NAP - Plan National de Alocare
PIN - Document de prezentare initiala a proiectului JI
PNASC - Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice
RENAR - Asociatia Romana de Acreditare
RES - Surse de energie regenerabila
SCA - sub-comitet in domeniul adaptarii in cadrul CNSC
SNSC - Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice
TGC - Certificate Verzi Tranzactionabile
UNFCCC - Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice
UNCCD - Conventia Natiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii
UNCBD - Conventia Natiunilor Unite privind Conservarea Diversitatii
Biologice
Partea I - Fundamentarea PNASC
1. Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice
Guvernul Romaniei a adoptat, in iulie 2005, prin Hotararea Guvernului nr.
645/2005 prima Strategie Nationala privind Schimbarile Climatice (SNSC). Cu
ajutorul acestei Strategii, Romania face primii pasi in directia unui efort
national concentrat si coordonat pentru implementarea politicilor din acest
domeniu in perioada 2005 - 2007, in vederea limitarii emisiilor de gaze cu efect
de sera si a pregatirii masurilor de adaptare la efectele posibile ale
schimbarilor climatice.
Conform prevederilor din SNSC, s-a elaborat Planul national de actiune
privind schimbarile climatice (PNASC) care include actiunile concrete menite sa
asigure indeplinirea obiectivelor generale si specifice prezentate in SNSC, ce
vor fi dezvoltate in Romania, in perioada 2005 - 2007.
2. Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice
PNASC este principalul instrument de implementare a SNSC si stabileste
modul in care se vor raporta progresele realizate in implementare. PNASC
desemneaza sarcini si responsabilitati pentru fiecare institutie implicata si
identifica actorii principali pentru fiecare actiune specifica si sarcina
aferenta. PNASC prevede termene clare pentru actiunile ce urmeaza sa fie
intreprinse si identifica potentialele surse de finantare a actiunilor
specifice.
Similar cu SNSC, PNASC a fost elaborat sub coordonarea Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) de catre consultanti romani si straini
cu contributia principalilor factori interesati, cum ar fi: ministere,
institute de cercetari, agentii, sectorul privat, ONG-uri si experti in
domeniu, in cadrul unui proiect de asistenta tehnica finantat de Agentia Daneza
pentru Protectia Mediului. Participarea tuturor factorilor interesati a avut o
importanta vitala in elaborarea PNASC, deoarece angajamentul partilor
responsabile cu implementarea viitoare a acestuia este esential.
3. Privire generala asupra PNASC
PNASC este compus din doua parti: Partea I - Fundamentarea PNASC si Partea
a II-a - Detalierea actiunilor ce vor fi intreprinse in cadrul PNASC. In prima
parte sunt prezentate considerentele generale ce au stat la baza elaborarii
documentului, modul de lucru si graficul de timp pentru implementarea acestuia
si monitorizarea si actualizarea PNASC. In acelasi timp, partea I cuprinde
structura fiselor de actiune si prezentarea tuturor actiunilor incluse in
PNASC.
Partea a doua a PNASC prezinta detaliat actiunile dezvoltate in urma
intalnirilor celor 4 Grupuri de lucru infiintate pentru elaborarea acestui
document. Grupurile de lucru au avut ca teme principale: Cerintele generale de
raportare si inventarul national de emisii de GHG (Grupul 1); Mecanismele
"Implementare in comun" (JI) si "Schema de investitii
verzi-GIS" (Grupul 2); EU ETS (Directiva 2003/87/CE), politici si masuri
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (Grupul 3); adaptarea la
efectele schimbarilor climatice, constientizare, educatie si participarea
publicului (Grupul 4). La inceputul partii a II-a sunt prezentate si cele 2
actiuni intersectoriale: modificarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 privind
infiintarea si functionarea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice si
intarirea capacitatii institutionale la nivelul structurilor administratiei
publice implicate in implementarea PNASC.
4. Grafic de timp pentru implementarea PNASC
Implementarea PNASC se va realiza pana la sfarsitul anului 2007 (in
conformitate cu actiunile prezentate in Partea a II-a) tinand seama de
obligatiile asumate de Romania prin Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea
Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) si
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto (KP) si a celor
asumate in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. La evaluarea
efectelor preconizate ale PNASC, a fost abordata o perspectiva mai indelungata,
respectiv pana la sfarsitul primei perioade de angajament a KP, in 2012.
5. Monitorizarea si actualizarea PNASC
Monitorizarea progreselor implementarii
MMGA va face public, anual, un raport cu privire la stadiul implementarii
PNASC. Rezultatele monitorizarii progreselor implementarii vor fi aduse la
cunostinta membrilor Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice (CNSC).
Actualizarea PNASC
PNASC este un instrument dinamic ce va fi actualizat periodic impreuna cu
SNSC, pentru a optimiza deciziile privind politicile si masurile din domeniul
schimbarilor climatice, astfel incat acesta sa se adapteze la evolutia
economica a Romaniei. Ambele documente vor fi actualizate in 2007, inainte de
inceperea primei perioade de angajament prevazute de KP, 2008 - 2012.
6. Structura fiselor de actiune
Actiunile detaliate prezentate in partea a II-a a PNASC au fost elaborate
pe baza unui format standard al fiselor de actiuni pentru toate grupurile de
lucru infiintate pentru elaborarea PNASC.
Structura fiselor de actiuni este urmatoarea:
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune.
3. Descrierea actiunii.
4. Institutia/institutiile responsabile cu implementarea actiunii.
5. Termenul/termenele de implementare a actiunii.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii.
7. Lista fiselor de actiune
Fisele de actiune detaliate sunt prezentate in partea a II-a a PNASC si
structurate pe 7 capitole, dupa cum urmeaza:
CAPITOLUL 1
Aspecte intersectoriale
Actiunea 1.1 - Modificarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 privind
infiintarea CNSC
Actiunea 1.2 - Intarirea capacitatii institutionale in administratia
publica
CAPITOLUL 2
Obligatii privind raportarea la nivel international
Actiunea 2.1 - Imbunatatirea Sistemului National de estimare a emisiilor
de GHG
Actiunea 2.1.1 - Elaborarea si aprobarea procedurii specifice pentru
realizarea inventarului national al emisiilor de GHG
Actiunea 2.1.2 - Realizarea anuala si transmiterea la termen a
inventarului national al emisiilor de GHG
Actiunea 2.1.3 - Stabilirea unor factori de emisie si parametri nationali
si a unor metode nationale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite
din diferite activitati
Actiunea 2.2 - Infiintarea Registrului National
Actiunea 2.3 - Elaborarea celei de-a Patra Comunicari Nationale a Romaniei
la Secretariatul UNFCCC si transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Actiunea 2.4 - Intocmirea Raportului din 2005 privind Progresele
Demonstrabile realizate in implementarea Protocolului de la Kyoto si
transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Actiunea 2.5 - Pregatirea Raportului Cantitatii Atribuite in baza KP si
transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Actiunea 2.6 - Pregatirea negocierilor si actiunilor post-2012
CAPITOLUL 3
Impact si adaptare la schimbari climatice
Actiunea 3.1 - Intarirea cooperarii dintre autoritati, institute si alti
factori implicati in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice
Actiunea 3.2 - Construirea bazelor adaptarii: Studiu de scenarii si
definire a domeniului
Actiunea 3.3 - Elaborarea Planului National de Actiune pentru Adaptare
(PNAA)
Actiunea 3.4 - Planificarea Programului de cercetari privind adaptarea la
schimbari climatice (CCARP)
Actiunea 3.5 - Instrumente de decizie pentru planificarea adaptarii prin
prisma experientei
CAPITOLUL 4
Mecanisme flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto
Actiunea 4.1 - Elaborarea ghidului privind pregatirea si aprobarea
proiectelor JI pe baza Modului II
Actiunea 4.2 - Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
Actiunea 4.3 - Elaborarea si aprobarea criteriilor de eligibilitate si a
domeniilor prioritare pentru proiectele JI
Actiunea 4.4 - Cadrul si fundamentarea implementarii unei Scheme de
Investitii Verzi-GIS
Actiunea 4.5 - Implementarea propriu-zisa a unei GIS
CAPITOLUL 5
Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii
Actiunea 5.1 - Evaluarea necesitatilor institutionale si stabilirea
cadrului institutional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE modificata de
Directiva 2004/101/CE
Actiunea 5.2 - Aprobarea legislatiei primare de transpunere a Directivei
2003/87/CE, amendate de Directiva 2004/101/CE
Actiunea 5.3 - Aprobarea legislatiei secundare: Ghid de monitorizare si
raportare. Acreditarea organismelor de verificare
Actiunea 5.4 - Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP
Actiunea 5.5 - Pregatirea si aprobarea Planului National de Alocare (NAP)
pentru perioada 2007 - 2012; adoptarea oficiala a NAP; emiterea autorizatiilor
Actiunea 5.6 - Comunicarea cu viitorii participanti
CAPITOLUL 6
Politici si masuri pentru reducerea emisiilor de GHG
Actiunea 6.1 - Intensificarea participarii Romaniei la Programul
"Energie inteligenta pentru Europa"
Actiunea 6.2 - Promovarea productiei de energie din surse regenerabile
Actiunea 6.3 - Promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de
energie
Actiunea 6.4 - Promovarea sistemelor de cogenerare si a eficientei
energetice in sistemele de incalzire centrala
Actiunea 6.5 - Gestionarea emisiilor de GHG provenite din transport
Actiunea 6.6 - Promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor
de deseuri
Actiunea 6.7 - Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor
si silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
CAPITOLUL 7
Constientizare, educatie si participarea publicului
Actiunea 7.1 - Elaborarea Planului de Actiune privind Schimbarile
Climatice si Educatia (APCCE)
Actiunea 7.2 - Constientizarea publicului cu privire la schimbarile
climatice
Actiunea 7.3 - Imbunatatirea accesului la informatii si a participarii
publicului
Partea II - Descrierea actiunilor PNASC
1. Aspecte intersectoriale
1.1 Modificarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 privind infiintarea si
functionarea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea a fost inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2
(Cadrul institutional) si are are un caracter intersectorial cu implicatii in
toate activitatile din domeniul schimbarilor climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Hotararea Guvernului nr. 1275/1996 privind infiintarea si functionarea
Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice (CNSC) a fost elaborata in 1996,
inainte de aparitia Protocolului de la Kyoto (KP) si astfel trebuie modificate
sarcinile, structura si regulamentul de functionare a acesteia.
In 2005 s-a stabilit prin Hotararea Guvernului nr. 750/2005 restructurarea
Consiliilor Interministeriale si reducerea numarului acestora la 11. CNSC este
in subordinea Consiliului Interministerial pentru agricultura, dezvoltare
rurala si mediu.
3. Descrierea actiunii:
Modificarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 privind infiintarea CNSC
potrivit noii structuri de subordonare si includerea actiunilor si
angajamentelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto si acquis-ul comunitar.
Lista institutiilor participante si nivelul de reprezentare al acestor
institutii vor fi modificate in consecinta. Se vor include sarcini noi care sa
corespunda activitatilor stipulate prin noua legislatie in vigoare. La prima
intrunire a CNSC de dupa aprobarea HG prin care se modifica CNSC, vor fi
adoptate noua structura si noul regulament de functionare al acesteia. La
elaborarea HG este necesar sa fie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- Stabilirea legaturilor organizationale intre Consiliul Interministerial
pentru agricultura, dezvoltare rurala si mediu si CNSC;
- Stabilirea structurii organizatorice a CNSC, respectiv
- ministerele si institutiile participante
- sub-comitetele din cadrul CNSC, de ex. pentru adaptare, pentru UE ETS,
pentru JI
- membrii sub-comitetelor
- Competentele decizionale ale CNSC
- Resurse financiare si umane necesare
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, impreuna cu alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Actiunea nu necesita resurse financiare si umane suplimentare.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Modificarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 privind infiintarea si
functionarea CNSC va asigura coerenta promovarii si implementarii politicilor
privind schimbarile climatice in toate sectoarele de activitate.
1.2 Intarirea capacitatii institutionale in administratia publica
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea a fost inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2
(Cadru institutional) si 11.1 (Resurse necesare pentru implementarea SNSC) si
are un caracter intersectorial cu implicatii in toate activitatile din domeniul
schimbarilor climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Personal insuficient si fara experienta la nivelul MMGA si ANPM pentru
gestionarea domeniului schimbarilor climatice. La nivelul celorlalte ministere,
in cadrul compartimentelor de protectia mediului, acolo unde aceste
compartimente sunt prevazute in structura organizatorica, nu exista personal cu
atributii in domeniul schimbarilor climatice. De asemenea, autoritatile locale
si regionale de protectia mediului nu au prevazute atributii in domeniul
schimbarilor climatice.
3. Descrierea actiunii:
Potrivit strategiei de personal a MMGA, colectivul de schimbari climatice
din cadrul Directiei politici de mediu, protectia atmosferei, schimbari
climatice, (MMGA) va fi format din 5 persoane, iar ANPM va avea o Directie de
protectia atmosferei si schimbari climatice operationala formata din 15
persoane.
La nivelul ministerelor cu responsabilitati in implementarea SNSC si
PNASC, se va nominaliza directia si persoana din cadrul acesteia ce are
responsabilitati in domeniu. La nivelul fiecarei agentii regionale si locale de
protectia mediului se va nominaliza o persoana cu responsabilitati in domeniul
schimbarilor climatice. Se va avea in vedere si imbunatatirea cunostintelor
prin organizarea de instruiri, pe teme de interes in functie de
responsabilitatile fiecarei autoritati in implementarea politicilor in domeniul
schimbarilor climatice.
MMGA va institui un sistem de informare operativ privind manifestarile
internationale in domeniu, in scopul imbunatatirii cunostintelor specialistilor
din structurile administratiei publice.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu ANPM, MEC, MAI, MAPDR, MTCT, MEdC, Institutul National de
Administratie si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Martie 2006 pentru aspectele legate de personal, respectiv angajarea si
redistribuirea de personal pentru autoritatile de mediu si nominalizarea
persoanelor cu atributii in domeniul schimbarilor climatice pentru celelalte
autoritati.
Iulie 2006 pentru elaborarea Programului de instruire, in tara, potrivit
necesitatilor institutiilor implicate. Instruirile se vor realiza in perioada
2006 - 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resursele bugetare pentru aspectele legate de personal si, in functie de
disponibilitati, surse externe pentru asigurarea instruirilor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Cresterea eficientei autoritatilor publice in ceea ce priveste elaborarea
si implementarea politicilor din domeniul schimbarilor climatice in strategiile
sectoriale, in concordanta cu evolutiile politicilor din domeniu pe plan
european si international.
2. Obligatii privind raportarea la nivel international
2.1 Imbunatatirea Sistemului National de estimare a emisiilor de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea a fost inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2
(Obiective specifice) si capitolul 7.2 (Sistemul National de estimare a
emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
In concordanta cu art. 5 al KP, Romania va trebui sa aiba, nu mai tarziu
de un an inainte de inceputul primei perioade de angajament (2007), un sistem
national pentru estimarea emisiilor antropice de la surse si a absorbtiilor
prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal.
Liniile directoare pentru astfel de sisteme nationale au fost negociate si
prezentate in Decizia 20/CP.7 si in anexa la Decizia -/CMP.1 (Articolul 5.1).
In acelasi timp sistemul trebuie sa fie in concordanta cu Decizia UE nr.
280/2004/CE referitoare la stabilirea unui mecanism pentru monitorizarea
emisiilor de GHG.
Problema principala o constituie termenul stabilit pentru transmiterea
tuturor inventarelor anuale de emisii de GHG intocmite pentru perioada dintre
anul de baza si anul respectiv minus doi ani, care este 15 aprilie pentru
Secretariatul UNFCCC si 15 ianuarie pentru Comisia Europeana. Incepand din
2007, Romania va trebui sa se conformeze termenului CE pentru ca inventarul
national sa poata fi inclus in inventarul UE, care trebuie depus la
Secretariatul UNFCCC pana la 15 aprilie.
Sistemul national de estimare a emisiilor de GHG reprezinta unul dintre
criteriile de eligibilitate pentru aplicarea mecanismelor flexibile prevazute
in KP (JI Modul I si IET) si o pre-conditie pentru mai multe actiuni din
prezentul Plan de Actiune.
In Romania exista, in prezent, un sistem national de estimare a emisiilor
de GHG care a fost utilizat in ultimii patru ani pentru elaborarea inventarelor
nationale in formatul solicitat de Secretariatul UNFCCC. Inventarele au fost
intocmite pe baza unei proceduri simple de catre institutiile aflate in
subordinea sau in coordonarea MMGA. Acest sistem national nu se bazeaza inca pe
o baza legala destinata exclusiv acestui subiect, Romania neavand in prezent o
procedura de lucru aprobata pentru sistemul national de estimare a emisiilor de
GHG.
3. Descrierea actiunii:
Sistemul national trebuie sa includa toate aspectele institutionale,
juridice si procedurale din Romania pentru estimarea emisiilor antropice de la
surse si a absorbtiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de
Protocolul de la Montreal, precum si pentru raportarea si arhivarea
informatiilor privind inventarele.
Sistemul national trebuie proiectat si operat astfel incat:
- sa asigure transparenta, compatibilitatea (coerenta), comparabilitatea,
acuratetea si includerea tuturor informatiilor cerute in inventarele nationale;
- sa asigure calitatea inventarelor prin planificarea, pregatirea si
managementul activitatilor necesare elaborarii si actualizarii inventarului
national;
- sa sprijine indeplinirea angajamentelor asumate de Romania prin
ratificarea KP.
Actiunile propuse in cadrul acestei activitati generale sunt cele
detaliate in fisele de actiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 si 2.1.3. Aceste
actiuni subsecvente pot fi intreprinse separat sau ca sub-componente ale
aceluiasi proiect general, in functie de resursele disponibile.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ANPM, ICIM, ICAS, ISPE, INS,
ICPA si institute din domeniile pajisti, viticultura si pomicultura, potrivit
actiunilor 2.1.1, 2.1.2 si 2.1.3 si alte institutii cu responsabilitati in
domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
766.150 RON pentru cele 3 actiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 si 2.1.3, ce se
refera, in special la consultanta internationala si locala.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Posibilitatea implementarii mecanismelor flexibile conform KP si
avantajele oferite de acestea ar putea fi mai bine estimate. Imbunatatirea
estimarii emisiilor de GHG si a capacitatii de analiza si elaborare a
proiectiilor privind evolutia emisiilor de GHG.
Activitatile si masurile interne de reducere a intensitatii carbonului in
economia nationala ar putea fi specificate mai clar factorilor interesati
pentru a evidentia avantajele acestora.
Romania va ocupa o pozitie mai puternica in negocierile viitoare ale
regimului international privind schimbarile climatice dupa 2012 si noile
obligatii, bazate pe o mai buna intelegere a tendintelor viitoare ale emisiilor
de GHG.
2.1.1 Elaborarea si aprobarea procedurii specifice pentru realizarea
inventarului national al emisiilor de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective
specifice) si capitolul 7.2 (Sistemul national de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Nu exista pana in prezent un cadru legal si procedural specific pentru estimarea
emisiilor de GHG. In pregatirea inventarelor nationale ale emisiilor de GHG
s-au folosit diferite prevederi legale (ca de exemplu Hotararea Guvernului nr.
586/2004 privind infiintarea si organizarea sistemului national de evaluare si
gestionare integrata a calitatii aerului) precum si o procedura simpla
coordonata de MMGA si desfasurata mai ales de ICIM si ANPM.
Avand in vedere termenul strict de transmitere a inventarului incepand din
2007 (15 ianuarie in anul X pentru inventarul anului X - 2, impreuna cu
recalcularea tuturor inventarelor transmise anterior), pe care Romania va
trebui sa-l respecte ca Stat Membru UE, procedura specifica pentru sistemul
national de estimare a emisiilor de GHG va trebui elaborata in 2006 si aprobata
prin H.G.
3. Descrierea actiunii:
Procedura specifica pentru sistemul national de estimare a emisiilor de
GHG are ca principal scop stabilirea cadrului institutional, legal si
procedural privind realizarea inventarului national al emisiilor de GHG.
Procedura va consta din trei parti:
I. Planificare
- Desemnarea unei entitati/organizatii nationale unice responsabile de
realizarea inventarului national;
- Definirea si stabilirea responsabilitatilor specifice in procesul de
elaborare a inventarului, inclusiv a celor referitoare la alegerea metodelor de
estimare a emisiilor, colectarea, procesarea si inregistrarea datelor,
asigurarea si controlul calitatii (QA/QC);
- Elaborarea planului QA/QC;
- Stabilirea procesului de aprobare oficiala a inventarului, inclusiv a
recalcularilor, inainte de transmiterea acestuia si a unei modalitati de
raspuns la observatiile si intrebarile aparute ca urmare a procesului de
revizuire;
II. Pregatire
- Identificarea categoriilor cheie (surse si absorbanti) in conformitate
cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice
Guidance);
- Estimarea emisiilor pe baza metodelor indicate in "Liniile
directoare revizuite in 1996, privind elaborarea inventarelor nationale de GHG
pregatite de IPCC" (1996 Revised IPCC Guidelines for GHG Inventories) si
in "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice
Guidance);
- Colectarea datelor necesare privind activitatile, procesele si factorii
de emisie pentru aplicarea metodelor de lucru selectate pentru estimarea
emisiilor;
- Estimarea cantitativa a gradului de incertitudine a inventarului pe
ansamblu si pentru fiecare categorie (surse si absorbanti);
- Recalcularea anuala a emisiilor de GHG transmise anterior, in cazul modificarii
oricarui parametru sau a metodei de lucru, in conformitate cu "Ghidul de
Bune Practici elaborat de IPCC";
- Compilarea inventarului national;
- Implementarea procedurilor generale de asigurare si control a calitatii
potrivit planului QA/QC;
III. Management
- Arhivarea anuala a inventarului si a documentatiei care a stat la baza
elaborarii inventarului;
- Punerea la dispozitia echipelor de revizuire a tuturor documentelor care
au stat la baza elaborarii inventarului;
- Stabilirea unei modalitati de raspuns la solicitarile de clarificare a
informatiilor din inventar ce ar putea aparea in diferite faze ale procesului
de revizuire.
4. Institutia/institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu ANPM si ICIM vor elabora procedura de lucru tinand seama
de responsabilitatile specifice ale ministerelor si institutiilor implicate:
MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ICAS, INS si alte institutii cu responsabilitati
in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
428.400 RON in care sunt cuprinse resursele umane si financiare, precum si
contributia MMGA si a institutiilor implicate.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea actiunii nu are efecte cantitative deoarece obiectivul
general al actiunii este acela de a indeplini cerintele de raportare ale
Romaniei la Secretariatul UNFCCC si la CE, dar realizarea actiunii va imbunatati
estimarea emisiilor de GHG si capacitatea de analiza si elaborare a
proiectiilor privind evolutia emisiilor de GHG.
2.1.2 Realizarea anuala si transmiterea la termen a inventarului national
al emisiilor de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective
specifice) si capitolul 7.2 (Sistemul national de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Incepand cu anul 2002, Romania transmite anual Secretariatului UNFCCC
inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat conform
metodologiei IPCC si utilizand un format de raportare comun tuturor tarilor.
Ultimul inventar national al Romaniei a fost transmis in 2005 si contine
estimarile emisiilor de gaze cu efect de sera pentru perioada 1989 - 2003.
Inventarul este elaborat pe baza documentului "Liniile directoare
revizuite in 1996, privind elaborarea inventarelor nationale de GHG pregatite
de IPCC", completat in anul 2002 de Ghidul de Bune Practici si
managementul incertitudinilor elaborat de IPCC (IPCC GPG) si pe baza Ghidului
de Bune Practici in ceea ce priveste utilizarea terenurilor, schimbarea
utilizarii terenurilor si silvicultura (LULUCF GPG), elaborat de IPCC in anul
2003. Intocmirea raportului inventarului national (NIR) se realizeaza conform
Ghidului UNFCCC de raportare si revizuire.
Principalul furnizor de date pentru elaborarea inventarului national este
Institutul National de Statistica (INS). In baza Protocolului de cooperare
incheiat in anul 2002 intre autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului si INS acesta din urma furnizeaza pe langa datele publicate in Anuarul
Statistic si in Balanta Energetica si alte date solicitate, necesare elaborarii
inventarului care nu sunt incluse in raportarile statistice anuale. In situatia
in care nu exista date centralizate la nivel national sau se urmareste
obtinerea unor informatii mai detaliate, se va solicita agentiilor teritoriale
de protectie a mediului obtinerea de date direct de la agentii economici, asa
cum a fost cazul estimarii emisiilor de HFC, PFC si SF_6.
Desi calitatea estimarii emisiilor de GHG s-a imbunatatit anual,
urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere:
- Stabilirea unor factori de emisie nationali pentru sursele cheie si a
unor metode nationale;
- Cresterea gradului de acoperire a inventarului, prin includerea
emisiilor de la anumite categorii de activitati care nu sunt estimate datorita
lipsei informatiilor;
- Elaborarea si implementarea unui sistem QA/QC;
- Estimarea cantitativa a incertitudinilor conform IPCC GPG.
3. Descrierea actiunii:
Pentru a putea indeplini cerintele privind raportarea inventarului
emisiilor de GHG, Romania trebuie sa adopte o serie de masuri de intarire a
capacitatii institutionale.
Principalul obiectiv al actiunii este intocmirea anuala a inventarului
national potrivit procedurii specifice de lucru a sistemului national de
estimare a emisiilor de GHG.
Inventarele nationale se raporteaza anual. In 2005, raportarea s-a facut
la inceputul lunii mai si a cuprins toate inventarele pentru perioada 1989 -
2003, conform cerintelor. In 2006, raportarea este programata pentru 15
aprilie, conform cerintelor UNFCCC. Raportul inventarului national (NIR), care
va fi intocmit in 2006, va trebui sa explice in mod specific, cum au fost
implementate recomandarile de imbunatatire a inventarului, formulate in
raportul de revizuire a inventarului, transmis in anul 2005 si sa arate
progresele realizate in perfectionarea aranjamentelor institutionale potrivit
ghidului UNFCCC.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA in colaborare cu ANPM, ICIM, ICAS si cu alte institutii responsabile
cu elaborarea anuala a inventarului.
5. Termenele de implementare a actiunii:
Septembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
107.100 RON pentru finalizarea si compilarea inventarului.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea actiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul actiunii
este de a indeplini cerintele de raportare la Secretariatul UNFCCC si la CE pe
care trebuie sa le respecte Romania. Realizarea actiunii va imbunatati
estimarea emisiilor de GHG si capacitatea de analiza si elaborare a
proiectiilor privind evolutia emisiilor de GHG.
2.1.3 Stabilirea unor factori de emisie si parametri nationali si a unor
metode nationale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite din
diferite activitati
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2
(Obiective specifice) si capitolul 7.2 (Sistemul national de estimare a
emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Pentru estimarea emisiilor de GHG, Romania utilizeaza "Liniile
directoare revizuite in 1996, privind elaborarea inventarelor nationale de GHG
pregatite de IPCC", completat in anul 2002 de "Ghidul de Bune
Practici si managementul incertitudinilor elaborat de IPCC", precum si
"Ghidul de Bune Practici in ceea ce priveste utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizarii terenurilor si silvicultura" (LULUCF GPG), elaborat
de IPCC in anul 2003.
In absenta unor metode de estimare si a unor factori de emisie nationali,
pana in prezent in Romania s-au utilizat, in principal, metodele si factorii de
emisie recomandati in aceste metodologii.
Unul dintre obiectivele generale ale procedurii specifice pentru sistemul
national de estimare a emisiilor de GHG, avut in vedere inca din faza de
planificare, se refera la identificarea tuturor modalitatilor de imbunatatire a
calitatii unor parametri, precum si a datelor privind activitatile, factorii de
emisie, metodele si alte importante elemente tehnice.
3. Descrierea actiunii:
Avand in vedere faptul ca, in ultima perioada Romania si-a indeplinit
cerintele de raportare a inventarelor si pentru a spori credibilitatea
estimarilor emisiilor de GHG, si a inventarului, este necesar ca in perioada
urmatoare sa se introduca mai multi factori de emisie nationali si metode de
calcul nationale pentru estimarea emisiilor provenite din diferite domenii si
activitati. Astfel de parametri bine fundamentati si care sunt reprezentativi
pentru Romania vor conduce la estimari mai precise ale emisiilor de GHG.
Institutiile responsabile, cu sprijinul unor institute de cercetare, vor
stabili si fundamenta, pe cat posibil, o serie de factori de emisie nationali
si metode nationale, cel putin pentru categoriile cheie identificate conform
"Ghidul de Bune Practici si managementul incertitudinilor elaborat de
IPCC".
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu ANPM, ICIM, ICAS si cu alte institutii cu
responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Sfarsitul anului 2007, datorita complexitatii actiunii.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
230.650 RON, pentru consultanta internationala si locala, in plus fata de
contributia MMGA si a institutiilor responsabile.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea actiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul actiunii
este de a indeplini cerintele de raportare la Secretariatul UNFCCC si la CE pe
care trebuie sa le respecte Romania. Realizarea actiunii va imbunatati
estimarea emisiilor de GHG si capacitatea de analiza si elaborare a proiectiilor
privind evolutia emisiilor de GHG.
2.2 Infiintarea Registrului National
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2
(Obiective specifice) si capitolul 7.4 (Infiintarea registrului national).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Necesitatea actiunii deriva din angajamentele asumate prin ratificarea KP,
Romania fiind obligata sa infiinteze si sa opereze un registru national pentru
urmarirea emiterii, detinerii, inlocuirii, anularii, retinerii si reportarii
unitatilor de emisii de gaze cu efect de sera (AAU-uri, RMU-uri, ERU-uri si
CER-uri), in concordanta cu prevederile art. 7.4 al KP, pentru a asigura contabilizarea
corecta si corespunzatoare a cantitatii atribuite, pentru a securiza reducerile
de emisii provenite de la proiecte de tip "Implementare in comun" si
pentru a indeplini cerintele de monitorizare, raportare si revizuire prevazute
de art. 7 si art. 8 ale Protocolului de la Kyoto.
3. Descrierea actiunii:
Infiintarea registrului national trebuie sa tina cont de cerintele de baza
privind registrul, definite in Decizia 19/CP.7, precum si de cerintele privind
datele tehnice din Decizia 24/CP.8. Totodata, registrul trebuie sa respecte
cerintele privind registrele necesare functionarii schemei UE de comercializare
a certificatelor de emisii (ETS UE), elaborate de CE si prezentate in Decizia
UE 2216/2004/CE.
In acest sens, Romania va utiliza experienta altor tari si "bunele
practici" privind infiintarea registrului national. Pe baza acestei
evaluari va fi ales formatul adecvat pentru registrul national, si vor fi
elaborate protocoalele si regulamentele pentru administratorul registrului. Inainte
de inceperea efectiva a operarii acestuia vor fi necesare o serie de teste
pentru operarea registrului.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA in cooperare cu ANPM, care a fost desemnata prin ordin al ministrului
mediului si gospodaririi apelor ca administrator al registrului national. In
cadrul asistentei tehnice si financiare oferite de DEPA, consultantii
internationali si locali ai proiectului vor organiza o serie de cursuri de
instruire pentru expertii romani insarcinati cu operarea registrului si pentru
operatorii romani (agenti economici) implicati in ETS UE.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Registrul national va trebui sa devina operational cel mai tarziu la 1
septembrie 2006 potrivit prevederilor KP. In conformitate cu prevederile ETS
UE, registrul trebuie sa fie functional cel mai tarziu la 31 decembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
In perioada 2005 - 2007 nu sunt prevazute resurse financiare de la bugetul
de stat pentru infiintarea si operarea registrului, avand in vedere asistenta
tehnica si financiara oferita din partea Agentiei Daneze pentru Protectia
Mediului (DEPA) pentru aceasta activitate, care va acoperi o parte importanta a
costurilor de achizitionare si operare pentru primii doi ani, instruire si
testare. Costurile sunt estimate la 714.000 RON, reprezentand achizitionarea de
software si consultanta locala si internationala, in plus fata de contributia
(resurse umane) MMGA si ANPM.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Nu vor exista efecte socio-economice sau de mediu tinand cont ca scopul
actiunii este acela de a asigura cele mai bune conditii pentru activitatile
prevazute prin KP si a celor desfasurate pe baza Directivei 2003/87/CE (ETS
UE). Totusi, indeplinirea acestei actiuni la termenul stabilit este o
pre-conditie a participarii Romaniei la ETS UE si la utilizarea mecanismelor
flexibile prevazute de KP.
2.3 Elaborarea celei de-a Patra Comunicari Nationale a Romaniei la
Secretariatul UNFCCC si transmiterea la Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1
(Angajamentele UNFCCC si Protocolul de la Kyoto) si capitolul 6.2 (Cadrul
institutional - responsabilitatile MMGA).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Necesitatea actiunii provine din angajamentele asumate de Romania prin
ratificarea UNFCCC. Data oficiala pentru transmiterea la Secretariatul UNFCCC a
celei de-a Patra Comunicari Nationale a tarilor cuprinse in Anexa I a UNFCCC
este 1 ianuarie 2006. Exista o perioada de tranzitie de 6 saptamani dupa
termenul limita, in care Secretariatul UNFCCC inca primeste Comunicarile
Nationale, pentru a putea include cat mai multe documente in raportul final
privind Comunicarile Nationale ale Partilor aflate in Anexa I a UNFCCC.
Romania a intarziat cu 2 ani transmiterea celei de-a Treia Comunicari
Nationale datorita lipsei resurselor financiare si umane, iar aceste probleme
trebuie evitate in ceea ce priveste elaborarea celei de-a Patra Comunicari
Nationale.
3. Descrierea actiunii:
Elaborarea celei de-a Patra Comunicari Nationale a Romaniei la Secretariatul
UNFCCC pe baza art. 12 al Conventiei si a deciziilor si liniilor directoare
pentru elaborarea comunicarilor nationale adoptate subsecvent la Conferintele
Partilor.
Cea de-a Patra Comunicare Nationala necesita o serie de informatii
suplimentare, comparativ cu cele elaborate si transmise pana in prezent,
datorita cerintelor aditionale de raportare corespunzatoare ce provin si din
intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto.
Structura generala a celei de-a Patra Comunicari Nationale, in concordanta
cu Decizia 7/CP5 este urmatoarea:
Capitolul 1 Introducere si sumar
Capitolul 2 Informatii generale despre Romania
Capitolul 3 Inventare de emisii antropice de GHG si absorbanti
Capitolul 4 Politici si masuri de reducere a emisiilor de GHG
Capitolul 5 Proiectii de emisii si evaluarea masurilor de reducere a
emisiilor de GHG
Capitolul 6 Impactul schimbarilor climatice, evaluarea vulnerabilitatii si
masuri de adaptare
Capitolul 7 Cercetare si observatii sistematice
Capitolul 8 Educatie, instruire si constientizarea publicului
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, coordonatorul general al elaborarii celei de-a Patra Comunicari
Nationale, in colaborare cu ANPM, ICIM si ANM.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Termenul limita de transmitere a celei de-a Patra Comunicari Nationale a
Romaniei la Secretariatul UNFCCC, in format electronic, este 15 februarie 2006.
Documentul, publicat si multiplicat in 500 de exemplare va fi transmis in
cursul anului 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
107.100 RON - se va solicita sprijin tehnic si financiar din partea unor
organizatii internationale (Banca Mondiala, UNDP/GEF) sau se vor folosi fonduri
din bugetul national.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea actiunii va insemna indeplinirea unei cerinte de raportare
la Secretariatul UNFCCC si va imbunatati constientizarea factorilor de decizie
privind schimbarile climatice.
2.4 Intocmirea Raportului din 2005 privind Progresele Demonstrabile
realizate in implementarea Protocolului de la Kyoto si transmiterea la
Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1
(Obiectiv general - indeplinirea angajamentelor asumate prin KP) si capitolul
6.2 (Cadru institutional - responsabilitatile MMGA).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Intarirea capacitatii institutionale la nivel central pentru a putea
respecta toate cerintele privind raportarea, inclusiv "Raportul din 2005
privind Progresele Demonstrabile realizate in implementarea Protocolului de la
Kyoto" (RDP 2005) si pentru a imbunatati transparenta, acuratetea,
comparabilitatea si siguranta informatiilor.
Necesitatea realizarii acestei actiuni deriva din angajamentele asumate
prin ratificarea KP (art. 3.2), care prevede ca, toate Partile la Protocol
incluse in Anexa I la UNFCCC vor realiza pana in 2005 progrese demonstrabile in
indeplinirea obiectivelor Protocolului.
RDP 2005 trebuie sa fie elaborat pe baza prevederilor Deciziilor 22/CP.7
si 25/CP.8 ale Conferintei Partilor la UNFCCC.
3. Descrierea actiunii:
Elaborarea RDP 2005 in concordanta cu prevederile deciziilor importante
adoptate de Conferintele Partilor la UNFCCC, prezentand progresele si actiunile
relevante desfasurate in Romania, include urmatoarele aspecte:
- Descrierea masurilor interne promovate, indicand toate actiunile legale
si institutionale pentru pregatirea implementarii angajamentelor Romaniei la
KP, in vederea reducerii emisiilor de GHG, si toate programele nationale
privind indeplinirea angajamentelor;
- Tendintele emisiilor de GHG si proiectiile acestora;
- Evaluarea masurilor nationale promovate, pe baza tendintelor si
proiectiilor emisiilor de GHG si modul in care aceste masuri contribuie la
indeplinirea angajamentelor Romaniei prevazute de art. 3 al KP;
- Descrierea activitatilor si programelor realizate in Romania conform
art. 10 si 11 ale KP.
Informatiile furnizate in RDP 2005 pot fi incluse in mare masura in cea
de-a Patra Comunicare Nationala.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, in colaborare cu ANPM si cu alte institutii cu responsabilitati in
domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
31 decembrie 2005.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Avand in vedere ca MMGA reprezinta punctul focal national in relatia cu
Secretariatul UNFCCC si raporteaza actiunile dezvoltate in acest domeniu, RDP
2005 va fi intocmit de MMGA, impreuna cu ANPM, pe baza informatiilor prezentate
de alte institutii aflate sub autoritatea MMGA sau independente. Astfel, nu vor
fi necesare resurse financiare suplimentare pentru RDP 2005.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea actiunii va insemna indeplinirea unei cerinte de raportare
la Secretariatul UNFCCC si va imbunatati constientizarea factorilor de decizie
privind schimbarile climatice.
2.5 Pregatirea Raportului Cantitatii Atribuite in baza KP si transmiterea
la Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1
(Obiectiv general - indeplinirea angajamentelor conform KP), capitolul 6.2
(Cadru institutional - responsabilitatile MMGA) si capitolul 7.2 (Sistemul
national de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Calcularea cantitatii atribuite se bazeaza pe inventarul emisiilor de GHG
pentru anul de baza (1989) al Romaniei. Valoarea consemnata in raportul
prezentat va fi verificata ulterior, conform art. 8 al KP si inclusa in baza de
date a Secretariatului UNFCCC. Ulterior, cantitatea atribuita Romaniei nu mai
poate fi modificata pe parcursul primei perioade de angajament.
Calcularea si raportarea la Secretariatul UNFCCC a cantitatii atribuite
reprezinta unul din criteriile de eligibilitate ce trebuie indeplinite pentru
participarea Romaniei la mecanismele flexibile ale KP.
Necesitatea actiunii deriva din:
- Angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.7 si art. 7.4);
- Decizia 19/CP.7 privind Modalitatile de contabilizare a Cantitatilor
Atribuite conform art. 7.4 si proiectul de Decizie -/CMP.1 privind Modalitatile
de contabilizare a Cantitatilor Atribuite; si
- prevederile art. 7 al Deciziei UE 280/2004/CE.
3. Descrierea actiunii:
Potrivit art. 3.7 al KP, in prima perioada de angajament privind limitarea
si reducerea cantitativa a emisiilor de GHG, 2008 - 2012, cantitatea atribuita
Romaniei (AA_Ro) este egala cu procentajul inscris in acest sens in Anexa B a
KP din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, listate in anexa
A, din anul 1989, calculate in dioxid de carbon echivalent (CO2 e), multiplicat
cu 5 (AA_Ro = 92% x "emisiile de GHG din Romania in 1989" x 5).
Raportul Cantitatii Atribuite va fi structurat in doua parti si va include
urmatoarele informatii sau referinte privind informatii transmise anterior la
Secretariatul UNFCCC:
Partea I
- inventarele complete ale emisiilor antropice de GHG de la surse si a
absorbtiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la
Montreal, pentru toti anii incepand din 1989 si pana la cel mai recent
disponibil, (cel mai probabil inventarul anului 2004, avand in vedere ca
raportul va fi transmis in septembrie 2006), elaborate in concordanta cu
prevederile art. 5.2 al KP si cu deciziile relevante adoptate subsecvent;
- Identificarea anului de baza ales pentru emisiile de HFC, PFC si SF_6,
in baza art. 3.8 al KP;
- Calcularea cantitatii atribuite in concordanta cu art. 3.7 al KP, pe
baza inventarului national al emisiilor antropice la surse si a absorbtiilor
prin sechestrare.
Partea a II-a
- Calcularea rezervei pentru perioada de angajament (CPR) potrivit
Deciziei -/CMP.1 (Art. 17);
- Selectarea activitatilor referitoare la utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizarii terenurilor si silvicultura (LULUCF) care vor fi
utilizate in contabilizarea activitatilor desfasurate pe baza art. 3.3 si 3.4
ale KP, impreuna cu o justificare a concordantei dintre aceste valori si
informatiile trimise de-a lungul timpului la Organizatia pentru Alimentatie si
Agricultura a Natiunilor Unite (FAO) sau alte organisme internationale, conform
Deciziei -/CMP.1 (Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor si
silvicultura);
- Identificarea si selectarea activitatilor prevazute de art. 3.4 al KP,
pentru contabilizarea acestora in prima perioada de angajament, impreuna cu
informatiile privind modul in care sistemul national prevazut de art. 5.1 al
KP, va identifica suprafetele de teren asociate acestor activitati, conform
aceleiasi decizii;
- Identificarea modului in care se va face contabilizarea, (anual sau pe
intreaga perioada de angajament), pentru fiecare activitate conform art. 3.3 si
3.4 al KP;
- Descrierea Sistemului national de estimare a emisiilor de GHG, stabilit
in conformitate cu art. 5.1 al KP, realizata in concordanta cu liniile
directoare pentru pregatirea informatiilor solicitate de art. 7 al PK;
- Descrierea registrului national, raportata conform ghidului de pregatire
a informatiilor solicitate conform art. 7 al KP.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA in colaborare cu ANPM, ICIM si cu alte institutii cu responsabilitati
in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Raportul cantitatii atribuite trebuie transmis pana la 1 septembrie 2006
(cu 16 luni inainte de inceperea primei perioade de angajament), pentru a
permite Romaniei sa participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevazute de
KP (JI - Modul I si II si IET).
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
142.800 RON - finantarea poate fi asigurata prin solicitarea asistentei
tehnice de la un organism international sau de la una din tarile cu care
Romania are incheiat un Memorandum de Intelegere in domeniul schimbarilor
climatice.
In cazul unui raspuns negativ, se va solicita finantarea actiunii de la
bugetul de stat, avand in vedere ca actiunea este obligatorie si reprezinta un
angajament asumat de Romania prin ratificarea KP.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Nu vor exista efecte cantitative ale acestei actiuni. Aceasta reprezinta
insa una dintre cerintele majore de raportare la Secretariatul UNFCCC si o
preconditie in aplicarea de catre Romania a mecanismelor flexibile prevazute de
KP (JI - Modul I si II si IET).
2.6 Pregatirea negocierilor si actiunilor post-2012
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.5
(Actiuni dupa anul 2012). SNSC mentioneaza ca PK reprezinta doar un prim pas in
rezolvarea schimbarilor climatice si ca vor trebui in continuare intreprinse
actiuni in vederea atingerii obiectivului final al UNFCCC.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Necesitatea actiunii provine din angajamentele asumate de Romania prin
ratificarea KP (art. 3.9 prevede negocierea angajamentelor pentru perioadele
subsecvente primei perioade de angajament), iar inceperea negocierilor pentru
cea de-a doua perioada de angajament va trebui initiata inainte de sfarsitul
anului 2005.
In cadrul UE-25, se pregatesc actiunile viitoare si tintele comune de
reducere pe termen mediu si lung in cadrul unui posibil angajament post-2012.
Statele membre UE au convenit deja sa stabileasca noi obiective de reducere a
emisiilor de GHG, volumul acestora urmand sa fie stabilit ulterior. Este
necesara o mai buna intelegere a tendintei privind emisiile de GHG si a
factorilor ce influenteaza aceasta tendinta, pentru ca Romania sa poata
gestiona pe termen lung emisiile de GHG.
Initiativele pe termen lung, analizate la nivelul UE, se refera la o mai
buna participare internationala la reducerea emisiilor, o impulsionare a
inovatiei privind tehnologiile care sa nu afecteze sistemul climatic,
intensificarea cercetarii privind adaptarea si imbunatatirea deciziilor ce se
vor lua cu privire la investitiile pe termen lung in sectorul energetic,
transporturi, constructii si infrastructura. Toate aceste initiative pot afecta
sectoarele economice din Romania.
Exista o lipsa de cunoastere cu privire la actiunile posibile ce s-ar
putea implementa in Romania dupa 2012 si consecintele acceptarii diferitelor
angajamente ce ar putea fi propuse pentru a doua perioada de angajament conform
KP.
Trebuie luate in considerare o serie de aspecte prioritare importante
privind participarea Romaniei la activitatile post 2012, tinand seama de
abordarea UE:
- Angajamentele de reducere a emisiilor post-2012;
- Politicile si masurile pe termen lung de reducere a emisiilor, inclusiv
inovatia tehnologica;
- Repartizarea pe sectoare a angajamentelor de reducere a emisiilor
post-2012 in interiorul UE
- Integrarea aspectelor privind schimbarile climatice in investitiile pe
termen lung din domeniul energiei, transporturilor, constructiilor si
infrastructurii;
- Intensificarea eforturilor la nivelul UE privind adaptarea la schimbari
climatice.
3. Descrierea actiunii:
Actiunea cuprinde trei activitati, dupa cum urmeaza:
1. Participarea la discutiile din interiorul UE. Romania va urmari
indeaproape si va participa, pe cat posibil, la procesul care are loc in
interiorul UE, referitor la actiunile privind schimbarile climatice post-2012.
Aceasta presupune participarea la elaborarea noului Programului European
privind Schimbarile Climatice si la eforturile de dezvoltare a capacitatii
adresate noilor state membre.
2. Intocmirea de studii referitoare la proiectiile emisiilor de GHG si
consecintele angajamentelor viitoare asupra economiei romanesti. Romania
trebuie sa elaboreze scenarii credibile pe termen lung de dezvoltare a
economiei si a emisiilor aferente, pentru a fundamenta deciziile referitoare la
angajamentele si actiunile post-2012. Totodata, vor trebui evaluate
consecintele pentru economia Romaniei privind asumarea angajamentelor viitoare
de reducere a emisiilor de GHG. Activitatea va include pregatirea termenilor de
referinta pentru doua studii separate privind aceste teme, ce vor fi prezentate
ulterior donorilor internationali pentru finantare.
3. Inovatia in tehnologie care sa sustina obiectivele climatice pe termen
lung. Se vor organiza o serie de mese rotunde si seminarii avand ca tema
promovarea inovatiei si noilor tehnologii, pentru a contribui la realizarea
obiectivelor de reducere a emisiilor pe termen lung si pentru imbunatatirea
eficientei si competitivitatii in economia romaneasca.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
1) MMGA.
2) ANPM in colaborare cu institutiile cu activitati in domeniu.
3) MEC.
si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenele de implementare a actiunii:
1) 2006 - 2007.
2) Octombrie 2006.
3) 2006 - 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
1) MMGA: 53.250 RON si 1 persoana (permanent)
2) ANPM: 53.550 RON pentru cele doua studii ce vor fi contractate cu
institutii de specialitate
3) MEC: 53.250 RON si 1 persoana
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
In termeni calitativi, efectele vor include:
- Deciziile Romaniei cu privire la angajamentele viitoare post-2012, ce
vor fi bazate pe o mai buna cunoastere a consecintelor unor astfel de
angajamente.
- Romania va fi intr-o pozitie care sa-i permita sa se asigure ca
viitoarele angajamente privind reducerea emisiilor de GHG reflecta prioritatile
nationale, economice si dezvoltarea durabila.
3. Impact si adaptare
3.1 Intarirea cooperarii dintre autoritati, institute si alti factori
implicati in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact,
vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice).
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara imbunatatirea nivelului
de cunoastere privind impactul schimbarilor climatice, vulnerabilitatea si
adaptarea la efectele acestora.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Lipsa unui Program national de cercetare si a unor strategii, la nivel de
sector, care sa ia in considerare necesitatile de adaptare la efectele
schimbarilor climatice.
Lipsa, la nivelul autoritatilor regionale de protectie a mediului si a
Agentiilor de Dezvoltare Regionala, a informatiilor, cunostintelor si a unor
linii directoare cu privire la adaptarea la schimbarile climatice in procesul
de planificare regionala. La nivelul cooperarii institutionale, nu au fost
definite metodologiile si procedurile de planificare pentru adaptare.
Lipsa unui sistem coerent de diseminare a informatiilor cu privire la
rezultatele cercetarilor si studiilor sectoriale care abordeaza aspecte privind
efectele schimbarilor climatice asupra diferitelor domenii de activitate si/sau
posibilitati de adaptare la fenomenele de schimbari climatice.
3. Descrierea actiunii:
Actiunea pune bazele realizarii unei infrastructuri institutionale si a
unor proceduri operationale de cooperare intre autoritati, institute de
cercetari si alti importanti factori implicati, pentru a veni in sprijinul
planificarii si implementarii activitatilor de adaptare.
Astfel, se va organiza un sub-comitet avand responsabilitati in domeniul
adaptarii (SCA), ca structura operationala a CNSC. ANPM va identifica
entitatile cu responsabilitati in domeniul promovarii si realizarii actiunilor
de adaptare, institutele de cercetare, institutiile de invatamant superior care
detin expertiza in domeniul cercetarii stiintifice legata de evolutia
fenomenelor de schimbari climatice. SCA va supune analizei si aprobarii CNSC
modul de cooperare intre institutiile reprezentate in acest grup si va fi
responsabil pentru elaborarea planului de lucru.
SCA va elabora actiunile, va monitoriza si indruma implementarea
actiunilor din PNASC legate de adaptare si se va ocupa, de asemenea, de
aspectele comune mai multor domenii, in masura in care acestea sunt legate de
adaptare. Dezvoltarea capacitatii institutionale si umane va fi sprijinita de
agentiile regionale de protectie a mediului, de Agentiile Regionale de
Dezvoltare si de administratia publica.
Institutiile responsabile vor elabora o brosura, dupa realizarea
"Studiului de scenarii si definire a domeniului", ce va fi diseminata
printre factorii interesati. Brosura va contribui la constientizarea factorilor
interesati cu privire la provocarile pe care adaptarea la schimbarile climatice
le ridica in principalele sectoare, va prezenta actiunile de adaptare propuse a
se implementa in Romania si va oferi informatii cu privire la modul in care se
pot implica factorii interesati.
Institutiile responsabile vor organiza patru intalniri cu principalii
factori interesati, fiecare destinata unui alt sector. La aceste intalniri va
fi prezentata brosura, se vor prezenta informatii cu privire la provocarile
legate de adaptare si se va discuta modul de implementare a actiunilor din
PNASC privind adaptarea.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, in colaborare cu ANPM, ANM si impreuna cu alte institutii cu
responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Martie 2006 pentru constituirea SCA.
Iunie 2006 pentru prezentarea, in vederea aprobarii Planului de lucru.
August 2007 pentru elaborarea Brosurii si subsecvent organizarea
intalnirilor.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
2 persoane ANPM, 3 persoane ANM si 1 persoana MMGA (coordonare) - aceleasi
persoane pentru toate actiunile de la capitolul 3 al PNASC.
Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii institutionale la nivel regional si
local: 71.400 RON
Brosura: 35.300 RON
Intalniri cu factorii interesati: 4 x 8.825 RON = 35.300 RON
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Efectele sunt preconizate sa devina vizibile la nivelul administratiei
publice si institutelor de cercetari, sub forma unei mai bune integrari a adaptarii
la clima in activitatile de sector.
Pe termen mediu, o mai buna incorporare a aspectelor legate de adaptare va
determina aparitia unor efecte socio-economice pozitive deoarece planificarea
si cooperarea contribuie la limitarea impactului negativ al schimbarilor
climatice asupra mediului. Imbunatatirea coordonarii intre institutii va
facilita, de asemenea, sinergia cu alte acorduri internationale, precum
Conventia Natiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii (UNCDD).
3.2 Construirea bazelor adaptarii: Studiu de scenarii si definire a
domeniului
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact,
vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice).
Pentru a putea aborda provocarile adaptarii la schimbari climatice, este
important ca studiile, cercetarile, propunerile de masuri de adaptare viitoare
si integrarea adaptarii in planificarea de sector sa se desfasoare pe o baza
solida de cunostinte stiintifice.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
A) Actualizarea scenariilor privind schimbarile climatice in Romania
Un element fundamental in realizarea oricarui studiu privind adaptarea la
efectele schimbarilor climatice este reprezentat de existenta unor scenarii
credibile referitoare la evolutiile viitoare ale climei in ceea ce priveste
temperaturile, precipitatiile, inclusiv evolutiile de variabilitate si aparitia
fenomenelor extreme. In acest scop, scenariile privind schimbarile climatice
disponibile in prezent in Romania vor trebui actualizate si detaliate in
continuare, pe baza ultimelor modele rezultate la nivel global si regional.
Aceste scenarii actualizate vor stabili o baza comuna pentru cercetari, studii
si planificarea masurilor de adaptare in diferite sectoare si sisteme naturale.
B) Studiu de definire a domeniului privind impactul si vulnerabilitatea
Pana in prezent, activitatea desfasurata in Romania privind evaluarea impactului
schimbarilor climatice si identificarea masurilor de adaptare s-a limitat, in
mare masura, la silvicultura, agricultura si gospodarirea apelor. De asemenea,
un impact socio-economic semnificativ poate fi resimtit si in alte sectoare,
acestea trebuind sa fie luate in considerare in planificarea adaptarii.
Pentru a crea o baza pentru prioritizarea masurilor viitoare in ceea ce
priveste adaptarea la schimbarile climatice, este necesar sa fie cunoscuta si
analizata vulnerabilitatea Romaniei fata de schimbarile climatice.
3. Descrierea actiunii:
A) Pe baza ultimelor informatii in domeniu si a scenariilor globale si
regionale disponibile in prezent in Romania, se va realiza actualizarea si
detalierea scenariilor utilizate in Romania. Scenariile actualizate se vor baza
pe modelele globale si regionale reduse la nivelul Romaniei. Acestea vor
reflecta si diferentele regionale ale conditiilor climatice de pe teritoriul
Romaniei din punct de vedere al temperaturii si precipitatiilor. In acest sens
se va stabili o cooperare cu tarile vecine si cu specialisti internationali.
Romania va participa la realizarea scenariilor regionale, in baza cooperarii cu
diferite institutii din UE, privind aceste scenarii prin programe comune de
cercetare-dezvoltare a scenariilor nationale si regionale.
B) Realizarea studiului de definire a domeniului privind impactul si
vulnerabilitatea va oferi o privire generala asupra sectoarelor, ecosistemelor
si regiunilor deosebit de vulnerabile la schimbarile climatice. Un astfel de
studiu este necesar pentru a avea o imagine initiala asupra nivelului actual al
adaptarii si capacitatii adaptative ce constituie "baza de adaptare".
Documentul se va baza pe cele mai recente scenarii climatice disponibile si va
include o serie de aspecte privind barierele majore in calea elaborarii si
implementarii masurilor de adaptare si necesitatile de cercetare.
Studiul va pune accent pe impactul schimbarilor climatice pana in 2030,
dar va tine seama de efectele preconizate pana in anul 2100. Scenariul
actualizat realizat la (A) va reprezenta baza acestui studiu.
Studiul va fi efectuat tinandu-se seama de angajarea si consultarea
factorilor interesati, care va contribui la mobilizarea principalilor factori
in activitatea ulterioara de adaptare. SCA, infiintat in cadrul CNSC, va
elabora sub coordonarea MMGA termenii de referinta pentru realizarea acestui
studiu.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
A) ANM, impreuna cu alte institutii cu responsabilitati in domeniu
B) SCA (CNSC sub coordonarea MMGA) impreuna cu ANM si ANPM
5. Termenele de implementare a actiunii:
A) Decembrie 2006.
B) Noiembrie 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM si 1 persoana MMGA
(coordonare)
Resurse financiare:
A) 357.000 RON
B) 353.000 RON
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Pe termen lung se asteapta ca viitoarele activitati legate de adaptare vor
fi fundamentate pe informatii bazate pe dovezi stiintifice si pe o analiza
cuprinzatoare a vulnerabilitatii la efectele schimbarilor climatice. Pe termen
scurt, se va eficientiza prioritizarea alocarii resurselor financiare dedicate
aspectelor legate de adaptarea la schimbari climatice.
Pe termen mediu, se va imbunatati procesul decizional in diversele
sectoare de activitate, datorita integrarii aspectelor privind necesitatile de
adaptare la schimbarile climatice in strategiile de dezvoltare sectoriale.
3.3 Elaborarea Planului National de Actiune pentru Adaptare (PNAA)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact,
vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice). Una dintre modalitatile
prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este realizarea unui
Plan National de Actiune pentru Adaptare, care sa includa toate aspectele
importante referitoare la impact, vulnerabilitate si adaptare si sa prezinte
solutii posibilelor probleme identificate ca urmare a implementarii actiunilor
din PNASC.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Absenta considerentelor de adaptare la schimbarile climatice in formularea
politicilor de planificare a dezvoltarii diverselor sectoare de activitate.
Avand in vedere ca vulnerabilitatea la schimbari climatice genereaza
costuri asupra economiei romanesti, iar deciziile luate, datorita confruntarii
cu unele fenomene, vor avea efecte pe termen lung este necesar sa se
structureze un cadru coerent, in scopul adaptarii la schimbarile climatice.
Un obiectiv general ai abordarii adaptarii este acela de a asigura
aducerea considerentelor de adaptare in prim-planul planificarii si
reglementarii de sector. Abordarea problematicii de adaptare la schimbari
climatice se va realiza prin integrarea aspectelor de adaptare in procesul de
planificare si reglementate la nivel de sector. PNAA va include actiuni de analiza
si imbunatatire a principalelor reglementari si ghiduri de planificare.
3. Descrierea actiunii:
Se va elabora PNAA, care va identifica, pe baza cunostintelor si
informatiilor rezultate din sinteza cercetarilor/studiilor, politicile si
masurile necesare pentru sectoarele cele mai vulnerabile, respectiv:
agricultura, silvicultura si gospodarirea apelor.
Realizarea unor masuri de adaptare la conditiile climatice variabile si la
fenomenele extreme, pe termen scurt are ca avantaj abordarea prioritatilor
prezente (ex. masuri legate de sistemele de avertizare rapida si management al
dezastrelor legate de inundatii sau seceta), reducand in acelasi timp
vulnerabilitatea fata de schimbari climatice pe termen lung.
Faza pregatitoare va include un plan detaliat de identificare a factorilor
implicati in elaborarea PNAA. Se va pune un accent special pe identificarea si
comunicarea masurilor de adaptare ce pot fi implementate in mod concret la
nivel local, avand in vedere resursele limitate disponibile. Masurile vor viza,
in principal, agricultura, silvicultura, gospodarirea apelor, infrastructura si
serviciile de interventie de urgenta. Un obiectiv principal va fi reprezentat
de diseminarea recomandarilor printre autoritatile de la nivel local si asigurarea
asistentei tehnice pentru implementare. PNAA va include o analiza a
principalelor reglementari si ghiduri de planificare si o serie de indicatori
pentru monitorizarea implementarii, care va fi efectuata de SCA (CNSC).
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
ANPM si ANM, sub coordonarea MMGA, impreuna cu SCA si alte institutii cu
activitate in domeniu
5. Termenul de implementare a actiunii:
Decembrie 2007, primul PNAA
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM si 1 persoana MMGA
(coordonare) - aceleasi persoane pentru toate actiunile de la capitolul 3 al
PNASC
Resurse financiare: 708.000 RON pentru 2006 - 2007
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Realizarea actiunilor din PNAA care raspund problemelor presiunilor
climatice urgente si vulnerabilitatii actuale va determina pe termen mediu
beneficii economice si de mediu. Efectele si amploarea depind de politicile si masurile
specifice cuprinse in PNAA si de eficacitatea implementarii lor. O mai buna
adaptare la efectele schimbarilor climatice va contribui la reducerea
vulnerabilitatii si a pierderilor de bunuri materiale si naturale.
3.4 Planificarea Programului de cercetari privind adaptarea la schimbari
climatice (CCARP)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact,
vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice). Una dintre modalitatile
prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este planificarea si
implementarea unui Program national de cercetare in domeniul adaptarii la
schimbari climatice, care sa identifice sau sa dezvolte abordari si metodologii
de evaluare a impactului politicilor si masurilor de adaptare la schimbarile
climatice si sa imbunatateasca evaluarea impactului, inclusiv evaluarea
riscurilor si managementul riscurilor si evaluarea posibilitatilor de adaptare.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Schimbarile climatice reprezinta un domeniu in care exista multe
incertitudini si este nevoie de cunostinte mai aprofundate. Exista
incertitudini cu privire la viitoarele scenarii referitoare la emisii de GHG;
la schimbarile pe care acestea le determina in conditiile climatice, la
efectele schimbarilor climatice asupra ecosistemelor si sectoarelor economice,
la optiunile de adaptare disponibile si la dezvoltarea economica si sociala a
societatii romanesti, ce va trebui sa se confrunte si sa se adapteze la
schimbarile climatice. Astfel, studiile privind adaptarea s-au axat, in prima
faza, pe cercetarea impactului si vulnerabilitatii, ca o conditie premergatoare
identificarii si evaluarii politicilor si masurilor referitoare la adaptare.
In Romania, cercetarile si studiile legate de impact si adaptare au avut
loc la o scara mai limitata, in special datorita unor constrangeri financiare.
Astfel, este necesar sa se imbunatateasca baza de cunostinte si includerea in
cercetare a mai multor sectoare si sisteme naturale, deoarece, in trecut,
aceasta s-a axat aproape exclusiv pe agricultura, silvicultura si gospodarirea
apelor.
Este necesar ca cercetarea si studiile sa fie concepute si implementate,
astfel incat institutiile implicate din Romania sa fie puse in legatura cu
institutii partenere, in domeniu, din strainatate in vederea imbunatatirii
integrarii cercetarii romanesti in programele internationale, in special din
UE.
3. Descrierea actiunii:
Se va elabora un program national de cercetare, avand ca obiectiv general
imbunatatirea capacitatii de adaptare pe termen mediu si lung a societatii
romanesti la schimbarile climatice.
Obiectivul imediat este cel de a implementa proiecte de cercetare si
studii cu destinatie precisa si prioritizate, care sa raspunda la urmatoarele
intrebari:
Care sunt cele mai vulnerabile ecosisteme, sectoare si regiuni fata de
schimbarile climatice? Care este nivelul actual al adaptarii si capacitatii de
adaptare? Care sunt in viitor riscurile climatice majore?
Programul va fi initiat pe baza studiului de definire a domeniului (vezi
actiunea 3.2), care va identifica deficientele majore in cunostinte si
necesitatile de noi cercetari. Domeniile prioritare identificate in studiul de
definire a domeniului vor fi de asemenea prioritizate in programul de cercetare
pentru a maximiza utilitatea si aplicabilitatea rezultatelor cercetarii la
planificarea viitoare a adaptarii in Romania.
CCARP va fi conceput ca un program pe trei ani, desfasurat pe baza unor
licitatii anuale de oferte, acesta urmand a fi reluat dupa prima perioada de
trei ani. Se va constitui o Comisie executiva CCARP, cu reprezentanti de la
autoritatile publice, din principalele institute de cercetare si din institutii
de invatamant superior, care va stabili termenii de referinta, inclusiv
procedurile si criteriile de evaluare a ofertelor de teme de cercetare. O
activitate separata inainte de organizarea licitatiilor de oferte la nivel de
sector va fi aceea de creare a cadrului si liniilor directoare pentru studii.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, ANPM, MEdC, ANM, MEC, MAPDR, MTCT si alte institutii cu
responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Septembrie 2007 pentru termenii de referinta si cadrul institutional al
CCARP.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Finantarea CCARP va fi asigurata de la bugetul de stat, prin bugetele
alocate ministerelor implicate, precum si din bugetele altor institutii.
Fiecare proiect de cercetare in parte se va baza pe cofinantarea institutiilor
participante. Vor fi explorate posibilitatile de obtinere de finantare
suplimentara de la donori internationali.
Resurse umane: cate o persoana din ANPM, ANM, MMGA si MEdC
Activitatile de cercetare efective: vor avea loc incepand cu 2008, iar
costurile nu sunt incluse in acest PNASC.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Efectele pozitive asupra societatii romanesti in general vor aparea mai
ales pe termen lung, pe masura ce deciziile privind politicile si masurile de
adaptare se vor baza pe cunostinte din ce in ce mai solide. Pe termen scurt si
mediu, impactul va consta in imbunatatirea comunicarii informatiilor catre
factorii de decizie din sectoarele public si privat, in ceea ce priveste
vulnerabilitatea la schimbarile climatice si modalitatile de reducere a
efectelor viitoare.
3.5 Instrumente de decizie pentru planificarea adaptarii prin prisma
experientei
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact,
vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice). Una dintre modalitatile
prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este elaborarea unor
instrumente de decizie pentru planificarea adaptarii prin prisma experientei si
prioritizarea politicilor si masurilor de adaptare, inclusiv a consecintelor economice
ale diferitelor masuri de adaptare.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Conform SNSC realizarea si implementarea masurilor de adaptare depinde de
abilitatea de a accesa si utiliza instrumentele disponibile de evaluare si
prioritizare a acestora si de aplicarea acestor instrumente in planificarea
adaptarii in conditii reale.
Pe baza experientei internationale de planificare a adaptarii, au fost
identificate trei elemente particulare ale procesului de planificare a
adaptarii: Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economica si
prioritizarea optiunilor de adaptare; Abordare structurata a managementului
riscurilor; "Cele mai bune practici" de integrare a adaptarii in
reglementare si planificare.
Toate elementele sunt importante pentru imbunatatirea procesului de
planificare a adaptarii, avand un caracter multi-sectorial si venind in
sprijinul procesului planificarii adaptarii in toate sectoarele.
3. Descrierea actiunii:
1. Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economica si
prioritizarea optiunilor de adaptare.
Se va organiza un seminar de doua zile privind aplicarea instrumentelor de
suport decizional in evaluarea din punct de vedere economic a optiunilor de
adaptare. Participantii la seminar vor fi profesionisti din sectoarele public
si privat, care vor utiliza practic instrumentele de analiza economica.
Seminarul va fi prezentat ca un prim pas in introducerea metodelor de evaluare
economica in planificarea adaptarii. MMGA in continuare va analiza activitati
posibile, prin care sa se intensifice aplicarea practica a instrumentelor legat
de adaptare.
2. Abordare structurata a managementului riscurilor
Se va organiza un seminar de doua zile privind aplicarea metodei de
management a riscurilor in adaptarea la schimbarile climatice. Participantii la
seminar vor fi profesionisti din sectoarele public si privat care vor utiliza
practic instrumentele de management a riscurilor. Seminarul va fi prezentat ca
un prim pas in introducerea metodelor structurate de management a riscurilor in
planificarea adaptarii. MMGA va analiza activitati posibile in continuare prin
care sa se intensifice aplicarea practica a acestor instrumente.
3. "Cele mai bune practici" de integrare a adaptarii in
reglementare si planificare
Se va organiza un seminar de doua zile, la care vor fi invitati
reprezentanti ai tarilor identificate ca avand o experienta semnificativa in
integrarea adaptarii in reglementarea si planificarea la nivel national si
regional. Experienta internationala va contribui la stabilirea modului de
incorporare a adaptarii in procesele de reglementare si planificare din
Romania. Seminarul va fi utilizat ca mijloc de informare in vederea elaborarii
ghidurilor de incorporare a adaptarii in procesele de planificare de catre
autoritatile nationale si locale.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT si alte institutii cu responsabilitati
in domeniu.
5. Termenele de implementare a actiunii:
1) Septembrie 2006
2) Martie 2007
3) Noiembrie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: cate o persoana desemnata din MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR,
MTCT
Resurse financiare:
1) Organizare seminar 35.700 RON (surse de finantare externe sau bugetul
de stat)
2) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finantare externe sau bugetul
de stat)
3) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finantare externe sau bugetul
de stat)
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Efectele pozitive asupra societatii romanesti in general vor aparea mai
ales pe termen lung, pe masura ce deciziile privind politicile si masurile de
adaptare se vor baza pe cunostinte din ce in ce mai solide. Pe termen scurt si
mediu, impactul va consta in imbunatatirea comunicarii informatiilor catre
factorii de decizie din sectoarele public si privat, in ceea ce priveste
vulnerabilitatea la schimbarile climatice si modalitatile de reducere a
efectelor viitoare.
4. Mecanisme flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto
4.1 Elaborarea ghidului privind pregatirea si aprobarea proiectelor JI pe
baza Modului II
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3
(Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Pana in prezent, Romania a dezvoltat proiecte JI pe baza documentatiilor
completate conform practicilor internationale si cu ajutorul procedurilor
stabilite de comun acord cu partenerii straini, pe baza Memorandumurilor de
Intelegere. Lipsa unei proceduri interne legal aprobate privind completarea si
depunerea documentatiilor specifice, precum si a etapelor de procedura pentru
promovarea unor astfel de proiecte, ar putea explica lipsa de interes a
societatilor comerciale fata de promovarea proiectelor JI.
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le intruneasca Romania
pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului II sunt
urmatoarele: ratificarea KP; calcularea cantitatii atribuite; existenta
registrului national. Romania este parte la KP inca din anul 2001, iar
cerintele referitoare la cantitatea atribuita si registrul national vor fi
indeplinite pana in septembrie 2006, conform actiunilor 2.2 si 2.5.
3. Descrierea actiunii:
Facilitarea dezvoltarii proiectelor JI pe baza Modului II implica
realizarea a trei activitati, dupa cum urmeaza:
1) Intocmirea "Ghidului privind proiectele JI", incluzand un
capitol introductiv, care sa explice "filozofia" acestui gen de
proiecte si descrierea documentelor specifice JI ce trebuie elaborate de cei
care doresc sa desfasoare astfel de proiecte: scrisori de intentie,
"Document de prezentare initiala a proiectului JI" (PIN),
"Documentul de prezentare a proiectului" (PDD), "Planul de
monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera" (PM), evaluarea
impactului asupra mediului (EIM), dezbaterile publice, cerintele referitoare la
determinarea PDD, inclusiv documentele referitoare la raportarea emisiilor de
GHG si verificarea rezultatelor dupa finalizarea proiectelor.
2) Pregatirea documentului "Procedura aprobarii proiectelor JI",
care are ca scop detalierea etapelor de prezentare a materialelor de referinta,
a responsabilitatilor de analiza a documentelor specifice JI, intervalul de
raspuns la astfel de cereri, formatul standard al documentelor ce se elibereaza
de catre MMGA, pentru fiecare etapa a procedurii. Trebuie sa se faca o
distinctie clara intre stabilirea situatiei de referinta pentru procedura JI
Modul II si procedura JI Modul I. Pentru Modul II cerintele specifice privind
stabilirea situatiei de baza vor fi determinate de catre Comitetul de
Supraveghere a Proiectelor JI (JISC), in timp ce stabilirea situatiei de baza
pentru Modul I va lasa mai mult loc pentru decizii la nivel national.
3) Instruirea personalului implicat in analiza documentelor specifice JI
si a personalului implicat in monitorizarea implementarii proiectelor JI.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA si ANPM si alte institutii cu responsabilitati in domeniu raspund de
intocmirea versiunii initiale de lucru a documentelor de la punctele 1 si 2,
propun avizarea acestuia in cadrul CNSC si apoi aprobarea prin ordin MMGA. MMGA
este responsabil cu instruirea personalului prevazuta la punctul 3.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane:
1) si 2) MMGA - 2 persoane si ANPM - 2 persoane
3) MMGA - 1 persoana si ANPM - 3 persoane (ANPM va organiza instruirile
APM-urilor)
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Un ghid pentru proiectele JI si o procedura de aprobare a acestora vor
clarifica aspectele importante privind acest mecanism si vor incuraja interesul
potentialilor beneficiari de a promova proiecte JI, ce conduc la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera.
4.2 Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3
(Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor), care
prevede ca Romania va continua sa participe la implementarea mecanismului JI,
urmarind si respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca Romania
pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I sunt
urmatoarele: ratificarea KP; calcularea cantitatii atribuite; existenta
sistemului national de estimare a emisiilor de GHG si a absorbtiilor; existenta
registrului national; transmiterea celui mai recent inventar al emisiilor de
GHG si transmiterea informatiilor suplimentare privind cantitatea atribuita
conform art 7.1 din KP. In acelasi timp Romania va trebui sa elaboreze o
procedura interna privind aprobarea, verificarea si monitorizarea reducerilor
de emisii de GHG pentru proiectele JI. Romania este parte la KP inca din anul
2001, iar cerintele referitoare la cantitatea atribuita, registrul national,
sistemul national de estimare si inventar vor fi indeplinite pana in septembrie
2006, conform actiunilor 2.1, 2.2 si 2.5.
3. Descrierea actiunii:
Pe baza experientei dobandite in promovarea proiectelor pe baza Modului
II, se va stabili gradul de flexibilitate ce poate fi acordat pentru
dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I. In acest scop, vor fi necesare 2
activitati, dupa cum urmeaza:
1) Elaborarea procedurii de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I,
care sa includa formatul documentatiei specifice necesare, termenele de analiza
si emitere a aprobarii de catre MMGA. Procedura va include si identificarea
metodologiilor de definire a situatiei de referinta si a cerintelor referitoare
la monitorizare.
2) Realizarea cadrului institutional pentru acreditarea unor entitati
operationale independente care sa verifice documentatia specifica proiectelor
JI si rapoartele de monitorizare a reducerilor de emisii generate de proiectele
JI.
Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR), membra a Asociatiei Europene
pentru Acreditare (EA), va acredita astfel de entitati operationale
independente pe baza unor proceduri specifice.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA si ANPM si alte institutii cu responsabilitati in domeniu, raspund de
elaborarea versiunii initiale de lucru a procedurii de aprobare de la punctul 1
si propun avizarea acesteia in cadrul CNSC si apoi aprobarea prin ordin al
MMGA.
MEC, care coordoneaza RENAR, va dispune masurile necesare pentru
dezvoltarea capacitatii RENAR in acest domeniu si pentru elaborarea
procedurilor necesare pentru acreditarea entitatilor operationale independente.
5. Termenul de implementare a actiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
1) 1 persoana MMGA si 2 persoane ANPM
178.500 RON pe baza unui proiect de asistenta tehnica finantat de
Ministerul Afacerilor Economice din Olanda.
2) 1 persoana MEC si 2 persoane RENAR
35.700 RON din surse proprii RENAR.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Dezvoltarea proiectelor pe baza Modului I JI permite o mai mare
flexibilitate in pregatirea documentatiei si poate conduce implicit la o
reducere a perioadei de timp necesare pentru aprobarea proiectului si a
cheltuielilor asociate elaborarii documentelor specifice.
4.3 Elaborarea si aprobarea criteriilor de eligibilitate si a domeniilor
prioritare pentru proiectele JI
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3
(Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor), care
prevede ca Romania va continua sa participe la implementarea mecanismului JI,
urmarind respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Criteriile de eligibilitate si domeniile prioritare avizate de CNSC se
refera intre altele la urmatoarele:
- Proiectele JI trebuie sa sprijine politicile si obiectivele de
dezvoltare durabila a Romaniei;
- Proiectele JI trebuie sa conduca la reduceri suplimentare de emisii de
GHG;
- Proiectele JI trebuie sa demonstreze aditionalitatea (acestea nu ar fi
avut loc intr-un scenariu normal de dezvoltare);
- Beneficiarul proiectului JI trebuie sa demonstreze capacitatea de a
completa in totalitate schema de finantare si de a gestiona pregatirea si
implementarea proiectului;
- Proiectele JI trebuie sa genereze reduceri de emisii de GHG de cel putin
0,1 Mt CO2 e anual.
Intre domeniile prioritare se numara: reabilitarea sistemelor de incalzire
centrala, modernizarea si reabilitarea CET-urilor, cresterea eficientei
energetice, schimbarea combustibilului in instalatiile de producere a energiei,
cu combustibili "curati", utilizarea biogazului provenit de la
inchiderea depozitelor de deseuri, promovarea surselor de energie regenerabila
si impadurirea sau reimpadurirea unor suprafete de teren.
3. Descrierea actiunii:
1) Elaborarea criteriilor de eligibilitate si a domeniilor prioritare,
dupa o analiza mai aprofundata si supunerea acestora avizarii CNSC.
2) Identificarea preliminara a posibilelor proiecte JI si realizarea unei
baze de date. MMGA, impreuna cu ANPM vor elabora conform actiunii 4.2 o serie
de documente specifice pentru aprobarea proiectelor JI, printre care un model
de "Document de prezentare initiala a proiectului JI" (PIN), care va
fi supus avizarii CNSC si diseminat in toate sectoarele eligibile si
autoritatilor locale. Societatile cu activitate in domeniile prioritare vor fi
invitate sa prezinte ANPM idei de proiecte in formatul PIN, pentru a putea crea
o baza de date in acest sens. ANPM va asigura conformarea cu criteriile de
eligibilitate si domeniile prioritare, dar calitatea si viabilitatea financiara
a ideilor de proiecte vor trebui asigurate de cei ce le propun si vor fi
evaluate in cadrul sedintelor CNSC la momentul solicitarii scrisorii de
sustinere din partea MMGA.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA si ANPM si alte institutii cu responsabilitati in domeniu, raspund de
elaborarea versiunii initiale de lucru a criteriilor de eligibilitate si a
domeniilor prioritare de la punctul 1 si propun avizarea acestora in cadrul
CNSC si apoi aprobarea prin Ordin MMGA.
ANPM este responsabila cu realizarea bazei de date a posibilelor proiecte
JI si cu includerea propunerilor de proiecte in aceasta baza de date.
5. Termenele de implementare a actiunii:
Criteriile de eligibilitate incluse in procedura de aprobare a proiectelor
JI Mod II: Martie 2006
Criteriile de eligibilitate incluse in procedura de aprobare a proiectelor
JI Mod I: Septembrie 2006
Infiintarea bazei de date pentru posibilele proiecte JI: Martie 2006
Includerea propunerilor de proiecte JI in baza de date: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane:
1) 1 persoana MMGA si 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contributii
financiare
2) 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contributii financiare
Resurse financiare: nu sunt necesare contributii financiare
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Elaborarea criteriilor de eligibilitate vor da posibilitatea celor ce
doresc sa dezvolte proiecte JI sa cunoasca toate aspectele solicitate si sa
pregateasca mai bine documentele specifice ce insotesc un proiect JI.
Intocmirea bazei de date cu posibile proiecte JI va oferi potentialilor
beneficiari o sansa mai buna de a atrage parteneri straini pentru finantarea
dezvoltarii acestora si va facilita accesul investitorilor straini la posibile
proiecte JI in Romania.
4.4 Cadrul si fundamentarea implementarii unei Scheme de Investitii Verzi
(GIS)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3
(Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor). Pe baza
scenariilor formulate in cea de-a III-a Comunicare Nationala, Romania va
dispune de o cantitate disponibila de aproximativ 50 milioane tone CO2
echivalent pe an, din care o parte poate fi valorificata prin utilizarea GIS.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Gestionarea fondurilor obtinute din comercializarea unitatilor cantitatii
atribuite (AAU-uri) conform art. 17 al KP, in baza unei GIS, necesita o
structura institutionala speciala. Extinderea domeniului de competenta a unei
entitati existente, cu experienta in promovarea proiectelor de mediu, precum
Administratia Fondului de Mediu (AFM), se poate realiza cu un efort financiar
minim care s-ar limita doar la realizarea unor proceduri specifice pentru
finantarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG si instruirea
personalului AFM.
3. Descrierea actiunii:
Analiza implicatiilor preluarii de catre AFM a responsabilitatilor in
gestionarea fondurilor provenite din comercializarea unei cantitati de AAU-uri
in baza unei GIS.
Elaborarea si aprobarea legislatiei specifice in ceea ce priveste
imbunatatirea cadrului institutional al AFM pentru preluarea sarcinilor
aferente implementarii GIS si modalitatea de finantare a proiectelor de reducere
a emisiilor de GHG din veniturile GIS.
Elaborarea de proceduri specifice necesare pentru implementarea
proiectelor de reducere a emisiilor de GHG - Manualul ciclului de proiect,
criteriile de eligibilitate, criteriile de acceptare, conditii de finantare,
proceduri de monitorizare/raportare.
Stabilirea modului de aprobare de catre Guvern a acordurilor/contractelor
de comercializare a AAU-urilor, in special privind cantitatea, pretul si
conditiile tranzactiilor.
Instruirea personalului AFM pentru a putea asigura competenta tehnica,
economica si financiara in gestionarea fondurilor GIS.
Organizarea unor seminare dedicate autoritatilor publice si unitatilor
economice care ar putea dezvolta proiecte de reducere a emisiilor de GHG pe baza
GIS, in vederea intelegerii mecanismelor asociate GIS si a posibilitatilor de
finantare.
O parte din veniturile GIS pot fi folosite si pentru intarirea capacitatii
institutionale prin finantarea unor proiecte de asistenta tehnica ce vor fi
propuse de MMGA.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, ANPM, AFM si alte institutii cu responsabilitati in domeniu
5. Termenele de implementare a actiunii:
Februarie - August 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: 1 persoana MMGA, 1 persoana ANPM si 4 persoane AFM
Resurse financiare: 107.100 RON din surse externe (proiect Regional
Environmental Center - cu sprijinul Japan Special Fund) si 35.700 RON de la
bugetul de stat pentru organizarea unor seminarii si instruirea personalului.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Proiectele implementate pe baza unei GIS vor reduce emisiile de GHG si vor
conduce la imbunatatirea calitatii mediului prin implementarea de noi
investitii si retehnologizari. Actiunea va avea ca efect implementarea adecvata
a GIS si existenta unei structuri pentru finantarea rapida a unor proiecte
prioritare in domeniul schimbarilor climatice (proiecte de investitii si
activitati de intarire a capacitatii institutionale).
4.5 Implementarea propriu-zisa a unei GIS
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3
(Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
GIS reprezinta o oportunitate de finantare a proiectelor de reducere a
emisiilor de GHG care, in afara de retehnologizare, va determina si conformarea
cu alte cerinte de mediu. Romania este una dintre putinele tari (ca si
Bulgaria, Rusia si Ucraina) care ar putea beneficia de pe urma implementarii
unor astfel de mecanisme. Avand in vedere ca GIS nu este un mecanism flexibil
al KP nu exista reguli privind dezvoltarea sau implementarea unei astfel de
scheme. Astfel Romania poate stabili/realiza cadrul legal si institutional in
functie de conditiile nationale.
3. Descrierea actiunii:
1) Elaborarea documentatiei pentru decizia politica privind procentajul
din cantitatea atribuita (AA) disponibila pentru a fi comercializat in baza
unor GIS, stabilirea domeniilor de activitate relevante pentru proiectele
finantate din veniturile GIS si identificarea actiunilor importante referitoare
la intarirea capacitatii institutionale.
2) Comercializarea efectiva a unei cantitati de AAU-uri in baza unor
acorduri/contracte cu tari aflate pe Anexa B a KP
3) Stabilirea eligibilitatii tipurilor de proiecte de reducere a emisiilor
de GHG sau programe de intarire a capacitatii institutionale ce ar putea fi
propuse spre finantare din veniturile unei GIS
4) Organizarea unor seminare de constientizare privind GIS
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, ANPM, AFM si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Septembrie - Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Asistenta tehnica si financiara va fi solicitata tarilor cu care Romania a
semnat Memorandumuri de Intelegere sau donorilor internationali.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Implementarea unor GIS si finantarea unor proiecte de investitii va
conduce la facilitarea participarii altor fonduri si finantari in dezvoltarea
si implementarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG cu impact pozitiv
asupra imbunatatirii calitatii mediului din Romania. De asemenea, prin
introducerea noilor tehnologii vor fi create conditii pentru cresterea
competitivitatii pe piata, a companiilor romanesti. Implementarea unor GIS va
conduce la imbunatatirea capacitatii institutionale prin finantarea unor
proiecte si programe necesare in domeniul schimbarilor climatice.
5 Schema UE privind comercializarea emisiilor
5.1 Evaluarea necesitatilor institutionale si stabilirea cadrului
institutional pentru transpunerea si implementarea Dir. 2003/87/CE modificata
prin Dir. 2004/101/CE
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8
(Implementarea Directivei UE 2003/87/CE) care se refera la transpunerea si
implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii
(2003/87/CE - ETS UE) in Romania combinata cu Directiva care amendeaza ETS UE
prin recunoasterea legaturii dintre ETS UE si mecanismele flexibile prevazute
de Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE - "linking").
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Ca viitor stat membru UE, Romania este obligata sa transpuna in legislatia
nationala Directiva privind comercializarea emisiilor, cel mai tarziu pana la
data aderarii. Recunoscand beneficiile potentiale pentru mediul si economia
Romaniei ale comercializarii certificatelor de emisii in interiorul UE, MMGA
si-a propus sa transpuna Directiva ETS UE pana la sfarsitul anului 2005 si va
intocmi si transmite Planul National de Alocare (NAP), pentru perioada 2007 -
2012, spre aprobarea (neoficiala) a CE pana in septembrie 2006, pentru a
permite initierea tranzactiilor inca de la 1 ianuarie 2007 - data preconizata
pentru aderarea Romaniei la UE.
3. Descrierea actiunii:
A) Evaluarea necesitatilor institutionale pentru a identifica necesarul de
capacitate institutionala pentru implementarea ETS UE. Aceasta va include si
asigurarea resurselor necesare (finantare, personal si specializare) si va
trata alocarea responsabilitatilor si implicarii ministerului, agentiilor si
altor institutii relativ la diferite activitati legate de ETS UE.
a) Autoritatile ce vor fi implicate: MMGA, desemnat ca Autoritate
Competenta pentru implementarea ETS UE; ANPM; ARPM-uri; APM-uri si alte
institutii cu responsabilitati in domeniu
b) Responsabilitatile si activitatile care vor intra sub responsabilitatea
MMGA (inclusiv agentiile/institutiile aflate in subordinea/sub coordonarea sa)
sunt:
1. Coordonarea elaborarii NAP
2. Realizarea inventarului instalatiilor
3. Comunicarea si furnizarea informatiilor pentru participanti
4. Autorizarea
5. Monitorizarea si raportarea
6. Administrarea registrului national
Responsabilitatea acreditarii Organismelor de verificare care vor efectua
monitorizarea si raportarea intra sub incidenta MEC.
B) Stabilirea cadrului institutional necesar implementarii ETS UE - prin
adoptarea legislatiei primare de transpunere a Directivei ETS UE si organizarea
aspectelor institutionale privind ETS UE in cadrul agentiilor
nationale/regionale/locale de protectie a mediului.
C) Instruirea personalului implicat in ETS UE prin cursuri si seminarii.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA si institutiile aflate in subordinea/sub coordonarea sa, MEC, MAI si
alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Decembrie 2005 - Finalizarea evaluarii necesarului de capacitate
Ianuarie 2006 - Stabilirea cadrului institutional
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Cate o persoana din MMGA, ANPM, MEC si MAI, si consultanti internationali.
Resurse financiare externe pentru consultanta pe baza unor programe
finantate de donori internationali.
Finantare de la bugetul de stat pentru angajarea de personal si instruire:
35.700 RON in 2006 si 35.300 RON in 2007.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Sectoarele care fac parte din ETS UE reprezinta circa 50% din totalul
emisiilor de GHG din UE, contribuie semnificativ la realizarea tintelor de
reducere a emisiilor statelor membre UE intr-un mod economic si eficient, si
fac trecerea la o economie cu consum redus de carbon in viitor. In Romania,
implementarea ETS UE va permite unui numar mare de societati comerciale din
sectorul energetic si industrie sa participe la comercializarea certificatelor
de emisii. In cazul unui surplus de certificate atribuite, societatile pot crea
venituri suplimentare prin vanzarea acestora pe piata.
5.2 Aprobarea legislatiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE,
amendata de Directiva 2004/101/CE
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8
(Implementarea Directivei UE 2003/87/CE) care se refera la transpunerea si
implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii
(2003/87/CE - ETS UE) in Romania combinata cu Directiva care amendeaza ETS UE
prin recunoasterea legaturii dintre ETS UE si mecanismele flexibile prevazute
de Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE - "linking").
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Ca viitor stat membru UE, Romania este obligata sa transpuna in legislatia
nationala Directiva ETS UE cel mai tarziu pana la data aderarii. Recunoscand
potentialele beneficii atat pentru mediul cat si pentru economia Romaniei
rezultate in urma comercializarii certificatelor de emisii de GHG, MMGA si-a
propus sa transpuna Directiva ETS UE pana la sfarsitul anului 2005.
Actiunea prevede elaborarea si adoptarea cadrului legal (legislatie
primara), cu prevederi adecvate privind stabilirea cadrului institutional si
procedural in implementarea si aplicarea Directivei ETS EU.
3. Descrierea actiunii:
A) Proiectele legislatiei primare pentru transpunerea Directivei ETS UE
avand 2 componente:
1. Proiect de amendare a legislatiei existente (Legea protectiei mediului
nr. 137/1995, cu modificarile ulterioare) pentru a permite:
a) Transpunerea Directivei ETS UE, amendata prin Directiva "de
legatura" (2004/101/CE), si
b) Adoptarea aranjamentelor institutionale si financiare pentru
implementarea ETS UE.
2. Proiect de act normativ (Hotarare a Guvernului) pentru transpunerea
completa a Directivei ETS UE (2003/87/CE), amendata prin Directiva "de
legatura" (2004/101/CE). Acest act normativ va contine:
a) Descrierea detaliata a comunicarii cu viitorii participanti;
b) Procedura de consultare a publicului cu privire la NAP;
c) Proceduri privind alocarea responsabilitatilor in cadrul MMGA si
organizatiilor aflate in subordinea/sub coordonarea sa si stabilirea
capacitatii institutionale necesare (rezultand din actiunea 5.1) pentru
implementarea ETS UE;
d) Responsabilitatile si modul de implicare a altor ministere (MEC si
MAI), institutii implicate in procesul de alocare, tinand seama ca MMGA si
reprezentantii sai vor raspunde in totalitate de intregul proces de alocare
(pana la nivel de instalatie). Exista posibilitatea infiintarii unui grup de
lucru dedicat acestui subiect, format din expertii MMGA, MEC si MAI.
B) Consultari publice asupra proiectului si obtinerea aprobarilor din
partea altor ministere
C) Adoptarea legala a modificarilor LPM si HG privind transpunerea
Directivei ETS
D) Instruirea personalului implicat in implementarea EU ETS.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, impreuna cu agentiile subordonate si alte institutii cu
responsabilitati in domeniu.
5. Termenele de implementare a actiunii:
Ianuarie 2006 - aprobarea HG de transpunere.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: o persoana MMGA si o persoana ANPM
Resurse financiare: Actiunea este parte dintr-un proiect de asistenta
tehnica sprijinit de Guvernul Olandei.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Stabilirea cadrului legal pentru implementarea in cele mai bune conditii a
Directivelor ETS UE si "de legatura" si identificare clara a
responsabilitatilor fiecarei institutii.
5.3 Aprobarea legislatiei secundare: Ghid de monitorizare si raportare.
Acreditarea organismelor de verificare
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8
(Implementarea Directivei UE 2003/87/CE). Directiva ETS UE prevede ca emisiile
sa fie monitorizate si raportate conform Ghidului CE de Monitorizare si
Raportare (MRG) aprobat prin Decizia CE din 29 ianuarie 2004 de stabilire a
ghidului de monitorizare si raportare a emisiilor de gaze cu efect de sera in
baza Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European si Consiliului. Pentru a
indeplini obiectivul specific prezentat in SNSC - Capitolul 8.2 privind
implementarea Directivei ETS UE si transpunerea tuturor reglementarilor
subsecvente importante, Romania trebuie sa adopte MRG si trebuie elaborate
protocoale detaliate de monitorizare. In acelasi timp, trebuie adoptate
proceduri privind regulile de verificare, inclusiv proceduri de acreditare a verificatorilor
desemnandu-se si responsabilitatile de monitorizare, conform Capitolului
8.3.(d) din SNSC.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Astfel de activitati nu s-au desfasurat in Romania pana in prezent.
Directiva 2003/87/CE prevede monitorizarea si raportarea emisiilor de GHG la
nivelul instalatiei. Romania, ca viitor stat membru are obligatia de a se
conforma cu prevederile Directivei ETS UE cel tarziu la data aderarii.
3. Descrierea actiunii:
A) Elaborarea si adoptarea legislatiei secundare privind monitorizarea si
raportarea - Decizia CE din 29 ianuarie 2004 stabileste ghidul de monitorizare
si raportare (MRG) a emisiilor de GHG. Acest MRG trebuie adoptat si trebuie
elaborate procedurile de monitorizare, in acelasi timp fiind desemnate
responsabilitatile de monitorizare, raportare si verificare (MRV).
B) Adoptarea procedurii interne de acreditare a verificatorilor - Se va
utiliza procedura elaborata de catre Asociatia Europeana pentru Acreditare (EA),
respectiv "Ghid referitor la Recunoasterea Organismelor de Verificare
conform ETS UE", dar si alte documente publicate pe baza experientei altor
state privind adoptarea unei astfel de proceduri de acreditare a organismelor
de verificare. Se vor stabili, de asemenea, aranjamentele institutionale
necesare pentru inregistrarea verificatorilor acreditati - ex. registrul
national al verificatorilor conform ETS UE.
C) Instruirea personalului autoritatilor de mediu si operatorilor privind
ghidul de monitorizare si raportare adoptat (MRG)
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu MEC si MAI si alte institutii cu responsabilitati in
domeniu
5. Termenele de implementare a actiunii:
A) Martie 2006
B) Iulie 2006
C) Martie - Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Resurse umane: Cate o persoana din MMGA, ANPM, MEC si MAI
Resurse financiare: actiunea este parte dintr-un proiect de asistenta
tehnica sprijinit de Guvernul Olandei
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Prin adoptarea legislatiei secundare se va completa cadrul legal pentru
implementarea Directivelor ETS UE si "de legatura". Totodata, prin
adoptarea procedurii de acreditare a verificatorilor companiile romanesti
interesate in verificarea conform ETS UE pot fi inregistrate ca organisme
recunoscute de verificare, monitorizare si raportare.
5.4 Prezentarea metodologiei de elaborare a Planului National de Alocare
(NAP)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3.(c)
care prevede ca NAP determina cantitatea totala de certificate pe care Guvernul
Romaniei intentioneaza sa le aloce si modul de alocare pentru fiecare
instalatie. Presupunand data inceperii ETS UE la 1.1.2007, NAP-ul pentru
perioada 2007 - 2012 va fi transmis spre aprobarea CE pana in septembrie 2006.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului si Consiliului European prevede ca
NAP sa fie intocmit si depus la CE spre aprobare cu un an si jumatate inainte
de intrarea acestuia in vigoare. Romania, ca viitor membru al UE, are obligatia
de a se conforma cu prevederile Directivei privind comercializarea
certificatelor de emisii, cel mai tarziu pana la data aderarii.
3. Descrierea actiunii:
Metodologia trebuie sa stabileasca regulile si principalele aspecte ale
elaborarii NAP, si anume:
I. Actiunile initiale - sunt incluse urmatoarele etape:
1. Integrarea celor doua NAP intr-un singur document bazat pe aceleasi
seturi de date, principii, metodologii si proceduri de aprobare.
2. Determinarea structurii initiale a NAP.
3. Determinarea calendarului detaliat de elaborare a NAP si a resurselor
necesare.
II. Stabilirea instalatiilor ce vor fi incluse in ETS UE
- Inventarul instalatiilor
ETS are in vedere urmatoarele sectoare: activitati energetice - instalatii
de combustie cu o putere termica instalata de peste 20 MW, rafinarii de titei,
furnale de cocs; metalurgie feroasa: siderurgie; industria de prelucrare a
mineralelor ciment, sticla, ceramica; alte activitati - celuloza si hartie
conform Anexei I a Directivei.
- Optiunea de excludere
Art. 27 al Directivei 2003/87/CE permite excluderea temporara a unor
instalatii pana la 31.12.2007. Etape de parcurs:
1. Stabilirea utilizarii optiunii de excludere si a conditiilor
2. Solicitarea de cereri de excludere din partea instalatiilor eligibile
3. Solicitarea aprobarii Comisiei
III. Comunicarea cu viitorii participanti
Constientizarea in vederea asigurarii participarii diferitilor factori
implicati in ETS UE. MEC si MAI vor juca un rol important in aceasta
activitate.
- Notificari oficiale
1. Stabilirea inventarului initial al instalatiilor participante la ETS UE
2. Notificarea initiala solicitand comentarii asupra selectiei si
prezentand posibilitatea excluderii
3. Revizuirea inventarului, daca este cazul si adoptarea acestuia
4. Notificarea formala a participantilor privind toate procedurile si
obligatiile legate de ETS UE
- Consultari
In afara notificarilor formale, autoritatea competenta sau reprezentantii
acesteia vor consulta viitorii participanti in timpul pregatirii NAP-ului
privind o serie de aspecte, in special, in ceea ce priveste datele despre
instalatii ce se vor utiliza in pregatirea NAP si regulile si metodologiile de
alocare aplicate si, in acelasi timp, privind regulile si procedurile de
autorizare si monitorizare.
IV. Metoda de alocare selectata
Art. 10 al Directivei 2003/87/CE prevede ca, in prima perioada prevazuta
de Directiva, cel putin 95% din certificate trebuie alocate gratuit. Pentru cea
de-a doua perioada, acest procentaj se reduce la cel putin 90% . Toate statele
membre UE au ales sa aloce gratuit aceste cote instalatiilor. Metodologia va
prezenta si optiunea aleasa de Romania pentru ambele perioade prevazute de Directiva.
V. Plafon general pentru instalatiile incluse
Comisia prevede o serie de linii directoare privind implementarea
criteriilor din Anexa III a Directivei in raport cu stabilirea plafonului
general:
1. Cantitatea totala a certificatelor sa corespunda tintei de reducere a
emisiilor de GHG
2. Cantitatea totala sa nu depaseasca necesitatile probabile. Aceasta se
leaga de emisiile proiectate pentru toate instalatiile incluse in ansamblu.
3. Cantitatea totala a certificatelor alocate sa corespunda evaluarilor
emisiilor efective si proiectate in vederea indeplinirii tintei de reducere a
emisiilor.
4. Raportul dintre totalul emisiilor din instalatiile incluse si emisiile
totale sa fie luat in considerare. Orice diferenta fata de acest raport in
alocarea certificatelor trebuie justificata.
VI. Stabilirea plafoanelor la nivel de sector si activitate
Dupa stabilirea plafonului general, certificatele vor putea fi distribuite
pe sectoare si activitati astfel:
1. Stabilirea defalcarii pe sectoare si activitati in stabilirea
plafoanelor de alocare.
2. Selectarea proiectiilor/scenariilor privind emisiile la nivel de sector
si activitate ce vor fi utilizate.
3. Identificarea si analizarea evolutiilor importante pe sector si
activitate (in special, in privinta cresterii productiei peste media tuturor
instalatiilor incluse).
4. Stabilirea plafoanelor de alocare la nivel de sector si activitate
corespunzator plafonului general.
VII. Principii de alocare la nivel de instalatie
A. Anul de baza si metoda de prognozare la nivel de instalatie
Anul sau perioada de baza este un parametru esential pentru alocarea la
nivel de activitate si instalatie. Alegerea anului de baza poate tine seama de
efectele asupra temperaturii sau de fluctuatiile anuale ale productiei.
Directiva prevede in acest caz utilizarea celor mai recente date si realizarea
urmatoarelor etape:
1. Stabilirea unei abordari si a considerentelor privind selectarea anului
sau a perioadei de baza.
2. Stabilirea anului sau perioadei de baza pentru alocare.
3. Stabilirea scenariilor si parametrilor de utilizat in evaluarea
cresterii viitoare a productiei si a emisiilor.
B. Actiunea timpurie si tehnologia curata
- Actiune timpurie - NAP poate permite includerea actiunii timpurii.
Actiunea timpurie se limiteaza la reducerile emisiilor din instalatiile incluse
in Directiva peste cantitatea redusa conform legislatiei comunitare sau
nationale, sau la actiunile intreprinse in lipsa unei astfel de legislatii. Se
vor desfasura urmatoarele actiuni:
1. Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru actiunea timpurie.
2. Stabilirea metodologiei de determinare a instalatiilor ce vor fi
recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru actiunea timpurie.
4. Calcularea primei totale necesare pentru actiunea timpurie.
- Tehnologii curate - Directiva permite luarea in considerare a utilizarii
tehnologiilor curate in alocarea nivelului pe instalatie. Etapele de parcurs
sunt:
1. Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru tehnologii curate.
2. Stabilirea metodologiei/criteriilor de determinare a instalatiilor ce
vor fi recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru utilizarea
tehnologiilor curate.
4. Calcularea primei totale necesare pentru tehnologii curate.
VIII. Evaluarea calitatii si disponibilitatii datelor
In multe state membre UE, indeosebi in noile state membre, calitatea si
disponibilitatea datelor referitoare la emisii si productie la nivel de
activitate si instalatie s-au dovedit principalul obstacol in procesul de
alocare. Acest aspect va trebui abordat dintr-o faza timpurie. Etape de
parcurs:
1. Determinarea surselor de date ce vor fi folosite.
2. Evaluarea calitatii si disponibilitatii datelor referitoare la emisii.
3. Efectuarea colectarii de date suplimentare, daca este cazul.
IX. Determinarea rezervelor de certificate
O parte din certificatele totale ar putea fi tinute in rezerva si
nealocate initial instalatiilor din urmatoarele motive:
- Rezerva pentru instalatii neidentificate - Se poate intampla ca unele
instalatii existente sa ramana neidentificate pana dupa adoptarea NAP. Rezerva
ar putea fi utilizata pentru alocarea de certificate pentru aceste instalatii
identificate ulterior.
- Rezerva pentru noile instalatii - NAP va trebui sa contina informatii cu
privire la modul in care firmele noi pot participa la ETS UE. Firmele noi
trebuie tratate in acelasi fel ca si participantii existenti deja. Majoritatea
statelor membre ale UE au pastrat o rezerva pe care sa o puna la dispozitie
gratuit noilor instalatii. Etape de parcurs:
1. Determinarea rezervei pentru instalatii neidentificate si stabilirea
destinatiei rezervei neutilizate.
2. Stabilirea abordarii rezervei pentru firme noi si determinarea marimii
necesare a rezervei.
3. Determinarea destinatiei rezervei neutilizate (anulare sau scoatere la
licitatie).
X. Alocarea certificatelor pe fiecare instalatie
Etapa finala in metodologia de alocare este reprezentata de stabilirea
cantitatii de certificate pentru fiecare instalatie. Foarte probabil, procesul
de alocare va fi iterativ, ceea ce implica faptul ca, dupa evaluarea alocarii
pe instalatie, se pot opera ajustari ale metodologiei si plafoanelor la nivel
de sector si instalatie. Etape de parcurs:
1. Stabilirea emisiilor istorice la nivel de instalatie.
2. Stabilirea formulei de baza a alocarii in functie de principiile adoptate
si a eligibilitatii instalatiei pentru prime de actiune timpurie sau de
tehnologie curata.
3. Calcularea alocarii cu asigurarea corespondentei cu plafonul de sector
si activitate si plafoanele generale de alocare.
XI. Efectuarea consultarilor publice
Directiva prevede efectuarea de consultari publice privind NAP. Sunt
necesare doua runde de consultari, una asupra versiunii initiale de lucru a NAP
si o alta pentru versiunea finala a NAP.
XII. Autoevaluare
Proiectele de Plan National de Alocare vor fi evaluate in raport cu
criteriile enumerate in Anexa III a Directivei inainte de a fi depus la
Comisie. Astfel se va asigura conformarea si se va sprijini procesul de
evaluare de catre Comisie.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA - ca autoritate competenta desemnata
MEC si MAI - si alte institutii cu responsabilitati in domeniu
5. Termenele de implementare a actiunii:
Initiere: Decembrie 2005
Finalizare: Februarie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Cate 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC si MAI
Finantare de la buget: 71.400 RON si/sau asistenta tehnica si financiara
solicitata in tarile cu care Romania a semnat Memorandumuri de Intelegere sau
donori internationali.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Prin aprobarea metodologiei de elaborare a NAP se vor pune bazele efective
ale implementarii Directivei ETS UE in Romania, iar companiile participante vor
cunoaste exact cerintele implementarii acestei scheme de comercializare si vor
putea participa la tranzactii.
5.5 Pregatirea si aprobarea Planului National de Alocare (NAP) pentru
perioada 2007 - 2012; adoptarea oficiala a NAP; emiterea autorizatiilor pentru
emisiile de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, care
prevede ca NAP prezinta cantitatea totala de certificate pe care Guvernul
Romaniei intentioneaza sa le aloce si modul in care le va aloca pentru fiecare
instalatie. Presupunand data inceperii 1.1.2007, NAP pentru Romania va cuprinde
ultimul an al primei perioade de tranzactionare (2007) impreuna cu cea de-a
doua perioada 2008 - 2012.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
NAP reprezinta o obligatie stabilita prin Directiva ETS UE si Romania, ca
viitor stat membru al UE, va trebui sa implementeze si sa se conformeze cu
prevederile Directivei cel tarziu pana la data aderarii. Avand in vedere
discutiile cu reprezentantii Comisiei, NAP va fi elaborat pentru intreaga
perioada 2007 - 2012 si prezentat CE spre aprobare cel tarziu in septembrie
2006.
3. Descrierea actiunii:
In implementarea actiuni se prevad urmatorii pasi:
I. Elaborarea NAP pentru perioada 2007 - 2012, in conformitate cu etapele
I - XII din metodologie (a se vedea actiunea 5.4). Practic este imposibil sa se
stabileasca o abordare clara in doi pasi: stabilirea metodologiei si elaborarea
NAP, si astfel va exista o singura activitate integrata.
II. Transmiterea NAP la CE pentru aprobare neoficiala/oficiala
1. Notificarea NAP la Comisie (pana in septembrie 2006).
2. NAP va face formal obiectul unei singure decizii a Comisiei.
III. Adoptarea legala a NAP
Dupa decizia de aprobare a NAP de catre CE, va fi adoptata forma finala a
acestuia prin HG.
IV. Emiterea autorizatiilor pentru emisiile de GHG - in conformitate cu
procedurile aprobate (amendarea procedurilor de autorizare de mediu - Ordinul
ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 818/2003 si Ordinul
ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 876/2004)
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA - ca autoritate competenta desemnata
MEC si MAI si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenele de implementare a actiunii:
Prima versiune a NAP - Iunie 2006
Notificarea NAP la Comisie - Septembrie 2006
Adoptarea NAP prin HG - Decembrie 2007
Emiterea autorizatiilor pentru emisiile de GHG - pana la 31 martie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Cate 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC si MAI.
Contributie financiara prin asistenta tehnica internationala: 534.300 RON
Contributie de la bugetul de stat: 356.600 RON pentru elaborarea NAP
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Pregatirea NAP si aprobarea lui de catre Comisie va da posibilitatea
operationalizarii schemei ETS UE si a implementarii efective a Directivei prin
inceperea realizarii de tranzactii cu certificate de emisii de GHG intre
companii.
5.6 Comunicarea cu viitorii participanti
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, si
tinand seama de nivelul scazut de constientizare privind ETS UE in randul
viitorilor participanti. Aceasta situatie trebuie imbunatatita in cel mai scurt
timp pentru a asigura participarea acestora in cadrul ETS UE. MEC si MAI vor
juca un rol important in realizarea acestei activitati.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
O buna comunicare cu viitorii participanti la ETS UE reprezinta o conditie
importanta pentru realizarea implementarii Directivei ETS UE si Romania, ca
viitor stat membru al UE, are obligatia de a se conforma cu prevederile
acesteia pana cel mai tarziu la data aderarii.
3. Descrierea actiunii:
Comunicarea cu viitorii participanti
SNSC prevede necesitatea unei campanii de informare a viitorilor
participanti la ETS UE. Aceasta se va putea realiza cu ajutorul mai multor
mijloace, precum:
1. Asigurarea bazei legale pentru comunicare - a se vedea actiunile 5.1, 5.2
si 5.3.
2. Realizarea inventarului instalatiilor.
3. Instruirea operatorilor, impreuna cu autoritatile implicate
4. Realizarea unui dialog continuu intre autoritati si operatori inaintea,
si in timpul pregatirii NAP, stabilirea persoanelor de contact, si a datelor de
contact pentru acestea la nivelul tuturor autoritatilor implicate
(national/regional/local) ce raspund la intrebarile participantilor la ETS UE
5. Pregatirea unor brosuri, manuale si a unei campanii de informare
mass-media
Realizarea activitatilor prezentate va conduce la urmatoarele rezultate:
a) Constientizare prin care sa se asigure participarea diferitilor factori
interesati la ETS UE.
b) Notificari formale a participantilor privind toate procedurile si obligatiile
legate de ETS UE.
c) Consultari cu viitorii participanti in timpul pregatirilor pentru ETS
UE.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA - ca autoritate competenta desemnata
MEC si MAI si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Data inceperii: Noiembrie 2005
Termen: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Cate o persoana din MMGA, ANPM, MEC si MAI sprijinite de reprezentantii
ARPM-uri si APM-uri
Contributie financiara de la bugetul de stat: 35.700 RON
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Comunicarea cu viitorii participanti este foarte importanta pentru o
implementare facila a acestei Directive complexe si prin aceasta activitate
viitorii participanti vor avea posibilitatea sa se informeze din timp privind
cerintele, conditiile si oportunitatile prevazute de Directiva ETS UE.
6. Politici si masuri de reducere a emisiilor
6.1 Intensificarea participarii Romaniei la Programul "Energie
inteligenta pentru Europa"
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
SNSC prevede la Capitolul 9.3.1 identificarea si elaborarea de actiuni
precise privind politicile si masurile de reducere a intensitatii carbonului in
toate sectoarele relevante ale economiei. In plus, SNSC solicita gasirea unor
noi surse de finantare ale politicilor si masurilor interne (Cap. 9.3.3).
2. Detalii ulterioare privind lipsurile existente si necesitatea actiunii
Programul "Energie inteligenta pentru Europa" (IEE) este
programul de asistenta comunitara pentru actiuni cu caracter netehnologic in
domeniul eficientei energetice si surselor de energie regenerabila. Programul
sprijina politicile Uniunii Europene in domeniul energiei stabilite prin Carta
Verde privind Siguranta furnizarii de energie, Carta Alba privind
Transporturile si alte acte normative comunitare inrudite (inclusiv Directivele
referitoare la electricitate regenerabila, performanta energetica a cladirilor
si biocombustibili).
Programul IEE ar putea juca un rol primordial in Romania prin faptul ca
sprijina elaborarea si implementarea politicilor referitoare la eficienta
energetica si energia regenerabila. Insa in prezent, Romania nu beneficiaza pe
deplin de Programul IEE din urmatoarele motive:
1. Lipsa de claritate privind eligibilitatea Romaniei pentru IEE si
conditiile de participare.
2. Lipsa de coordonare dintre ministere si dintre ministere si institute
in stabilirea prioritatilor privind IEE si utilizarea efectiva a rezultatelor
proiectului in elaborarea politicilor.
3. Sumele disponibile pentru cofinantare de la bugetul de stat sunt mici
si nu fac posibila anvergura proiectelor necesare pentru a veni in sprijinul
tuturor politicilor Romaniei in domeniul energiei.
Prima prioritate este deci imbunatatirea coordonarii in participarea
Romaniei si imbunatatirea comunicarii dintre proiecte si factorii de decizie
politica. Daca se va asigura acest lucru, se va putea avea in vedere o crestere
a resurselor pentru cofinantare.
3. Descrierea actiunii:
Pentru a facilita participarea Romaniei la Programul "Energie
inteligenta pentru Europa" au fost identificate urmatoarele actiuni:
1. Ministerul responsabil pentru energie regenerabila si eficienta
energetica (MEC) va evalua actualul program IEE in Romania si va specifica mai
detaliat prioritatile de imbunatatire. Evaluarea va privi de asemenea nivelul
de cofinantare necesar.
2. Evaluarea posibilitatilor de crestere a cofinantarii care sa devina
disponibila in anul 2007. Aceasta si in legatura cu proiectele finantate de la
bugetul public si cu cercetarea. MEC, MAI, MTCT si MEdC vor raspunde de
cooperarea la bugetul de cofinantare.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MEC si agentiile subordonate acestuia
MAI, MMGA, MTCT, MEdC
5. Termenul de implementare a actiunii:
- Finalizarea evaluarii programului IEE in Romania: Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Bugetul de stat:
- Evaluarea programului IEE de catre MEC: 71,400 RON (de contractat:
Martie 2006);
- Contributii suplimentare de la bugetul de stat pe anul 2007 de
cuantificat pana in August 2006. In 2007, pot deveni disponibile resurse
suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinantarea
proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Masurile de reducere a intensitatii utilizarii carbonului in producerea si
consumul de energie si materiale implica utilizarea mai intensa a tehnologiilor
avansate. Tehnologiile aduc adeseori si alte beneficii, precum scaderea
consumurilor de alte resurse, cresterea nivelului productiei sau, de exemplu, cresterea
valorii proprietatilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori insotita de
reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de exemplu poluarea
locala a aerului.
6.2 Promovarea productiei de energie din surse regenerabile
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 si
9.3.2, ce prevede identificarea si elaborarea de actiuni precise privind
politicile si masurile de reducere a intensitatii carbonului in toate
sectoarele relevante ale economiei. Sectorul energetic este un sector prioritar
pentru introducerea politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de GHG
(Cap. 9.3.2).
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Energia regenerabila este puternic promovata la nivel de UE ca masura
esentiala de reducere a emisiilor de GHG, desi majoritatea masurilor trebuie
adoptate la nivelul fiecarui stat membru (MS). Din punct de vedere legislativ
Directiva 2001/77/CE privind Promovarea electricitatii obtinute din surse de
energie regenerabila pe piata interna a energiei electrice este cea mai
importanta reglementare in ceea ce priveste productia de energie regenerabila.
Directiva are in vedere producerea energiei electrice produse din surse de
energie regenerabile (RES), precum cea eoliana, solara, geotermala, hidro, gaze
de fermentatie, tratarea namolurilor si biogaz. Directiva contine:
- Obligatia MS de a adopta tinte indicative pentru productia viitoare de
energie din RES si de a arata cum vor fi atinse aceste tinte;
- Obligatia MS de a analiza cadrul legislativ si de reglementare actual
pentru a reduce sarcinile administrative pentru micii producatori;
- Obligatia MS de a adopta reguli standard, transparente si
nediscriminatorii cu privire la responsabilitatea pentru costurile de conectare
la retea, intarire a retelei si utilizarea acesteia de catre noii producatori
de energie electrica din surse regenerabile.
Cadrul legal de reglementare este finalizat in Romania prin adoptarea HG
nr. 443/2003, HG nr. 1535/2003, HG nr. 890/2003, HG nr. 1395/2005 si HG nr.
1892/2004, si asigura functionarea sistemului de promovare a E-RES. Este
introdus si un sistem de Certificate Verzi Tranzactionabile (TGC). Cu toate
acestea, trebuie depasite inca numeroase bariere pentru a se putea exploata
potentialul:
1. Schema privind certificatele verzi tranzactionabile este noua.
2. Institutiile locale de finantare nu au fost active pe piata energiei
regenerabile si multi dintre sponsorii potentiali ai proiectelor au o
solvabilitate redusa.
3. Intermediarii de pe piata locala nu au experienta legata de elaborarea
si finantarea proiectelor de energie regenerabila (ingineri, consultanti, ESCO
etc.).
4. Lipsesc informatii cu privire la eventualele oportunitati de proiecte.
3. Descrierea actiunii:
Actiunile identificate in PNASC nu acopera decat perioada pana in 2007, in
timp ce atingerea obiectivului Romaniei in ceea ce priveste cota de energie
regenerabila va necesita eforturi pe termen mai indelungat. Pe termen scurt vor
fi implementate urmatoarele actiuni:
1. Romania isi va intari participarea la Programul Energie Inteligenta
pentru Europa prin sprijinul acordat elaborarii de politici privind energia
regenerabila (a se vedea actiunea 6.1).
2. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacitatii
intermediarilor de piata si elaboratorilor de proiecte cu sustinere financiara
din partea programului IEE. MEC va asigura cofinantarea necesara.
3. MEC va evalua sistemul Certificatelor Verzi Tranzactionabile pana la
mijlocul anului 2007.
4. Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie
regenerabila, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordata de BERD.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MEC si alte autoritati responsabile
MAI si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
1. Intarirea participarii la Programul IEE: a se vedea actiunea 6.1.
2. Mecanisme de finantare pentru sustinere proiecte de energie
regenerabila: Decembrie 2006
3. Evaluarea sistemului TGC: August 2007.
4. Realizarea dezvoltarii capacitatii pentru piata proiectelor de energie
regenerabila: 2006 - 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Contributie de la bugetul de stat:
- Evaluarea sistemului TGC: 70.600 RON (2007).
- Cofinantarea proiectelor de dezvoltare a capacitatii pe pietele energiei
regenerabile: 177.900 RON (2006 - 2007).
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar
putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Masurile de reducere a intensitatii carbonului in producerea si consumul
de energie si materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologii, de
asemenea, aduc si alte beneficii, precum scaderea consumurilor de alte resurse,
cresterea nivelului productiei sau cresterea valorii proprietatilor. Reducerea
emisiilor de GHG este adeseori insotita si de reducerea altor forme de impact
negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locala a aerului.
6.3 Promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 si
9.3.2, ce prevede identificarea si elaborarea de actiuni precise privind
politicile si masurile de reducere a intensitatii carbonului in toate
sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul pentru
introducerea politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de GHG.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Au fost adoptate Legea eficientei energetice nr. 199/2000 si HG nr.
163/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale referitoare la eficienta
energetica. Totodata, a fost transpusa si legislatia privind cerintele de
etichetare a aparatelor electrocasnice prin HG nr. 1252/2005 si Directiva UE
privind Performanta energetica a cladirilor (2002/91/CE) prin Legea nr.
372/2005.
Trebuie inca depasite numeroase bariere inainte de a putea exploata
potentialul eficientei energetice:
- Lipsa informatiilor privind eventualele oportunitati de investitii in
domeniul eficientei energetice.
- Lipsa de experienta a intermediarilor de piata (ingineri, consultanti,
ESCO etc.).
- Institutiile locale de finantare nu au fost active pe piata eficientei
energetice, iar multi dintre potentialii sponsori ai proiectelor au dificultati
in asigurarea capitalului pentru investitii.
- Guvernul nu acorda facilitati financiare.
Noul Program National multianual privind eficienta energetica urmareste sa
rezolve aceste aspecte (va fi adoptat in cursul anului 2006). Pot fi
identificate urmatoarele prioritati:
1. Evaluarea clara a responsabilitatilor din cadrul administratiei
centrale privind promovarea eficientei energetice in toate sectoarele relevante
(sectorul energetic, locuinte, transporturi, industrie, agricultura)
2. Stabilirea structurilor institutionale pentru coordonarea implementarii
Programului National.
3. Introducerea facilitatilor financiare pentru investitii in eficienta energetica.
In 2006 numai sistemele de incalzire centralizata vor fi eligibile pentru noile
programe de subventii (13 mil. Euro)
4. Stabilirea unor programe de audit care sa ajute la suplinirea
informatiilor cu privire la oportunitatile de investitii
5. Introducerea de campanii de informare si constientizare care sa
remedieze lacunele de constientizare a eficientei energetice in randul
populatiei.
3. Descrierea actiunii:
In perioada urmatoare vor fi implementate actiunile ce urmeaza:
1. Coordonarea dintre ministerele si agentiile implicate va fi
imbunatatita cu ajutorul Comitetului Interministerial pentru Eficienta
Energetica.
2. Romania isi va intari participarea la Programul Energie Inteligenta
pentru Europa pentru sustinerea elaborarii de politici de eficienta energetica
(a se vedea actiunea 6.1).
3. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacitatii
intermediarilor de piata si elaboratorilor de proiecte de eficienta energetica
cu sprijin financiar acordat prin Programul IEE. MEC va asigura cofinantarea
necesara.
4. Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie
regenerabila, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordata de BERD.
Daca va fi cazul, vor fi revocate sau modificate anumite prevederi legislative
si reglementari nationale care impiedica sau restrictioneaza utilizarea
instrumentelor financiare si contractele de economisire a energiei pe piata
serviciilor energetice.
5. MEC va evalua politicile existente cu privire la promovarea eficientei
energetice pana la mijlocul anului 2007.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MEC, ARCE (coordonare), MMGA, MAI si alte institutii cu responsabilitati
in domeniu
5. Termenul de implementare a actiunii:
- Intarirea participarii la Programul Energie Inteligenta pentru Europa: a
se vedea actiunea 6.1
- Proiect de intarire a capacitatii intermediarilor de piata si
elaboratorilor de proiecte de eficienta energetica: 2006/2007
- Mecanisme de finantare pentru sustinerea proiectelor de eficienta
energetica: Decembrie 2006
- Evaluarea politicilor privind eficienta energetica: Iunie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Contributii de la bugetul de stat:
- Cofinantarea proiectului de dezvoltare a capacitatii pe pietele de
energie regenerabila: 177.500 RON (2006 - 2007)
- Evaluarea politicilor de eficienta energetica: 70.600 RON (2007)
- Cresterea finantarii pentru o schema de facilitati de finantare a
eficientei energetice (2007): se va stabili in luna august 2006.
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar
putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Masurile de reducere a intensitatii carbonului in producerea si consumul
de energie si materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile,
de asemenea, aduc si alte beneficii, precum scaderea consumurilor de alte
resurse, cresterea nivelului productiei sau cresterea valorii proprietatilor.
Reducerea emisiilor de GHG este adeseori insotita si de reducerea altor forme
de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locala a aerului.
6.4 Promovarea sistemelor de cogenerare si a eficientei energetice in
sistemele de incalzire centralizata
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 si
9.3.2, ce prevede identificarea si elaborarea de actiuni precise legate de
politicile si masurile de reducere a intensitatii carbonului in toate
sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul prioritar
pentru introducerea politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de GHG.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Lipsa fondurilor de investitii pentru reabilitare si modernizare si lipsa
unor politici coerente privind productia CET au dus la starea precara a
sistemelor de incalzire in prezent. In unele retele au fost insa instalate in
ultimii ani unitati mai mici.
Obiectivul Directivei 2004/8/CE in promovarea sistemelor de cogenerare
este acela de a creste eficienta energetica si de a imbunatati oferta prin
crearea unui cadru de promovare si dezvoltare a cogenerarii de energie termica
si electrica de inalta eficienta, pe baza cererii de caldura utila si
economiilor de energie primara de pe piata interna, tinand cont de situatia
nationala specifica, in special legat de conditiile climatice. Pe termen scurt,
intentia Directivei este de a sustine instalatiile CET existente si de a crea
un teren de joc egal pe piata. Directiva prevede armonizarea definitiilor,
randamentelor, centralelor termoelectrice de micro/mici dimensiuni etc. si stabileste
un cadru pentru garantarea originii electricitatii furnizate de CET si a
schemelor de sustinere pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta.
Totodata, statele membre au obligatia de a asigura proceduri obiective,
transparente si nediscriminatorii de acces la retea, criterii de tarifare si
administrare (urmare a Directivei 2003/54/CE).
Pe termen mediu si lung intentia Directivei este de a asigura luarea in
considerare a productiei de energie termoelectrica de inalta eficienta la
proiectarea oricarei instalatii noi. Ea stabileste o serie de criterii privind
analiza obligatorie a potentialului national de creare a unei CET de mare
eficienta in fiecare stat membru. Pentru valorificarea acestui potential pot fi
continuate sau create scheme de sustinere bazate pe cererea de caldura utila si
economia de energie primara.
Directiva 2004/8/CE va fi transpusa in prima jumatate a anului 2006. Vor
trebui avute in vedere urmatoarele probleme:
1. Lipseste o strategie nationala uniforma privind incalzirea centralizata
si productia de energie termoelectrica. In prezent se observa o schimbare in
favoarea sistemelor individuale de incalzire si retelele centralelor termice
sunt uneori distruse cu consecinte pe termen lung. Este necesara o pozitie
ferma a guvernului cu privire la viitorul sistemelor de incalzire centralizata.
2. Toate sistemele de incalzire centralizata sunt transferate
autoritatilor locale. Legea eficientei energetice prevede ca toate municipiile
mari sa intocmeasca un plan de eficienta energetica. Majoritatea municipiilor
nu dispun de suficiente cunostinte si capacitate si nici de resurse financiare
pentru investitii.
3. Au lipsit in trecut facilitatile financiare pentru investitiile in
eficienta energetica in sistemele de incalzire centrala.
4. Introducerea alocatiilor pentru incalzire a avansat lent. Acest sistem
va oferi consumatorilor de energie termica un stimulent important pentru
economisirea energiei.
3. Descrierea actiunii:
Urmatoarele actiuni vor fi implementate in perioada urmatoare in vederea
promovarii productiei de energie termoelectrica si eficienta energetica in
incalzirea centrala
1. Va fi transpusa Directiva 2004/8/CE.
2. Va fi adoptata o strategie pe termen lung privind productia de energie
termoelectrica si incalzirea centrala si vor fi introduse actele normative
aferente prin revizuirea Strategiei Nationale pentru furnizarea incalzirii
centrale in municipii. Strategia va viza rolul incalzirii centrale in raport cu
alternativele de furnizare a electricitatii si agentului termic si o posibila
trecere de la CET mari la centrale mai mici si mai eficiente. Vor fi stabilite
resursele financiare. Strategia se va adresa de asemenea tipurilor de impact
asupra emisiilor de GHG.
3. Vor fi asigurate facilitati financiare pentru proiecte de eficienta
energetica in sistemele de incalzire centralizata din 2006.
4. Va fi intarita printr-un program de instruire capacitatea
administratiei locale in evaluarea necesarului de energie termica utila.
5. Se va desfasura un program de promovare a alocatiilor individuale
pentru costul incalzirii.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MAI, MEC, ARCE, MMGA, Autoritatile administratiei publice locale si alte
institutii cu responsabilitati in domeniu
5. Termenul de implementare a actiunii:
- Transpunerea Directivei 2004/8/CE: Iunie 2006
- Aprobarea Strategiei privind promovarea sistemelor de cogenerare si a
eficientei energetice in sistemele de incalzire: Decembrie 2006
- Acordarea facilitatilor financiare pentru proiectele de eficienta
energetica in incalzirea centralizata: incepand cu 2006
- Initierea facilitatii de instruire in planificarea energiei: August 2006
- Initierea proiectului de promovare a alocatiilor individuale pentru
incalzire: Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Bugetul de stat:
- Facilitati financiare pentru eficienta energetica in incalzirea
centrala: 178.500 RON (2006)
- Facilitate de instruire a administratiei locale in planificarea
energiei: 176.500 RON (2007)
- Proiectul de promovare a alocatiilor individuale pentru costul
incalzirii: cofinantare de la bugetul de stat 353.000 RON (2007)
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS, care ar
putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Masurile de reducere a intensitatii carbonului in producerea si consumul
de energie si materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologii, de
asemenea, aduc si alte beneficii, precum scaderea consumurilor de alte resurse,
cresterea nivelului productiei sau cresterea valorii proprietatilor. Reducerea
emisiilor de GHG este adeseori insotita si de reducerea altor forme de impact
negativ asupra mediului, cum ar fi poluarea locala a aerului.
6.5 Gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din transport
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Carta Alba a UE din 2001 privind Transporturile se adreseaza, in mod
specific dezvoltarii economice puternice care se asteapta in statele candidate
la aderare (CS) si la cresterea, in consecinta a fluxurilor de transport, in
particular a traficului rutier greu. La nivel de UE si de CS trebuie adoptate
actiuni de schimbare (sau mentinere) a echilibrului intre modurile de transport
in favoarea celui feroviar, evitandu-se in acelasi timp repercusiunile negative
asupra economiilor CS ca urmare a acestor politici. Cresterea transporturilor
si a emisiilor de GHG aferente reprezinta pentru multe dintre statele membre UE
si probabil ca pe termen mai lung si pentru CS principala problema in calea
realizarii reducerilor generale de emisii la scara nationala. Masurile propuse
de UE sunt revitalizarea cailor ferate, cresterea concurentei prin deschiderea
pietelor, sustinerea serviciilor de transport de marfuri si crearea unei Retele
Trans Europene de Transport prin rezolvarea strangularilor, pastrarea
echilibrului dintre cresterea transporturilor aeriene si mediu, dezvoltarea
transporturilor urbane de inalta calitate si programe de cercetare-dezvoltare
in serviciul unor transporturi curate si eficiente.
Recent a fost constituit in cadrul MTCT un nou Directia Generala de Mediu
in vederea intaririi perspectivei de mediu in politicile de transport.
Schimbarile climatice si reducerea emisiilor de GHG provenite din transporturi
fac parte dintre sarcinile noului departament.
In sectorul transporturi, problema legata de calitatea aerului este
abordata prin impunerea utilizarii unor carburanti mai putin poluanti, oferind in
acelasi timp informatii privind consumul de carburanti si emisiile de CO2 la
vehiculele noi, precum si prin reabilitarea drumurilor trans-europene (HG nr.
343/2002).
Stabilirea unei politici structurale si a unui cadru financiar adecvat,
precum si a capacitatii necesare pentru implementarea acestor masuri este
prioritara in perioada 2005 - 2007.
3. Descrierea actiunii:
Urmatoarele actiuni vor fi intreprinse in perioada urmatoare:
1. Analiza de catre MTCT in cooperare cu MMGA a strategiei existente
privind transporturile sub aspectul schimbarilor climatice. Actuala strategie
privind transporturile nu mentioneaza de loc schimbarile climatice. Analiza se
va ocupa de abordarea viitoare cu privire la incorporarea considerentelor
legate de schimbarile climatice in principalele decizii referitoare la
infrastructura de transport
2. Intarirea cooperarii cu MMGA prin intermediul CNSC (a se vedea Actiunea
1.1)
3. Program de dezvoltare a capacitatii noii Directii Generale de Mediu al
MTCT cu privire la politicile si masurile de gestionare a emisiilor de GHG
provenite din transport. Acesta se poate realiza combinat cu initierea
cooperarii internationale in domeniu.
4. Imbunatatirea inventarelor GHG si scenariilor de emisii pentru sectorul
transporturi (a se vedea Actiunea 2.1.2).
5. Campanie initiala de informare a publicului larg din Romania cu privire
la relatia dintre schimbarile climatice si transport in cooperare cu MMGA.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MTCT, MAI, MMGA si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
- Analiza actualei strategii de transport: finalizare August 2006
- Program de dezvoltare a capacitatii Directiei Generale de Mediu:
initiere Februarie 2006
- Imbunatatirea inventarului emisiilor din transport si scenariilor: a se
vedea actiunea 2.1.2
- Realizarea unei campanii de informare: initiere August 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Cate o persoana din MTCT; MAI si MMGA
- Imbunatatirea inventarului emisiilor din transport si scenariilor: a se
vedea Actiunea 2.1.2 - 89.250 RON de la bugetul de stat (2006)
- Campanie de informare: bugetul de stat 88.750 RON (2006 si 2007)
- Program de dezvoltare a capacitatii Directiei Generale de Mediu: 355.000
RON pe baza sprijinului unui donor international
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte
politici si masuri in sectorul transporturi.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Imbunatatirea eficientei energetice in transporturi conduce la reducerea
emisiilor de GHG provenite din transport, dar si la impactul asupra mediului.
Alte beneficii ar fi reducerea utilizarii resurselor de carburant si
introducerea de noi tehnologii.
6.6 Promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Emisiile de metan provenite de la depozitele de deseuri solide sunt
predominante in sectorul deseuri. Directiva privind recuperarea metanului din
deseurile biodegradabile din depozitele de deseuri (pe scurt Directiva 99/31/CE
privind depozitarea deseurilor) este transpusa si a fost pregatit un plan de
implementare. In Romania a fost adoptata Strategia Nationala de Gestionare a
Deseurilor.
Scopul Directivei este de a prevedea mijloace, proceduri si indrumari
pentru prevenirea sau reducerea pe cat posibil a efectelor negative asupra
mediului prin cerinte operative si tehnice stringente privind deseurile si
depozitele de deseuri. Se au in vedere urmatoarele tipuri de impact: poluarea
apelor de suprafata, apelor subterane, solului si aerului si impactul asupra
mediului global, inclusiv efectul de sera, precum si posibilele riscuri pentru
sanatatea umana rezultand din depozitarea deseurilor, pe intreaga durata de
existenta a depozitului.
Conditiile actuale nu vor duce la alegerea solutiei optime din punct de
vedere al schimbarilor climatice si anume utilizarea biogazului captat pentru
producerea de energie electrica si termica:
1. Legislatia existenta prevede numai recuperarea gazului si arderea lui
in flacara.
2. Administratiile publice locale sunt proprietarele celor mai multe
depozite de deseuri dar majoritatea acestora nu dispun de suficiente cunostinte
si de capacitate sau resurse financiare pentru investitii. Prin urmare
administratiile publice locale tind sa aleaga solutii simple: acoperire si
ardere in flacara.
3. Lipsesc informatiile cu privire la posibilitatea de utilizare a gazelor
de depozit pentru producerea de energie si a amplasamentelor celor mai
promitatoare.
3. Descrierea actiunii:
Urmatoarele actiuni privind promovarea utilizarii biogazului de la
depozitele de deseuri pentru producerea de energie se vor desfasura in perioada
urmatoare:
1. Va fi inclusa in legislatie investigarea obligatorie a fezabilitatii
utilizarii energiei provenite de la utilizarea biogazului de la depozitele de
deseuri. Investigarea se va referi la existenta si calitatea biogazului. O
parte a evaluarii va trebui facuta inainte de inchiderea depozitului.
2. Pentru sustinerea companiilor care elaboreaza proiecte in identificarea
amplasamentelor promitatoare, se va face un inventar national al cantitatilor
potentiale de biogaz existente in depozite. Acest inventar va evalua, de
asemenea, potentialul de introducere a biogazului de la depozitele de deseuri
in retelele de incalzire centrala.
3. Se va desfasura un program de dezvoltare a capacitatii autoritatilor
publice locale privind beneficiile utilizarii biogazului de la depozitele de
deseuri ca sursa de energie si identificarea posibilelor surse de finantare.
Totodata, va fi imbunatatita cooperarea dintre autoritatile de mediu si
autoritatile administratiei publice locale.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA, MAI, autoritatile administratiei publice locale si alte institutii
cu responsabilitati in domeniu.
5. Termene de implementare a actiunii:
- Obligativitatea investigarii fezabilitatii utilizarii biogazului ca
sursa de energie: August 2006
- Stabilirea inventarului national al cantitatilor de biogaz potential
disponibile in depozite: Decembrie 2007. Propunerea va fi prezentata
Programului Energie Inteligenta pentru Europa.
- Initierea programului de dezvoltare a capacitatii autoritatilor
administratiei publice locale cu privire la avantajele utilizarii biogazului ca
sursa de energie: Septembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Bugetul de stat:
- Stabilirea inventarului national: costuri totale: 353.000 RON finantare
de la bugetul de stat (2007)
- Program de dezvoltare a capacitatii autoritatilor locale: 357.000 RON de
la bugetul de stat. In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin
GIS pentru politicile si masurile de reducere a emisiilor de GHG din
activitatea de gestionare a deseurilor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Utilizarea biogazului de la depozitele de deseuri ca sursa de energie
regenerabila va inlocui combustibilii fosili cu beneficii aferente pentru mediu
si economie.
6.7 Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor si
silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor si silvicultura
(LULUCF) se refera la activitatile umane prin care se modifica utilizarea
terenurilor sau este afectata cantitatea de carbon sau biomasa din padurile
existente sau rezervele din sol. Acest sector emite pe de o parte gaze cu efect
de sera (adica reprezinta o sursa) si le indeparteaza din atmosfera prin
sechestrarea carbonului in bazine de absorbtie a carbonului. Practicile silvice
si de utilizare a terenurilor reprezinta un potential considerabil de
compensare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Plantarea de arbori,
conservarea padurilor si modificarea practicilor de cultivare pentru cresterea
cantitatii de carbon in sol, de exemplu, fac posibila cresterea dimensiunilor
bazinelor de absorbtie a carbonului.
Exista oportunitati majore de activitati sau programe de compensare si
reducere in Romania. Aceste activitati se pot grupa in urmatoarele trei
categorii:
1. Management pentru conservarea carbonului. Obiectivul proiectelor de
conservare este acela de a conserva bazinele existente de carbon prin practici
precum rezerva de paduri, reducerea defrisarilor, gestionarea padurilor,
practici de recoltare alternative, protectie impotriva incendiilor si
daunatorilor.
2. Management pentru sechestrarea carbonului. Obiectivul proiectelor de
sechestrare a carbonului este extinderea depozitarii carbonului prin
impaduriri, reimpaduriri, agro-silvicultura, stimularea regenerarii naturale,
replantarea terenurilor degradate, tehnici de lucrare a pamantului si alte
practici agricole de crestere a cantitatii de carbon din sol si management al
produselor forestiere pentru prelungirea duratei de existenta utila.
3. Management pentru substituirea carbonului. Ideea este utilizarea
biomasei ca inlocuitor al materialelor durabile energo-intensive cu continut
scazut de carbon (ex. caramida, ciment, otel, plastic) si inlocuirea
combustibililor solizi cu combustibili bioenergetici cultivati in mod durabil.
In mod deosebit, industria cimentului din Romania analizeaza potentialul
coincinerarii de biomasa, pentru care se va crea o facilitate financiara in
cadrul schemei UE privind schimbul de emisii.
In Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din Romania (2001 -
2010), sunt prevazute urmatoarele obiective ce vor imbunatati capacitatea de
absorbtie a CO2 din Romania:
- Asigurarea integritatii si dezvoltarii suprafetelor impadurite precum si
extinderea suprafetei acoperite de vegetatie forestiera;
- Extinderea suprafetelor impadurite si a altor categorii de vegetatie
forestiera, inclusiv pe terenuri degradate, in afara fondului forestier.
- Sustinerea crearii plantatiilor forestiere pe terenuri scoase din
circuitul agricol, in conformitate cu cerintele agriculturii durabile.
- Sustinerea actiunilor de creare a perdelelor forestiere si a altor
categorii de plantatii forestiere, in afara fondului forestier.
Se poate identifica o gama larga de politici si masuri in domeniul
folosintei terenurilor, schimbarii de folosinta si silviculturii. Actuala
abordare pe sector cu privire la utilizarea terenurilor si lipsa unei
gospodariri integrate a terenurilor, creeaza insa conflicte de folosinta a
terenurilor si probleme socio-economice si de mediu asociate acestora
(inundatii, alunecari de teren, pierderi de recolta, defrisari etc.). Pe termen
scurt, vor trebui deci promovate sisteme de folosire integrata a terenurilor la
nivel local si regional, care sa permita utilizarea durabila a terenurilor,
dublata de introducerea ghidurilor si codurilor de buna practica. O cerinta
legata de aceasta, privind introducerea sistemelor de utilizare integrata a
terenurilor, este clarificarea definitiilor de folosinta a terenurilor.
3. Descrierea actiunii:
Urmatoarele actiuni vor putea fi implementate in perioada 2005 - 2007
pentru imbunatatirea gospodaririi utilizarii terenurilor in Romania:
1. Stabilirea unui grup de lucru interministerial pentru politici si
masuri LULUCF legate de introducerea sistemelor de utilizare integrata a
terenurilor.
2. Clarificarea si actualizarea definitiilor de utilizare a terenurilor la
nivel national pentru a se elimina diferentele dintre suprafetele ocupate (date
bazate pe senzori la distanta) si statisticile "din teren". Trebuie
adoptate si promovate la nivel national noi definitii (UE, FAO sau LULUCF GPG).
3. Imbunatatirea capacitatii de colectare, prelucrare si raportare la
UNFCCC, UNCCD si UNCBD in vederea gestionarii mediului la nivel global.
4. Proiect de cercetare privind imbunatatirea gospodaririi utilizarii
terenurilor prin realizarea de linii directoare si modele de gospodarire
durabila a utilizarii terenurilor la diferite scari (regionala, locala, pe
bazine hidrografice, la nivel de comunitate, intercomunal etc.). Modelele vor
oferi structura adecvata a utilizarii terenurilor conform reliefului, zonelor climatice
si tipurilor de organizare socio-economica a regiunilor (care sa fie utilizate
de factorii interesati).
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
Aceasta actiune va necesita cooperarea dintre toate ministerele si
institutele ale caror activitati sunt legate de utilizarea terenurilor:
MAPDR (coordonator)
MMGA, MEC, MTCT, MAI si agentiile din subordinea acestora.
Institute de cercetare din domeniu si alte institutii cu responsabilitati
in domeniu.
5. Termene de implementare a actiunii:
Stabilirea grupului de lucru interministerial: Martie 2006
Adoptarea reglementarii privind definitiile utilizarii terenurilor: Martie
2007
Proiect de cercetare privind sistemele integrate de gospodarire a utilizarii
terenurilor: Dec. 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
Proiectul de cercetare privind sistemele integrate de gospodarire a
utilizarii terenurilor:
- Bugetul de stat: 177.500 RON (2006 - 2007)
- Donori internationali: 355.000 RON (2006 - 2007)
In 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte
politici si masuri care sa determine cresterea capacitatii bazinelor de
absorbtie in domeniul LULUCF.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Actiunile care promoveaza conservarea si sechestrarea carbonului nu numai
ca vor reduce emisiile nete, ci vor fi justificate si din punct de vedere
social, economic si ecologic. Dezvoltarea durabila, productia industriala de
lemn si combustibil, utilizarile traditionale ale padurii, protectia resurselor
naturale, imbunatatirea calitatii apei si turismul, sunt toate obiective
importante pentru o buna gospodarire a padurilor.
7. Constientizare, educatie si participarea publicului
7.1 Elaborarea Planului de Actiune privind Schimbarile Climatice si
Educatia (APCCE)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10
(Educatie, cercetare si cresterea constientizarii), care mentioneaza
necesitatea dezvoltarii unui plan de actiune privind educarea, instruirea si
constientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbarile
climatice. Totodata, unul dintre obiectivele specifice ale SNSC este
incorporarea aspectelor referitoare la schimbarile climatice in educatie si
cercetare si cresterea nivelului de constientizare si participare a publicului
si a factorilor interesati din Romania, la aspectele legate de schimbarile
climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
In curricula scolara primara, gimnaziala, pre-universitara si universitara
tematica privind schimbarile climatice nu este un subiect specific programelor
scolare, ci este partial abordata in cadrul tematicii privind protectia
mediului si dezvoltarea durabila. Lipsa profesorilor pregatiti in acest sens si
a materialelor de instruire sunt bariere in constientizarea problematicii
schimbarilor climatice. Prin urmare, este necesar sa se dezvolte o abordare
integrata a tematicii privind schimbarile climatice in programele scolare
existente in scoli si licee. Acest lucru se va realiza prin Planul de Actiune
specific privind Schimbarile Climatice si Educatia (APCCE). APCCE va avea in
vedere la momentul elaborarii urmatoarele aspecte:
- Absenta tematicii privind schimbarile climatice din programele existente
- Lipsa de profesori pregatiti in legatura cu tematica privind schimbarile
climatice
- Lipsa unor materiale de instruire corespunzatoare privind tematica
schimbarilor climatice
Se va tine seama, in elaborarea APCCE si de schimbarile institutionale ce
sunt preconizate a avea loc in domeniul educatiei, la nivel national. Astfel,
este planificat un proces de descentralizare pana la nivel de liceu, ceea ce va
conferi in viitor un rol important consiliilor locale. Programele scolare
existente vor trebui examinate pentru a vedea cum ar putea fi cel mai bine
incluse principalele aspecte legate de schimbarile climatice.
3. Descrierea actiunii:
Se va stabili cadrul institutional, ce are in vedere, in special, in
conceperea, implementarea si monitorizarea APCCE, legate de includerea
aspectelor privind schimbarile climatice in educatie. MMGA si MEdC vor infiinta
un subcomitet in cadrul CNSC special pentru Educatie (similar cu subcomitetul
pentru adaptare), care sa raspunda de realizarea APCCE. Cooperarea privind
APCCE dintre MMGA si MEdC va trebui materializata, eventual ca anexa la
protocolul de cooperare existent dintre MMGA si MEdC.
APCCE se va avea in vedere includerea tematicii privind schimbarile
climatice in curricula scolara primara, gimnaziala, pre-universitara si
universitara si va include urmatoarele:
A) Dezvoltarea unor initiative pilot. Acestea vor include elaborarea de
materiale de instruire si pregatirea profesorilor din scolile (primare si
liceale) sau universitatile alese ca parte a proiectului pilot. Planificarea si
implementarea acestor actiuni se va efectua cel mai probabil de catre ONG-uri de
mediu, care dispun deja de experienta in acest domeniu.
B) Identificarea si stabilirea modului in care tematica privind
schimbarile climatice este introdusa in curricula scolara primara, gimnaziala,
pre-universitara si universitara, la nivel national. Activitatea va include:
identificarea si stabilirea modului in care tematica privind schimbarile
climatice va fi introdusa in programa existenta, instruirea profesorilor in
acest domeniu si elaborarea manualelor si materialelor adecvate.
C) Elaborarea a doua cursuri postuniversitare cu tematici diferentiate
privind schimbarile climatice si implementarea acestora universitati diferite
(private sau publice): unul axat pe aspectele tehnice ale reducerii emisiilor
de GHG si/sau adaptarea la efectele schimbarilor climatice si celalalt axat pe
aspectele politice/institutionale/socio-economice ale politicii internationale
in domeniul schimbarilor climatice. Identificarea si selectia universitatilor
se va face pe baza de licitatie de oferte.
D) Participarea mai activa la actiunile de cooperare internationala
privind educatia in domeniul schimbarilor climatice. Ministerele implicate,
impreuna cu institutiile de invatamant si ONG-urile vor identifica modalitati
prin care se poate intensifica cooperarea internationala. Scopul acestei
actiuni este de a beneficia de experienta internationala, de a dezvolta
legaturi cu retelele internationale si, pe cat posibil de a accesa surse de
finantare internationale pentru implementarea APCCE.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MEdC, MMGA impreuna cu institutiile aflate in subordinea/sub coordonarea
sa si cu alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termene de implementare a actiunii:
Stabilirea cadrului institutional: Martie 2006
A) Initiere: Septembrie 2006
B) Decembrie 2006
C) Octombrie 2007
D) Initiere: Martie 2006
Elaborarea integrala a APCCE: Decembrie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
A) 1 persoana MMGA, 1 persoana MEdC si 1 persoana ANPM. Finantare: 178.500
RON din surse externe.
B) 1 persoana MMGA, 1 persoana MEdC si 1 persoana ANPM. Finantare: 357.000
RON de la bugetul de stat sau din surse externe.
C) 1 persoana MMGA si 1 persoana MEdC. Finantare: 176.500 RON din surse
externe sau de la bugetul de stat.
D) 1 persoana MMGA si 1 persoana MEdC.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Efectele PACCE pot fi impartite in doua categorii:
1. Pe termen lung actiunea conduce la cresterea constientizarii publicului
larg, intelegerea necesitatii implementarii actiunilor de reducere a emisiilor
de GHG si adaptarea la schimbari climatice.
2. Totodata, activitatea va asigura profesionisti calificati capabili sa
contribuie la implementarea angajamentelor internationale privind schimbarile
climatice.
7.2 Constientizarea publicului cu privire la schimbarile climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10
(Educatie, cercetare si cresterea constientizarii), care mentioneaza
necesitatea intensificarii activitatilor de constientizare a publicului si
imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei in domeniul
schimbarilor climatice, in Romania.
Un domeniu important de actiune identificat in acest sens este cel al
campaniilor de constientizare a publicului cu privire la schimbarile climatice,
destinate factorilor interesati precum administratia publica, comunitatea
oamenilor de afaceri, ONG-uri de mediu si mass-media.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
Constientizarea publica specifica a aspectelor legate de schimbari
climatice a lipsit pana acum in Romania, problematica aceasta ajungand, in
special, in atentia mass-media si a publicului in cazul aparitiei unor fenomene
meteorologice extreme, precum inundatiile. Producerea unor astfel de calamitati
naturale severe in ultimii ani reprezinta o oportunitate pentru sensibilizarea
publicului privind posibilele efecte ale schimbarilor climatice in viitor.
Constientizarea publicului ar trebui sa vizeze doua componente majore de
raspuns la efectele schimbarilor climatice: pe de o parte ameliorarea acestora
prin limitarea emisiilor de GHG si pe de alta parte reducerea impactului prin
implementarea unor masuri de adaptare.
MMGA si alte ministere implicate au utilizat diferite canale de diseminare
a informatiilor cu privire la schimbari climatice, intre care organizarea unor
dezbateri, seminarii si actualizarea paginii de internet. Insa, informatiile au
vizat in mare factorii interesati imediat implicati si doar intr-o masura
limitata publicul larg. O contributie importanta la diseminarea informatiilor
au avut-o ONG-urile de mediu, care au produs o serie de publicatii informative
pe teme de schimbari climatice si aspecte asociate, precum influente ale
domeniilor energie si transport.
In general, activitatile legate de constientizarea publicului au fost
restrictionate datorita lipsei de finantare.
3. Descrierea actiunii:
Activitatile de constientizare care vor fi dezvoltate in cadrul acestei
actiuni se vor referi la constientizarea publicului larg, in timp ce
activitatile de constientizare privind aspectele specifice (de ex.
constientizarea factorilor din industrie cu privire la UE ETS) din domeniul
schimbarilor climatice vor fi tratate in cadrul actiunilor sus-mentionate din
PNASC. Fiecare initiativa de constientizare a publicului larg va trebui sa tina
seama de caracteristicile grupului tinta, precum varsta, nivelul de cunostinte,
interesul, locul geografic, sectorul economic etc.
Abordarea activitatii va urmari doua directii:
A) Constientizare prin mass-media
Imbunatatirea calitatii si cantitatii de informatii transmise de
mass-media este un mijloc eficient de a sensibiliza publicul larg si poate fi
realizata prin:
1. Identificarea institutiei responsabile cu gestionarea actiunii. Aceasta
va fi o companie de mass-media/PR din sectorul privat, de preferinta cu
experienta in domeniul mediului.
2. Infiintarea unui subcomitet cu reprezentanti ai
ministerelor/agentiilor, ONG-urilor si mass-media care sa elaboreze si sa
dezvolte actiunile de informare.
3. Elaborarea unor pachete informative pentru presa in limba romana cu
privire la politicile privind schimbarile climatice in Romania si in Uniunea
Europeana.
4. Organizarea de seminarii pentru instruirea jurnalistilor pe teme de
schimbari climatice. Scopul seminariilor va fi imbunatatirea intelegerii
aspectelor legate de problematica schimbarilor climatice in vederea unei
abordari profesioniste a aspectelor legate de acest subiect in mass-media.
5. Realizarea de acorduri de colaborare intre MMGA/MEdC, retele TV si
radio, publice si private, ziare si reviste. In particular, activitatea de
promovare prin programe TV si radio privind aspecte referitoare la problematica
schimbarilor climatice (ex: includerea in buletinele meteo a unor explicatii
privind schimbarile climatice).
B) Constientizarea publicului prin alte masuri
Se va stabili si un program pentru constientizarea publicului prin
intermediul altor masuri. Multe dintre aceste activitati de constientizare vor
fi initiate, in principal, de ONG-uri, dar si de alte institutii publice,
precum APM-uri sau centre de informare a publicului.
Intre masurile eligibile se pot numara utilizarea unei game de mijloace
diferite precum realizarea unor manuale, brosuri informative, jocuri
demonstrative, manifestari publice, concursuri tematice la nivel local,
regional sau national.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
MMGA impreuna cu institutiile aflate in subordinea/sub coordonarea sa,
ONG-uri de mediu, si alte ministere si institutii cu responsabilitati in
domeniu.
5. Termene de implementare a actiunii:
A: Decembrie 2006
B: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
A) 1 persoana MMGA si 1 persoana ANPM. Finantare de la bugetul de stat sau
din surse externe pentru managementul actiunii (35.700 RON), pachete
informative (71.400 RON), seminarii de instruire (2 x 53.550 = 107.100 RON),
promovare prin programe TV si radio (357.000 RON).
B) 1 persoana MMGA si 1 persoana ANPM. Finantare: 105.900 RON, de la bugetul
de stat sau din surse externe.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Efectele constientizarii publicului cu privire la problematica
schimbarilor climatice pot fi directe si/sau indirecte:
1. Efectele directe, potentiale, rezultate in urma unei campanii de
constientizare ar fi actiunile active intreprinse de persoane, institutii si
companii in privinta limitarii emisiilor de GHG si/sau luarea in considerare a
adaptarii la schimbarile climatice in planificarea activitatii.
2. Efectele indirecte, potentiale, s-ar materializa prin sprijinul
populatiei acordat in elaborarea si implementarea politicilor si masurilor de
limitare a emisiilor de GHG sau de adaptare, pe viitor, la schimbarile
climatice.
7.3 Imbunatatirea accesului la informatii si a participarii publicului
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea actiunii:
Actiunea este inclusa in baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10
(Educatie, cercetare si cresterea constientizarii), care mentioneaza
necesitatea imbunatatirii accesului la informatii si a participarii publicului
la luarea deciziei in domeniul schimbarilor climatice in Romania.
In acelasi timp, SNSC mentioneaza ca, participarea publicului la
stabilirea politicilor referitoare la schimbari climatice este importanta si
mentioneaza ca implementarea acestora implica si afecteaza sectorul public,
companiile si populatia, necesitand o mai mare cunoastere din partea publicului
si participarea acestuia la luarea deciziilor.
2. Detalierea lipsurilor existente si a necesitatii de actiune:
O serie de prevederi ale UNFCCC si ale KP precum si cerintele UE contin
reguli specifice privind rolul si drepturile societatii civile. Desi abordarile
variaza, exista o serie de cerinte si proceduri definite de participare a
publicului la luarea deciziilor privind problematica schimbarilor climatice.
Participarea publicului la luarea deciziilor necesita o baza solida de
cunoastere din partea acestora, acces la informatii precum si implicarea
factorilor interesati in procesul decizional. Important in acest sens este
accesul in timp util la informatiile privind schimbarile climatice, acest lucru
fiind o preconditie pentru participarea activa a publicului in luarea
deciziilor in acest domeniu. Aceasta actiune vine in sprijinul implementarii
reglementarilor existente, precum Legea nr. 544 privind accesul la informatii,
angajamentele Romaniei prin semnarea Conventiei de la Aarhus, HG nr. 1115/2002
privind liberul acces la informatii si Ordinul MMGA nr. 1182/2002 privind
culegerea, procesarea si diseminarea informatiilor de mediu.
Procedurile de participare a publicului in procesul de luare a deciziei
referitoare la implementarea mecanismelor flexibile prevazute de KP trebuie
clar specificate si reglementate. Aceste aspecte vor fi luate in considerare,
in special, atunci se vor realiza implementarea actiunilor specifice
referitoare la mecanismele flexibile.
3. Descrierea actiunii:
A) Realizarea unei liste in format electronic a locurilor unde se pot
accesa informatii legate de schimbarile climatice cum ar fi cercetari
finalizate si in curs de dezvoltare, impact si adaptare, mecanisme flexibile
prevazute de KP, constientizare si educatie, puncte focale stabilite in
diferite institutii. Lista va fi utila, intre altele, personalului
guvernamental, APM-urilor, ONG-urilor, institutelor de cercetari si publicului
larg. Se va tipari si distribui un pliant cuprinzand aceasta lista. Ghidul
complet va fi publicat pe pagina de internet a MMGA.
B) Infiintarea unei pagini de internet dedicata special domeniului
schimbarilor climatice care va asigura accesul rapid la informatii actualizate
referitoare la toate aspectele importante legate de problematica schimbarilor
climatice, inclusiv raportari nationale, inventare de emisii, mecanisme
flexibile prevazute de KP, Directiva 2003/87/CE, impact si adaptare, politici
si masuri de limitare a emisiilor de GHG, constientizare si educatie. Pagina de
internet va asigura accesul la documentatia referitoare la politica Romaniei in
domeniul schimbarilor climatice.
4. Institutiile responsabile cu implementarea actiunii:
ANPM si MMGA impreuna cu institutiile aflate in subordinea/sub coordonarea
sa si alte institutii cu responsabilitati in domeniu.
5. Termenul de implementare a actiunii:
Decembrie 2006 - Februarie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea actiunii:
A) 1 persoana ANPM. B) 1 persoana MMGA si 2 persoane ANPM (1 persoana
permanent pentru actualizarea zilnica a paginii de internet). Finantare: 35.500
RON din surse externe.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actiunii:
Participarea semnificativa a principalilor factori interesati este
esentiala pentru elaborarea si implementarea eficienta a politicilor national
referitoare la schimbari climatice. Participarea publicului se va realiza in
toate fazele procesului, de la elaborarea de politici si masuri, pana la
implementarea lor efectiva si la monitorizarea acestora. Accesul la informatii
si transparenta in luarea deciziilor reprezinta o garantie ca eforturile
realizate in acest sens sunt bine directionate, in avantajul dezvoltarii socio
economice a Romaniei.